În această perioadă, te simţi ca o doamnă de la sat, pecare nişte domni (inclusiv tovarăşi) o invită în oraş, ocurtează cu obrăznicie, fără ca ea să ştie cât de serioase lesunt intenţiile şi, mai ales, cine va achita nota de plată...Dacă e să mă întrebaţi ce va după 5 aprilie, îmi pare rău,nu vă pot răspunde. Ştiu doar ce se întâmplă şi intuiesc cese va întâmpla până la acea dată. După cum s-a exprimatun amic: e perioada în care cutia poştală îţi este violată, iar mintea ţi se orientează ca o busolă defectată. Prea mulţicontestă opţiunea ta, prea puţini şi-o argumentează pe alor. Ce-ar să le acordăm orice vor şi să primim oricedorim? Mi se pare un schimb echitabil, în condiţiile în care
amărâţii
ne
cerşesc
doar voturile, iar noi îndrăznim, o datăla patru ani, să le cerem atâtea...„Alte măşti, aceeaşi piesă”, spunea Eminescu. Dar parcănici măştile (cu mici excepţii) nu sunt altele. Aceeaşistrigoi gata să se înfrupte încă o dată din noi, aceeaşi
cioară
care vrea să mai
ciupească
din ţărişoară (atuncicând nu e ciupită...). Nu-i deajuns că în aceşti 8 ani am fostînsemnaţi ca vitele cu erul roşu, unii vor în continuaresă e mânaţi cu turma, de lupul care şi-a schimbat doar blana, zicându-şi cioban, poate-poate alţii vor avea rolulmielului sacricat (cu puţin timp înainte) de paşte (adicătot într-o dumincă de aprilie). De ce am pomenit de turmă?Pentru că m-am ciocnit de fenomenul gloatei, care se ţinede omul simplu precum căpuşa de piele. Nu mai ştii cumsă reacţionezi la o replică de genul: „o să votez ca toţiceilalţi”. Ai impresia că cel care spune asta n-are cap pe
umeri.
Mă întreb şi vă întreb: cât se mai poate să păşim cu
stângul
? Până şi fotbaliştii, care tot ce pot face cu capuleste să dea gol, păşesc pe gazon cu piciorul drept (eadevărat, din superstiţie). Iată că în timp ce stângacii suntminoritari, ceilalţi sunt mioritici. E de la sine înţeles că,urmărind listele partidelor, te simţi ca un selecţioner carenu mai ştie pe cine să
convoace
, de teamă ca
naţionala
să nu rămână iarăşi necalicată, mai ales că în joc e şi
accederea la
campionatul european
. Putem siguri că
arbitrii
ne vor arăta cartonaşul roşu, dacă tot asta e culoarea pe care alegem, în acest an al taurului, să o vedem în faţa
ochilor...
La drept vorbind, mi se pare jalnic că toate
meniurile
partidelor sunt îmbibate cu „EU-ri”. Puţini realizeazăcă Europa nu poate primi cu braţele deschise o palmăde pământ care stă cu mâna întinsă şi nici nu-şi poaterăsueca mâinicile în locul nostru. Trebuie, mai întâi, săfacem ordine în ogradă şi după aceea să invităm oaspeţii.Un alt subiect erbinte de care s-au fript majoritatea politicienilor (pentru că s-au fript şi mulţi cetăţeni) estelipsa unei justiţii independente. De fapt, nu e cazul sălozofăm, alţii au făcut-o în locul nostru: „E o ruşine cândeşti silit să te foloseşti de o justiţie din afară în lipsă de justiţie proprie” (Platon,
Statul / Republica
, cartea a III-a,
cap. XIV).Revenind la campania electorală, permiteţi-mi să citezarmaţiile vicepreşedintelui Organizaţiei de Tineret aPLDM, Nighina Azizov: „S-a tărăgănat stabilirea dateialegerilor parlamentare, pentru a lăsa opoziţiei cât mai puţin timp de campanie. Puterea comunistă foloseşteinstituţiile de forţă, prin care încearcă să intimidezeconcurenţii electorali. Totodată, prin controlareainstituţiilor media publice se încalcă dreptul cetăţeanului dea informat corect şi obiectiv, iar prin utilizarea resurselor administrative (implicarea funcţionarilor de stat în scrutin,folosirea maşinilor de serviciu, utilizarea spaţiilor pentrudesfăşurarea întîlnirilor electorale, utilizarea ajutoarelor materiale din exterior în favoarea actualei puteri) seconstată caracteristicile acestei campanii electorale:inechitatea, lipsa de transparenţă şi discriminarea politică.Putem spune că această campanie este din start fraudată”.Un alt tânăr politician, Ion Bargan, vicepreşedinte alOrganizaţiei de Tineret a PL susţine că: „Alegerile din5 aprilie 2009 vor pe muchie de cuţit şi asta deoarece pentru prima dată în istoria Republicii Moldova sunt maimult de 4 partide cu şanse de accedere în parlament, şiexistă pericolul ca Partidul Comuniştilor să-şi găseascăun aliat aşa cum s-a întâmplat în 2005. Cu toate acestea,Partidul Liberal a iniţiat campania „de la uşă la uşă”.Ca urmare a controlului mass-media de către stat şi a piedicilor din partea comuniştilor în desfăşurarea unor acţiuni de masă, am hotărât să transmitem mesajul nostrude la om la om. Ne dorim să punem capăt comunismuluiîn Republica Moldova o dată şi pentru totdeauna.
Mulţidintre concetăţenii noştri vor aştepta în rând pentru a participa la alegeri, iar alţii vor vota pentru prima dată pentru că au încrederea că de data aceasta voturile lor vor face diferenţa. A venit timpul schimbărilor în bine!”.Sper să e adevărat. Sper ca toţi acei oameni curajoşi şigata să urnească munţii din loc să nu e nişte iepuri cares-au dat drept lei. Sper că în această campanie s-a spusşi s-a făcut „cât mai puţin bine fals, pentru că din el ieseîntotdeauna un rău adevărat” (Aristotel,
Politica
). Şi poateo da Domnul ca în timp ce unii nu pot dormi liniştiţi, noi,ceilalţi, să ne trezim odată!
3
Nr. 8, Martie 2009
INTERSECŢII
În căutarea electoratului pierdut…
Ion Mischevca,
student al Facultăţii de Istorie şi Filozoe, USM
Leave a Comment