Catedra de medicina celulara si

moleculara
Obiectul biologiei celulare

Microscopie optica
Obiectul biologiei celulare
 Biologia celulara = stiinta fundamentala
care se ocupa cu studiul celulei ca unitate
structurala si functionala a oricarui
organism viu
Microscopia optica
 Microscopul optic = dispozitiv cu ajutorul
căruia se pot examina structuri cu
dimensiuni mult sub puterea de rezolutie a
ochiului uman
Microscopul optic
O c u la ru l

M asa
C o n d e n s a to r
M a c ro si
S u rs a lu m in a m ic ro v iz a
Componentele microscopului optic
 1. SURSĂ DE LUMINA  6. REVOLVER
 2. CONDENSOR  7. OBIECTIVE
 3. DIAFRAGMĂ  8. SISTEM DE PRISME
 4. MASA  9. OCULAR
 5. DISPOZITIV DE 10. MACROVIZA
DEPLASARE A LAMEI 11 MICROVIZA
Modul de formare a imaginii la MO
 Obiectivul formeaza o
imagine marita , reala si
rasturnata a obiectului
 Ocularul- are ca obiect
imaginea data de obiectiv
si va forma imaginea
finala mult marita ,
rasturnata si virtuala , la
infinit deci nu necesita
efort de acomodare
Performantele microscopului optic
 Puterea de marire
 Puterea de rezolutie
Puterea de marire
 Puterea de marire = produsul dintre puterea
de marire a obiectivului si cea a ocularului
 Puterea de marire maxima x1500 ori
 Puterea de mărire

- ×4, ×10
- ×20, ×40 – diagnostic histologic
- ×60, ×100 – diagnostic citologic
Puterea de rezolutie a
microscopului optic
 =Cea mai mică distanţă dintre două puncte la care
acestea pot fii percepute distinct
 De ea depinde claritatea şi bogăţia în detalii a
imaginii
 Depinde de lentila obiectivului
 FORMULA LUI ABBÉ :
 d=λ / n sinα
 λ= lungimea de unda a radiatiei electromagnetice ( 0,55 µm)
 n= indicele de refractie al mediului dintre preparat si obiectiv
 α= ½ din aperura unghiulara a obiectivului
Puterea de rezolutie a
microscopului optic
Limitarile puterii de rezolutie a
microscopului optic in practica

 λ este o constanta naturala ce nu poate fi

influentata (0,55)
 Mediul dintre preparat si obiectiv este de obicei
aer (n = 1)
Puterea de rezolutie
 Obiectivul cu imersie – intre obiectiv si
preparat se interpune o picatura de lichid cu
un indice de refractie supraunitar, cum este
uleiul de cedru (n=1,51)
 Apertura unghiulara maxima teoretica este
180 , deci α=90, limita teoretica maxima a
sin α=1

Rezolutia maxima a microscopului optic= 0,2

µ
Preparate fixate si colorate
Studiul celulelor vii, necolorate
 1.MICROSCOP CU
CÂMP ÎNTUNECAT
 2. M. CU CONTRAST
DE FAZĂ
 3. M. CU
INTERFERENŢĂ
 4. M. TIP NOMARSKI
 5. MICROSCOPUL
RANVERSAT
Studiul celulelor vii, necolorate
 1.MICROSCOP CU
CÂMP ÎNTUNECAT
 PRINCIPIU – exista un
diafragm in condensor
care selecteaza doar
lumina laterala iar
imaginea finala este
formata de catre razele
reflectate de
componentele din
preparat
 2. M. CU CONTRAST DE FAZĂ
 PRINCIPIU
 - lumina care trece prin medii cu indici de
refracţie diferiţi îşi modifică direcţia şi
viteza
 - micoscopul transformă aceste diferenţe
în diferenţe de intensitate luminoasă
 3. M. CU INTERFERENŢĂ
 PRINCIPIU
 - mai foloseşte încă o rază de lumină care
nu traversează ţesutul analizat ,dar interferă
cu raza provenita de la sursa de lumina
 - ofera informaţii despre densitatea
obiectului analizei
 4. M. TIP NOMARSKI
 Un tip modificat al
microscopului cu
contrast de faza,
oferind imagini
aparent
tridimensionale

..
 5. MICROSCOPUL RANVERSAT
 - pentru examinarea celulelor din flacoane
sau placi Petri
 - obiective sub masuta
 - sursa de lumina deasupra
MICROSCOPUL CU
FLUORESCENŢĂ
LUMINISCENTA = proprietatea unor substante de
a emite lumina atunci cand sunt stimulate
luminos =FOTOLUMINISCENTA
 FLUORESCENTA – proprietatea unei substante
de a emite radiatii lumioase doar in timpul
stimularii
 FOSFORESCENTA –proprietatea unei substante
de a emite radiatii lumioase si dupa incetarea
stimularii
MICROSCOPUL CU
FLORESCENŢĂ
TERMOFLUORESCENTA = proprietatea unor
substante de a emite lumina atunci cand sunt
stimulate termic.
MICROSCOPUL CU
FLUORESCENŢĂ
Aplicatii practice:
1.AUTOFLUORESCENŢA
capacitatea tesuturilor vii
de a absorbi radiatii
luminoase cu o anumita
lungime de unda si de a o
emite ulterior alte radiatii,
cu o alta lungime de unda,
mai mare
2. FLUORESCENTA SECUNDARA – după
marcare cu compuşi fluorescenţi :
 a. Acridine orange – ADN-verde/ ARN-rosu
 b. Quinacrina – cromozomi = bandare
Marcarea fluorescenta a ADN
MICROSCOPUL CU
FLORESCENŢĂ
3.IMUNOFLUORESCENŢA : punerea în
evidenţă a diferiţilor antigeni cu ajutorul
unor anticorpi specifici marcaţi cu un
compus fluorescent IZOTIOCIANAT DE
FLUORESCEINA (FITC)
-2 tipuri: directa si indirecta
Imunofluorescenta directa
=Ag + Ac specific
marcat
Imunofluorescenta indirecta
Ag + Ac specific + Ac sec. marcat
- are o sensibilitate mai mare ca metoda a—
se foloseste in cazul in care antigenele se
gasesc in cantitate mica in tesut
Imunofluorescenta indirecta
 4.SONDE FLUORESCENTE ,
molecule care detecteaza concentratia i.c. a
ionilor , a rad. liberi , a variatiilor de pH i.c.
si isi modifica proprietatile in functie de
valorilor acestora.