Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Curs Drept Constitutional

Curs Drept Constitutional

Ratings: (0)|Views: 14|Likes:
Published by Alexandra Falotă
Curs Drept Constitutional An I, semestrul al II -lea
Curs Drept Constitutional An I, semestrul al II -lea

More info:

Categories:Types, Business/Law
Published by: Alexandra Falotă on Apr 25, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/03/2014

pdf

text

original

 
UNIVERSITATEA ”PETRE ANDREI” DIN IAȘI
FACULTATEA DE DREPT
Prof. univ. dr.Cristian BOCANCEA
DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚIIPOLITICE (II)
Regimul constituțional al României contemporane
Suport de curs, 2012
 
INTRODUCERE
Elementede istorie constituțională
Organizarea politico-juridică a României contemporane este rezultatul unui îndelungat proces deadaptare la exigențele democrației pluraliste, de consolidare a culturii civice și de perfecționare amecanismelor administrativ-birocratice. În cadrul acestui proces, România a fost uneori un actor pasivșimimetic, alteori unul activși ”inventiv; perioadele de modernizare și democratizare au alternat cu celede recul în materie de raționalitate administrativă și de impunere a dictaturii.Astfel, în a doua jumătate asecolului al XIX-lea,spre exemplu,s-au înregistrat progrese majore pe calea modernizării, continuatepână în preajma celui de-al doilea război mondial.În schimb, din 1938, România a intrat într-o”epoadictaturilor”începând cu dictatura regală a lui Carol al II-lea, continuând cucea militară aMareșaluluiIon Antonescuși sfârșind cu dictatura comunistă.La finele lui 1989,țara noastră a reintrat pe orbitademocratică, în urma unei revoluții anticomuniste. Întot acest traiect, se pot identifica mai multe momente importante, dintre care unele au fost”opera”clasei politice naționale, iar altele au ținut mai mult de conjuncturile internaționale.De exemplu,prima jumătate a secolului alXIX-lea, marcată la nivel european de creşterile şi descreşterile spirituluirevoluţionar şi liberal, a reprezentat pentru spaţiul românesc operioadă de modernizare politicăsubinfluență străină, materializată în instituirea primelor acte cu caracter constituţional înPrincipate(
Regulamenteleorganice
 –introdusepeteritoriul Moldovei şi Munteniei de către puterea protectoarerusească, în
1831-1832
;
Convenţia de la Paris, din 1858
; proiectul Constituţiei Principatelor Unite, din1859). După desăvârşirea Unirii Principatelorşi crearea statului unitar, în România va intra în vigoare, la
1iulie 1866, primaConstituţie realizade către români
(chiar dacă ea se inspira dinConstituţiabelgianădin1831).Răspunzândnecesităţilor tânărului stat unitar, Constituţia de la 1866 făcea din România omonarhie ereditară,încareeraurespectateurtoareleprincipiipolitico-juridice: suveranitateanaţională, separaţia puterilor în stat, guvernământul reprezentativ, responsabilitatea ministerială,supremaţia Constituţiei în faţa tuturor legilor. De asemenea, Constituţia României proclama şi garantatoate drepturile şi libertăţile civile înscrise în “Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului” din 1789. În
1923
, ca urmare a desăvârşirii procesului de creare a statului naţional unitar(în 1918,Basarabia, Bucovina şi Transilvania se uniseră cu Regatul României) şi ca urmare a introducerii votuluiuniversal, Constituţia din 1866 va fi înlocuită cu alta, considerată printre cele mai democratice dinEuropa. În
1938
 însă, odată cu instaurarea dictaturii regale, a fost adoptată o nouă lege fundamentală, ceconsacra
“misionarismul monarhic”
, dar şi distrugerea vieţii parlamentare. Repusă în vigoare în 1944,Constituţia democratică din 1923 va rezista doar trei ani. Instalarea puterii comunisteîn România, cusprijin sovietic, a adus cu sine nu doar o schimbare de regim politic, ci şi una de sistem constituţional.Dacă la începutul secolului XX principiiledemocraţiei occidentalepăreauuniversale,inspirândmajoritatea constituţiilor din lume,crearea statului sovietic a adus în peisajul constituţional un nou tip delegefundamentală,bazată pe tradiţia autocratismului ţarist şi pe principiile ideologiei marxiste.Extinzându-se într-un mare număr de ţări, după cel de-al II-lea război mondial,tipul sovietic de legefundamentală a devenit un adevărat “sistem constituţional” (Ionescu, 1994: 8-9). În perioada comunistă, statul român a funcționat în baza a trei constituții succesive:
Constituțiadin 13 aprilie 1948
(prin care se proclama Republica Populară Română, abolindu-se monarhia,și princare se pregătea, totodată, înlocuirea economiei capitaliste cu sistemul economic de tip sovietic);
Constituția din 27 septembrie 1952
(în care se acordă rolul politic conducător Partidului MuncitorescRomânșide declară aliniereațării la politica internațională dusă de URSS);
Constituția din 21 august1965
(care proclamă Republica Socialistă). Aceasta din urmă avea să fie modificată în
1974
, prin creareafuncției de Președinte al Republicii.
 
La două sute de ani după celebrul eveniment istoric numit Revoluția francezădin 1789, în întreaga Europă răsăriteană avea se declanșeze un profund proces de schimbare politică, în urmacăruia au căzut pe rând dictaturile comuniste de inspirație sovietică, în locul lorinstaurându-se regimuridemocratice de inspirație occidentală.Căderea dictaturilorși renașterea democrației, împreună cuschimbările din planul economiei (trecerea de la economia socialistă planificatăși centralizată, bazată peproprietatea de stat, laeconomia capitalistă concurențială bazată pe proprietatea privată) și al culturii,conturează așa-numitul fenomen al ”tranziției”.Problemele tranziţiei instituţionale au fost în mod fundamental legate, în Româniaca în oricarealtă tânără democraţie–,de procesele şi mecanismele noii sinteze constituţionale, după eliminareaedificiului totalitar şi după traversarea unei perioade de vid constituţional.Schimbările politice produsedupă22 decembrie 1989 corespundfenomenuluidedizolvare implicită şiexplicită a legii fundamentale astatului socialist şi de construcţie şi legitimare a statului de drept.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->