Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Analiza imagologica a filmului si cartii "Ispasire"

Analiza imagologica a filmului si cartii "Ispasire"

Ratings: (0)|Views: 4|Likes:
Published by Oana Boiangiu
Analiza imagologica a filmului si cartii "Ispasire"
Analiza imagologica a filmului si cartii "Ispasire"

More info:

Published by: Oana Boiangiu on Apr 26, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/26/2013

pdf

text

original

 
 
Atonement (Ispăşire)
Scriitorul Ian McEwan este unul dintre cei mai apreciaţi scriitori la ora actuală în lume.“Grădina de ciment”, cartea lui de debut, rămâne una dintre cele mai şocante. Urmează o serie deromane în care acest autor dovedeşte o deosebită înzestrare pentru pătrunderea în cele mai intime porniri ale firii umane, pentru fine analize psihologice şi construirea unor naraţiuni privindsocietatea engleză din secolul 20 cu un stil aproape clasic.Romanul analizat, ”Atonement”(Ispăşire), este unul despre aparenţe , erori de percepţie,mistificări voluntare sau involuntare şi urmările lor dezastruoase. Romanul debutează alene într-o zi de vară de la mijlocul anilor ’30, înainte de începerea celui de-al doilea război mondial.Avem personajul principal, Briony, o domnişoară de 13 ani care visează să devină scriitoare şicare încearcă să facă deja primii paşi în acest sens. Împreună cu Cecilia, sora mai mare, şiverişorii (gemenii Jackson şi Pierrot cu sora lor, Lola) se străduie să pună în scenă o mică piesăde teatru scrisă chiar de Briony. Sceneta se doreşte a fi o surpriză pentru fratele mai mare, Leon,care revine acasă în vacanţa de vară însoţit de un coleg de şcoală, Paul Marshall. În peisaj apareşi Robbie, fiul menajerei, şi un apropiat al familiei, prieten din copilarie al tinerilor Tallis. Fărăvoia ei, Briony asistă la două episoade romantice între Cecilia şi Robbie (la fantână şi în bibliotecă) şi, cu inocenţa şi imaginaţia specifică vârstei, le o interpretare mult mai gravădet ceea ce sunt în realitate. a adolescenta noastră decide îşi apere sora de“brutalitatea” lui Robbie.Şansa apare chiar în acea seară, când gemenii dispar şi toată lumea porneşte în căutarealor. Întâmplările din acea noapte vor da un impact covârşitor asupra vieţilor tuturor. Ceea ce sedorea a fi o simplă căutare a copiilor, degenerează într-o tragedie, în urma căreia Lola esteviolată. Atacatorul rămâne necunoscut, Lola pretinzând că întunericul a împiedicat-o să vadăceva. Briony însă este de altă părere. Deşi i-a văzut silueta doar de la distanţă, este sigură cănimeni altul decat Robbie este făptaşul. Declaraţia dată la poliţie în acest sens îi pecetluieştesoarta lui Robbie, în a cărui nevinovăţie doar Cecilia şi propria mamă mai cred. În urmatragediei, Cecilia se înstrăinează de familie şi se pregăteşte să devină infirmieră. În tot acest timp,cei doi îndrăgostiţi ţin legătura doar prin intermediul scrisorilor, orice contact fiindu-le interzis.Şansa pare să le surâdă atunci cand Robbie este eliberat din inchisoare cu condiţia să se înrolezeîn armată.Briony, urmează acelaşi traseu ca şi sora ei mai mare, acela de a deveni infirmieră, dar înacelaşi timp ea aspiră să devină scriitoare. Chiar dacă cele două surori nu îşi mai vorbesc, Brionydevine conştientă de gestul grav pe care l-a săvârşit şi încearcă să îndrepte lucrurile cu toate căeste deja prea târziu. Când aceasta reuşeşte să-şi contacteze sora, Briony află că Robbie şi Ceciliasunt împreună şi că plănuiesc să se căsătorească.
Boiangiu Oana
 
Finalul ii ne-o înţişează pe Briony la rsta trânii împlinită pe plan profesional(reuşeşte devină scriitoare), dar încă neîmpăcată cu fapta pe care o comisese încopilărie. Finalul cărţii este unul neaşteptat deoarece, Briony mărturiseşte că finalul fericit dintreRobbie şi Cecilia era doar imaginea creată de ea pentru ultimul său roman. De fapt, Robbiemurise de septicemie pe dunele din Bray iar Cecilia fusese ucisă de bomba care a distrus staţia demetrou Balham din 1940. Acest ultim act de ispăşire din partea ei vine pentru a le oferi celor doiceea ce nu au avut niciodată, împlinirea iubirii. De fapt, Briony nu şi-a mai văzut nicidată soradupă acel incident neferict, fiind prea laşă să-şi recunoască greşeala comisă.Ecranizarea cărţii a fost realizată în 2007 şi îi are ca protagonişti în rolurile principale peKeira Knightley (Cecilia), James McAvoy (Robbie) şi Saoirse Ronan (Briony). Filmul respectădestul de fidel cartea, singurul lucru pe care nu reuşeşte să-l surprindă foarte bine este constituitde perspectiva din care este privită misiunea şi rolul scriitorului în lume, scriitor surprins înevoluţie şi mereu tentat să intercaleze imaginaţia cu realitatea.Scena de la care porneşte relaţia între cele trei personaje este una care, la o primălecturare şi implicit vizionare, nu are nicio însemnătate pentru sfârşitul tragic ce avea să vină.Tânăra Briony vede, în lumina miezului de zi, de la fereastra camerei sale, o scenă între sora ei şiRobbie, pe care nu o înţelege. Cecilia şi Robbie se află în faţa fântânii arteziene din parculdomeniului iar cei doi ajung să aibe un conflict, pe care Briony îl interpretează ca fiind un atacdin partea baiatului către sora ei. De fapt, între cei doi se acumulase o tensiune: pe el îl intimida prezenţa şi farmecul Ceciliei, în timp ce pe ea o enervau reacţiile lui total nepotrivite pe care le perceprea ca fiind o dovadă de superioritate intelectuală. Cecilia dorea să umple o vază cu floricu apa din bazin iar Robbie, în încercarea de a o ajuta, nu face altceva decât să rupă vaza,cioburile ajungând pe fundul bazinului plin cu apă (“Cecilia şi Robbie încremeniră în poziţiile încare îi surprinsese accidentul. Privirile li se întâlniră, iar ceea ce văzu ea în amestecul biliar deverde şi portocaliu nu era nici surprindere, nici vinovăţie, ci un fel de provocare, poate chiar untriumf”
1
). Este interesant faptul că de-a lungul cărţii, deşi privirea este menţionată de nenumărateori, ea nu merge dincolo de ceea ce se poate observa la început. Cu alte cuvinte, niciunul din personaje nu reuşeşte, de fapt, să-l înţeleagă pe celălalt, totul decurge din supoziţii şiincertidutini. Singurul moment în care privirea trece dincolo de aparenţe se datorează Ceciliei şilui Robbie şi pe cât de sincer şi mistiuitor, pe atât de scurt şi de nedrept faţă de cei doi.Această scenă este privită de micuţa Briony ca un act de brutalitate şi de lipsă de respectdin partea lui Robbie. Chiar dacă, la început, aceasta credea că Robbie doreşte să o ceară de soţie pe sora sa, gesturile dintre cei doi o duc cu gândul că Robbie nu făcea altceva decât să o asalteze pe sora ei. Toate aceste interpretări eronate, atât din carte cât şi din film, sunt realizate prinintermediul privirii. O privire care nu reuşeşte să vadă dincolo de trăiri şi de realitate. Deasemenea, vârsta fragedă a lui Briony şi lipsa ei de experienţă în ceea ce priveşte lumea matură,o determină să judece mult prea repede ceva ce ea nu putea să înţeleagă. De asemenea,sentimentele profunde pe care ea le nutrea pentru Robbie şi la care el nu îi răspunsese trezesc încopilă un sentiment de gelozie, pe care ea însăşi îl neagă la momentul respectiv, dar pe care îl varecunoaşte peste câţiva ani.Scena se contincu un moment şi mai confuz pentru Briony. Într-o încercareînduioătoare de a fi excentrică, Cecilia se dezbracă până la lenjeria intimă i se scufundă în
ș ș
 
1
Ian McEwan, Ispăşire, Bucureşti, Editura Polirom, 2008, p. 45Boiangiu Oana
 
 bazin după cioburile vazei, apoi iese afară udă cu cioburile recuperate pentru refacerea vazei,lăsându-l perplex pe Robbie. Acesta este momentul când privirile celor doi se intersectează cuadevărat pentru prima dată de la inceputul cărţii şi al filmului. Cei doi reuşesc să se privească cuadevărat şi să lase la o parte politeţurile, descoperind că, de fapt, toate aceste altercaţii nu suntaltceva decât sentimente profunde pe care le-au negat de atâta timp. Stând, aproape goală, în faţalui, ea îşi dă seama că acum nu mai este cale de întors şi asta o enervează cel mai tare (“Făceamişcări violente şi refuza să-i întâlnească privirea. […] Robbie rămase ţintuit locului, stingher, întimp ce ea se îndepărtă,călcând desculţă prin iarbă şi el privi cum părul tinerei,acum maiîntunecat la culoare, îi sălta greu pe umeri, udându-i bluza”
2
). Deşi o scenă intensă, cele trei persoane au privit total diferit întâmplarea care se petrecuse: Robbie şi-a dat seama desentimentele puternice pe care le avea faţă de Cecilia, Briony a crezut că el vroia doar să-i facărău surorii sale, iar Cecilia era foarte supărată şi ruşinată de modul în care a acţionat.Scena dată este una cât se poate de bine realizată în film, Joe Wright surprinzând foarte bine, cu ajutorul prim-planurilor, privirea celor trei personaje. De asemenea, este interesantfaptul că, atunci când Briony priveşte scena dintre sora ei şi Robbie, geamul la care se afla eraînchis. Astfel, ea nu reuşeşte să audă conversaţia între cei doi şi se bazează strict pe ceea ce aobservat prin geam. Astfel, geamul o desparte pe tânără de realitate şi o duce într-o altă lume, olume în care imaginaţia ei este cea care controlează acţiunile celor doi. Aşa se face că eainterpretează greşit tot ceea ce vede, dar în acelaşi timp nici nu doreşte să obţină o explicaţie.Preferă se lase ghidată de privirea înşetoare, privire ce va transforma un incidentnesemnificativ într-o tragedie.Privirea pe care Robbie o are asupra Ceciliei de-a lungul întregii scene este uşor confuză.Pe o parte se poate observa clar că o iubeşte, dar în acelaşi timp are momente când lasă impresiacă o priveşte cu o uşoară superioritate. Gestul Ceciliei, atunci când aceasta îşi dă hainele jos şi sescunfundă în apă, îl amuză şi cu toate acestea el o priveşte continuu, urmărindu-i fiecare gest cumare atenţie. În momentul când ea iese din apă, Robbie nu îşi poate feri privirea care nu este unaerotică aşa cum au afirmat mulţi ci este una sinceră, lipsită de inhibiţii.Cecilia, este cea care priveşte totul fugitiv, fiind năpădită de o sumedenie de gânduri şifiind indecisă dacă să le dea curs sau nu. Scena fântânii este momentul de sinceritate şi degoliciune (atât fizică cât şi sufletească) pe care şi-l permisese pentru prima data faţă de Robbie şideşi este evident că îl place, refuză să-şi recunoască asta. În momentul în care privirile celor doise intersectează (atunci când ea iese din fântână), Cecilia este cea care rupe contactul vizual cuRobbie, conştientă fiind că i-a permis prea mult să o privească. Privirea lui, intersectată cu a ei,nu face altceva decât să confirme ceea ce amândoi bănuiau deja. Este primul moment din carte şidin film, când două personaje se înţeleg cu adevărat şi sunt capabile să privească dincolo deaparenţe. Un moment scurt, de o fineţe şi o subtilitate remarcabilă, ce pune bazele între cele două personaje.Ca şi imagine vizuală, am ales analizez coperta ii “Atonementcare ne-oînfăţisează pe Briony stând pe treptele casei, acolo de unde porneşte scena ce va avea loc întreCecilia şi Robbie. Fata îşi susţine capul într-o mână şi priveşte, oarecum încruntată, în depărtarespre ceva ce pare să-i fi captat interesul. Poziţia capului şi a ochilor este în lateral şi este o privire
2
Ian McEwan, Ispăşire, Bucureşti, Editura Polirom, 2008, p. 46Boiangiu Oana

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->