You are on page 1of 42
Glumese 3f cinta gl rld — ort dorm. SAM fochii mari in gol): Trenul fuge, in noapte, spre moarte... PAVEL : lar cAlatorii_glumese si cinta — ori dorm... SAM (fior): Frig.. (Se aud de departe, clopotele unei biserici. Sam a Satie) Anat 2 PAVEL : Slujba, la biserica. (In genunchi.) SAM (in picioare, in mijlocul scenei, cu bragele ridiva- IDOLUL $I ION ANAPODA te spre cer): Sfinteascd-se cerul si pamintul, in nu- mele suferintei noastre fara popas! Cred! Cred! Cred” in suferin{a, singurul adevar, singura viaya, singura fericire, singura indltare... COMEDIE AMARA IN TREI ACTE Acelasi decor. Noapte. Furtund, pe mare, Mugetul mari, Suierul vintului, Luna, printre nor SAM : Apare, ca 0 ardturs; spre fund, eu pas egal sh fncovolat, sa urcat/pe siined +i'— duné o clip’ de eruel fieare pe zare — se aruncd In valurl. © chipa de liniste. Si iar: Mugetul maril, — Suierat vintulul, : Dar acum nu mai striga nimeni, pentru Sam, cum 2 strigat, In protog : ‘2 GLASUL: Ojie, circlumare! S-a aruncat un om in mare... Numai pescari de la biseried — departe $1 cum se pricep — cintd pentru sufletele cilétoare de pe valuri. PERSONAJELE STAVAROAIA, 0 méfupfcare | VALTER, un bliat destept ra renuntal Incd ta viatd ARISTOTEL, un mosafir ne~ MIOARA, o nepoatd frumoast poftit si proasta Tov DANICI FROSA, idolul din vis ‘ee eee TON, un om anapoda AGTULI In tntuneric creste lumina unui felinar, pe o stvada lie nistita gi departe de centrul oragului mare si frumos. ‘Alara, fireste, e un ineeput vremeinic dar cuminte de iarnd pent-u od — prin fereastrd — se vad, In lumina fe- inarului, cum ead fulgi mari de zipadé. Poate si teeactl pe strada un automobil sau si se aud glasul in fag al unui vinztor de ziare de dupi-amiazl, Un ceasornic de edificlu undeva, in apropiere, sau o penduld, in casé, anun- {4 ora opt. Usa din ultimul plan a fost desehisé si in an- treu e aprinsé lumina, Ton, care a venit de afard, tsi dezbracé si pune palto~ nul odaté cu pllgria, dup ce Ira scuturat zipada de pe boruri — in cuier. fa urmA intra in -scend, atent s& nu fac zgomot, esutt o elipé comutatorul si, dupa ce La intors, tot asa’ de atent porneste in, virful picioarelor spre camera lui, care e in stinga primului plan, Omul are un’ patefon in min& si efteva plci abla atunci cumpérate de la ma- gavin si — din nefericire pentru el — a uitat sisi Iase galosii, plini de lapoviti We pe striizi, in antrev. Dar asta e © poveste pe cate o s-o afldm ceva mai tirzin. - ‘Acum, vedem decorul: un salonay ineépitor, dar de moda -veche, care serveste si de sufragerie, Ayadar, o mast fn mijloc, sub lampa electric’, si patru scaune. Salonayul are patru usi, cite doud de o parte si de alte. In fata ca- erei lui Ton, sté Valter, fn planul secund al dreptei, usa duce in odaia doamnei Stavir si de aci in dependinte (prin urmare, iesirile din si intrarile in bucatarie, ale Fro- sel, pe care noi o stim servitoare acum, se vor face prin aceasté use), iar aléturi de locuinja iui Ton e dormitorul Mioarei. In salon, care — dup cum vedem — e cea mai mare ineipere din apartamentul ocupat de véduva doamnd 195 te de viata de odinioard a gazdel, dar, mal ales, a sotuty deasupra nei mescioare riimase — din garnitura de ital dat8 — numai cu dou& seaune, e o panoplie cu doug fn fint8, cape capacul unui eosciug, un pampon si cai flori. ae canapelei dintre usile din dreapta sunt, ai ‘si atitudini diferite. ‘ia odinfoard $1 acum, dintre tinerete si ultimul popas, al ‘tui. y pe care a facut-o si o’face — sf se caule $i 8 se recu= in gindul si in constiinta ei, fapturd a pamintulul st mai presus de toate femele, 0 vom Intllni, de la prima pe care {-au impus-o, 1 eKsl4 misurd, oamenii si imprejurarile, Se piaplind ca idinioara, cind era mick si purta 0 fandd de cirpe, eu pa- rulstrins fn virful capului — are o privire de animal 196 2 ndobitecit, iar corpul, b&nuit sindtos sf foarte fru- ascuns daci nu deformat de rochiile uneori largi, ‘strimte, toate date de pomand de stpind sau de joati, dupa ce nu au mai avut ce face cu ele, Rar, Frosa totus! momente cind adevratul ei suflet, nestiut, ne- sit, se trfdeazi: prin melancolla privirii, prin felul ‘spune oti recunoasie un adevlr, prin gest $i mai ales Finte-o Intelegere intuitiv’ a oamenilor $i a momentelor. musi cunoaste destinul — capricios ca orice destin ui idol din vis — Frosa are pentra Ion un fel de ied fntelegere — cu toate ci omul, anapoda cum o ‘conoastem, fi face la inceput fel de fel'de neajunsuri, TABLOUL 1 SCENAT ION, FROSA “In frecere, atent cum merge s& nu fac zgomot, Ion loveste, ‘eu patefonul, mescioura de sub panoplie, Vasul cu: flort se ‘elatind. Omut a dat drumut ta plict si cu mina Uberata ‘abia are timy si-l prinda. Dar, tn pasul apropierii de mes- Gloard, pe care la facut, a calcat peste pldcl, A incremenit aya, sperlat qi in egald “mdourd indurorat, cu ocltit Ta, pls~ Gile de sub picior ji cu mina pe vasut de pe mescioard. (i se aude glasul, din camera stipinei): Ce-i, “cine-i acolo? (Priveste In. scend, «dupa o clip nu- ‘mai capul scos prin deschizdtura usit. Spertati ta “‘inceput, are acum un gest de liniste dar si de ‘ciudd c& si-a facut spaima din nimic,) Ptiu, far mi-ai smuls ininia de spaima. (Vorbind cu st pina care e dincolo, in incipere.) Nu-i nimic, sa- ru’ mina. A venit ,dinsuS de la banca. (Rimine in sceni, dupd ce @ inchis usa) Ba nu, zau, ca “nu-s’ ce’ si mai zic! Cum intri pe use, fact ce faci si ma treci prin récorile mortii. (Apropiere de mast.) Da’ co-ai rimas aya ? (a ridicat incet privirile, se witd ta servitoare si latina capul, trist): Lasa-ma, Froso, cé-mi vine 197 af pln Tu nut vee! cw oale, pe scauin.) Mai bin lca FHOSA : Pacatelo mele, dace ficusl? IN (aproape cu disperare): Pat rt Grete, deere) Fala, tots toa dup ce am rascolit toate magazinele din intro priv joara de pe Dudesti. Patr rumoase, toate scumpe (ridicd pldcile, bue $11 Te arta, indurerat) Gi uitece asin eet tru farime... (li cade barbia in plept aja cae Pinas co eloburile negre tn patme,) Mat bine ng a tramwvaiul pe bulevardul Ferdi FROSA (dlimpotrivd, “are motive aioe eee) PA biel si spui drept : mai bine ci s-au cpael FON i... te pomenesti cd iar ne-ai adus in casa, (a tresGrit): Patefonul ? Sigur cd Lam .adi MN RO sa Jas cadou reparatorului. — i Vai de mine, c& iar ai sé ne faci balar Abia setipasem de pacoste. Iar o 5-0 doara capul ae stapin. si sd vezi suparare la ‘domni;oarata ron @,24,Mal vorbim de conagul Valter, care. YS N (speriat cii 0 sli auda gazda viicdrelile): Sst, tack Tumusico, sau... mai domol, cu surdina la limba, c eu te aud°si intelog si fird... (li face semn st vinhy mai aproape de el, ca sti-i spuni o taini,) Nick n-au_ si afle cA. micam adus patefonul,, cA’ n-am sa mat cint.. Adic&, 0 s& cint eu, dar. paguba 31 ce nenorocire , da e yorba ci, daci nu le place lor, ce si-i Hoc, tocmal asta nu infeleg eu sau, dack infe- TA mihneste adinc! La urma urmei, putin f pasd de hahalera de Valter. Suntem amindoi bhiriasi cu pensiune si fiecare e liber, la el in ca mera, si tdiascl asa cum crede. Dar o femeie Fespectabili ca madam Stavar si o fiinji dulee fa Micara, pentru care sunt in stare si ma arune Mn foc... S& nu le placa lor havaiana, un vals de Gtrauss sau Elegia lui Massenet, si nu simta cle (eategoric): Stal, soro, ci domnisoara asta a pus: muzica e una si patefonul alta! Lor nu le face virtelnita din cutia aia care url, cind ii fai drumul, de parcé ar fi ascuns in ea un ciine -turbat., a (s-a ridicat, cu_un clocot imediat stapinit in el, cum a fost stapinit pumnul cu care a atins numat masa ca si rimind singur gestul energie) : Pardon, ca $4 fiu sincer, c& nici mie nu-mi plac toate meteh~ nele lor si le rabd, cA asa se face intre oameni culfi. si geniili! M-ai auzit pe mine si ma pling de dureri de cap, dup4 ce o ascult pe Stvaroaia Yorbindu-mi citeva ore de pintenii si de pampoa- nele pe care le purta réposatul la parada, de cri- zele Ini de ficat, de calul balsn cu pictele pe ‘uu — toa audi, cd nu mai am’ ac de burtd, pe care lea tnedlecat respectabilul mort Bustorul de ia care’ am sume a et acum’ un sfert de secol? Dar Mioarei cine-{ face Cile, s& » adineauri, plé- toate gusturile, acasd, pe stradi si la banca si Pun un virf de scobitoare f Ciniecul, ma asigurat el, o SA se auda ea sige numai pentru mine.., Nici o fricd, frumugico — Prog, Yoh am scépat de balamuc, : OSA : Noi am scipat, matale ai scipat — cum o fi, totuna... numai s4 n-o mai aud pe cucoana, pe dom- row #02 3! Pe conasul Valter... 1 IN (cu suris Kuntric): Hm, parcd stu ef ce-i ch tecul — ce piine a sufletului flimind, ce apa in- jordtoare pentru ginduri, ce aromé ‘si ce dulce Paoss Strugur turcesc, pentru simtire.. ~ : © fi cum zici matale, ,dinsule“, ci eu sunt Proasta siin-am mai vazut struguri cu cintec ind- cine se supine Ja toate capricitle ef de copil ras- fijat? Sti bine de cite ori m-a sculat ca s4 alekg, fn toful noptii, pe ploaie sau viscol, de la noi din Dudesti si pind in @otroceni, in cdutarea unui farmacist care si nu mi ia la palme cA-i sttic somnul cel mai dulce pentru o aspirin’ sau un Pachetel de vat. Parci vad cd, intr-o bund zi, 0 si mA puni si-i fac si pantofii. Am refuzat sau am protestat, cel putin? Nu! Atunci? Mai mult, toti in casa asta imi zic ,dinsu*, un fel de asta sau la, un om de pe stradi, fara nume si fara ident tate, ca si cum Ion ar fio vorba de rusine... Dar seit ba de Valter ? Vezi, imi pare rdu ci-i zic, pentru in- 198 199

You might also like