Resursele de ap i turismul n bazinul Mureului

CUPRINS: I. Evaluarea si propunerea de solutii de valorificare a resurselor locale si regionale de turism bazinul Mures

1. Reliefarea principalelor resurse turistice naturale si antropice ale zonei. 2. Evaluarea patrimoniului etnografic si folcloric al zonei. 3. Analiza infrastructurii turistice a zonei. 4. Evaluarea impactului activitatilor turistice asupra zonei. 5. Propuneri de solutii pentru integrarea zonei in circuitul turistic national si european.

II. Realizarea unui pliant de prezentar a bazinului Mures .

III. Bibliografie.

I. Evaluarea si propunerea de solutii de valorificare a resurselor locale si regionale de turism

1. zonei
Resurse turistice naturale
Municipiul Bistrita a sarbatorit in 1994, 730 ani de la prima sa atestare documentara. Asezarea geografica favorabila, calitatea solului, padurile bogate si minereurile din Rodna au permis judetului si Municipiului Bistrita sa se dezvolte constant - Bistrita s-a plasat pe locul cinci in ierarhia oraselor din Transilvania in Evul Mediu. Datorita importantului rol jucat in istoricul dezvoltarii, Bistrita este in prezent capitala judetului.

Resurse turistice naturale si antropice ale

Descriere Geografica
Judetul Bistrita-Nasaud are o suprafata totala de 5.355 km patrati, reprezentand 2,25 % din teritoriul total al Romaniei (situandu-se pe locul 28 printre judetele Romaniei din punct de vedere al suprafetei). Judetul Bistrita-Nasaud, situat in nordul Romaniei, are granite cu Judetul Maramures la nord, Judetul Suceava la est, Judetul Mures la sud si Judetul Cluj la vest. Elementele teritorialadministrative ale judetului sunt: o un municipiu (Bistrita) o trei orase (Nasaud, Beclean, Sangeorz Bai) o 53 comune; o 248 sate. Judetul include zona de legatura dintre Carpatii sudici si Podisul Transilvaniei, bazinul de sus al raului Somesul Mare si afluentii sai, cat si o mica parte din bazinul mijlociu al raului Mures. Judetul Bistrita-Nasaud are un relief variat distribuit in forma de amfiteatru spre Campia Transilvaniei. Relieful este alcatuit in principal din trei zone: - zona montana (48 % din suprafata totala a judetului), include partea muntoasa a lantului Carpatiilor Estici, partea nordica si centrala a limitei muntoase incluzand masivele Tiblea, Rodna, Suhard, Bargau si Calimani; - zona deluroasa (49,3 % din suprafata totala a judetului), include partea centrala si vestica a judetului; - zona de lunca ( 2,7 % din supratata totala a judetului), care se extinde de-a lungul cursurilor principale de apa, in special de a lungul raului Somesul Mare si a afluentilor sai. Populatia numara, in 1 iulie 1996, 327.262 locuitori, reprezentand 1,43 % din populatia Romaniei, distribuita dupa cum urmeaza:

 37 % in zone urbane; 63 % in zone rurale. Populatia Municipiului Bistrita numara, la data mentionata anterior, 86.945 locuitori. Celelalte trei orase din Judetul Bistrita-Nasaud se clasifica in urmatoarea ordine, dupa numarul de locuitori: Beclean 11.951, Nasaud 11.630, Sangeorz-Bai 10.586. Datorita reliefului variat, subsolului bogat in resurse: metale neferoase (Cu, Pb, Zn, Au, Ag), minereuri nemetalice si roci utilitare (andesit, tuf vulcanic), depozite de lut, sare si gaze naturale. Teritoriul judetului este strabatut de reteaua hidrografica a raului Somesul Mare (lungimea totala: 3.030 km), incluzand in principal curgeri de apa, lacuri glaciare (Lala Mare, Lala Mica); ape subterane (ape de suprafata si de adancime); izvoare de ape minerale. Preponderenta regiuni de deal-munte favorizeaza o vegetatie alpina in trepte. Fauna este foarte bogata si diversificata in zona, corespunzator fiecarei forme de relief regasite in judet. 1. Relief si geologie Judeul Bistria-Nsud este situat n partea de nord a Romniei, ntre paralelele 4647 i 4737 latitudine nordic i ntre meridianele 2337 i 2536 longitudine estic, fiind ncadrat de judeele: Maramure n nord, Suceava n est, Mure n sud i Cluj n vest.Acest judet face parte din regiunea Nord Vest. Suprafaa judeului msoar 5355 kmp i nglobeaz zona de contact a Carpailor Orientali cu Podiul Transilvaniei, respectiv bazinul superior al Someului Mare cu afluenii si, precum i o mic poriune din bazinul mijlociu al Mureului. Teritoriul judeului Bistria-Nsud prezint un relief variat i complex, dispus sub forma unui amfiteatru natural cu deschidere n trepte ctre Cmpia Transilvaniei, conturndu-se trei zone de relief: - zona montan - ce cuprinde o cunun de muni din arcul Carpailor Orientali, grupa nordic i mijlocie, n care intr masivele ible, Rodna, Suhard, Brgu i Climani; - zona dealurilor - care ocup partea central i de vest a judeului n proporie de 2/3 din suprafaa sa; - zona de lunc - ce nsoete cursurile principalelor ruri, n special al Someului Mare i al afluenilor si, reprezentnd circa 3% din suprafaa judeului. Din punct de vedere al reliefului, teritoriul judeului Bistria-Nsud este variat i complex, fiind format din uniti montane (36%) ce se deschid sub forma unui amfiteatru spre Valea Someului Mare, desfurndu-se ntre 2279 m i 800 m altitudine i uniti colinare (64%) ce aparin Podiului Transilvaniei, aflate ntre 800 i 400 m altitudine. Zona montan, situat n jumtatea nord-estic a judeului intinzndu-se pe 1/3 din suprafaa acestuia, este reprezentat prin culmile ible, Rodna, Suhard, Brgu i Climani, caracterizate printr-o puternic masivitate, prin existena a numeroase pasuri de culme, a unei bogate vegetaii forestiere, a unor ntinse pajiti alpine si subalpine, precum i o bogat reea de ape curgtoare. Aceast zon are nfiarea unui arc de cerc orientat cu partea convex spre Maramure i Moldova, cu nlimi medii de 1500 m, dar i cu piscuri nalte n Munii Rodnei -2279 m Ineu i 2100 m n Climani. Munii ibleului, situai n partea nord-vestic a judeului, reprezint ultimul compartiment al grupei vulcanice maramureene, cuprins ntre afluenii Lpuului, n vest i culoarul Sluei n est. Sunt alctuii din roci vulcanice i sedimentare. Altitudinea maxim o reprezint Vrful ibleul (1839m). Munii Rodnei, cea mai reprezentativ unitate montan din cadrul judeului, se impune prin masivitatea sa impresionant, constituind un veritabil bastion carpatic, care pe lng diversitatea aspectelor de relief se bucur i de alte atribute: bogia vegetaiei i a faunei, resursele subsolului, izvoare minerale, etc. Sunt aezai in partea de nord i nord-est a judeului i sunt formai din isturi cristaline i roci sedimentare. Au un relief diversificat, puternic fragmentat, cu forme semee, vi adnci, suprafee etajate in trepte i circuri glaciare. In vest

Pasul etref (807 m) i Valea Caselor i despart de Munii Tible, n Est Pasul Rotunda i despart de Munii Suhardului. Se remarc frumuseea lacurilor glaciare din aceast zon, cum sunt lacul Lala Mic i Lala Mare.

Munii Suhardului, situai in continuarea Munilor Rodnei, reprezint o unitate montan restrns ca suprafa. Constituii din isturi cristaline, acetia se prezint sub forma unei culmi relativ unitare (Vrful Omu 1932 m), nlimile coboar de la NV spre SE. Munii Brgului, a treia unitate montan, mai redus ca suprafa i masivitate, constituie o unitate relativ bine conturat intre cele dou culoare alturate, cel al Someului Mare n nord i cel al Brgaielor n sud. Sunt alctuii din roci sedimentare cu intruziuni vulcanice. Altitudinea maxim e atins prin Vrful Miroslava (1625 m). Munii Climani, n exclusivitate vulcanici, reprezint cel mai puternic masiv eruptiv din ntreg lanul carpatic. Sunt alctuii din roci eruptive. Pe teritoriul judeului acetia culmineaz cu Vrful Bistriciorul (1990m). Zona dealurilor reprezint cea de-a doua form de relief a judeului. Ea ocup partea central i de vest, deinnd circa 2/3 din suprafa i apare ca uniti bine individualizate: Dealurile Nsudului, Dealurile Bistriei, Piemontul Climanilor, Culmea ieului, etc. n partea de S-V a judeului avem o parte din Cmpia Transilvaniei, cu culturi agricole care urc pn pe culmile dealurilor. Din Cmpia Transilvaniei, n limitele judeului Bistria-Nsud intr numai partea sa nord-estic, denumit Cmpia de coline nalte a Transilvaniei, limitat de Valea Someului Mare la nord, cumpna de ape Some-Mure n sud, interfluviu Teacaieu i Valea Dipa n est, cumpna de ape Someul Mic-Someul Mare - n vest. Aceast cmpie de coline este de fapt un sector de dealuri fragmentate, a cror nlime variaz ntre 400-600 m. Treapta cea mai joas de relief, care nsoete cursul principalelor ruri, n special Someul Mare i afluenii si, reprezentnd 3% din suprafaa judeului, este zona de lunc. Ea ncepe de la an i se lrgete neuniform spre aval, ajungnd pn la 3,5 km n zona Reteagului.

Clima Din punct de vedere al climei, teritoriul judeului Bistria-Nsud se situeaz n cea mai mare parte n inutul Podiului Transilvaniei, remarcndu-se dou zone climatice: una de dealuri, situat n partea de sud-vest, caracterizat printr-un climat temperat continental ceva mai pronunat dect a zonelor vecine, i una de munte, caracterizat de un climat asemntor celui din Carpaii Orientali. Temperatura medie anual coboar sub 00C n zona montan la peste 1900 m altitudine i depaete +8,50C n zona de deal i cmpie. Valorile diurne sub 00C apar n jurul datei de 1 octombrie n zonele montane i dispar n jurul datei de 1 aprilie, acoperind o period cu temperaturi negative cuprins ntre 120 i 160 zile. Evoluia temperaturilor aerului este tipic continental, cu maxima n luna iulie i minima n ianuarie. Conform datelor furnizate de ANM, maxima istoric a fost de 37,60C n 1952 i minima istoric a fost -33,80C n 1963. Vnturile dominante bat din Vest n timpul verii, datorit influenei maselor de aer dinspre Oceanul Atlantic, determinnd veri umede i calde, i din Nord-Est iarna, simindu-se influena anticiclonului ruso-siberian care determin ierni geroase i relativ secetoase. Viteza medie se cifreaz n jurul valorii de 0,8-2,3 m/s cu predominan de la V-N-V. Precipitaiile atmosferice depesc n general media pe ar. Valorile cele mai ridicate sunt n Munii Rodnei (1400 mm), Munii ible (1200 mm) i Munii Suhard (1000 mm). n zonele de deal precipitaiile se reduc treptat spre SV pn la 650 mm (Teaca). Luna cu cantitatea cea mai redus de precipitaii este ianuarie, pentru zonele montane (80-100mm) i februarie, pentru zona de dealuri, valoare medie nedepind 20mm. Primul strat de zpad se

2.

depune n jurul datei de 8 noiembrie n Munii Rodnei i 6-8 decembrie n partea sud-vestic a judeului. Conform datelor furnizate de Administraia Naional de Meteorologie Bucureti, datele privind temperaturile i precipitaiile atmosferice nregistrate n judeul Bistria-Nsud n anul 2012 sunt cele din tabelele 1.1.1. i 1.1.2., de mai jos. Valoarea maxim nregistrat n anul 2012 a fost de 37,20C n luna iulie, iar minima anului a fost de -12,70C nregistrat n luna ianuarie. Mediile, minimele i maximele lunare i anuale ale temperaturii (oC) Parametrul Media Minima Maxima Lunile I II 1,8 12, 7 10, 6 1,7 -12 11, 1 III 7 -4,4 19, 1 IV 9,9 -2,2 23, 7 V 17 -3,1 31, 3 VI 20 7,4 32, 5 VII 21, 2 8,8 37, 2 VIII IX 12, 20,1 8 10,4 35,6 2,9 26, 8 X 9,1 -4,1 22, 8 XI 2 -9,2 15, 9 XII -2,4 11, 7 13, 8 AN 10

Cantitatea lunar i anual de precipitaii; maxima n 24 de ore Lunile Parametrul I II III IV V VI VII VIII IX X Cantitate 114, 58, 59, 26, 101, 38, 87, 167, 89, 114 8 9 7 1 6 2 4 5 3 max. 24 25, 21, 15, 36, 24, 25, 18,4 29,6 20 52,6 ore 5 4 3 6 2 2

XI 72, 4 10, 2

XII 18, 4 8

AN 948,310

3. Hidrografia Reeaua hidrografic este format din trei ruri principale cu izvoarele n zona montan : Someul Mare, ieu i Bistria Ardelean. Bogat i dens n zona de munte (1,2 km/kmp), ea devine mai srac n sudul judeului, ajungnd la 0,35km/kmp. Principalul colector este rul Someul Mare, cu obria n Munii Rodnei, care strbate 110 km pe teritoriul judeului, primind numeroi aflueni ce izvorsc din zona de munte. Alimentarea rurilor se face predominant din ploi i zpezi, aportul apelor subterane fiind moderat. Alturi de apele curgtoare, pe teritoriul judeului exist cteva lacuri i bli cu geneza diferit, ntre care amintim: blile srate de la Mintiu, Pinticu Tecii, Srata, Srel; lacurile glaciare din Munii Rodnei (Lala Mare, Lala Mic) i Tul Znelor din Munii Climani. Dintre lacurile cu importan economic fac parte: lacul de la Colibia - amenajare hidroenergetic i lacurile de la Budurleni i Manic - amenajri piscicole. 4. Vegetatia Judeul Bistria-Nsud, parte integrant a unei mari diversiti fizico-geografice a Romniei, este o surs de energii pozitive, de influene naturale de reconstrucie ecologic a peisajului natural. Loc de generare a unor ruri cu ape curate, bogate bazine forestiere, peisaje care ncnt ochiul i sufletul cltorului - toate acestea reprezint judeul Bistrita Nasaud. Vegetaie natural este reprezentativ pentru munii Carpai, cu 25 de endemisme carpatice i numeroase rariti, fondul forestier este dominat de pduri natural fundamentale (91%), iar fauna este bine reprezentat prin carnivorele mari (urs, lup, rs), ocrotite pe plan internaional. Vegetaia este variat, cu o pregnant not de originalitate. Cu uurin se pot distinge n munii Climani urmtoarele etaje de vegetaie:

etajul montan mijlociu etajul montan superior etajul subalpin (expresiv reprezentat) etajul alpin

Etajul montan mijlociu este dominat de fitocenoze lemnoase aparinnd asociaiei Chrysanthemo rotundifolio-Piceo-Fagetum. Etajul montan superior ncepe de la o altitudine de aproximativ 1200 m i are limita superioar oscilant, ntre 1700-1750 m altitudine. Pn la 1750 m altitudine molidiurile formeaz arborete compacte, cu elemente florale europene, eurasiene, montan eurasiene i alpine, circumboreale. In pajitile montane, datorit suprapunatului, flora s-a degradat i a invadat specia Nardus stricta. Etajul subalpin se situeaz deasupra limitei pdurilor , ntre 1700 m i 1950 m, fiindc se acumuleaz un plus de cldur pe versantul sudic al munilor Climani. Asociaiile dominante sunt cele de Pinetum mugi carpaticum (Jneapnul) care formeaz jnepeniuri dese cu exemplare ce depesc 2 m lungime, iar cu altitudinea la 1990 m, ating doar 40 - 50 de cm. Cu toate interveniile ciobanilor (tiere, incendiere), jnepeniurile persist pe toat limea crestei principale a Climanilor. Asociaiile de Rhododendron i Vaccinium myrtifolii-Pinetum adpostesc multe specii de plante rare dintre care Gentiana punctata, Senecio glaberimus, Campanula rotundifolia. Sunt frecvente tufiurile de Vaccinium myrtifolium, Vaccinium vitisidaea, speciile caracteristice pajitilor alpine. La altitudinea de 1800 - 2000m, ntre tufele de Rhododendron kotschy i Juniperus communis ssp. nana sunt rspndite covoare largi de Vaccinium uliginosum, asociate cu Vaccinium myrtifolium, Vaccinium vitis-idaea. Pe versanii vrfului Izvorul Climani, molidiurile apar amestecate cu ienupr, aparinnd asociaiei Piceeto - Juniperetum nanae, urcnd pn la 1950 m altitudine. Jnepeniurile i ienuperetele ocupau suprafee ntinse att pe versanii transilvneni, ct i pe cei moldoveni, n trecutul nu prea ndeprtat, dar au fost defriate i incendiate pe mari suprafee. Jnepeniurile persist pe toat limea crestei principale a Climanilor pe partea versantului sudic, dar sunt necesare de luat msuri prompte pentru stoparea fenomenului de distrugere. Etajul alpin este dominat de pajitile alpine din jurul vrfurilor care au peste 1800 m altitudine. Ciclul de vegetaie fiind foarte scurt, speciile nfloresc n aceeai perioad de timp. Aici temperaturile medii anuale negative, curenii permaneni, reci de aer, cantitatea mare de zpad, care persist n cotloane i vara, troficitatea foarte sczut a solului i radiaiile ultraviolete puternice limiteaz existena speciilor. Asociaia dominant este de AgrostioJuncetum. n jurul vrfurilor Juncus trifidusacper solul n proporii de pn la 80 / 90 %. Cealalt specie foarte rspndit este Festuca airoides. Vegetaia alpin din munii Climani Sud a rmas n stare natural datorit accesibilitii dificile a crestei Climanilor. Observaiile ne arat c aceste comuniti sunt foarte vulnerabile la factorii de mediu i factorii antropogeni, se regenereaz extrem de greu. Din aceast cauz, populaiile sunt reprezentate prin exemplare puine i dispar uor n urma aciunii factorilor perturbatori. Principalele pericole sunt punatul i turismul necontrolat. Experienele au demonstrat c n aceast zon , cu productiviti sczute de mas verde pentru animale, nici cu administrare de ngrminte nu s-au obinut productiviti semnificative. Toate aceste aspecte ne ndeamn s pstrm nealterate pajitile alpine, care ne ncnt vara n perioada nfloririi. 5. Fauna Fondul cinegetic si fondul piscicol Este un fapt cunoscut c Romnia, n comparaie cu alte ri din Europa, asemntoare ca ntindere, climat .a., posed o bogat i variat faun vntoreasc. Este nendoielnic c la meninerea acestei bogii a mai contribuit din plin, n afar de condiiile de relief, clim i vegetaie, i o trasatur specific a poporului nostru: romnul iubete natura, vietile i vntoarea. Unele dintre speciile de interes vntoresc se situeaz n funcie de sezon sau cu intermitene, n cele dou niveluri trofice, de consumator primar i secundar. Exemplu

caracteristic de acest fel de relaii trofice intermediare este ursul, care, fiind omnivor, consum cu predilecie vegetaie erbacee, fructe de arbuti sau semine de arbori, dar este uneori i prdtor, atacnd animalele consumatoare primare, cnd acestea i sunt accesibile. Vnatul din pdurile de munte. Este zona care nc pe alocuri a pstrat, datorit reliefului i vegetaiei, mai puin modificate, slbticia munilor de odinioar. La acestea, fr ndoial, contribuie din plin fauna vntoreasc tipic. La speciile menionate ca populnd pdurile colinare: cerbul, cpriorul, mistreul, ursul, lupul i rsul, se adaug, ca fiind caracteristic zonei montane, cocoul de munte ( Tetrao urogallus Rudolfi), care aici i mai ales n pdurile de amestec, atinge efectivele cele mai mari. In asemenea puncte, n perioada rotitului pot fi ntlnii ntr-un singur loc chiar 10-15 cocoi. Cocoilor de munte li se mai adaug unica antilop european capra neagr, cocoul de mesteacn. Mistreul .Vnat rezistent i tenace, acest cavaler al pdurii, poate oferi clipe de vntoare deosebite i emoii de neuitat. Cu o larg adaptabilitate, mistreul ajunge vara pn n golul alpin, de unde se retrage la sfritul toamnei la adpostul pdurilor, cutndu-le n special pe cele cu fructificaie. Rsul . Cel mai mare reprezentant al familiei felidelor din pdurile Europei are n Romnia o populaie puternica i viguroas. Exemplare de peste 30 kg au fost recoltate destul de frecvent n pdurile munilor Carpai. Munii i dealurile puternic mpdurite reprezint arealul rsului n ara noastr. Principala specie pe care o prdeaz este cpriorul, dar nu rare au fost cazurile n care ciutele au fost doborte de acest prdtor destul de nzestrat. Perioada de vntoare este cuprins ntre 15 septembrie i 31 martie i se practic n baza unei autorizaii individuale. Metodele de vntoare practicate sunt pnda i goana. Cerbul . Cnd pdurile erau mult mai bine reprezentate n zona de cmpie i deal, cerbul era i el prezent la es, pe dealuri i coline. Odat cu dezvoltarea societaii umane, arealul s-a restrns devenind carpatin, iar uneori a disprut chiar i din unele zone muntoase. Ca urmare a msurilor de protecie luate, populaiile de cerb s-au refcut n zona de munte i s-au extins, ajungnd s aib arealul actual n principal n arcul carpatic dar i insular n pdurile de deal i din cmpie. Cocoul de mesteacn. Psrile din aceast specie triesc n regiuni de smrcuri , puni umede cu crnguri de mesteceni. Cuibul lor este ascuns n tufiurile de pe cmp. Cocoul de mesteacn care era de mrimea unei gini domestice a disprut. Mai poate fi ntlnit sporadic n unele regiuni n Europa Central, din Alpi, regiunea Rhn, Hohes Venn, pe unele puni de munte din regiunea estic n Erzgebirge ca i n Parcul Naional Munii Rodnei din Romnia. Ca rezultat al seleciei naturale din Carpai, dimensiunile corporale atinse de cerbii din Romnia sunt superioare celor din vestul Europei, masculii de recolt atingnd n medie 250 kg. O serie ntreag de specii au, indiferent de ecosistem - de balt, agrobiocenoze, pdure, gol alpin etc. o rspndire larg, graie marii lor amplitudini ecologice (potrnichea, iepurele, mistreul, vulpea); altele sunt strict legate de un anumit mediu de via cel acvatic (bizamul, nurca, raele); o serie de specii triesc numai n pdurea mare, ca cerbul carpatin sau cocoul de munte; altele prefer mrciniurile, ca fazanul; toate aceste specii i gsesc ns condiii optime numai ntr-o zon mai mult sau mai puin limitat, unde i ating efectivele cele mai mari. Studierea cu atenie a rspndirii speciei de vnat, corelat cu studiul condiiilor de existen, chiar dac unele specii lipsesc, a permis elaborarea unei zonri cinegetice a rii ( Alman, 1961). Judeul Bistria Nsud se ncadreaz n prima zon cinegetic, respectiv cea care include golurile de munte de mare altitudine i partea superioar a pdurilor de altitudine din munii Rodnei, Retezat, Fgra, Piatra Craiului i Bucegi, care este zona caprei negre ca specie principal, specie nsoitoare fiind ursul. elul gospodriei vntoreti este obinerea unei producii cinegetice ct mai mari n contextul unei exploatri ct mai raionale a populaiilor de vnat, innd seama ca vnatul s nu fie duntor agriculturii i silviculturii. Pe primul loc n gospodrirea vnatului st producia de trofee de vnat, care se consider i produsul principal cinegetic. In acest sens trebuie subliniat c vnatul din ara

noastr este caracterizat prin existena unor trofee de cea mai nalt calitate. La capra neagr, cerb i urs, Romnia deine locuri fruntae. Prin Legea nr. 12/1974 privind piscicultura i pescuitul, bazinele piscicole i fondul piscicol au fost declarate proprietate de stat, iar prin HCM nr. 1397/1975 apele de munte, lacurile alpine i cele de acumulare din regiunea montan au fost atribuite spre administrare Ministerului Economiei Forestiere i Materialelor de Construcii. Reeaua hidrografic montan cuprinde o lungime de circa 17500 km ape curgtoare, populate cu peti, mprite ntr-un numr de 439 de fonduri de pescuit aparinnd la 190 ocoale silvice i respectiv 28 de inspectorate silvice judeene. Populaia piscicol a apelor de munte este format din: pstrv indigen, lipan, pstrv curcubeu, pstrv fntnel, moioag, clean, mrean, scobar, caras, crap, biban, somn, roioar, tiuc, moruna, avat, alu. Exist 7 lacuri cu potenial piscicol ridicat : Manic, Budurleni, Brteni, Colibia, Tonciu, Sigmir, ieu-Sintereag, Someul Mare. 6. Natura ocrotita n Europa carnivorele mari sunt specii periclitate si au fost exterminate n multe din fostele areale. Munii Climani Sud sunt o zon n care lupul, ursul si rsul sunt prezeni n densiti apropiate condiiilor naturale. Lupii si ursii sunt prezentai ca specii strict protejate, iar rsul apare ca specie protejat n "Convenia privind Fauna Slbatic din Europa si Habitatele Naturale" (Convenia de la Berna) din 19 septembrie 1979. Rii (Lynx lynx L) se consider a fi n densiti optime , adic 1 rs/10000 ha. Aceste populaii sunt importante deoarece reprezint o surs important de variabilitate genetic. Pisica slbatic (Felix silvestris Schreber) este puternic concurat de ri, dar se pot observa n etajul montan inferior. Jderul de copac (Martes martes L.) gsete condiii favorabile n arboretele seculare de amestecuri de rinoase i foioase, n scorburile arborilor btrni. Vidra (Lutra lutra) nu a mai putut fi observat n ultimii ani lng praiele montane cu pstrvi . Cauza este braconajul, care a decimat i populaiile de pstrvi (Salmo trutta fario L), prezent nc n anii 80 n numr optim n praiele Rstolia-Tihu, Rstolia-Mijlocu, Ilva Mare, Ilva Mic, Pietrosu, Negoiu, Drgua. Atractii turistice: Pesteri: Izvorul Tausoarelor (in apropiere de Rebrisoara) - este cea mai adanca pestera din Romania (478.5 m), iar galeriile subterane se intaind pe circa 16.5 km. Alte pesteri: Jgheabul lui Zalion (prin diferenta sa de nivel de 242 m, este a doua din Romania), Magla, Pestera Zanelor. Valea si cheile Bistritei, pornesc din muntii Calimani, de la altitudinea de 1.562 m si se intind pe 65 km. Valea Repedea formeaza o rezervatie vegetala complexa si se intinde pe 7 km, printre formatiunile vulcanice ale muntilor Calimani. Lacuri: Lala Mare (in apropierea varfului Ineu, la altitudinea de 2.279 m), Lala Mica, Ineu, Cetatele (cunoscut si ca Taul Caianului), Colibita (in muntii Bargaului), Taul Zanelor. Rezervatii naturale: Parcul dendrologic Arcalia (la 17 km vest de Bistrita, in apropierea satului Arcalia) - se intinde pe mai mult de 16 ha si adaposteste peste 150 de specii de copaci provenind din diverse zone ale lumii (salcam japonez, brad argintiu, molid caucazian etc). Alte rezervatii: Piatra Corbului (parc geologic si vegetal, situat in muntii Calimani), Muntele de sare de la Saratel. Statiuni: Sangiorz (la 56 km de Bistrita) - statiune balneoclimaterica amplasata intr-o zona depresionara (465 m), inconjurata de formatiuni vulcanice acoperite de paduri de fag. Izvoarele minerale de la Sangiorz au fost atestate documentar inca din 1770. Alte statiuni: Colibita (830 m altitudine), Piatra Fantanele (1.100 m, in apropierea pasului Tihuta, aici se poate practica schiul), Valea Vinului.

Vestigii istorice: Ruinele cetatii de la Ciceu (Ciceu-Giurgesti, 1203 - 1204) - in Evul Mediu, fortificatia a apartinut domnitorilor moldoveni, incepand de la Stefan cel Mare (1489) si pana la Alexandru Lapusneanu. Alte vestigii istorice: Turnul Dogarilor din Bistrita (1465 - 1575) - are trei nivele si 35 m inaltime. Este singurul turn ramas din cetatea medievala Bistrita. Biserici si manastiri: Biserica Evanghelica din Bistrita - construita in secolul al XV-lea in stil gotic, biserica are un turn de 75 m care domina orasul. Alte lacase de cult: Biserica ortodoxa din Bistrita (1270 - 1280), Biserica Beclean (ridicata in secolul al XV-lea), Biserica evanghelica din Dumitra (1488), Manastirea Vad (Ciceu, construita de Stefan cel Mare in stil moldovenesc).

Resurse turistice antropice

Catarama din imagine este doar una dintre cele 1664 de piese ngropate la opteriu

Descoperit n 1985, tezaurul a fost confiscat de Banca Naional, la ordinul lui Ceauescu. Cele 2,7 kilograme de monede de argint i bijuterii vechi, restituite prin hotrre judectoreasc n luna mai, au fost aduse la Bistria n urm cu dou sptmni ntr-o discreie total Potentialul turistic al judetului Bistrita-Nasaud este extrem de bogat. Zona montana este vizitata de turisti care iubesc drumetiile, odihna si sporturile. Zona carstica a Muntilor Rodnei include cateva pesteri de o mare valoare speologica: Pestera Zanelor, Pestera Izvorul Tausoarelor (cea mai adanca pestera din Romania), Pestera Jgheabul lui Zailan. Puncte de interes turistic sunt, de asemenea: statiunea Sangeorz-Bai cu ape minerale medicinale si de masa, zona Piatra Fantanele cu castelul-hotel "Dracula", zona Colibila cu lacul artificial si barajul situat pe raul Bistrita, Valea Vinului, Parcul Dentrologic Arcalina cu numeroase plante autohtone si exotice si Iezerele Bumbaiescului, Lacurile Taul Petros, Taul Lala Mare. In judet se gasesc, de asemenea, numeroase monumente istorice si arhitecturale. Interesante descoperiri arheologice pot fi vizitate la Ardan, Bistrila, Coldau, Dumitrita, Saratel, cat si ruinele cetatilor Ciceu si Rodna. Printre monumentele arhitectonice ale judetului mentionam bisericile de lemn de la Sarata, Silivasu de Campie, Spermezeu, Salcuta, Tigau, Zagra, bisericile evanghelice de la Henna, Dipsa, Bistrita, dar si zona "Sugalete" (care dateaza din secolele XV-XVI).

In Nasaud au existat si inca exista societati si institutii culturale care organizeaza periodic diferite activitati si manifestari: Societatea de lectura "Virtus Romana Rediviva", Filiala nasaudeana a "Astrei", Muzeul nasaudean, Biblioteca documentara din Nasaud, Casa Memoriala Liviu Rebreanu, Biblioteca oraseneasca, Casa de Cultura, Fundatia Culturala "George Cosbuc". Manifestari cultural-stiintifice traditionale De Ispas la Nasaud, festival international de folclor (anual); Concursul interdisciplinar al elevilor "Dr. Paul Tanco"; Maialul Elevilor Nasaudeni, o serbare a lunii mai, in amintirea Marii Adunari de pe Campia Libertatii de la Blaj, 1848 (anual); Zilele Nasaudului (anual)

Orasul Bistrita este asezat pe valea Bistritei, la poalele Muntilor Bargaului, la incrucisarea unor importante drumuri comerciale. Sapaturile arheologice au pus in evidenta existenta unor asezari omenesti din cele mai vechi timpuri, dar prima mentiune documentara a Bistritei dateaza din anul 1241, iar prima atestare documentara din anul 1264. Incepand de la sfarsitul secolul al XIII-lea, Bistrita cunoaste perioade de inflorire si dezvoltare economica, intrerupte de nenorociri si razboaie. Astfel , in 1241 - 1242, tatarii, in drumul lor spre centrul Europei, devasteaza orasul si imprejurimile. Din 1353, Bistrita are dreptul de a tine targ anual de 15 zile si de a avea pecete proprie (cap de strut incoronat, cu o potcoava de aur in cioc), care era si o confirmare a ocupatiilor cele mai importante - mestesugaritul si comertul. Nesiguranta vremurilor determina ridicarea zidurilor cetatii, astfel ca in anul 1465 orasul avea 18 turnuri si bastioane aparate de mestesugarii orasului grupati in bresle. In aceasta perioada Bistrita devine unul din cele mai importante orase din Transilvania alaturi de Sighisoara si Sibiu. Dezvoltarea puternica a orasului in secolele trecute este dovedita de o serie de constructii arhitecturale, unele pastrate pana in zilele noastre: - Biserica gotica, cu turnul de 75 de metri, domina si astazi orasul. Constructia acestei biserici a inceput in 1470, si a durat aproape 100 de ani (pana in 1564) - Fosta biserica a minoritilor din secolul al XIII-lea - Complexul comercial Sugalete - Casa Argintarului ridicata in secolul al XVI-lea - Zidurile vechii cetati a Bistritei si Turnul dogarilor - unul din bastioanele de aparare ale orasului. Statiunea Sangeorz-Bai este situata partea nordica a Romaniei, in judetul BistritaNasaud, in amonte de Somesul Mare, in partea de sud a Muntilor Rodnei (Carpatii Orientali), intr-o zona deluroasa, altitudine 435-450 m, la 50 km nord-est de Municipiul Bistrita (resedinta judetului Bistrita-Nasaud). Localitatea numara peste 10.500 locuitori si este cunoscuta ca statiune balneara incepand cu secolul al XVII-lea. Clima montana moderata prezinta veri reci (temperatura medie in iulie este de - 5,5C). Temperatura medie anuala este de 7,5C, umiditatea depaseste 82%, iar media precipitatiilor este de 800 mm anual. Statiunea dispune de numeroase izvoare de ape minerale bicarbonatate, clorate, sodice, calcice, magneziene, care sunt carbonate, hipertonice si izotonice; namol mineral; mofete. Apele minerale de aici rivalizeaza, din punct de vedere al proprietatilor lor, cu cele de la Vichy (Franta) si Karlovy Vary (Cehia). Apele minerale de la Sangeorz-Bai au insa o eficacitate mai mare in tratamentul afectiunilor tubului digestiv (gastrita hipoacida cronica si hiperacida, gastrita cronica, ulcer duodenal, sechele dupa operatii de ulcer efectuate pe stomac, colita cronica, constipatie cronica), al bolilor hepato-biliare (dischinezie biliara, colicistita calcaroasa sau necalcaroasa, stari postoperatorii ale ficatului, hepatita cronica, pancreatita cronica), al bolilor metabolice si nutritionale (diabet melitus, hiperuricemie, hiperlipemie, obezitate, guta cu manifestari la nivelul articulatiilor). In cura externa, apele minerale de la Sangeorz -Bai au efect terapeutic asupra bolilor reumatismale degenerative si diartritice. Statiunea dispune de instalatii pentru bai calde in cada cu ape minerale, pentru electroterapie si hidroterapie, pentru aerosoli si inhalatii, pentru impachetari cu namol mineral

cald si cu parafina, mofete; de asemenea, ea dispune de izvoare cu ape minerale pentru cura interna si de sali de gimnastica medicala si de o statie de imbuteliere a apei minerale. Posibilitati de petrecere a timpului liber si distractie diverse: club, cinematograf, sala de jocuri mecanice, terenuri de tenis si de volei, excursii la Dealul Prihodiste-Marcus, unde exista o mofeta sonora naturala (gazul trece prin apa producand un zgomot asemanator fierberii, zgomot sesizabil de la distanta), excursii la faimoasele pivnite de vinuri de la Lechinta, cu degustare, sau excursii la Bistrita pentru a vedea zidurile orasului medieval (secolul XV) si Turnul Dogarilor, Casa Argintarilor (secolul XV) , care adaposteste Sectia de istorie -arheologie a Muzeului judetean, cladirile "Sugalete" (secolele XV-XVI), si un complex unic de 20 de arcade exterioare care alcatuiesc o galerie cu bolti sprijinita de 21 de pilastri.

RESURSE NATURALE REGENERABILE

n categoria resurselor minerale regenerabile intr : Apele minerale care se regenereaz prin infiltrarea apelor de suprafa n adncime i mineralizarea acestora. Se cunosc sute de izvoare cu ape minerale n judeul Bistria-Nsud. Acestea n general nsoesc rocile vulcanice fiind frecvent ntlnite n zona Ilvelor, Rodna, Sngeorz-Bi, Parva, Anie, ible, Colibia. Dintre acestea n anul 2012 sa exploatat doar la Sngeorz-Bi de SC HEBE SA. DSVSA Bistria-Nsud a sistat pentru acest an activitatea de mbuteliere a apelor minerale din perimetrul Anie+Izvorul 2, activtate desfurat de SC Anco SRL.

RESURSE NATURALE NEREGENERABILE

Resursele minerale neregenerabile de pe teritoriul judeului Bistria-Nsud sunt: n judeul Bistria-Nsud se gsesc izvoare, lacuri srate i chiar nmoluri sapropelice cu efecte terapeutice deosebite din care amintin cele de la Beclean Figa, Pinticu Tecii, Sltinia, Srata, Srel, Ture. Din pcate acestea nu sunt exploatate organizat. Evoluia exploatrii resurselor minerale din judeul Bistria-Nsud n anul 2012 comparativ cu 2011, se poate vedea n tabelul 1.2.2.1.de mai jos. Evoluia exploatrii resurselor minerale Nr. crt. 1. 2. Resurse exploatat Ap mineral pentru tratament CO2 mofetic pentru cur extern UM mc mc Exploatat n 2006 3840 21600 Exploatat n 2012 3823 18660 +/- (%) -0,44 -13,61

Ruinele cetatii Ciceu

Cetatea Ciceu este o fortrea medieval din actualul jude Bistria-Nsud, Romnia, n punctul de ntlnire al teritoriului localitilor Ciceu-Corabia, Ciceu-Giurgeti i Dumbrveni. n evul mediu a fcut parte din comitatul Bels-Szolnok (Solnocul Interior, integrat n comitatul Solnoc-Dbca la 1876). Cetatea a fost ridicat la sfritul secolului al XIII-lea ntr-un punct strategic, pe o colin vulcanic de 683 m altitudine, de unde i numele de Ciceu (din maghiarul csucs - vrf). Dieta Transilvaniei a dispus demantelarea cetii la 1544, iar amplasamentul a devenit ulterior carier de pietre de moar. Ruinele sunt astzi n stare de distrugere avansat i elementele care se mai pstreaz nu permit cronologizarea.

Casa Argintarului Casa Argintarului este un monument de arhitectur, din Bistria, de la nceputul Renaterii. Monument de arhitectur de la nceputul secolului al XVI-lea, fost locuin a unui mare meter bijutier care i-a nfrumuseat faada (ntre 1560-1563) cu admirabile ancadramente de piatr n stilul Renaterii, executate de arhitectul elveian Petrus Italus Turnul Dogarilor din Bistria Municipiul Bistria reprezint unul dintre cele mai importante centre urbane medievale din Transilvania, consemnnd obiective istorice bine conturate, de mare valoare urbanistic i arhitectural. Valoarea remarcabil a monumentelor istorice, printre care se numr i Turnul Dogarilor confer localitii un potenial turistic cu valene culturale deosebite. Ruinele castrului roman Castrul roman de la Orheiu Bistriei a fost o aezare roman ce dateaz din secolele IIIII. Ruinele sale impresioneaz nc prin dimensiunile mari. Aici se gsea garnizoana cohortei I Hispanorum milliaria[2] i o aezare civil roman. Pe teritoriul castrului s-au gsit monede de bronz din timpul mprailor Traian, Alexandru Sever, Septimius Severus, Antonius Pius, Caracalla i Lucius Verus[1]. Lacase de cult Biserica Evanghelic, aflat n centrul oraului Bistria, este un monument de arhitectur reprezentativ pentru tranziia de la stilul gotic la cel al Renaterii n Transilvania. Sinagoga din Bistria este un lca de cult evreiesc din municipiul Bistria, localizat pe Str. General Grigore Blan nr. 10. Ea a fost construit n anul 1856. Sinagoga din Bistria a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judeul Bistria-Nsud din anul 2004, avnd codul de clasificare BN-II-m-B-01446. Muzee i expoziii Muzeul Grniceresc Nsudean este unul dintre punctele de atracie ale oraului Nsud. Colecia muzeului cuprinde repere istorice i etnografice locale. Cldirea este monument istoric datnd din secolul al XVIII-lea, fiind fostul sediu al cazarmei Regimentului II romnesc de grani. Muzeul Nsudean cuprinde o secie de art popular i etnografie (unelte i piese de port specifice vii Someului Mare) i o alta legat de personaliti din teritoriul grniceresc nsudean. Colecia mai cuprinde valori medalistice donate de Iuliu

Moisil, plante clasificate de ctre A. P. Alexi i de Florian Porcius, pictur de Sever Mureanu, ierbare. nfiinat din iniiativa unor intelectuali nsudeni are la baz coleciile lui Iuliu Moisil, Iulian Marian i Virgil otropa. n 1937 aceste colecii sunt puse sub egida Arhivelor Statului - Subdirecia Nsud. Muzeul este reorganizat n 1946 i mutat n cldirea "Svarda", monument istoric. n 1951 fondurile acestei instituii se despart, constituindu-se din acestea Filiala Arhivelor Statului, Filiala Bibliotecii Academiei i Muzeul Nsudean. MUZEUL CASA SASEASCA Muzeu al civilizatiei sasesti din Transilvania de nord, "Casa saseasca" este o gospodarie completa - casa, sura, grajd - cu specific sasesc in arhitectura casei, in dispunerea si masivitatea anexelor gospodaresti, curte pavata cu pietre de rau avand inscris numele proprietarului si anul in care a fost construita gospodaria. In interiorul casei si in gopodarie sunt expuse obiecte sasesti intr-un spatiu impartit traditional. Vizitatorul are posibilitatea sa vada mobilier si textile sasesti de interior, o soba din cahle, obiecte de uz casnic etc CASA MEMORIALA GEORGE COSBUC Organizat in casa in care s-a nascut marele poet al neamului romanesc, astazi, monument istoric, este un important punct turistic pe D.N. 17C, km. 34 (la 12 km de Nasaud), cautat atat de turistii romani, si, in ultima vreme, si de cei straini. Atractia principala rezida in faptul ca in aceasta casa a vazut lumina zilei, la 20 septembrie 1866, cel care avea sa fie "suflet in sufletul" neamului care l-a zamislit. CASA MEMORIALA LIVIU REBREANU Casa memoriala Liviu Rebreanu este gazduita intr-o casa taraneasca specifica zonei, ridicata in anul 1957 cu sprijinul localnicilor si contributia sotiei si fiicei scriitorului Liviu Rebreanu. In casa sunt expuse obiecte care au apartinut scriitorului: fotografii de familie, editii din opera scriitorului, aparute in tara si strainatate etc. Langa casa, intr-o cladire moderna, se afla un amfiteatru pentru expuneri, o expozitie de carte si lucrari de arta plastica

2. Evaluarea patrimoniului etnografic si folcloric al judetului Bistrita Nasaud

Blaga spunea ca vesnicia s-a nascut la sat. Toti credem si simtim acest lucru, fiindca aici, in sat, se deapana toate frumusetile lumii, se nasc si mor idei ale necuprinsului. Chiar daca la Parva, soarele rasare mai tarziu si apune mai devreme, el poposeste in sufletul oamenilor ca o amiaza a binecuvantarii. Credinta, datinile si obiceiurile acestor oameni se contopesc intr-un mod de simtire care se numeste folclor. El este strans legat de preocuparile lor. Cea mai raspandita manifestare din viata comunitatii care a rezistat tuturor tentatiilor vremii este SEZATOAREA. Ea face parte dintre numeroasele datini cu functii complexe si are o existenta multiseculara. Este o adunare restransa, in serile lungi de toamna si iarna, la care participa, in functie de natura sa, fete, femei, barbati si feciori, acestia din urma umbland in grup, de cele mai multe ori, de la o sezatoare la alta, avand roluri precise in cadrul obiceiului. Fetele si femeile lucreaza fiecare pentru sine, iar participantii in totalitatea lor, discuta diverse fapte din viata satului, interpreteaza aproape intregul repertoriu folcloric, organizeaza jocuri dramatice de societate, dintre care unele se intalnesc si pe la priveghi. Sezatoarea incepe dupa terminarea lucrului pe camp, neavand decat rar data fixa, si se tine cu unele exceptii pana la inceputul muncilor de primavara. Ea are loc in fiecare seara, in afara serilor de Sambata, Duminica si cele care preceda sarbatorile de tot felul.

Comuna Parva fiind o localitate rasfirata se organizeaza mai multe sezatori, pentru ca participantii sa nu aiba de parcurs distante prea mari. Existau sezatori pe Valea Vinului, Bradatel, Damburi si in centrul satului. Gazda de sezatoare trebuia aleasa din timp pentru a preintampina anumite greutati care ar determina participantii sa nu se sfiasca de la anumite aspecte care tin de aceasta traditie. Camera trebuia sa fie incapatoare, iar gazda sa nu fie om dungas. Pentru acest favor gazda era rasplatita de participante prin munca si prin anumite bunuri materiale ca lemne de foc, petrol, (mai nou platesc curentul electric), faina etc. Varsta la care sunt admisi la sezatoare difera de la un sat la altul. In Parva participa cei care au terminat armata, cei de 18 ani, de la 14-15 ani si in ultima vreme, chiar de la 10-12 ani, dar aceste ultime varste sunt exagerate pentru ca repertoriul sezatorii, jocul si practicele au rostul de a batjocori si alunga pe cei care sunt prea tineri pentru a lua parte la obicei. In primul rand sezatoarea este un prilej de comportare si de munca, de manifestare a priceperii si harniciei fetelor. In cadrul sezatorii, tinerii au prilejul sa se cunoasca si sa stabileasca relatii premergatoare casatoriilor. De asemenea sezatoarea ofera un fericit prilej de a comenta si judeca viata de fiecare zi a satului, formandu-se si intarindu-se opinia publica, al carei rol educativ nu este deloc neglijabil. O alta functie este legata de caracterul de petrecere al sezatorii, de repertoriul folcloric specific. In sezatoare se interpreteaza, dar mai ales se creeaza si se transmite repertoriul colectivitatii. In sezatoare se organizeaza numeroase jocuri dramatice si de societate ale caror functii dominante erau crearea bunei dispozitii, cultivarea unei comportari corespunzatoare in grup si initierea tineretului in participarea lui la maifestari cu caracter de petrecere. Specific pentru Parva si alte localitati din imprejurimi ar fi: FANTANA, PURICELE, VERIGUTA etc.

VIATA SATULUI MOMENTE IMPORTANTE Impresionante sunt creatiile care se refera la momentele importante din viata omului: nasterea, casatoria si moartea. Nunta, ca rit de trecere de la o stare civila la alta, marcheaza prin diferitele sale elemente factorii esentiali ai schimbarilor care se produc in existenta omului. Intregul ceremonial de despartire a tinerilor de grupul de fete si de feciori si pana la integrarea lor in randul oamenilor casatoriti, are menirea sa sublinieze insemnatatea evenimentului, accentul cazand asupra noilor raspunderi si indatoriri ce revin atat barbatului, cat mai cu seama tinerei femei. Alaturi de ceremonial, o serie de factori exteriori contribuie la ilustrarea acestui mod de a gandi al colectivitatii, costumului si mai ales podoabelor de cap revenindu-le un rol important. Dintre elementele de spectaculozitate ce insotesc ceremonia nuntii, steagul cunoaste in Transilvania aspecte de mare frumusete, dand o stralucire deosebita evenimentului. Steagul se confectioneaza in seara zilei premergatoare nuntii, de obicei la casa mirelui. In comuna Parva, mirele se intelege cu cel mult patru feciori care sa-i fie stegari. Ei sunt cei mai buni prieteni ai sai, sau rude apropiate, care se pricep sa confectioneze steagul. Acest act se desfasoara dupa un anumit ceremonial si presupune asigurarea din timp a unor materiale de care este nevoie. Stegarii se afla in fruntea alaiului, scuturand steagul in ritmul muzicii. La Parva sunt nelipsiti si astazi in fruntea alaiului de nunta, vestitii calareti cu caii lor impodobiti cu cele mai frumoase tesaturi si inflorituri. Ei galopeaza in fata casei mirelui, alearga de-a lungul satului, amintind de frumoasa nunta a Zamfirei din poezia lui Cosbuc. Printr-o uimitoare capacitate de a-si plasmui simtamintele cele mai profunde, locuitorii acestor meleaguri si-au fixat istoria in licarul zicalelor si al strigaturilor, in geamatul surd al blestemului, al bocetelor si al descantecului, in leganarea doinei de dor si instrainare, in colinda mioritica, ori in epistola versificata, scrisa uneori soldateste, pe genunchi in transeele din Europa, pe unde-i risipea cu forta stapanii luati din drum.

Hora satului, sau jocul din Duminicile si sarbatorile de peste an, care au constituit intotdeauna un mijloc de petrecere colectiva, mai persista inca intr-o forma oarecare. Locul ei este luat de discoteci, chermeze, baluri care nu mai au valoarea reala a activitatilor de altadata. Dugheana de langa pod, construita anume pentru hora, a disparut de multa vreme, dar in semn de pretuire a reconstituit-o in miniatura, primarul comunei, domnul Gheorghe Stelian, in curtea actualei primarii. Este demn de amintit ca in anii de dupa revolutie, cantecul popular din Parva este valorificat prin vocea a doi interpreti de seama, sotii Login si Paraschiva Calus. Tinerii trebuie sa faca apel la ceea ce exista in lada de zestre a bunicii, sa aprecieze si sa dea glas acestor valori care sunt greu de recuperat.

Turist in Tara Nasaudului Comuna Parva gazduieste anual un numar mare de turisti romani si straini ceea ce permite o cunoastere mai buna a zonei Muntilor Rodnei. Turistii ce provin din sudul tarii vor avea ocazia sa petreaca cateva zile in aceasta regiune inainte de a vizita judetul Maramures sau manastirile din Moldova, care sunt deja cunoscute in strainatate. Cresterea numarului de turisti si vanzarea produselor de artizanat aduce profit familiilor care in acest fel isi pun in valoare maestria culinara, artistica si ospitalitatea. Exista, de asemenea, o asociatie : Asociatia Carpatia-Ecotur-Parva, nascuta din initiativa partenerilor francezi, creata de familiile ale caror pensiuni au fost clasificate de Ministerul Turismului, ce invata sa funcioneze, sa se faca viabila si sa se organizeze in conditiile concrete ale comunei Parva. Asociatia are un numar de 24 de membri fondatori care au participat la un curs de pregatire in domeniul agroturismului

3. Analiza infrastructurii turistice a zonei

Cai de acces: Orasul Sangeorz-Bai este accesibil prin intermediul liniei ferate secundare: Ilva MicaRodna ce face legatura cu linia ferata principala Dej-Vatra Dornei ( Dej-Ilva Mica 72km, Vatra Dornei 75km, Ilva Mica Sangeorz-Bai 9km). Orasul mai este accesibil pe drumul judetean 172 Beclean-Rotunda care face legatura intre DN17 (Dej-Vatra Dornei) si DN18 (Iacobeni-Viseu de Sus). Legatura cu orasele Nasaud (24 km) si Beclean (56km) se face pe cale ferata cat si pe drumul judetean, iar cu Bistrita (46km) pe drumul judetean 171, pana la Nasaud. Colibita, statiunea climaterica situata la poalele muntilor Bargaului, se afla la 38km de Bistrita, in imediata apropiere a DN17. Trasee turistice: 1) Trasee spre Muntii Rodnei: - spre N Mofetele de la Prihodistea Marcus Vf. Craiu (1659m alt) Vf. Detunatei (1753m alt) Vf. Paltinului (1787m alt) bifurcatie NE Pestera Zanelor Vf. Paltinului (1792m alt) Vf. Nedeia Straja (1851m alt) N Vf. Repede (2074m alt) Vf. Cormaia (2033m alt) Tarnita La Cruce NV Vf. Buhaescu Mare (2119m alt) Taurile Buhaescu - spre N pe Valea Cormaia confluenta Culmea Nedeia Barladelor Vf. Nedeia Taranului (1875m alt) Vf. Rabla (1912m alt) Vf. Laptelui (1931m alt) Vf. Nedeia

Straja (1851m alt) N Vf. Repede (2074m alt) Vf. Cormaia (2033m alt) Tarnita La Cruce NV Vf. Buhaescu Mare (2119m alt) Taurile Buhaescu 2) Trasee spre Muntii Caliman Bargau: - spre SE pe raul Bistrita ardelean (spre traseul de culme) confluenta SE pe Izvorul Colbului Vf. Bistriciorul (1990m alt) Curmatura Tihului Vf. Ciungetul (1923m alt) Vf. Rusca (1913m alt) Vf. Gruiul (1882m alt) Vf. Pietrosul (2100m alt) Vf. Negoiul Unguresc (2081m alt) Vf. Pietricelul (1993m alt) Vf. Retitis (2021m alt) Iezerul Retitis S pe raul Lomas La Monument SV pe raul Toplita Toplita (oras) Valea Muresului - spre SV (zona Cusma - Vatava) Vf. Gisa Mare (1482m alt) Poiana Tomii (1470m alt) variante de trasee - spre NE Fagetul Mare Dealul Ariilor (1547m alt) Poiana Toader Poiana Ciungii Vf. Cornului (1502m alt) N Piatra Fantanele - spre E pe Izvorul Lung pana la izvoare Saua Terha V Vf. Dalbidanul (1648m alt) Vf. Bistrei (1411m alt) Vf. Blaja Colibita (sat) - SE pe raul Bistrita confluenta SV pe raul Panulet Vf. Tiganca (1397m alt) Fundul Secului Poiana Colfii variante de trasee Vf. Poiana Bistrei (1531m alt) Vf. Bistrei (1414m alt) S pe valea Colfii Bistra Muresului (sat) - spre NV Magura lui Arsente (1118m alt) Magura Mare (1118m alt) Maieru - spre NE Vf. Blidarului (906m alt) Vf. Stegii (1069m alt) Magura Ilvei (sat) NV Magura Mare (1188m alt) Maieru - spre S Murgulet SE Heniul Mare (1611m alt) SV Heniul Mic (1531m alt) Pasul Stramba (673m alt) N Ilva Mica - spre S Murgulet SE Heniul Mare (1611m alt) SE Vf. Muncelului (1542m alt) NE Dealul Bargau (1362m alt) SE Vf. Bondariului (1266m alt) Vf. Prislop Vf. Lazaroaia (1116m alt) Cheile Bargaului Muresenii Bargaului (sat) - spre E Lunca Lesului (sat) SE Dealul Glodului Poiana Tisei Muntele Senienilor (943m alt) Drumul Romanilor Vf. Piatra Fantanele (1067m alt) Piatra Fantanele (sat) 3) Trasee spre Muntii Suhard: spre E Poiana Mare (1175m alt) Vf. Suvarosu (1403m alt) Vf. Persa (izvoare) NE Vf. Suhardul Mare (1326m alt) Pasul Suhard (numeroase trasee) Vf. Suhardului (1415m alt) Vf. Omu (1932m alt) Vf. Stanisoarei (1698m alt) Carlibaba (sat) 4) Trasee spre Muntii Bargau: - spre SE Poiana Mare (1175m alt) Vf. Cucureasa (1392m alt) Valea Cucureasa Tesna (sat) - spre S pe Valea Cartibavul Mare Poiana Brasoveanca Mica (1184m alt) Lunca Ilvei (sat) 5) Trasee spre Masivul Ineu din Muntii Rodnei: - spre V Vf. Nichitas (1451m alt) Vf. Gajei (1847m alt) SV Lacul Lala Mare Vf. Ineut (2222m alt) Saua cu Lac (2140m alt) Vf. Ineu (2279m alt) - spre SE Vf. Cociorbii Muntele Caturii (1625m alt) Vf. Suhardului (1415m alt) Pasul Suhard (1200m alt) (variante de trasee) S Vf. Suhardul Mare 6) Trasee spre Muntii Calimani: - spre SE (spre traseul de culme) Poiana de sub Magura Vf. Priporul Rosu (1391m alt) S Vf. Buba (1670m alt) Saua Terha Vf. Stracior (1962m alt) Vf. Struniorul (1885m alt) Curmatura Tihului (1837m alt) E Vf. Ciungetu (1923m alt) Vf. Gruiu (1882m alt) Vf. Pietrosu (2100m alt) Vf. Negoiu Unguresc (2081m alt) SE Vf. Retitis (2021m alt) Iezerul Retitis NE Vf. Bradul Ciunt (1899m

alt) (varianta spre NV la Pesterile Luanei ) Vf. Voievodeasa (1825m alt) Saua Voievodesei variante de trasee SE Batca Stejii (1455m alt) Poiana Piatra Vf. La Mori (1381m alt) (varianta E spre Bilbor) S Piciorul Gotca (1395m alt)

4. Evaluarea impactului activitatilor turistice asupra zonei

O bogie nsemnat a judeului o reprezint numeroasele puncte de atracie turistic, materializate prin rezervaii naturale, monumente ale naturii, staiuni turistice, staiuni balneoclimatelice etc. Dintre rezervaiile naturale pot fi amintite: Parcul Naional al Munilor Rodnei, Parcul Naional al Munilor Climani, cu roci, minerale i structuri geologice deosebite, flaur i flor montan cu specii foarte rare i endemite, Parcul Dendrologic Arcalia, situat n comuna ieu Mgheru, n care pot fi ntlnite specii rare de arbori i arbuti, Grdinile Istorice din Beclean, Dobric, Silivaul de Cmpie, formaiunile carstice de la peterile Tuoare-Zalion i din Valea Cobelului etc. Printre vestigiile istorice mai importante se afl Biserica Evanghelic din centrul municipiului Bistria construit n urm cu aproape 600 de ani, cu o nlime a turnului de 75 de m. La numai 500 m se afl o catedral ortodox, n imediata apropiere a unui fragment din zidul de piatr care nconjur cetatea Bistria. Alte fragmente destul de mari ale acestui zid se mai pstreaz n apropierea parcului oraului, unde ncastreaz i un bastion de aprare Turnul Dogarilor, refcut aa cum arat el n urm cu o jumtate de mileniu. Potenialul cultural al judeului este conferit de numrul mare de monumente istorice (530) i de patrimoniul cultural mobil, crora li se mai adaug i tradiiile specifice zonei. Lista monumentelor istorice din jude include: monumente i situri arheologice; monumente i ansambluri de arhitectur; cldiri memoriale; monumente de art plastic i cu valoare memorial; zone istorice urbane i rurale. n zonele montane ale judeului se poate practica alpinismul, se pot organiza drumeii, la Piatra Fntnele se pot practica sporturi de iarn existnd aici piste pentru schi si o instalaie pentru telescaun . Datorita att unor peisaje de un pitoresc unic, ct i obiceiurilor i tradiiilor care nc i pstreaz ritualul de desfurare, a nceput s funcioneze i s se dezvolte o reea de agroturism. n judeul Bistria Nsud exist cteva obiceiuri tradiionale care au pstrat pn astzi formele ample de desfurare, n care vechiile rituri se mbin cu acte ceremoniale spectaculoase. Dintre obiceiurile tradiionale care se pstreaz vii i n zilele noastre, amintim: - Craii de la Mocod; - nstruarea boului; - Srbtoarea Snzienelor; - Cununa Grului; - Hzii.

Un potenial turistic uria l are i zona Tihua unde se afl castelul Contelui Dracula i Hotelul Dracula. Datorit rspndirii pe ntreg mapamondul a mitului Contelui Dracula, aceast zon ar trebui exploatat pe msura valorii de unicat a acestui mit, prin investiii n amenajarea a tot ceea ce ar putea trezi fascinaia turitilor romni i cu precdere strini. Situate n zone deosebit de pitoreti, cu un climat plcut i cu un potenial turistic foarte ridicat, zonele - Piatra Fntnele, Colibia, Valea Blaznei, Valea Vinului, Fiad, Cormaia, constituie puncte de atracii turistice a cror exploatare i promovare optim poate s trezeasc i s creasc plcerea de a le vizita att turitilor romni ct i celor strini. Staiunea Sngeorz-Bi prezint i ea un potenial turistic valoros, fiind o staiune balneoclimateric renumit att n ar ct i peste hotare pentru efectele curative ale apelor minerale de la izvoarele de aici. Judeul Bistria-Nsud beneficiaz de elemente de simbol cultural cu valoare de unicat ce pot fi ntrebuinate i ele la sporirea potenialului turistic. Astfel de obiective cu ncrcare cultural deosebit i cu valoare turistic sunt: Casa Memorial ,,George Cobuc din comuna Cobuc, Casele Memoriale Liviu Rebreanu din comuna Maieru i din satul Liviu Rebreanu precum i Casa Memorial Ion Pop Reteganul din comuna Petru Rare (Reteag). Printre alte obiective culturale ale judeului pot fi amintite Muzeul Judeean, Muzeul Grniceresc Nsud i Muzeul de sub Poarta. Rezervaiile i monumentele naturale ale judeului Bistria Nsud care constituie elemente de simbol i patrimoniu n context naional i internaional sunt Parcurile naionale ale munilor Rodnei i Climani. Patrimoniul cultural mobil este reprezentat de diferite bunuri cu o valoare deosebit istoric sau documentar, etnografic, artistic sau tehnico-tiinific. Cele mai mari valori sunt constituite din bunurile cu semnificaie istoric, documentar, etnografic i artistic care aparin n majoritate cultelor religioase din jude. Prin aceste valori se contureaz specificul naional al culturii, recunoscut pe plan internaional. Starea actual a unor bunuri de patrimoniu, impune n mod obligatoriu intervenii de restaurare, n special asupra patrimoniului iconografic eclezial n care se regsesc valori excepionale reprezentate de icoane din sec. XVIII. TURISM Puncte tari: Existena condiiior pentru dezvoltarea turismului cinegetic, cultural i istoric. Potenial considerabil de dezvoltare a turismului montan ; Resurse importante de ape minerale i srate care fac posibil dezvoltarea turismului de cur. Puncte slabe : Insuficient valorificare a potenialului turistic ; Competitivitate slab a sectorului turistic al judeului, i al Romniei n general, comparativ cu nivelul pieei internaionale a serviciilor turistice ; Servicii turistice de slab calitate ; Existenta staiunii Sngeorz Bi, cu reale proprieti curative, nu este valorificat turistic dect ntr-o proporie mic ; Lipsa investiiilor strine n turism ; Promovarea insuficient a potenialului turistic: lipsa de materiale tiprite ( pliante, hri ), lipsa unor pagini specializate pe internet; Oferta de pachete turistice n zon este redus, firmele de profil nefiind interesate de atragerea turitilor ; Lipsa personalului cu calificare adecvat muncii n turism.

Oportunitati: Fondul European de Dezvoltare Regional; Posibilitatea atragerii turitilor prin mbuntirea imaginii Romniei pe plan internaional, dup aderarea la UE ; Posibilitatea atragerii turitilor strini datorit obiectivelor turistice existente i a tarifelor inferioare celor din UE Susinerea puternic pentru programele turistice cu finanare comunitar Constrangeri, amenintari si dificultati: Creterea, pe plan naional a preului serviciilor turistice fr o corelare cu calitatea acestora; Migrarea turistic catre alte ri care ofer servicii mai diversificate i de calitate mai bun la preuri mai atractive ; Insuficienta pregtire pentru accesarea fondurilor post-aderare ; Lipsa unui cadru legislativ favorabil dezvoltrii turismului.

5. Propuneri de solutii pentru integrarea zonei in circuitul turistic national si international

Msurile prin care se urmrete implementarea strategiei vizeaz cinci cmpuri de aciune: infrastructura economia mediul resursele umane turismul PRIORITILE STRATEGICE DE DEZVOLTARE Strategia de Dezvoltare Judeean, prin prioritile stabilite, urmrete dezvoltarea n jude a unei economii performante, prin mobilizarea tuturor resurselor fizice i umane n corelaie cu conservarea mediului i a patrimoniului, care s conduc la creterea nivelului de via al locuitorilor. Aceast strategie este axat pe urmtoarele prioriti i msuri: I. mbuntirea infrastructurii locale i judeene (transport, mediu, sntate, educaie, asisten social, reabilitare urban, utiliti publice) 1.1. 1.2. 1.3. II. Dezvoltarea, reabilitarea i modernizarea infrastructurii de transport i comunicaii; mbuntirea infrastructurii tehnico-edilitare i de protecia mediului; Combaterea efectelor naturale;

Dezvoltarea turismului 4.1. Dezvoltarea infrastructurii specifice turismului; 4.2. Restaurarea i valorificarea patrimoniului istoric i cultural; 4.3. Valorificarea patrimoniului natural i promovarea acestuia; 4.4. mbuntirea calitii serviciilor turitice; 4.5. Dezvoltarea, diversificarea i promovarea ofertei turistice;

III.

Dezvoltarea durabil a localitilor 5.1. Dezvoltarea durabil i regenerarea mediului urban; 5.2. Promovarea dezvoltrii durabile i diversificrii zonelor rurale.

PRIORITATEA I DEZVOLTAREA TURISMULUI

Judeul Bistrita-Nasaud, prin factorii de relief i de mediu, prin diversitatea i frumuseea peisajului, prin diversitatea culturala, prezint multe oferte amatorilor de turism montan, cultural, rural, sportiv, balnear, ecumenic i turism pentru tineret. Pe teritoriul judeului se afl dou parcuri naturale i numeroase arii protejate. De asemenea, flora i fauna judeului Bistria-Nsud numr o multitudine de specii de plante i de animale care au calitatea de monument al naturii. Dezvoltarea turismului este de o crucial importana pentru dezvoltarea economiei judeului pe baza potenialului ei intern. Condiiile de baz pentru dezvoltarea turismului sunt promovarea potenialului turistic, care genereaz cerere i creterea calitii serviciilor turistice, care au un rol crucial n realizarea ctigurilor din activiti turistice. Dezvoltarea turismului are un mare rol i n creterea gradului de ocupare a forei de munca i constituie un suport pentru dezvoltarea mediului de afaceri pentru sectorul IMM. Trebuie sa inem seama ns c aceast dezvoltare necesit ntr-o msura susinut conservarea patrimoniului natural i cultural. Exista pe piaa internaional a turismului, o cretere a interesului pentru produsele turistice culturale i eco-turism i servicii bazate pe unicitate i calitate.

Obiective :
mrirea atractivitii i a competitivitii zonelor turistice cu potenial natural i cultural prin mbuntirea infrastructurii; crearea de noi atracii, produse i operatori de turism n diferite zone turistice; creterea veniturilor generate de ctre capacitile turistice prin mbuntirea serviciilor. Msuri: 4.1. Dezvoltarea infrastructurii specifice turismului; 4.2. Restaurarea i valorificarea patrimoniului istoric i cultural; 4.3. Valorificarea patrimoniului natural i promovarea acestuia; 4.4. mbuntirea calitii serviciilor turitice; 4.5. Dezvoltarea, diversificarea i promovarea ofertei turistice. Activiti eligibile: restaurarea, protecia i conservarea patrimoniului cultural i istoric local cu evident potenial turistic; reabilitarea centrelor cultural-istorice vechi ale oraelor, cu potenial turistic semnificativ (restaurarea cldirilor cu elemente arhitectonice tradiionale, reeaua stradal, centre culturale, muzee, parcri , drumuri etc.) pentru introducerea lor n circuitele turistice; refacerea/reabilitarea infrastructurii de agrement; valorificarea resurselor naturale, prin construirea de drumuri de acces, amenajare trasee turistice (inclusiv de alpinism i escalad), parcri, poteci marcate, drumuri pietonale, adposturi, piste sau alte faciliti necesare practicrii sporturilor extreme, amenajri specifice zonei montane, etc. valorificarea potenialului turistic montan prin construirea infrastructurii necesare: drumuri, refugii alpine, trasee pentru drumeii, amenajare prtii de schi , cu dotrile aferente, n conformitate cu normele europene privind sigurana turistului, instalaii de transport pe cablu, etc. susinerea organizrii activitilor de producere a obiectelor de artizanat i meteugreti tradiionale; restaurarea, protecia i conservarea patrimoniului cultural local, cu evident potenial turistic; posibile proiecte: Ceti medievale - renovare cldiri patrimoniu (refacerea cetilor

medievale n cadrul unui program integrat, coninnd reabilitarea cetilor, a legturilor rutiere pn la aceste ceti, promovare, etc.) centre cultural-istorice vechi ale oraelor, cu potenial turistic semnificativ (restaurarea cldirilor cu elemente arhitectonice tradiionale, reeaua stradal, centre culturale, muzee, parcri , drumuri etc.) pentru introducerea lor n circuite turistice; valorificarea resurselor naturale, prin construirea de drumuri de acces, amenajare trasee turistice (inclusiv de alpinism i escalad), parcri, poteci marcate, drumuri pietonale, adposturi, piste pentru cicloturism, amenajri specifice zonei montane, etc. valorificarea potenialului turistic montan prin construirea infrastructurii necesare: drumuri, refugii alpine, trasee drumeie, amenajare prtii de schi existente i dezvoltarea de noi prtii, cu echiprile aferente, n conformitate cu normele europene privind sigurana turistului, instalaii de transport pe cablu, etc. creterea calitii serviciilor de cazare, prin reabilitarea / modernizarea / dotarea structurilor de cazare; crearea / reabilitarea structurilor de agrement turistic (ex :amenajare piscine, terenuri de mini-golf, tenis, paint-ball, etc.); amenajarea facilitilor necesare dezvoltrii turismului cinegetic i de observare a faunei i florei; dezvoltarea facilitilor care sunt destinate s valorifice potenialul balnear al judeului; investiii n turismul rural (spaii de cazare, activiti de agrement); organizarea de circuite turistice complexe care s mbine mai multe forme de turism din locaii diferite.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

BIBLIOGRAFIE H. Almasan, A. Apostol, S. Armasescu, St. Enasescu, D. Girlea, N. Constantinesu s.a , Padurile Romaniei, Editura Academiei Republicii Socialiste Romane, 1981-Bucuresti. V. Anca, Gh. Crisan, Judetul Bistrita Nasaud, Bucuresti 1980. http://www.adevarul.ro/locale/bistrita/Tezaurul_de_la_Urmenis_sa_intors_la_Bistrita_0_172182865.html http://www.travelworld.ro/romania/bistrita-nasaud/sangeorz-bai.php http://www.scoala-culturala.ro/parva/etnografia.html http://www.hoinari.ro/index.php?cu=16054920040622 http://www.experience-romania.ro/Judetul_Bistrita