INFECTII IN CHIRURGIE PARTEA II

Sef Lucrari Dr. Marian Marincas

ABCESUL CALD
Este o colectie purulenta localizata in diferite tesuturi sau spatii anatomice, bine delimitate si caracterizata prin existenta unei membrane piogene neoformate si a unui continut purulent. Etiologie: agentii microbieni pot fi :stafilococi, streptococci, E.colli, pneumococi, germeni anaerobi. Exista si abces aseptic in injectare de substante toxice.

ABCESUL CALD
Anatomie patologica:
a.Peretele abcesului are trei straturi stratul intern format dintr-o retea de fibrina in care sunt incluse leucocite si microbe. -stratul mijlociu format din tesut conjunctiv tanar, bogat vascularizat prin vase de neoformatie cu dezvoltare anarhica -stratul extern format din tesut scleros ce constituie limita dintre tesutul infectat si tesutul sanatos din vecinatate.
b.Continutul abcesului: - puroi cremos vascos, fara miros, in cazul implicarii stafilococului - puroi fluid, de aspect seropurulent, in cazul implicarii streptococului - puroi gros, bogat in fibrina de culoare verzuie, in cazul implicarii pneumococului - puroi seros, de culoare cenusiu- murdara, fetid, in cazul implicarii germenilor anaerobi.

ABCESUL CALD
Simptomatologie
-subiectiv- pacientul prezinta durere locala, iar ca manifestari generale, prezinta febra, frison, anorexie, insomnie, alterarea starii generale. -obiectiv-se intalnesc toate semnele inflamatiei locale, la care se adauga fluctuenta centrala in stadiul de abcedare. Probe de laborator: -leucocitoza cu granulocitoza -VSH crescut Evolutie: Initial are loc faza congestiva. Dupa 3-4 zilefenomenele dureroase scad in intensitate , zona centrala a tumefactiei se ramoleste, apare fluctuenta, febra devine oscilanta (septica). Urmeaza faza de fistulizare- la tegument sau in alt organ. Diagnosticul se poate pune atat pe seama semnelor cat si prin punctie exploratorie.

Abces pilonidal

ABCESUL CALD
Diagnostic diferential: --abcesul sanului trebuie diferentiat de mastita carcinomatoasa care apare in perioada de lactatie sau postlactatie, are aspect inflamator, adenopatii cu character neoplazic. --chistul sebaceu infectat -- abcesul rece(tuberculos) suprainfectat, caz in care pacientul prezinta antecedente de tuberculoza -- anevrisme cu dezvoltare superficiala, prezinta suflu si sunt pulsatile.

ABCESUL CALD

ABCESUL CALD
Tratament Tratament profilactic: - repaus -decongestive locale comprese alcoolizate, solutie de betadina -fizioterapie Tratament etiologic: - antibiotice conform antibiogramei Tratament chirurgical consta in incizia, evacuarea si drenajul abcesului -exista si posibilitatea punctiei evacuatoare, urmata de injectare de antibiotice in abcesele mici, in faza de constituire.

FLEGMONUL
Flegmonul reprezinta inflamatia acuta, difuza a tesutului conjunctiv, caracterizat prin propagarea infectiei, necroza tesutului afectat, fara tendinta la limitare.Acesta intereseaza mai des tesutul subcutanat, spatiul retroperitoneal, spatiul retromamar, spatiul submandibular. Etiologia: agentii cel mai des implicate sunt:streptococul, mai rar stafilococul auriu, pot fi intalnite asocieri microbiene, anaerobi (flegmoanele periureterale).

FLEGMONUL
Anatomie patologica Evolutia traverseaza mai multe etape: Perioada de invazie in primele 2 zile-in care tesutul superficial este infiltra, edematiat, fara secretie purulenta. Perioada de inflamatie acuta intre a 2-a si a 4-a zi, cand incepe procesul de distructie celulara, manifestat prin necroza.In aceasta etapa se formeaza puroiul necolectat. Perioada de necroza se instaleaza in ziua a 5-a are loc o supuratie masiva, infiltrand tesuturile la distanta si disecand musculature, tendoanele, oasele, urmand triectul vaselor pe care le poate tromboza sau ulcera, generand hemoragii. Pielea se poate sfacele si perfora, lasand sa se evacueze puroi amestecat cu tesuturi sfacelate. Perioada de reparatie urmeaza dupa evacuarea tesuturilor devitalizate.Este initiat procesul de cicatrizare.

FLEGMONUL
Dupa localizare, flegmoanele pot fi: *flegmoane superficiale subcutanate *flegmoane subaponevrotice *flegmoane musculare profunde

Flegmon fesier

FLEGMONUL
Simptomatologie Tabloul clinic este dominat de la inceput de manifestarile generale: -frison puternic -febra mare -tahicardie -neliniste -delir -aceste simptome ridica suspiciunea septicemiei. Examenul obiectiv local evidentiaza tumefierea prin edem a regiunii, hiperemie, durere spontana si la palpare.Tegumentul este cald, lucios, cu pete livide, rosu, cu gangrene locala cutanata. Fluctuenta locala apare intre zilele 3-8.

FLEGMONUL
Diagnosticul Se pune pe baza semnelor locale si generale ale infectiilor si prin punctia exploratorie. Diagnosticul diferential se face cu: -erizipel flegmonos in cazul acestuia este present bureletul la periferie -gangrene gazoasa prezinta pete bronzate - prezinta crepitatii gazoase - radiografia oera imagine tigrata -osteomielita acuta radiografia evidentiaza focarul de liza osoasa - schirul in cuirasa apare la nivelul sanului si are evolutie lenta locala - sarcoamele cu evolutie rapida pot fi diferentiate doar prin examen histopatologic.

FLEGMONUL
Tratament Tratamentul este acelasi ca al abcesului, diferenta existand in cazul tratamentului chirurgical, care, in cazul flegmonului cuprinde incizii largi, uneori multiple, cu menajarea pachetelor vasculo-nervoase, urmate de drenaje, antiseptice locale, antibiotice locale.

CELULITA DIFUZA
Apare dupa: -plagi intepate profunde -plagi cu mari delabrari tisulare -fracturi deschise Se caracterizeaza prin inflamatie localizata tot la nivelul tesutului conjunctiv, dar fara aparitia etapei de abcedare.

ERIZIPELUL
Boala infectocontagioasa a tegumentului produsa de streptococci hemolitic grup A, caracterizata prin aparitia unui placard de dermita cu tendinta la expansiune si care este insotita de manifestari generale de tip septic. Poarta de intrare este reprezentata de solutii de continuitate la nivelul tegumentului, de cele mai multe ori fiind reprezentate de leziuni minore. Uneori solutia de continuitate este la nivelul mucoaselor. Odata patruns, germenele se multiplica in vasele limfatice ale dermului si in spatiile limfatice ale dermului, producand o dermita acuta. In unele cazuri este afectat si hipodermul (celulita, abces, flgmon).

ERIZIPELUL
Clinic
-forme grave cand exista concomitant mai multe tulpini -forme atenuate Incubatia este scurta Debutul bolii este brutal prin: - frisoane puternice - febra 39 40 gr - alterarea starii generale - tahicardie - cefalee -greturi - inapetenta - dureri musculare

ERIZIPELUL
Clinic
Examenul local: la cateva ore dupa debut apare placardul erizipelatoas care este rosu, centrata de o tumefactie caracteristica, dureroasa si calda, piele lucioasa.Zona este marginita de bureletul caracteristic. In centrul placardului exista o zona palida. Acest aspect este prezent in perioada de stare a bolii. Perioada de declin: intre a 6-a si a 8-a zi fenomenele locale se remit, placardul devine mai palid, dispare bureletul si apare descuamatia purpuracee, care incheie procesul acut. Sechelele pot fi reprezentate de: - edemul cronic al tegumentelor ( pahidermita) - tulburari vasomotorii.

ERIZIPELUL
Forme clinice:
-Erizipelul bulos sau flictenular apar flictene mici cu lichid clar -Erizipelul serpiginos evolueaza cu placarde la distanta separate prin piele sanatoasa -Erizipelul hemoragic in cazul acestei forme, la nivelul placii erizipelatoase apar extravazari sangvine. -Erizipelul flegmonos este o forma tranzitorie intre forma comuna si flegmonul difuz -Erizipelul gangrenos forma grava insotita de gangrena superficiala precoce si edeme gigante -Erizipelul recidivant -Erizipelul mucoaselor rar si dificil de diagnosticat, apare la nivelul faringelui, amigdalelor, manifestandu-se prin prezenta de vezicule -Erizipelul nou-nascutului - apare in jurul cicatricei ombilicale.

ERIZIPELUL

ERIZIPELUL
Diagnosticul pozitiv se pune pe seama semnelor si simptomeloe prezentate mai sus. Diagnosticul diferential dermita exematiforma alergii cutanate eritem infectios herpesul Zoster

ERIZIPELUL
Complicatii Complicatii locale: -abcesul -adenoflegmonul -artrita -flebita Complicatii generale: -endocardita -nefrita -reumatism erizipelatos -septicemia

ERIZIPELUL
Tratament
Tratamentul profilactic consta in ingrijirea corecta a plagilor, tratarea corecta a eczemelor Tratamentul patogenic -repaus la pat -sedative -raze ultraviolete aplicate progresiv -decongestive locale Tratamentul etiologic penicilina sau alte antibiotice din grupa penicilinelor sau cefalosporinelor Tratament chirurgical este necesar cand boala se complica cu abces sau flegmon si consta in incizie, evacuare.

INFECTII SPECIFICE
ABCESUL RECE( TUBERCULOS ) Este o colectie purulenta care se formeaza intr-un timp indelungat sin u prezinta semne evidente de inflamatie. Localizarile pot fi multiple: -tesutul celular subcutanat -ganglioni -oase -cavitati -organe parenchimatoase

ABCESUL RECE( TUBERCULOS )

Anatomie patologica Peretele prezinta 2 straturi: - intern, care se prezinta neregulat, cu fungozitati. Este format din celule necrozate, fibrina si vase de neoformatie. -extern este dur, rezistent. Contine leziuni TBC active, foliculi TBC. Din contopirea mai multor foliculi rezulta focare de degenerescenta cazeoasa. Continutul abcesului rece este reprezentat de puroi fluid, galbui, cremos, cu resturi de tesut necrozat. Se aseamana cu chitul, de aceea a fost numit cazeum

ABCESUL RECE( TUBERCULOS )

Simptomatologia: -in faza de cruditate apare tumefactie -in faza de ramolire apare fluctuenta In localizarile parenchimatoase simptomatologia organului afectat. Cand abcesul rece se suprainfecteaza apar semnele de inflamatie.

ABCESUL RECE( TUBERCULOS )

Tratament -medical al focarului primar de TBC -chirurgical este obligatoriu in leziunile secundare - abcesul rece. In abcesul rece colectat se practica punctie in partea proximala la distanta, trecand prin tesut sanatos, urmata de evacuare prin punctie si introducerea de tuberculostatice prin alt abord. Cand abcesul este voluminous se practica incizia sau extirparea, daca este posibil.Este indicate desfiintarea membranei interne, prin raclare. In localizarile viscerale cele mai bune rezultate se obtin prin exereze.

TUBERCULOZA GANGLIONARA
Tuberculoza ganglionara are localizare frecventa in ganglionii laterocervicali si alte grupe ganglionare. Reprezinta infectia TBC a acestor ganglioni.

Clinic
Se caracterizeaza prin aparitia unor noduli unici sau multipli de diferite dimensiuni, la inceput delimitati , ulterior se pot contopi, formand conglomerate. La debut consistenta carnoasa, nedurerosi, cu tegumente supraiacente mobile, de aspect normal. In evolutie, pielea se fixeaza la blocul ganglionar prin proces inflamator, pielea devenind hiperemica si se fistulizeaza. Uneori pot aparea abcese reci subcutanate.

TUBERCULOZA GANGLIONARA
Manifestarile generale: -subfebrilitate -astenie -inapetenta In cazul dezvoltarii bilaterale a gangloionilor tuberculosi, gatul se ingroasa luind aspectul characteristic, cunoscut sub numele de scrofoloza. Diagnosticul pozitiv se pune pe baza anamnezei, ex.radiologic(complex primar, adenopatie hilara, biopsie ganglionara si punctia colectiilor purulente. Diagnosticul diferential se face cu limadenita banala, metastaze tumorale, tumori ale gatului, adenopatii in bolile de sistem. Tratamentul: este tratamentul tuberculozei.

ACTINOMICOZELE
Reprezinta infectii pseudomicotice. Sunt cauzate de Actinomyces Israeli, bacterie strict anaeroba, care se afla normal in flora orala, determinand o infectie endogena.Actinomicetele sunt bacterii adevarate dar au fost clasificate alaturi de ciuperci di cauza asemanarii cu acestea si a implicarii lor in boli asemanatoare micozelor. Tipuri clinice: cervico-faciale toracica abdominala Leziunile sunt abcese.Aceste abcese se extind in tesutul conjunctiv si formeaza sinusuri si cavitati spre exterior, unde deverseaza puroi si tesutl necrotic, realizand multiple fistule. In puroi pot fi identificati germenii(la ex. Microscopic si in culturi).

ACTINOMICOZELE
Tratamentul Tratamentul medicamentos consta in administrare de penicilinaG, in doze mari, ampicilina.
Ca antibiotice alternative se pot administra :tetraciclina, lincomicina, clindamicina

Tratamentul chirurgical consta in drenajul abceselor, dupa incizie sau in rezectie extinsa a tesutului lezat.