Iapa lui voda Iapa lui voda este o povestire care face parte colectia de povestiri hanul ancutei

de mihail sadoveanu, care a fost publicat in 1928. Volumul hanul ancutei cuprinde 9povestiri dintre care iapa lui voda este prima povestire. In acest volum sunt redate povestirile ce au fost relatate la hanul anucutei , un han foarte diferit di misterios, fiind de fapt cetete cu ziduri si porti groase. Aceasta povestire apartine genului epic si speciei povestire. Aceasta are un autor, un fir epic si personaje. Povestirea este specie a genului epic in proza de dimensiune medie. Ca orice epica epica si in iapa lui voda se prezinta locul (la haul ancutei), timpul(intr-o toamna aurie) si personaje care sunt diverse(oameni simpli, ancuta domnitorul, cititorul in stele si comisul ionita). In aceasta opera este intalnit un mijloc artistic specific povestirii , si anume povestirea in rama. Datorita acesteui mijloc artistic, opera are 2 naratori (naratorul propriu zis si comisul ionita)si 2 timpuri in care se petrece actiunea(momentul povestirii si momentul in care se petrec intamplarile relatate). In expozitine se fixeaza locul si timpul actiunii, facandu-se o relatare complexa, dar in acelasi tip foarte vaga. (intr-o toamna aurie, intr-o departata vremea, demult., puteai vedea valea moldovei ). In temporizare, mihail sadoveanu , aurorul acestei opere foloseste multe figuri de stil, in special metaforele. Aceasta caractaeristica este speciala lui sadoveanu. Tot aici este prezentat si hanul, ca fiind cetate cu ziduri groase de ici pana colo, si niste porti ferecate . In perioada in care se spun aceste povesti era vremea petrecerilor si a povstilor. Motivul hanului repezinta locul obiceiurilor ,lumesti , unde oamenii se relaxau si depanau povesti., dar semnifica de asemenea si un loc sigur. Acesta este un loc specific povestiilo, pt k este creata o atmosfera specifica. Hanghita este portetizata si comparat cu mama sa, pe care o chema tot ancuta. Ea era priceputa la vin si manacaruri si al raste si voie buna.. Intriga este marcata de venirea unui boier la han, care se dovedeste mai tarziu a fi chiar domnitorul tarii. Desfasurarea actiunii consta in exprimarea nemultumiri comisului ionita in legataura cu pamantul mostenit de la stramosi catre boier si in parcurgerea drumului parcurs de el pana la domnitor. Punctul culminant este reprezentat de momentul in care comisul ionita are indrazneala de a-i spune domnitorului k dak nu ii rezolva problemele pe care le are cu pamntupl, sa-i punpe iapa nu departe de coada. In deznodamnt,comisu ionita pleaca de la domnie cu fagaduinta lu voda ca neintelegerile se vor clarifica, iar la plecare voda se uita cu mirare la iapa comisului. Pe langa folosirea povestirii in rama, un mijloc specific povestirii, este intalnita si alternarea planurilor si ca firul epic este fragmentat de interventiile ascultatorilor. La inceputul operei este relizat i portretul comsului ionita: puternic, oarecare varsta, pielea scrijelita, obrazul luii pare a rade cu tristete. El este o persoana foarte sociabila, trasatura dedusa din activitatile pe care le realiza inclina oala catre toate obrazele. Celelate persoanaje sunt si ele sociabile si au in comun pasiunea pentru povesti, si faptul ca erau adepti ai stilului de viata traditionalist, erau nostalgici ai trecutului si ca era clienti fideli ai hanului. Personajele sunt descrise prin caracterizare directa, dar majoritatea trasaturilor sunt rezultate din dialogul dintre ele.

Opera lui sadoveanu are un grd mare de oralitate: imperativul domnilor mei, cinstite boierule, tb sa stiti dumneavoastra Sunt intalnite si multe regionalisme si arhaisme: carele, ispravnicie, acestea au rolul de a accentua timpul stravechi al operei si autenticitatea timpului povestirii. Avand aceste caracteristici, putem afirma ca opera de maruritate a lui sadoveanu este o povestire care apartine genului epic.