Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
2523235 Hajime Nakamura Orient Si Occident

2523235 Hajime Nakamura Orient Si Occident

Ratings: (0)|Views: 4 |Likes:
Published by Lazar Crina
s
s

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Lazar Crina on May 08, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/18/2013

pdf

text

original

 
HAJIME NAKAMURA s-a născut în 1912, la Matsue în Japonia. Obţinînd titlul de doctor, în 1943, la Universitatea dinTokyo, devine în acelaşi an profesor asociat de filozofie indiană şi budistă, începe astfel o carieră didactică ce se va întinde pe parcursul a peste trei decenii, atît în Japonia, cît şi în Statele Unite (la universităţile Harvard, Stanford, Hawaii, Florida) şi înEuropa. Activitatea sa didactică şi de cercetare este încununată de numeroase titluri şi distincţii: doctor honoris causa alUniversităţii Nehru (1966), al Universităţii Vanhanh din Saigon (1973), al Universităţii Kalaniya din Sri Lanka etc, decan alFacultăţii de Litere din Tokyo (1962-1964), Professor Emeritus al aceleiaşi universităţi, membru al Academiei japoneze deŞtiinţe,
honorary fellow
al Royal Asiatic Society şi Indian Council for Cultural Relations, director al East-ern Institute dinTokyo, preşedinte al Japan-India Society. Primeşte de asemenea Premiul Imperial al Academiei japoneze de Ştiinţe (1957),Ordinul Cultural din partea împăratului Japoniei (1977), Ordinul Dakhina-bahu al Regelui Nepalului (1978) şi altele. Autor a peste 750 de articole în japoneză şi a peste 200 în engleză şi germană. Hajime Nakamura este editor asociat sau consultant lanumeroase reviste de filozofie şi religie, precum
 Philosophy East and West, Monumenta Nipponica, Journal ofthe Historyofldeas, The Journal ofthe Philosophy ofReligion
etc. Printre cărţile sale în japoneză se numără:
 Istoria filozofiei Vedănta
(4volume),
 Metafizica limbajului. Ideile filozofiei Hua Yan, Introducere în gramatica limbii tibetane, Operele alese ale lui Hajime Nakamura
(23 de volume) şi monumentalul
 Dicţionar de terminologie budistă.
Dintre operele sale traduse sau publicate direct în engleză se cer menţionate:
Ways of Thinlang of Eastern Peoples, Indian Bud-dhism: A Survey with Bibliographical Notes,
 precum şi
 A Comparative History ofldeas.
HAJIME NAKAMURA
ORIENT ŞI OCCIDENT:
O ISTORIE COMPARATĂ A IDEILOR 
Traducere din engleză de DINU LUCA
*801051F*BIBLIO it JUDE ; cANĂ„OCTAViAN GOGA"CLUJE. A JUDE EANĂ „OCTAVIAM GQGA"CLUJ
- FILIALA MĂWÂŞTUR —
STR. IZLAZJ^UI Nfl 13
Coperta IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE
 Prefaţă la ediţia a doua
HAJIME NAKAMURA
 A COMPARA T1VE HISTOR Y OF IDE AS 
© Hajime Nakamura 1975, 1986© HUMANITAS, 1997, pentru prezenta versiune românească ISBN 973-28-0755-5
Trăim într-o epocă în care lucrurile trebuie privite şi tratate la scară globală. Nici un eveniment nu este izolat dealte evenimente.Avem nevoie de un fel de istorie comprehensivă a ideilor, în care evoluţia acestora să fie discutată la nivelglobal, dar ne vedem siliţi să spunem că nu s-a publicat încă nici o carte în acest sens. Desigur, au apărut diverselucrări de mare prestigiu, cum ar fi
 History
of Philosophy Eastem and Western
sau
 History of World Religions
şiaşa mai departe. In aceste texte sînt expuse însă căile separate de dezvoltare a ideilor, în capitole aparte, scrise decercetători diferiţi şi din unghiuri deosebite, iar rezultatele finale par a fi prea disparate, neizbutind să seconformeze temei, nici în scop şi nici ca stil.In opinia noastră, o asemenea conformare la temă devine posibilă dacă evoluţiile ideilor din arii culturale diferitesînt analizate de un singur autor. în acest caz detaliile urmează să fie corectate de alţi cercetători, specializaţi îndiverse aspecte ale cunoaşterii omeneşti sau în diferite tradiţii.Acesta a fost scopul pe care l-am urmărit, cu prea mare îndrăzneală poate, cînd ne-am propus să scriem o istoriecomparată a ideilor care să pună în discuţie diverse tradiţii la nivel global. Lansîndu-ne în acest proiect, am doritsă evităm teoretizarea elaborată şi să lăsăm faptele să vorbească de la sine, aşa cum va demonstra o privirearuncată paginilor care urmează. Unele consideraţii teoretice au fost, desigur, de neevitat, dar nici una din teoriiledin cartea de faţă nu se îndepărtează prea mult de faptele concrete ale istoriei intelectuale.Am încercat să descriem şi să evaluăm anumite probleme-cheie din istoria ideilor, atît din Orient cît şi dinOccident. Materialul a fost strîns cu răbdare; el se afla acolo şi era păcat să nu fie ordonat într-un fel sau altul şisă nu fie prezentat publicului, care ar putea, în fond, să găsească ceva folositor în paginile acestea.Lucrarea nu acoperă neapărat toate sistemele religioase şi filozofice importante. Ea se referă numai la aceletrăsături sau aspecte ale gîndirii care sînt comune Orientului şi Occidentului pînă la sfirşitul secolului al XlX-lea.Consideraţiile de natură sincronică sînt prezentate mai ales în textul propriu-zis, iar similitudinile diacronice sîntmenţionate de regulă în notele de subsol.
 
Prezentul studiu are la bază o serie de patru conferinţe ţinute la Universitatea Harvard în 1963. Pentru aceleconferinţe, am dori să aducem mulţumiri în special profesorului Robert H. L. Slater, fost director la
Centrul  pentru studiul religiilor lumii,
Universitatea Harvard, profesorului Daniel H. H. Ingalls de la Harvard şidomnului J. Masson, student la aceeaşi universitate. Sprijinul şi sugestiile
6
 
PREFAŢĂ LA EDIŢIA A DOUA
oferite de prof. Charles W. Morris şi de prof. Delton L. Scudder de la Universitatea din Florida ne-au fost demare ajutor în cercetările noastre.De atunci ne-am ocupat de revizuirea şi dezvoltarea temei. în vara anului 1969 am participat la
Cea de-a cinceaconferinţă a filozofilor, Orient-Occident 
de la
Centrul Orient-Occident 
din Universitatea din Hawaii şi am rămasla Ho-nolulu după încheierea conferinţei, pentru a completa manuscrisul. îi sîntem foarte recunoscători d-luiMinora Shinoda, profesor de istorie la Universitatea din Hawaii şi fost director al
 Institutului pentru Studiul Culturii, Centrul Orient-Occident,
care ne-a sprijinit mult în munca desfăşurată în timpul şederii acolo. Fărăatenta sa implicare, această carte n-ar fi existat. Dl Clifford Masashiro a binevoit să parcurgă manuscrisul pînă lafinele celui de-al doilea capitol, dedicînd mult timp verificării şi stilizării.Am revenit la Honolulu în vara lui 1971, la invitaţia
Centrului Orient-Occident,
datorită d-lui Everett Kleinjans,rectorul
Centrului,
şi profesorului Eliot Deutsch, unul dintre editorii de la
 Philosophy East and West,
 pentru arevizui manuscrisul în forma sa finală. Trebuie spus aici că îi sîntem mult îndatoraţi profesorului Winfield E. Nagley de la Universitatea din Hawaii pentru prietenia arătată de-a lungul atîtor ani.Meritul completării manuscrisului se cuvine atribuit mai ales profesorului Gerald Larson de la Universitatea dinCalifornia de la Santa Barbara, care a avut bunăvoinţa de a veni la
Centru
cu unicul scop de a revedea acest text.Am lucrat împreună în fiecare zi de la 8 dimineaţa pînă la prînz, precum şi după-amiaza. Am învăţat multe dinconversaţiile noastre: fără colaborarea sa cartea nu ar fi putut fi încheiată.După ce profesorul Larson s-a întors în California, dl Ronald Burr de la
Centrul Orient-Occident 
a venit laTokyo pentru a termina munca de revizie şi de redactare. Cîtă vreme a stat la Tokyo, din august pînă îndecembrie 1971, el şi-a dedicat cea mai mare parte a timpului operaţiunilor de redactare. îi sîntem deosebit deîndatoraţi pentru entuziasmul de care a dat dovadă pe parcursul colaborării noastre.Pentru publicarea cărţii în forma ei finală am avut onoarea de a primi încurajările profesorului Charles Morris,care a citit întreaga lucrare. îi mulţumim pentru îndelungata noastră prietenie, care durează de ani şi ani de zile,de aproape un sfert de secol. Ne onorează mult ajutorai pe care ni l-au acordat toate persoanele menţionate mai sus.Deşi ştim foarte bine că textul are numeroase pasaje care necesită corecturi şi aprofundări ulterioare, ne-amhotărît să îl punem totuşi în faţa cititorilor, ca treaptă preliminară pentru alte cercetări.Lucrarea a fost publicată iniţial la Tokyo iar acum este reeditată de
 Kegcvţ Paul International 
într-o nouă formă,revăzută; sîntem adînc onoraţi şi sperăm ca
Orient şi Occident: O istorie comparată a ideilor 
va fi citită de un public mai larg.
 
 __ .Pentru această nouă ediţie, sîntem foarte recunoscători d-lui Peter Hopku
18
, d-lui Mark Nathanson de la
 Kegan Paul International.
îi sîntem de asemăn
PREFAŢĂ LA EDIŢIA A DOUA
 
7
mult îndatoraţi d-lui Trevor Leggett de la BBC — care ştie foarte bine sanscrită şi japoneză şi ale cărui lucrărisînt extrem de bine primite şi în India şi în Japonia — pentru ajutorul acordat în numeroase situaţii. Tuturor lemulţumim din inimă.HAJIME NAKAMURA
Professor Eraeritus, Universitatea din TokyoDirector Fondator al
 Institutului Oriental,
Tokyo
 Prefaţa editorului
Cartea profesorului Nakamura reprezintă o încercare de a dezbate istoria ideilor în special din perspectivagîndirii asiatice în întregul ei, uneori accentul punîndu-se însă mai mult pe lumea indiană. Rezultatul este o prezentare a problemelor istoriei intelectuale dintr-un unghi destul de diferit de cel în care se plaseazămajoritatea istoricilor europeni şi americani ai ideilor, care tratează istoria filozofiei folosind gîndirea europeanăca normă sau criteriu. Acesta este unul din însemnatele merite ale lucrării de faţă, firesc însă, dat fiind că sedatorează
diferenţelor 
dintre tradiţiile de cercetare ştiinţifică. Devine totuşi destul de limpede, pe măsură ce parcurgem textul profesorului Nakamura, că vechea dihotomie Ori-ent-Occident este în multe privinţe pur şisimplu inadecvată. Anumite probleme intelectuale comune au ieşit în prim plan în toate culturile şi, dacă dorimsă facem progrese semnificative în ceea ce priveşte înţelegerea istoriei ideilor, trebuie să găsim metode de adepăşi preocuparea legată de binomul Orient-Occident. în acelaşi timp însă — şi acesta este paradoxul cărţii luiH. Nakamura — la sfîrşitul lecturii ne dăm clar seama că multe din temele aşa-numitei (de către filozofiioccidentali) „gîndiri moderne" au apărut
 şi
în India, China şi Japonia, înainte de perioada „occidentalizării"', dar nesistematic şi sporadic. In locul orientării către ştiinţă întîlnim adesea consideraţii etice extrem de omeneşti.
 
Cititorul va descoperi că lucrarea de faţă este o sursă de informaţii din cel puţin două importante puncte devedere. In primul rind, H. Nakamura se înscrie în tradiţia savanţilor care au fost titularii catedrei de filozofie dela Universitatea din Tokyo, savanţi de mare calibru intelectual în ce priveşte cantitatea şi calitatea exegezei. Cunumai două generaţii înaintea profesorului Nakamura îl găsim aici pe Junjiro Takakusa care, printre altele, avegheat la publicarea în timpul vieţii sale a ediţiei
Taisho
din
Tripiţaka
 budistă. Cel care i-a urmat a fost celebrul profesor al lui H. Nakamura, dr Hakuju Ui, care, pe lîngă un extrem de util dicţionar budist şi alte numeroaselucrări, a publicat textul de referinţă cu privire la Zenul chinez — opera în trei volume
 Zenshu Shi Kenkyu.
înacea lucrare, dr Ui a oferit lungi citate şi comentarii din texte care ar fi foarte greu de găsit pentru cititorulobişnuit (şi uneori chiar şi pentru cel mai puţin obişnuit). Tot astfel, cititorul va descoperi în cartea de faţă căerudiţia profesorului Nakamura impune respect, fiind documentată la maximum: în loc să-şi ascundă sursele înspatele parafrazelor, el oferă adesea citate din cea mai largă gamă imaginabilă de texte şi comentatori, astfel încîtne putem bucura constant de stilul original al marilor personalităţi din istoria ideilor.
10
PREFAŢA EDITORULUI
Orient şi Occident: o istorie comparată a ideilor 
 poate fi considerată o sursă de informaţii şi prin faptul căcercetătorii (mai ales cei din domeniul filozofiei comparate şi al religiei comparate) o vor găsi deosebit defecundă. Multe din comparaţiile sugerate de profesorul Nakamura au fost dezvoltate chiar în cartea de faţă. înunele cazuri însă, nerăbdător să exploreze alte zone, autorul a mers mai departe, lăsînd în urmă o provocareadresată cercetătorilor ulteriori, aceea de a continua să studieze materialul scos la lumină. De multe ori profesorul Nakamura a indicat el însuşi anumite aspecte care merită să fie aprofundate. Dacă ar fi detaliat chiar el toate fenomenele interesante din punct de vedere comparativ, această carte ar fi avut cel puţin un volum în plus.Cît priveşte editarea lucrării, ea s-a făcut, ca să spunem aşa, în doi „timpi". Dr Gerald Larson a început aceastăactivitate în vara anului 1971, la Honolulu. După ce a pregătit pentru publicare capitolul I şi o mare parte dincapitolul II (partea I şi a Ii-a), angajamentele sale anterioare l-au obligat să se întoarcă pe „continent". în acea perioadă, profesorul Nakamura se pregătea să revină la Tokyo pentru a-şi relua îndatoririle de şef aldepartamentului de filozofie indiană şi budistă de la Universitatea din Tokyo. A devenit astfel necesar să seapeleze la un al doilea editor. S-a hotărît atunci ca eu să merg în acest scop la Tokyo, în august 1971. începînd cu partea a IlI-a din capitolul II, am pregătit manuscrisul pentru publicare, încheind în martie 1972. Apoi acesta afost trimis la Santa Barbara, în California, unde dr Larson a mai citit încă o dată întregul text.Munca de editare nu ar fi putut fi îndeplinită fără inspiraţia venită dinspre H. Nakamura însuşi. Prin simplul faptde a fi lucrat cu el, mulţi colegi au fost îndemnaţi să persevereze în maniera mentorului lor (vezi de exemplu
Cuvîntul înainte
al profesorului Inada la noua sa traducere din
 Mulamadhyamaka-kărikas,
Hokuseido, 1970).Profesorul Nakamura obţine, fără să facă nimic special în acest sens, tot ce este mai bun în cei care vin în contactcu el. El este un om vesel, cald şi dornic să se concentreze imediat asupra problemelor care apar în nenumăratele proiecte în care este angajat în mod constant.Cît priveşte persoanele fără de care munca mea la Tokyo nu ar fi putut avea loc (cel puţin nu la fel de uşor şi plăcut), mulţumirile mele trebuie să fie adresate mai întîi dnei Dorothy Roberts de la
Centrul Orient-Occident 
din Honolulu, care ne-a reunit pe toţi atunci cînd s-a aflat că editarea trebuie să se facă în Japonia. In al doilearind, fără prietenia lui Yoshihiro Matsunami, care îl secondează pe profesorul Nakamura la Institutul Oriental dinTokyo, sarcina mea ar fi fost mult mai îndelungată şi mai anevoioasă şi mult mai puţin plăcută. Dna MinamGould de la
Centrul Orient-Occident 
a făcut multe sugestii pe măsură ce verifica textul în forma finală. în sfirşit,editarea la Tokyo nu ar fi putut fi făcută fără munca de dactilografiere şi corecturile făcute de Nancy Burr, alcărei incredibil simţ al limbii a făcut posibilă prezentarea unei cărţi care, sper, este la fel de uşor de citit pe cît ede importantă.RONALD BURR 
 Nota traducătorului
1. Pentru a uşura rostirea corectă a termenilor sanscriţi, frecvent utilizaţi în textul de faţă, reproducem mai jos pasajul relevant cu privire la pronunţie din
 Nota asupra ediţiei
la
Cele mai vechi Upanişade
(Editura Ştiinţifică,Bucureşti, 1993, traducere, studiu introductiv şi comentarii de Radu Bercea, p. 29):
a
se pronunţă mai închis, apropiat de rom.
ă;ă, i, u
sînt vocale lungi;
ai, au
sînt diftongi;
r, l 
sînt vocale, pronunţate
ti, li;m
notează nazalizarea vocalei precedente, ca în fr.
bon;h
este o aspiraţie surdă a vocalei precedente;
h
este aspirată sonoră, ca în rom.
horn; ţ, d 
sînt ocluzive cerebrale, pronunţate cu vîrful limbii întors sprecerul gurii, ca în engl.
town, done;
nazala cerebrală
n
şi sibilantacerebrală
 ş
au acelaşi loc de articulare cu ocluzivele respective;

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->