• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
 Conferin
ţ
a Na
ţ
ional
ă
de Înv
ăţă
mânt Virtual, edi
ţ
ia a IV-a, 2006
105
 
105
 
De la teorema lui Green la geometria computa
ţ
ional
ă
 
Marin Vlada – Universitatea din Bucuresti,vlada@fmi.unibuc.ro
Abstract
 Lucrarea abordeaz
ă 
aspectele moderne ale con
 ţ 
inutului
 ş
i utilit 
ăţ 
ii cuno
 ş
tin
 ţ 
elor destinate form
ă 
rii ini
 ţ 
iale
 ş
i continue în domeniul de licen
 ţă 
Informatic
ă 
. Prin câtevaexemple se prezint 
ă 
o nou
ă 
atitudine fa
 ţă 
de conceptele fundamentale ce au determinat apari
 ţ 
ia de noi discipline, metode, tehnici
 ş
i algoritmi în domeniul informaticii. Atât  profesorul de matematic
ă 
 , cât 
 ş
i profesorul de informatic
ă 
au un rol primordial înaceast 
ă 
atitudine
 ş
i orientare.
1. Introducere
În etapa actual
ă
de dezvoltare
ş
tiin
ţ
ific
ă
, tehnic
ă
, social
ă
 
ş
i economic
ă
,
rezolvareaunei probleme
dintr-un domeniu (
matematic
ă 
 ,
 
 fizic
ă 
 , chimie, economie, medicin
ă 
etc.
)reprezint
ă
o
activitate de crea
 ţ 
ie,
ce reclam
ă
 
un ra
 ţ 
ionament 
sau mai multe, princonstruirea, generarea,
ş
i descrierea urm
ă
toarelor procese:
•
proces demonstrativ
(
demonstra
 ţ 
ia
) care s
ă
arate existen
ţ
a unei solu
ţ
ii sau a maimultor solu
ţ
ii
ş
i/sau s
ă
determine efectiv
 solu
 ţ 
iile exacte
; în acest caz, specialistulsau expertul trebuie s
ă
aib
ă
cuno
ş
tin
ţ
e solide de matematic
ă
 
ş
i implicit cuno
ş
tin
ţ
ecorespunz
ă
toare domeniului; rolul
matematicii
este esen
ţ
ial;
•
proces computa
ţ
ional
(
algoritmul 
) care s
ă
codifice un
 proces demonstrativ
, ometod
ă
sau o tehnic
ă
de rezolvare în scopul
determin
ă 
rii (eventual aproximative)
asolu
ţ
iilor exacte; în acest caz, specialistul sau expertul trebuie s
ă
aib
ă
experien
ţă
îndomeniul model
ă
rii
ş
i utiliz
ă
rii calculatorului; rolurile
informaticii
 
ş
i ale IT(
tehnologiei informa
 ţ 
iei
) sunt esen
ţ
iale. [13,14]Aceste cerin
ţ
e majore actuale determin
ă
sistemele educa
ţ
ionale ale diverselor 
ţă
ri s
ă
 fie într-o dinamic
ă
crescut
ă
. Se schimb
ă
teorii, discipline, specializ
ă
ri, calific
ă
ri
ş
ichiar 
ş
tiin
ţ
ele sunt într-o continu
ă
schimbare.Pe lâng
ă
schimb
ă
rile
ş
i armoniz
ă
rile legislative (începând cu anul univ. 2005/2006 s-au implementat
ş
i în România, directivele
 procesului Bologna
privind studiileuniversitare pe cicluri:
licen
 ţă 
,
master 
,
doctorat 
), sunt necesare schimb
ă
ri structurale lanivelul cursurilor 
ş
i deprinderilor practice corespunz
ă
toare competen
ţ
elor cerute denevoile societ
ăţ
ii. Ast
ă
zi,
 Informatica
este în rândul
ş
tiin
ţ
elor exacte al
ă
turi de
matematic
ă 
,
 fizic
ă 
 
ş
i
chimie
. Dac
ă
în anii '70 la nivel universitar, erau câteva discipline proprii informaticii, ast
ă
zi exist
ă
domenii complexe ale informaticii:
 Programare
 ş
iSoftware Engineering 
,
 Re
 ţ 
ele de calculatoare
 ş
i Computing 
,
 Baze de date
 ş
i sistemeinformatice
,
 Programare
 ş
i dezvoltare Web
,
Grafic
ă 
pe calculator 
 ş
i realitate virtual 
ă 
,
Geometria computa
 ţ 
ional 
ă 
,
Modelare
 ş
i simulare
,
Calcul paralel 
 ş
i distribuit 
,
 Inteligen
 ţă 
artificial 
ă 
 
 ş
i sisteme expert 
,
 Ingineria cunoa
 ş
terii
.
 
 
106 F
acultatea de Matematic
ă
 
ş
i Informatic
ă
, Bucure
ş
ti
106
2. Matematica
ş
i Informatica
“
Nimic nu cost
ă
mai scump dec
ă
t ne
ş
tiin
ţ
a
” Grigore C. Moisil
Matematica
este cea mai veche dintre
ş
tiin
ţ
eleexacte, iar 
Informatica
a ap
ă
rut
ş
i s-a dezvoltat ca
ş
tiin
ţă
în a doua jum
ă
tate a secolului XX (dup
ă
anul1960, când deja ap
ă
ruse calculatorul modern -conceput de matematicianul de origine maghiar 
ă
Johnvon NEUMANN (1903-1957)
ş
i se dezvoltase teorii,metode
ş
i tehnici de procesare a datelor/ informa
ţ
iilor),fiind cea mai nou
ă
. Pe plan mondial, în acei ani de pionierat pentru Informatic
ă
 
ş
i pentru domeniulutiliz
ă
rii calculatorului,
ş
i România
ş
i-a adus ocontribu
ţ
ie important
ă
prin
ş
coala de logic
ă
 
ş
iinformatic
ă
creat
ă
de matematicianul românGRIGORE C. MOISIL (1906-1973).Profesorul Gr. C. Moisil a avut contributii remarcabile la
dezvoltarea informaticii în România
 ş
i la formarea primelor genera
 ţ 
ii de informaticieni
. A avut o contribu
ţ
ieînsemnat
ă
la introducerea
ş
i folosirea primelor ma
ş
inielectronice de calcul în
ţ
ara noastr 
ă
. Deosebit devaloroase sunt contribu
ţ
iile aduse de Grigore C. Moisilîn domeniul
teoriei algebrice a mecanismelor automate
. A elaborat metode noi de analiz
ă
 
ş
i sintez
ă
aautomatelor finite, precum
ş
i o teorie structural
ă
aacestora. A introdus algebre numite de ellukasiewicziene trivalente
ş
i polivalente (numiteast
ă
zi,
algebre Lukasiewicz-Moisil 
)
ş
i le-a întrebuin
ţ
atîn logic
ă
 
ş
i în
 studiul circuitelor de comuta
 ţ 
ie
. Pentruaceste contribu
ţ
ii, post-mortem, în anul 1996, Gr. C.Moisil a primit Computer Pioneer Award al societ
ăţ
iiIEEE (premiul primit pentru lucrarea "
 For polyvalent logic switching circuits
". Exemplul oferit de Moisil afost urmat de genera
ţ
ii de matematicieni
ş
iinformaticieni ce au contribu
ţ
ii recunoscute pe plan interna
ţ
ional, atât în domeniulcercet
ă
rii
ş
tiin
ţ
ifice, cât
ş
i în domeniul utiliz
ă
rii calculatoarelor pentru dezvoltareageneral
ă
a societ
ăţ
ii române
ş
ti
ş
i interna
ţ
ionale. [19]
Matematica
ş
i metoda
ş
tiin
ţ
ific
ă
(
 mathematikós=
cel care îndr
ă
ge
ş
te înv
ăţ
area
 )
 
“Matematica este în general definit
ă
ca
ş
tiin
ţ
a ce studiaz
ă
modelele de
 structur 
ă 
,
 schimbare
 
ş
i
 spa
 ţ 
iu
. În sens modern, matematica este investigarea
 structurilor abstracte
definite în mod axiomatic folosind logica formal
ă
. Structurile anumeinvestigate de matematic
ă
î
ş
i au deseori r 
ă
d
ă
cinile în
ş
tiin
ţ
ele naturale, cel mai ades înfizic
ă
. Matematica define
ş
te
ş
i investigheaz
ă
 
ş
i structuri
ş
i teorii proprii, în special pentru a sintetiza
ş
i unifica multiple câmpuri matematice sub o teorie unic
ă
, o metod
ă
 
 
 Conferin
ţ
a Na
ţ
ional
ă
de Înv
ăţă
mânt Virtual, edi
ţ
ia a IV-a, 2006
107
 
107
ce faciliteaz
ă
în general metode generice de calcul. Ocazional, matematicienii studiaz
ă
 unele domenii ale matematicii strict pentru interesul abstract exercitat de acestea, ceeace le transform
ă
într-o abordare mai degrab
ă
legat
ă
de art
ă
decât de
ş
tiin
ţă
. Cuvântul"matematic
ă
" vine din grecescul
 µ
άθη
 µ
α
(
máthema
) care înseamn
ă
"
ş
tiin
ţă
, cunoa
ş
teresau înv
ăţ
are";
 µ
αθη
 µ
ατικός 
(
mathematikós
) înseamn
ă
"cel care îndr 
ă
ge
ş
te înv
ăţ
area".Termenii de "model", "ipotez
ă
", "teorie"
ş
i "lege fizic
ă
" au în
ş
tiin
ţă
alte în
ţ
elesuridecât în limbajul uzual. Oamenii de
ş
tiin
ţă
folosesc termenul de "model" pentru aexprima descrierea a ceva, în mod specific ceva care poate fi folosit pentru a face predic
ţ
ii care pot fi testate prin experiment sau observa
ţ
ie. O ipotez
ă
este o afirma
ţ
iecare ori (înc
ă
) nu a fost nici confirmat
ă
nici infirmat
ă
prin experiment. O
lege fizic
ă 
sauo "lege a naturii" este o generalizare
ş
tiin
ţ
ific
ă
bazat
ă
pe observa
ţ
ii empirice.Matematica este esen
ţ
ial
ă
pentru multe
ş
tiin
ţ
e. Cea mai important
ă
func
ţ
ie amatematicii în
ş
tiin
ţă
este rolul pe care îl joac
ă
în exprimarea modelelor 
ş
tiin
ţ
ifice.Procesele de observa
ţ
ie
ş
i grupare a rezultatelor experimentelor, creearea de ipoteze
ş
i previziuni de cele mai multe ori au nevoie de modele matematice. Ramurilematematice cel mai des folosite în
ş
tiin
ţă
includ calculul
ş
i statistica, de
ş
i aproape oriceramur 
ă
a matematicii are aplica
ţ
ii, chiar 
ş
i domenii "pure" cum ar fi teoria numerelor 
ş
itopologie.” (WIKIPEDIA,
 Enciclopedia liber 
ă 
 
-http://ro.wiki
pedia.org/wiki/Matematica
)
 
Informatica
ş
i Tehnologia informa
ţ
iei
ş
i comunica
ţ
iei (IT&C)
Ast
ă
zi, se poate afirma cu certitudine c
ă
 
Matematica
 
ş
i
 Informatica
sunt
ş
tiin
ţ
ele careau contribuit la dezvoltarea vertiginoas
ă
a IT&C, pe lâng
ă
celelalte
ş
tiin
ţ
e
ş
i domenii:
 Automatica, Electronica, Electrotehnica, Telecomunica
 ţ 
ii
.„No
ţ
iunea de
Informatic
ă
desemneaz
ă
 
ş
tiin
ţ
a proces
ă
rii sistematice a informa
ţ
iei. înspecial a proces
ă
rii cu ajutorul calculatoarelor. Istoric,
 Informatica
s-a dezvoltat ca
ş
tiin
ţă
din Matematic
ă
, în timp ce dezvoltarea primelor calculatoare î
ş
i are originea în Electrotehnic
ă
 
ş
iTelecomunica
ţ
ii. De aceea, calculatorul reprezint
ă
doar dispozitivul pe care sunt implementate conceptelor teoretice. Informaticianul olandez Edsger Dijkstra afirma:
"În Informatic
ă 
ai de-a face cu calculatorul, cum ai înastronomie cu telescopul" 
. Expresia
 Informatic
ă 
este uncuvânt ce provine din al
ă
turarea cuvintelor Informa
ţ
ie
ş
iMatematic
ă
. Alte surse sus
ţ
in ca provine din combina
ţ
iaInforma
ţ
ie
ş
i Automatic
ă
.Istoria
ş
tiin
ţ
ei calculatoarelor precede momentulapari
ţ
iei computerului digital. Înainte de anul 1920,termenul de "computer" se referea la un o persoan
ă
careefectua calcule (un func
ţ
ionar). Primii cercet
ă
tori în ceeace avea s
ă
se numeasc
ă
 
ş
tiin
ţ
a calculatoarelor, cum sunt
 Kurt Gödel 
,
 Alonzo Church
 
ş
i
Alan Turing
, au fost interesa
ţ
i de problema computa
ţ
ional
ă
: ce informa
ţ
ii ar putea unfunc
ţ
ionar uman s
ă
calculeze având hârtie
ş
i creion, prin urm
ă
rirea pur 
ş
i simplu a uneiAlan Turin1912-1954
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...