Tehnologia cu rostogolire a lagarelor (Prin rulmenti)

1.1.Definitia rulmentilor Rulmentii sunt lagare care au in constructie un cuzinet de forma speciala. Miscarea relativa dintre fus si lagar se realizeaza prin rostogolirea unor corpun interpuse intre aceste suprafete, care intra in compunerea rulmentului. 1.2. Avantaje si dezavantaje ale lagarelor cu rulmenti Avantajele lagarelor cu rulmenti sunt: frecare mica si portanta mare; uzare si incalzire reduse; consum mic de lubrifiant; jocuri radiale reduse; rigiditate mare; inlocuire usoara si posibilitate de standardizare.

Dezavantajele acestui tip de lagar sunt: gabarit pe diametru mai mare; greutate mai mare; functionare mai putin silentioasa;

durabilitate redusa la turatii mari; tehnologie mai pretentioasa si cost mai ridicat.

1.3. Clasificarea rulmentilor Clasificarea generala a rulmentilor se face dupa directia de actionare a sarcinilor, si anume: rulmenti radiali; rulmenti axiali; rulmenti radiali-axiali. Caracteristicile lagarelor cu rulmenti La acest tip de lagare, intre fusul arborelui sau al osiei si piesa de reazem se interpune rulmentul. Rulmentii pot fi montati atat pe fusuri orizontale, cat si pe pivoti. In functie de fortele principale pe care le preiau, rulmentii pot fi: rulmenti radiali - cand principala forta pe care o preiau este perpendiculara pe axa fusului; rulmenti axiali - cand forta preluata este paralela cu axa fusului; rulmenti radial-axiali - cand fortele preluate sunt si axiale si radiale.

Rulmentii sunt organe de masini care se compun din: 1. Rulmentii radiali si radiali axiali - inel interior, inel exterior, corpuri de rulare si colivie (fig. 1);

Fig. 1. Elementele caracteristice ale rulmentilor radiali 2. Rulmentii axiali - inel superior, inel inferior, corp de rulare si colivie (fig. 2.)

Fig. 2. Elementele componente ale rulmentilor axiali Inelele rulmentilor se executa din otel aliat. Fiecare inel are prevazuta o cale sau doua de rulare, functie de numarul randurilor corpurilor de rulare. Corpurile de rulare se executa din oteluri aliate de calitate. Din punctul de vedere al formei constructive a corpurilor de rulare, rulmentii pot fi: rulmenti cu bile; rulmenti cu role cilindrice; rulmenti cu role conice; rulmenti cu role butoi;

rulmenti cu ace.

Colivia este executata din tabla de otel presata, materiale neferoase, materiale nemetalice si are rolul de mentinere a corpurilor de rulare la distante egale intre ele. O clasificare a rulmentilor este prezentata in fig. 3.

Fig. 3. Clasificarea rulmentilor 1.4. Simbolizarea rulmentilor Numarul mare al caracteristicilor constructive si dimensionale ce trebuie indicate pentru identificarea unui rulment a impus necesitatea adoptarii unei simbolizari. in Romania, aceasta simbolizare este reglementata de STAS 1679-75. Dimensiunile au fost sistematizate in 'serii de diametre' si 'serii de latimi' astfel incat rulmentii dintr-o anumita serie de diametre, care au acelasi diametru interior, au si acelasi diametru exterior. In cadrul fiecarei serii de diametre se gasesc rulmenti de latimi diferite. Dimensiunile unui rulment se stabilesc alegand atat seria de diametre cat si seria de latimi. Combinatiile dintre aceste doua serii dau nastere seriilor de dimensiuni.

Seriile de dimensiuni cuprind rulmenti diferiti ca dimensiuni, care pentru aceeasi serie de latimi sunt geometric asemenea. Stabilirea seriilor de diametre, de latimi si dimensiuni este prezentata in figura 4.

Fig.4. Stabilrea seriilor de dimensiuni

Fig.4. Stabilrea seriilor de dimensiuni Simbolul unui rulment cuprinde doua parti: simbol de baza, care cuprinde simbolul seriei de rulmenti si simbolul alezajului rulmentului; simboluri suplimentare.

Simbolul seriei de rulmenti caracterizeaza tipul rulmentului si seria de dimensiuni si corespunde executiei de baza a rulmentului.

In tabelul de mai jos sunt prezentate cateva tipuri de rulmenti si simbolizarile lor, conform STAS 1679: Tipul rulmentului Schita STAS Simbolul seriei Seria derulmenti de dimensiuni (618) 18 (619) 160 Rulmenti radiali cu bile pe un rand 3041 60 62 63 Rulmenti radialaxiali cu bile pe un rand Rulmenti axiali cu bile cu simplu efect 64 72 7416/1,2 73 511 512 3921 513 514 CAPITOLUL II. ALEGEREA RULMENTILOR 2.1. Reguli pentru alegerea tipului de rulment Fiecare tip de rulment are o destinatie bine determinata, chiar daca de multe ori domeniile de utilizare se suprapun. 13 14 03 11 12 19 00 10 02 03 04 02

Pentru o buna alegere a tipului de rulment, trebuie sa se tina seama de urmatoarele reguli: la sarcini relativ reduse si la viteze de rotatie mari se folosesc rulmenti cu bile, iar pentru sarcini mai mari se folosesc rulmenti cu role; daca intre lagare poate exista o dezaxare sau daca arborii sau axele capata deformari prin incovoiere, se folosesc rulmentii oscilanti; pentru solicitari pur axiale, de marime mijlocie, se recomanda folosirea rulmentilor axiali cu bile. Rulmentii axiali oscilanti cu role, in afara de sarcini axiale foarte mari, pot prelua si anumite solicitari radiale. La masinile unelte ce prelucreaza prin aschiere, pentru turatii mari se folosesc rulmenti axiali- radiali cu dublu efect. pentru solicitari compuse se folosesc rulmenti radiali-axiali cu bile pe un rand, pe doua randuri sau cu role conice; functionarea rulmentului este perturbata la temperaturi ce depasesc 120 C. Pentru temperaturi ridicate este necesara utilizarea unor rulmenti speciali, avand elementele componente executate din marci speciale de otel stabilizate prin tratamente termice. in aceasta situatie se are in vedere si adoptarea de solutii constructive pentru eliminarea caldurii, pentru a se putea asigura o ungere corespunzatoare; pentru aparatele de uz casnic, aparatele de uz medical, ascensoare sau masini electrice de putere mica se utilizeaza rulmenti radiali cu bile care au prevazute conditii speciale pentru zgomot. Acesti rulmenti au in general diametrul interior pana la 50 mm. solutia constructiva aleasa trebuie sa permita montajul si demontajul usor al ansamblului. Acolo unde este necesar, se poate adopta solutia folosirii rulmentilor demontabilisau a rulmentilor de alezaj conic. 2.2. Tipuri de rulmenti

2.2.1 Rulmenti radiali a).Rulmenti radiali cu bile pe un rand cu cale de rulare adanca (fig. 5).

Fig.5. Rulment radial cu bile pe un rand Sunt utilizati pentru preluarea sarcinilor radiale, cat si pentru sarcini combinate radiale si axiale. Pot fi utilizati in conditii bune la turatii mari. b) Rulmenti radiali cu bile, demontabili. Sunt utilizati aproape in toate tipurile de constructii mecanice si in mod deosebit la constructia aparatajului electric. Au dezavantajul ca pot prelua sarcini axiale dintro singura directie (fig. 6).

Fig.6. Rulment radial cu bile, demontabil c) Rulmenti Y. Sunt rulmenti cu bile pe un rand care au suprafata exterioara a inelului exterior sferica, ceea ce permite compensarea erorilor de aliniere a lagarelor. Au avantajul ca preiau sarcini axiale importante. Sunt folositi in general la constructia masinilor agricole, unde coaxialitatea lagarelor este foarte greu de realizat si mentinut.

In figura 7 sunt prezentate cateva variante constructive ale acestui rulment:

Fig. 7. Rulmenti: a - rulment cu ambele inele de aceeasi latime; b rulment cu inelul interior mai lat si plasat asimetric, permitand fixarea pe arbore cu un inel excentric; c - rulment cu inel de fixare cu doua suruburi. Rulmentii de acest tip se livreaza etansati in ambele parti cu unsoarea necesara. d) Rulmenti radiali oscilanti cu bile pe doua randuri (fig. 8). Acest tip de rulmenti permite deplasari unghiulare ale arborelui sau carcasei de pana la 4.

Fig. 8. Rulment radial oscilant cu bile pe doua randuri Valoarea abaterilor unghiulare pe care le poate prelua rulmentul, si care apar datorita lipsei de aliniere a lagarelor, cat si datorita incovoierii arborelui, este limitata de necesitatea ca bilele sa nu atinga calea de rulare. Capacitatea de incarcare a rulmentilor radial-axiali cu doua randuri de bile este mai mica decat cea a rulmentilor cu un singur rand de bile, datorita contactului relativ mic dintre bile si calea de rulare a inelului exterior. e) Rulmenti radiali-axiali cu bile. Pot fi cu unul sau doua randuri. Sunt construiti pentru preluarea sarcinilor axiale si radiale (fig. 9.).

Fig. 9. Rulment radial-axial cu bile Rulmentii radiali-axiali (fig. 9.) sunt construiti in variantele:

cu bile pe un rand (a); cu bile pe doua randuri (b).

Acesti rulmenti sunt folositi cu succes atunci cand sarcina axiala depaseste cu 25% sarcina radiala. f) Rulmenti radiali cu role cilindrice pe un rand. Acesti rulmenti au corpurile de rulare constituite din role cilindrice care au axele paralele cu axa rulmentului si sunt ghidate de unul sau doua inele (fig. 10).

Fig.10. Rulment radial cu role cilindrice pe un rand Rulmentii sunt organe de masini demontabile, ceea ce permite montarea si demontarea usoara a ansamblului. Ei preiau sarcini radiale mari si functioneaza in bune conditii la turatii ridicate. Se folosesc cu succes la transmisiile de cale ferata. g) Rulmenti cu role cilindrice pe doua randuri. Sunt folositi in mod special la arborii principali ai masinilor unelte (fig. 11).

Fig.11. Rulment cu role cilindrice pe doua randuri Diametrul exterior al arborilor este foarte redus; ei pot suporta sarcini radiale mari datorita celor doua randuri de role. O alta caracteristica a acestor rulmenti este aceea ca deformatia sub sarcina este redusa. Ca variante constructive amintim: rulmenti cu umeri de ghidare pe inelul interior(a); rulmenti cu umeri de ghidare pe inelul exterior (b); rulmenti cu alezaj cilindric sau conic.

Fig. 12. Rulment radial cu ace h) Rulmenti radiali cu ace. Sunt asemanatori cu rulmentii cu role cilindrice (fig. 12).

Corpurile de rulare numite ace sunt cilindri la care lungimea este de peste 2,5 ori diametrul. Datorita acestui fapt, rulmentii cu ace pastreaza avantajele rulmentilor cu role cilindrice in ceea ce priveste capacitatea de a prelua sarcini radiale mari la turatii ridicate la dimensiuni de gabarit reduse. Ei permit, in anumite limite, o deplasare axiala intre arbore si carcasa, precum si montaiea separata a celor doua inele.

2.2.2. Rulmenti axiali Vom prezenta numai varianta: i) Rulmenti axiali cu bile pe un rand cu simplu efect (fig. 13). Rulmentul se compune din doua saibe plane prevazute cu cale de rulare si o colivie cu bile. Se folosesc pentru preluarea sarcinilor axiale mari intr-un singur sens si nu pot prelua incarcari radiale.

Fig. 13. Rulment axial

Tehnologia cu alunecare a lagarelor

LAGRE CU ALUNECARE
7.1. CARACTERIZARE. CLASIFICARE. DOMENII DE FOLOSIRE Lagrele cu alunecare reprezint organe de maini care asigur rezemarea pieselor cu micare

de rotaie, de regul arbori sau osii rotitoare, preiau forele care ncarc piesele respective i lucreaz n condiiile unei alunecri relative a suprafeei fusului arborelui pe suprafaa lagrului (cuzinetului), cele dou suprafee fiind separate printr-o pelicul de lubrifiant. Clasificarea lagrelor cu alunecare se face dup mai multe criterii, prezentate n continuare: dup regimul de frecare (uscat, limit, mixt, fluid); dup direcia forei preluate (radial, axial, axial-radial, radial-axial); dup forma suprafeei de frecare (cilindric, conic, sferic); dup modul de realizare a frecrii fluide (hidrodinamice (HD), elastohidrodinamice (EHD), gazodinamice (GD), hidrostatice (HS), gazostatice (GS), hibride (hidrostaticohidrodinamice)); dup poziia pe arbore (de capt, intermediare); dup felul micrii de rotaie (complet, oscilant). Avantajele lagrelor cu alunecare se reduc la urmtoarele: ghidare mai precis a arborilor fa de carcase, datorit numrului mai mic de piese fa de lagrele cu rostogolire;

 filmul de lubrifiant preia, n mare msur, ocurile i vibraiile i contribuie la reducerea zgomotului; au dimensiuni de gabarit radiale mai reduse dect lagrele cu rostogolire; au durate de funcionare mai mari dect lagrele cu rostogolire i pot funciona la turaii mari i foarte mari. Dezavantajele acestor lagre constau n: coeficieni de frecare (pierderi prin frecare) mai mari dect la lagrele cu rostogolire; gabarit n direcie axial mare; grad de standardizare mai redus dect n cazul rulmenilor i consum de lubrifiant mare. Domeniile de folosire ale lagrelor cu alunecare este mai redus dect al lagrelor cu rulmeni i se recomand n acele cazuri n care lagrele cu rostogolire nu pot fi utilizate: la turaii foarte mari, la care durabilitatea rulmenilor este redus; la arborii care trebuie ghidai foarte precis; n cazul lagrelor supuse ocurilor i vibraiilor; n cazul cnd se impun dimensiuni de gabarit radiale foarte

mici; la dimensiuni de gabarit foarte mari, pentru care nu se execut rulmeni n serie i la care lagrele cu alunecare sunt mai ieftine; n condiii de umiditate i mediu agresiv, n care lagrele cu rostogolire nu pot fi folosite; la mecanismele cu funcionare lent i puin solicitate, la care costul unui lagr cu alunecare este mai redus dect al unui rulment. 148 Pentru funcionarea corect a lagrelor cu alunecare, fr o uzur sistematic a suprafeelor fusului i cuzinetului, acestea trebuie s fie separate printr-o pelicul de lubrifiant suficient de groas, care s exclud complet contactul direct al celor dou suprafee n micare relativ. La lagrele radiale hidrodinamice, pentru realizarea filmului de lubrifiant autoportant, care s nving fora care ncarc fusul arborelui i s ntrerup contactul direct dintre fus i cuzinet, trebuie ndeplinite urmtoarele condiii: s existe, ntre fus i cuzinet, un interstiiu (joc) n form de pan (convergent); s existe o micare relativ ntre fus i cuzinet, n sensul convergenei interstiiului;

s existe n lagr o cantitate suficient de lubrifiant, cu proprietile de aderen i vscozitate (aderena proprietatea lubrifiantului de a forma pe suprafeele fusului i cuzinetului pelicule foarte subiri; vscozitatea rezistena la alunecarea relativ ntre dou straturi vecine de lubrifiant, ea caracteriznd frecarea interioar a lubrifiantului). Stratul de lubrifiant n contact cu cuzinetul are viteza zero, iar cel n contact cu fusul are viteza acestuia v; straturile intermediare de lubrifiant au viteze diferite, cuprinse ntre zero i v. La rotirea fusului, lubrifiantul este antrenat (deplasat) n interstiiul dintre fus i cuzinet, n zona care se ngusteaz treptat, mrindu-i presiunea; rezult o for hidrodinamic (autoportant), care ntrerupe contactul direct dintre fus i cuzinet, nvingnd fora F care ncarc naintea punctului de joc minim, situat pe linia centrelor fusului i cuzinetului; punctul de nceput al Lagre cu alunecare 149 filmului de lubrifiant autoportant depinde de construcia cuzinetului i de locul de introducere a lubrifiantului, iar cel de sfrit este situat dup jocul minim, n apropiere de acesta. n plan axial,

presiunea are o distribuie parabolic asimetric, fiind zero la capetele lagrului, iar valoarea maxim este deplasat spre interior, din cauza deformaiilor de rezistena opus micrii sau tendinei de micare dintre cele dou corpuri, lucrul mecanic al forelor de frecare fiind transformat n cldur. Tipurile frecrii de alunecare sunt urmtoarele: uscat, limit, fluid, mixt. Frecarea riguros uscat se realizeaz n condiii de laborator (n vid), adic n condiiile absenei oricrei contaminri a suprafeelor n contact cu medii fluide sau solide i se caracterizeaz prin pierderile cele mai mari de energie. Frecarea tehnic uscat este frecvent ntlnit n tehnic i se caracterizeaz prin prezena unui mediu gazos i o contaminare redus a suprafeelor n contact, cu corpuri strine. Aceasta se caracterizeaz prin coeficieni de frecare mari i uzuri importante, legile sale fiind prezentate n continuare: fora de frecare Ff este direct proporional cu fora normal Fn la suprafeele n contact (Ff = Fn); coeficientul de frecare nu depinde nici de mrimea

suprafeei de contact i nici de viteza relativ de alunecare ci numai de cuplul de materiale n contact. Frecarea uscat se datorete angrenrii microasperitilor suprafeelor celor dou piese i punctelor de adeziune molecular; microasperitile sunt supuse la strivire i forfecare. Frecarea limit se caracterizeaz prin prezena pe suprafeele pieselor n contact a unui strat foarte subire (10-3 ... 10-2 m), dar puternic ancorat,de corpuri strine, care mpiedic formarea punctelor de adeziune molecular, dar nu nltur angrenarea microasperitilor. Forele de frecare, n condiiile frecrii limit, pot fi de 2 ... 3 ori mai mici dect la frecarea uscat, respectiv uzurile sunt mult mai mici. Frecarea fluid apare atunci cnd ntre suprafeele pieselor este interpus un strat (film) de lubrifiant suficient de gros, astfel c este exclus contactul direct dintre suprafeele celor dou piese. Frecarea are loc numai ntre straturile de lubrifiant, pierderile prin frecare fiind foarte

mici, iar uzura este practic inexistent. Acesta este regimul ideal, al crui studiu se face pe baza legilor mecanicii fluidelor (hidrodinamicii fluidelor vscoase). Pentru frecarea fluid se definete un coeficient de frecare convenional =v/pmh, unde este vscozitatea dinamic a lubrifiantului, v viteza fusului, pm presiunea medie, iar h grosimea stratului de lubrifiant. Frecarea mixt apare atunci cnd grosimea filmului de lubrifiant este prea mic sau suprafeele pieselor sunt prelucrate grosolan, astfel c unele microasperiti ajung n contact, rupnd din loc n loc filmul de lubrifiant. Pierderile prin frecare sunt mai mari ca la frecarea fluid. Organe de maini 7.2.2.2. Regimuri de funcionare pentru lagrele radiale hidrodinamice Toate tipurile de frecri prezentate pot fi ntlnite la diferitele regi muri de funcionare ale lagrelor cu alunecare radiale hidrodinamice (fig.7.2). n repaus (fig.7.2, a), fusul se sprijin pe cuzinet i lubrifiantul dintre cele dou suprafee n contact este expulzat.

n momentul demarajului (fig.7.2, b), datorit frecrii foarte mari dintre fus i cuzinet (uscat sau limit), fusul se deplaseaz n sensul rotirii i ajunge ntr-o zon lubrifiat, crendu-se condiiile necesare realizrii ungerii hidrodinamice. La turaie redus (fig.7.2, c), grosimea minim a filmului de lubrifiant hmin este mai mic dect suma nlimilor maxime ale microasperitilor suprafeelor celor dou piese n micare relativ (fus i cuzinet), astfel c regimul de frecare realizat este mixt. La creterea turaiei, de la o anumit valoare a acesteia, se realizeaz un joc minim optim, necesar obinerii regimului de frecare fluid (fig.7.2, d). Unele lagre cu alunecare, de la maini i utilaje care funcioneaz la turaii reduse, funcioneaz n regim de frecare mixt. Regimurile de frecare ntlnite n funcionarea unui lagr cu alunecare radial hidrodinamic pot fi urmrite i cu ajutorul curbelor Stribeck (fig.7.3), care reprezint variaia coeficientului de frecare cu turaia n. Curba 1 este obinut experimental, iar curba 2 reprezint variaiile calculate ale coeficientului de frecare fluid;

Uzura abraziv apare datorit ptrunderii n lagr a unor particule dure, ale cror dimensiuni sunt mai mari dect grosimea minim a stratului de lubrifiant. Griparea const n sudarea local ntre fus i cuzinet, mai ales n cazul unor jocuri mici. Se datorete pierderii de ctre filmul de lubrifiant a capacitii sale de protecie, ca urmare a temperaturii i presiunii ridicate. Fenomenul este mai frecvent la fusuri neclite n cuzinei din bronzuri dure i apare n special la lagrele lubrifiate necorespunztor. Griparea este favorizat de deformaia elastic a arborelui i de dilataiile termice ale fusului, n anumite cazuri putndu-se ajunge la blocarea complet a fusului n lagr, ca urmare a reducerii jocului radial la zero. Oboseala de contact (pitting) apare la lagrele solicitate de sarcini variabile n timp. 7.2.3.2. Calculul lagrelor cu frecare uscat, limit sau mixt Pentru efectuarea acestui calcul, se consider urmtoarele ipoteze simplificatoare: presiunea din lagr este uniform distribuit; coeficientul de frecare este considerat constant i cunoscut;

 cldura degajat n lagr este evacuat n totalitate prin corpul lagrului. n aceste condiii, calculul lagrelor cu frecare uscat, limit sau mixt urmrete urmtoarele obiective: limitarea presiunii medii din lagr; verificarea lagrului la durabilitate (uzare); limitarea temperaturii medii din lagr. Determinarea presiunii medii din lagr unde: D este diametrul fusului arborelui; B lungimea de contact dintre fus i cuzinet; pa presiunea admisibil (fig.7.4). Diametrul fusului D se adopt n funcie de diametrul arborelui obinut din calculul de rezisten; se recomand limitarea raportului lime/diametru la valori B/D<1,2, rapoarte mai mari conducnd la creterea neuniformitii repartiiei presiunii n direcie axial. Valorile presiunii admisibile pa sunt dependente de materialul cuzinetului i sunt prezentate n

literatura de specialitate. Calculul la durabilitate (uzare) Volumul de material ndeprtat prin uzare u = , (7.2) 152 Organe de maini unde: l este lungimea parcurs, n micarea relativ a fusului fa de cuzinet, n perioada de funcionare impus Lh; k coeficient de proporionalitate, dependent de cuplul de materiale i de condiiile de ungere. Exprimnd fora (radial) n funcie de presiunea medie (v. relaia (7.1)) F = pmBD (7.3) i lungimea parcurs n funcie de viteza fusului v=Dn (n turaia fusului) Pentru un volum de uzare Vu acceptat i o durabilitate Lh impus, rezult valoarea admisibil a produsului (pmv)a. Calculul la durabilitate (uzare) const n compararea produsului pmv efectiv cu cel considerat admisibil. Valorile produsului (pmv)a, exprimate n MPam/s, sunt date n literatura de specialitate, n funcie de materialul cuzinetului.

Produsul pmv se regsete i n relaia puterii consumate prin frecare i ca atare se poate admite i o semnificaie termic a acestui calcul. Calculul temperaturii medii Temperatura medie, n regim staionar, se calculeaz pe baza egalitii dintre puterea consumat prin frecare i cantitatea de cldur transferat lagrului i apoi mediului ambiant Parametrii din relaiile de mai sus au urmtoarele semnificaii: K coeficient global de transfer de cldur prin corpul lagrului; A suprafaa exterioar a corpului lagrului, n contact cu aerul; t0 temperatura mediului ambiant; ta temperatura admisibil; coeficientul de frecare. Valorile lui i ta sunt date, n literatura de specialitate, n funcie de materialul cuzinetului. Esena calculului lagrelor radiale hidrodinamice const n proiectarea filmului de lubrifiant autoportant, care trebuie s prezinte urmtoarele caliti: s aib o grosime minim hmin suficient de mare, pentru a asigura frecarea fluid (hmin ha); s fie stabil, pentru ca s nu se rup n cazul sarcinilor cu oc. s funcioneze la o temperatur inferioar celei admisibilie