r( J

I o z o
=, |lI

k, tlefrrx&l*3fury''

reze fumilia gisi distrugd societatea. Luptase duce atir cu mijloacele de propagandiale democratiei, aleideologiei comuniste, cat gicu cele aleNoiiordini Mondiale(p,n iluminafi$ neiluminasi, guverne, servicii secrete, fiancmasoni de toate nuangele, pseudo-oameni de gtiingietc.), infiltrind,viclean gidevastator; in muzici arti, teatru,litenturi, culturi, politici,societare civili gcoaligichiarincultele religioase, concepgiile feministe gihomosexuale.PnproJ.dr MihaiValicd in societatea moderni,careparesi igipiarddidentitatea in carenoul sestriduiqte si ia cu oricepregtocultradigionalului,ficAndabstracgie deoricerepere givalori, femeia selupti si se emancipeze. Are impresia ci o fucedin spiritde independengi ci o foce,,pentru ci a9a vor mugchii ei'iDar; in realitatg lucrurile sau cu totul altfel.MasculinizAndu-se ea nu hce altceva decit si se lase reeducatri de sripinii din umbri ai lumii acesreia. Dr.Henry Makowdemonstreazi acestlucru,prezentAndu-ne asaltul- de - asupra care nu mulgi nu sunrcontriengi femeilorgifeminitigii.Edinrul

o
4

z -

o o z
I

tt)ffi*kwelffite

l/). J

E 2 z E ut
I

lI

I
= .!( G = \

r o
L:

tr (u

Henry Makou a dat in uileag feminismul, fraudo cea mai insidioasd Ei mai destructiud. din zilele noastre. Cartea aceasto. ili poate schimbaperspectiua asupro lumii... Jeff Rense(Rense.com)

Dr. Henry Makow

FEMINISMUL $r NouA ORDTNEMONDTAI-A

Emanciparea femeii. familiei. Pervertirea Deturnarea societdtii.

Preluareamaterialelor din acestvolum (fie in formd tipiritd - in ziare, reviste - sau in formd electronicd, pe blog-uri sau site-uri) este liber5, cu men{ionarea exactl a surseicitate. Edilia originald: Cruel Hoax: Femtnismand the Neu World Order, SilasGreen,2oo7

Traduceredin limba englezd de Mihaela Drdghici

Nota editorului

in ultimii ani s-au tipdrit o mullime de cirti despre Noua Ordine Mondial5, despre masonerie,despre Grupul Bilderberg, despre societ[tile secretecare vor sX umaniinstaurezeun guvern mondial, si redefineascX tatea Ei s[ perverteasci societatea.Majoritatea acestor lucr[ri amestecdinsd adevdrul cu minciuna, nereuEind si l5mureascl lucrurile. De multe ori, ele creeazddoar panicX in rAndul cititorilor, fiind un fel de substitut cu preten{ii elevateal literaturii horcor. Autorul cirlii de fat5, Dr. Henry Makow, esteunul dintre cei mai mari specialiEtiin literatura conspirafionist5. in volumul de fa!d, el analizeazl curentul feminist cu mult[ atentie. Nu o face cu o detaqareacademici rece. $i nu o poate face aga,intrucAt el insuEi a fost un feminist convins. PredAnd altora ideile feministe, a cunoscut in mod direct efecteledezastruoaseale mentalitdtii pro-feminism. Un pompier poate vorbi detaEat,la o emisiune televizatl, despre etapele unui incendiu. Dar,.cAndpropria casdii este cuprinsXde flXc5ri, el nu poate vorbi impasibil despre distrugerea casei sale. Ci incearcl si stingi focul. Acest lucru il face in acest volum autorul. AvAnd conEtiinta necesit5lii tragerii unui semnal de alarm5, el demonteazd ideile propagandei feministe. Din pdcate, intelectualitatea contemporanl are tendinta de a respinge aprioric orice atac la adresa idolilor pe care ea insigi i-a emanat, preferAndu-i adevirului. Cartea de fatd nu va fi o carte promovati de mass-media, ci va fi arsd pe rugul indiferen{ei qi al ignordrii. Acesta este prelul pe care trebuie, de fapt, si il plXteasc5astlzi ori-

ce idee, carte sau chiar persoanl care incearc[ sd apere valorile traditionale. Henry Makow este de origine evreu. DacX are o pozilie criticl fa{d de anumite gruplri sau societiti secrete, nu o face pentru ci ar fi antisemit. DimpotrivX, familia a fost una dintre valorile de bazl ale poporului evreu din vechime, gi rdmAne o valoare de necontestat qi pentru evreii zilelor noastre. In acelagi timp, preferAnd Legea cea noui a iubirii, adusd de Hristos, Legii Vechi, el are qi curajul de a aplra valoareafamiliei, fhr[ sd se teamd de consecin{e.El este un cIrturar care merge impotriva curentului, fiindp olitically incorrect. Poate cl limbajul c54ii este,pe alocuri, putin rulgar. Dar r,rrlgaritateanu se datoreazl poziliei autorului, ci strict ideilor pe care le contestX.Este dificil - qi uneori inutil - sh combati o idee sau un curent doar in linii generale, fhri sI faci referire la caracteridticilesale. Cuu1.ntul tnainte al cirlii de fat5 este scris de cdtre unul dintre profesorii universitari cei mai lucizi ai RomAniei contemporane - este vorba de pirintele Mihai ValicS, autor a numeroase ci4i qi studii teologice (fiind unul dintie putinii care au scris despre teologia socia-

ctrvANT iuenurn
Pr. prof. dr. MihaiValicd Cartea Feminismul gf Nouc Ordine Mondiald a Dr. Henry Makow reprezinii un eveniment Etiintific deosebit, de delimitare eticl qi bioeticX, de atitudine academicl autenticl qi mirturisitoare din punct de vedere spiritual Ei civic, fald de cei ce formeazd 9i leformeazd"lumeamodern[ in numele drepturilor Ei libertifllor individului. Autorul aduce suficiente argumente cd aceqti manipulatori de opinii gi indrumdtori iluminali din laboratoarele indoctrin[rii feministe se luptX sd familia qi sX distruperverteasc[ femeia, sS.denatureze

le).

Aceastd carte nu poate Ei nu trebuie cititl ca o simpl5 lecturl de vacanld, ca un roman politristsau ca o carte de spionaj. Citind-o, femeiletrebuie strconqtientizezegi si recunoascdmisura in care au acceptat si fie reeducate de mass-media prin idei feministe. B5rba[ii trebuie sd aibd capacitatea de a observa manifest[rile uirusului feminist qi si aibl delicatelea de a le ajuta pe femei sX iEi redescopere feminitatea, lepddAnd ideile fixe ale emancip[rii. Ca orice carte de valoare, cartea de fald iqi invitl cititorii la un examen. Examen pe care il veli inlelege singuri...

guverne, servicii secrete,francmasoni de toate nuanteIe, pseudo-oameni de qtiinlX etc.), infiltrAnd, viclehn qi devistator, in muzici, artl, teatru, literatutX, cultur[, politic5, societatecivil5, Ecoal[ Ei chiar in cultele religidase,conceptiile feministe Ei homosexuale. Autorul nu considerd ci acesteacliuni oculte sunt ireversibile,.fataliste qi nevindecabile moral, dacd sunt deconspirate din weme cu curaj, prevenite constant,

In contrast cu feminismul gi homosexualitatea, autorul demonstreazd impecabil cI heterosexualitatea oglindeqtenormalitateaomului Ei trdirea acestuiain comuniunede iubire creatoare, dup6 voia lui Dumnezeu.Femeiletrebuie s5-qiaperefeminitateanu pentru sine sau pentru o alti femeie,ci pentru bXrbati,tocmai pentru ca acegtia qi sd fie iubili qi s[ prisI le iubeascd vitalitate meascd din forta dragostei(Ei nu din puterea artificiali aViagrei). Dr4gostea gi nu se presteazd.in se impdrtdgegte cazcontrarviata estedoar o pedalarein gol Eio risipire fhrd sens. Dragosteaso{ilor oglindegtedragostea lui Dumnezeufald de creafie Ei reprezinti pronia lui pentru p.rospe{imea Dumnezeu permanentia lumii qi a inveqniciriiei. Numai in aceasti ipostazi bdrbat - femeie,omul esteom completqi chipul qi asemdnarea lui Dumnezeu:$i c ftcut Dumnezeupe om dupd chipul Sdu;dupd chipul lui Dumnezeu I-aftcut; afdcut bdry z7). bat gifemefe(Facere Deci,rela[iadintre ei esteuna ontologic-conjugal5 holistici, unitard, iar nu una juridicl individualistl sau utilitaristd, adicXdefolosin[d reciprocdsau de subordonare.Legliura conjugall dintre ei definegte rolurile, qi propriet5lile caracteristicile unice ale fiecdruia,care, intr-o manierl tainic5, reflect5,oricAtde pulin, pe insuqiDumnezeu, Careesteiubire creatoare. Iisus Hristos, prin venirea Sa la nunta din Cana Galil,eii,resfinteqteactul creirii. omului ca bdrbat gi femeie, cinsteqtenunta qi, prin minunea transform[rii apeiin vin, salveazionoarea nunlii qi asiguri continuareabucurieiacestuimomentunic, dAndu-ne o mXrturie practic5,ca o icoani vie, ci unirea Sa cu BisericaLui estemodelul unirii mistice intre Mire gi Mireasdprin Taina Nuntii (cf. Efeseni5). Inclusivvenirealui Mesia in lume este comparatdmereu biblic cu un Mire care vine sd-$igXseascd MireasX. Relatiablrbat-femeie,deci

a sacrului,a Biseesteo paradig-m[ heterosexualitatea, Impdr5lialui Dumnericii lui Hristos,carereprezintd zeuEia vegniciei femeiaesteegal[ cu blrcreEtin5, in antropologia originii lor comune; (cf. datorit[ Galateni3: zB) batul

comunitar[. Ortodoxiase inspir[ obiectivdin modelul cel sllvit in Treime comuniuniide iubire cu Dumnezeu

formulXrinoi de ectenii,in cadrulcultului divin, cum ar fi: incd.ne rugdm ca Domnul Dumnezeulnostru sd ne izbdueoscd. de lucrarea lucifuricd a mondialismului ocultgi francmasonicSi de toatd lucrarea diauoleascd a descregtindriilumii. Ne rugdm fie, Doomne,auzi-ne gi ne izbduegte! Amin.

DESPRE AUTOR

Tatdl meu iEi aminteEte cI atunci cAnd am ajuns pe aceastd lume am privit de jur-imprejurul silii de naqtere,p5rAnd parci a intreba: ,,CetirAm este acesta? Ce se intAmpli aici?" Nimic nu s-a schimbat de atunci. . Cea mai mare parte a vietii mele lumea mi-a pirut lipsitd de vreun sens.Mi s-a spus cI Dumnezeunu existi, insl eu aveam o intuilie a unui inerent Plan qi Scop. MI aEteptamcumva sd fiu luat deoparte gi inifiat in tainica inlelepciune a omenirii. Mi-era greu sd cred cd Dumnezeu Se chinuia atAtapentiu o existen!5 ca aceas-. ta - ar fi ca Ei cum Colosseum-ul roman ar fi fost construit pentru un joc ca ,,tiddlyvinks" (pentru a face uz de analogia lui Malcom Muggeridge). Cea Mai Mare Greqeal5a mea a fost ac_eea cI nu m-am increzut in propria mea intui{ie qi viziune. De fapt, am fost prea smerit. M-am bazat pe cXl5uzireacelor mai vArstnici decdt mine din mass-media qi din sistemul educalional. A+a cI am sfArqit prin a mX simli confuz qi disfuncfional. Eram stXpAnit de setea de a scrie Adevirul. Reporterii de investigalie erau modelele mele. La vArsta de rz ani am scris un articol axat pe sfaturi cltre pirinli, care a apdrut in 4o de oraEe.CAnd am intrat pentru prima oard in sediul ziarului local, mirosul cernelii de la tiparnile m-a extaziat. GAndul cX astfel aq putea atinge inimile a milioane de oameni era imb5tdtor. Dar nu cunoEteamddevdrul, astfel cX mi-am ales alte profesii intre timp. Am devenit profesor universitar qi am inventat un joc de societate numit Scruples. in

ceeace privegte viziunea politicd, eram un feminist tipic stAngistqi sionist. Dumirirea mea s-a petrecut la vdrsta de 48 de ani, in rgg7, cAnd am inceput sd supun indoielii educafia mea in spirit feminist. Instinctele mele imi spuneau cl ii mai las pe allii si gAndeasci in locul ".1*!*b_g,r.g_t5 meu. lntorcAndu-md la slujba mea de profesor cu jum[tate de norm5, am propus o dezbateredespre feminism la ora mea de englezl. Am realizat cI universitatea se schimbasein timpul absenlei mele. Dintr-un spatiu al interoghliei libere, se transformase intr-un laborator al indoctrinlrii feministe. Zelotistele feministe qi-au ieEit din minli cAnd le-am pus inaintea ochilor un alt punct de vedere asupra acestei probleme. Mi-au rlstllmdcit afirmaliile qi m-au scos afarl din clasd cu ajutorul administraliei feministe. Am dat in judecat5 o publicalie local5 pentru cd le-a publicat mineiunile Ei qm cAqtigat.Multe studente de-ale mele au depus mdrturie in favoareamea. Feminismul face parte din ceeace Marilyn Ferguson numea ,,ConspiraliaV5rs[torului", o miqcare ocultl (luciferianl) care domini in secret majoritatea guvernelor gi instituliilor din zilele noastre, Feminiqtii iqi inchipuie ci ,,lupti impotriva patriarhatului", insl clanurile Rockefeller Ei Rothschild ii sponsorizeazi in intregime. L-am vizitat pe directorul Consiliului de Afaceri din Manitoba, care reprezintX cele mai mari corporalii din zon6. Ei sunt cei care susfin fi nanciar universitatea. Nu il deranja c[ studenlii erau inv[1ati sI deteste corporaliile qi sX devin'I homosexuali? Nu, deloc. (Pretindea ci nici nu este adevlrat.) $i cu asta am incheiat disculia despre faptul cI feminiqtii ar lupta impotriva sistemului.

10

11

IncercAndsi gisesc o explica[ie,am luat in mAn[ cartea lui James Peacock,Untbrele puterii, qi totul a inceput si capeteun inteles. Dar mi-a luat trei ani ca sX reu$escintr-un final si elimin orice urmi de indoctrinare. Am perceput toatd aceastl clutare ca pe o luptd de a mX dezbr[ca de o cimaEd_ de for]i mental5. Dar, odatd lucrul dus la bun sfArEit,a fost o real5 eliberare de ordin spiritual inlelegerea faptului ci societateaeste construitl pe fraudi qi, ca atare, nu este vrednicd de respectul nostru. Mi-am inregistrat fiecare pas al reeducdrii mele pe site-ul u)u)tD.souethemales.co qi mi-am cdEtigatcAtiva adepli. Un bun profesor nu este altceva decAt un student care impirtiqeqte qi altora modul lui de a inainta pe calea spre cunoaqtere. Nu am schimbat lumea, dar viata mi s-a imbun[tXtit enorm qi sper cI pe acest drum al meu am tras dupi mine gi pe unii dintre cititori. Scrisul meu este o trudd fhcutl din iubire, iar cititorii mei mi-au rlsplStit-o, la rAndu-le,cu iubire. Aceasta este partea operei mele care are in vedere s-abqtajulsocietdlii din perspectivdpolitic5. M-am striduit sX elimin repetitiile, insl apelez la indulgenla dumneavoastr5. Fiecare articol a fost ini{ial redactat de sine stdtdtor. Aceste adevlruri mi s-au revelat pe parcurs, astfel cI am reluat aceleagiteme in termeni dife-

riti.

T2

CUPRINS

: :: : :: Hxlf"'l*HJ,,
INTRODUCERE:Asaltul asupra societdfii heterosexuale.....

D 1()

13

PARTEAirvrAr:
Ferninism, comunism gi Nouc Ordine M ondiald. Betty Friedan.)Iami" era comunistd Gloria Steinem.Cum s-afolosit CIA-ul defeminism societatea ca sd destabilizeze Feminismul roqu. Comunismul american Si orig inile emancipdriifemeilor Comunismul. InSeldciuneautopicd de pe WaII Street ........... ,Monoloagelevaginului".Impasulfeminismului Violenp domestici. Zoii statuluifeminist polisienesc Ordinul Illuminati. O conspirasie monstruoasd dincolo de orice imaginasie Femeilein toiul luptei. Armataridid.fizbaia*prugentrhrithr.. Helen Gurley Brown. Transformarea femeilor in pr o stituatecorpor atiste................ Lamentafie.-F eminista din mine suferd" ...--.. Feminismul poate fi tratat. Dacd estediagnosticat din timp. PARTEAA DOUA: Homosexualitatea gi hetero-homosexualitatea lntre a ne amigi gi a fi am[gi1i. Esteamprtarcnfilgay moladiu?...... Fbatiainfrntili" HqbA SiR@e4ia (honn) srlr-nlrt Cisltoria dinte puwnele gay. fuietdq heterw.told v@fistbadiu Frica de prdditorii gay.Confesiunile unui,homofob" Propagandaprin literaturd. ,,Un tramuai numit persecutareaheterosennlilor" ..,....... Agendahomosexualdin campusul universitar. Iatd pddurarii g aA! ........... Irshad Manji. Reformatoarea musulmand lesbiand penfru Nouo Ordine Mondia\d........... Iucreazd 39 43 49 55 6r 6S 7r 77 84 8Z 9o

95 I
1q5 113

rr8
123 L27

3L7

TNTRODUCERE Asaltul asupra societi[ii heterosexuale

la inCeeace vreau s[ spun poate plrea scandalos primit prin pe le-a1i care ceput. Va sfida toate lucrurile educatie.Nu v[ cer decAtsd binevoili a md asculta pAnd la capit qi, dup6 aceea,r'eti putea si verificali qi sI dati crezareori nu spuselor mele, dupl bunul plac. Subiectul este atAt de vast, incAt tot ceeace pot eu conface nu este decAtsi ,,unescpunctele". ,,Punctele" stau din articole care inilial au apdrut pe site-ul meu Cdnd veti finaliza de parcurs LDltrttr.sauethemales.ca. colectie,veti avea imaginea de ansamblu. aceastd Fiind niscut in t949, maturitatea mea a coincis cu un plan secretde inginerie sociali menit sI destabilizeze societateaprin programarea oamenilor normali sX se comporte ca nigte homosexuali.Asaltul insidios asupra heterosexualilor a fost deghizat sub forma ,,revolu[iei sexuale",a ,,drepturilor homosexualilor"qi a ,,feminismului'1. Aceasta poate pdrea ridicol, deoarecenoi ne gAndim la homosexualitatestrict in termenii atractiei intre persoanede acelaqisex. ins[ homosexualitatea ar trebui priviti in termeni mai largi: ca fixa{ie infantil5 cauzatd de confuzia cu privire la propria identitate sexualS, de a realiza o legdavAnd drept urmare.^in.c*npac_itg.Lke turd.permanentd cu un membru de sexopus gi (de obial cel) de a intenteia o farnilie. S-Uqplq*[r,],Igri-nc_igal acesteideregl[ri este ciutarea sexului impersonal pur qi simplu pentru pl[cere qi nimic mai mult (adicd promiscuitatea).

13

Conform acesteidefini1ii, mulli heterosexuali pot fi clasali ca homosexuali. fntr-adev5r, inginerii sociali din vArful piramidei se pare cd. {intesc-citre,.+rearea una in care indivizii unei lumi ,,hetero-homosdxuale", promiscui gi nefamiliqti. sd fie bisexuali, (Da, o restrAnsd minoritate de homosexuali sunt monogami. in curAnd vom putea spune acelaEilucru qi despre hetero-homosexuali.) Ideea de ne transforma in hetero-homosexualieste parte a unui plan vechi de cAtevaveacuri, ticluit de o elitd financiarX internationall cu sediul in CetateaLondrei, care are scopul de a pune stdpAnire pe intreaga bog5{ie a lumii qi de a pune bazeleunui guvern totalitar secret peste intreaga lume, care si i se inchine lui Lucifer. Aceastl ,,Noud Ordine Mondiald" este de fapt vechiul Imperiu,,Britanic" reambalat.Imperiul,,Britanic" dintotdeauna a insemnat o mici oligarhie financiard satanicl, preponderent de orientare homosexual[, care a colonizat Anglia Ei o buni parte a lumii. Acest grup reprezintl g uniu& dintre bancherii evrei Ei aristlocralia britanici;affim.in leglturi pe".rniare gi matrimoniale, qi printr-o credinld oculti (francmasoneria). Aceastd afirmalie poate pdrea unora absurdl, dar, dacl sdpa{i mai adAnc, ve{i descoperi cI este adevdrati. Puteli incepe cu articolul de pe site-ul meu,,Conspirafia iudaic[ Ei imperialismul britanic". ,f, lanul" izeazd distrugerea tuturor fqlelgf_-t9lqcJive"capabile de a opune rezistenlX.Aceste forfe, care constituie fgndamentul identitdtii umane, sunt familia, rasa, religia qi statul nalional. Ele trebuie eradicate printr-o campanie a ,,toleran1ei",cafe bd Eteargl diferenlele dintre ele. DacI accepfi orice, pAni p urmd vei deveni nimic. Astfel, avem ecumenismul in sfera religioas5, amesteculpe plan rasial gi regionalismul in cazul state-

lqr nationale. Disfrugi familia gtergA.nddifurenlele dintre genuri. $co."pul Jor esteclqareaunui unic guvern mondial, q*unei rase.unice, a .unei unice religii Ei, intr-un sfArgit, a unui unic sex,hetero-homosexualul. la"miliile le oferXoamenilorun pcop,o identitate gi sentimentulunei apartenente. EIe le conferdun sistem de valori gi un anumit grad de independenlX socialI, spiritual5 Ei financiarl. -S.sopu-lfomunis-mu_lui "qi al Noii Ordini Mondiale in_totdeaun-a-a*fost "-distrugerea Aceastaforfeazi oa-""ii re]qi &i*se sEnsul familie-i.din mediaca4du5-6.d-e elite ori din peisajul apartenenlei politic. Nu gtim decAtce ni se spuneqi, evident,.gj nu innoud adevlrul despreacest tenlioneazl s[ ne reveleze plan al lor. Natuia conspiralieiesteaceea cd urmeazX o agend[ subversivd in timp cein mod activ.gq"Qag[. De pild5, Afnold Tpybeea spusunsi grup de elite ce s-aintf1;'g1_la-pgp_eq@ga_in r93r: ,,Nuvoi facedecAt s[ repet c[ in prezentlqctd-m,discret,dar cu toatd puterea noastr5,s3 smqlgemaceastlmisterioasifortl poljticd numitd ggyg5gilgsl din ghearele statelornafionale alelumii, $i permanenttlgdduim cu buzeh noastreceeacelucrdmcu mAinile noastre..." Ir-rgineriisociali_ diu_ydrful piramidei ne transformI in hetero-homosexuali, fhcAndu-ne s[ devenimconfuzi cu privire la identitatea noastr5. sexuald.ELngggl faptul ci diferenlelede gen existl in realitateqi le_t9nving pe tinere sdsecomporteprecumbdrbafii.Ei infi1irolul tradi[ional feminin ca pe un ,,stereotip" soA.g_AzA cial artificial gi opresiv.InSqfqlu_ri_le sexualesunt artificiale numai dacdsunt, evidqnt inversate.in acestcaz femeilesepoartdca niqteblrba{i stereotipici, iar bXrbapot fi in mod stereotip feminini. [ii I nginerj! qocialistiu cI oame_git_gg1r-t "igg*iti.Sf e-

duli, p

facl apel la raliunea ori instinctul lor. Aga se face cI, 15

mlitiiidiifr'Effisa

r4

atunci cAnd o putere subversivi preia in mod secret controlul, oamenii pot fi lesnemanipulati. Rolurile heterosexualenu sunt inventate. Ele corespund diferenfelor biologice. De pildd, bdrba{ii au de zeceori mai mult testosteron decAt femeile. Acest hormon face ca birbalii s[ fie niEte fiin{e dirze, agresive, capabilesd igi asume riscuri. (Vezi c5r[ile De ce bdrbafii nu calcd, Lgg2,EiSeru/ cerebral,2oo3, de Anne Moir Ei David Jessel.Fragmente pot fi gdsite gi pe internet.) Creierele femeilor sunt diferite. De exemplu, ele vorbesc de trei ori mai mult gi de doui ori mai repede decAt blrbatii. (Vezi Creierul femeii, de Louanne Brizendine,2oo6.) Rolurile sexuale reprezint[ o recunoagterecultural5 a diferentelor biologice qi psihologice.Atunci cAnd rolurile sexuale sunt negate, se instaleazl confuzia. Nu mai putem realiza legdturi cu cel de sex opus. Instinctele noastre naturale sunt frustrate qi apare fixalia infantil5 qi disfunctia. Heterosexualitateanu este o ,,preferinli sexual[". parte Este a ciclului reproductiv. Fiecare etapd (clsdtoria, maternitatea/paternitatea etc.) este necesarl dezvoltirii qi fericirii noastre ca fiinle umane. Pentru cei mai mulli oameni, a fi pXrinte este esenfial pentru implinirea personal5.Sinitatea sociall depinde de creqterea noii generalii intr-un mediu clldit pe valori veritabile. Ag1 fgst condilionali sd ne incadrim unui tipar hetero-homosexual ce tl.zeazd stagnarea dezvoltirii noastre la un stadiu de curtare qi transformqr.egnoastrl in niqte fhpturi disfunc[ionale, sterile qi docile. Acesta este rqo_tir,ulpentru care intregul univers al cinematografiei gi al industriei muzicale este axat p_e istorio4re romantice, de parci in$gAga pop.ulalie a rlmas incremenitd in jurul vArsteide t9-26 de ani.

PREJUDICIUL ie-gtgip4ig-.de-gig-cgg9l*d9-ss i, fel4,ini smul Ei sexuald"au qubrezit igglilglg-*la$i. Fe,,eliberarea femeile, cAnd,de fapt, disminismul prqllgd_e_.qqapdri insuqirile proprii femeilor. A-distrusvie-tilea credilqa_4f, milioane de femei (gi birbafi) care nu mai pot afla o trainicS. dragoste Inventarul prejudiciului: - numdrul cuplurilorcdsdtorite qi cu copii a scdzut jumitate, de la 5oo/o din totalul populatiei in anul Ia la zg%in zilelenoastre; 196o - in 1965,z4% dintre copiii negri gi g;%" dintre copiii albi din StateleUnite erau ndsculi din mame singure; in 1990,prpcenlaju-l in cazul coa crescutIa-_64Y" piilor negriqi 18%in cazulcopiilor albi; - B_ta_glsitoriilor a sclzut cu aproape 3o% din tg7o,in Wemece fata divorfurilor a crescut c! 4oyo; - rata fertilitltii a scizut aproapela jumdtate; in Lg6o,inmedie,o canadiancldidea nigtere la patru copii; aqtizi, abia dacl aceastl mediese situeaziin jurul valorii de r,5; in zooz, rata natalitltii la populalia non-hispanicd din Statea atins cel mai scizut punct din istorie,cam t,8; iar pentrq 494[i-4erea popula{ieieste nevoie de o rati a natalitllii de z,z. (Acestestatistici, ca de altfel toate celelalte afirmatii ale mele,pot fi gdsiteprin motorul Google.) ,,Majoritateatarelor 4q4stresociale- infractionalitatea,numdrul ridicat al persoanelor aflate in detentie, cazurile sociale, sclderea nivelului educalional, abuzulde alcoolEi de droguri, suicidul,depresia, bolile cu transmitere sexuali - sunt rezultate,directe s_au:.i_ndirecte, ale declinulqi femiligi mo_derne, americane" (William Bennet,Cdminul destrdma.t,p. 4).
L7

t6

METAMORFOZAREA IN HETERO.HOMOSEXUALI intr-un articol din McGiIl Daily, studenta Anna Montrose descria cum educa[ia sa filologici Ei au fdcut-osI-qi pund intrebdri cu privire la mass-media sa: ,,Este dificil sI parcurgipatru ani heterosexualitatea la Institutul de $tiinte Umaniste,lecturAnd FoucaultEi Butler qi uitAndu-tela The L-Word qi s[-ti pistrezi intactl conqtiinta propriei heterosexua[te$. Nu qtiu cu exactitatecAnd s-a intAmplat,dar imi pare cI nu mai pot s[ am clara certitudine de a-mi manifesta dorinta fatl de un singurgen".(Michel Foucaultesteun important filosof francez,,post-modern"; Judith Butler esteo proeminentd genurilor" a de la Universita,,teoreticianl tea Berkeleydin California, iar TheL-Word esteun serial TV despreniqte lesbiene,,fatale", adici dintr-acelea care nu aratd ca niqte dulapuri in cdmdEiin carouri qi salopete.) Montrose crede cI birbatii qi femeile sunt interpenschimbabiligi c[ mariajul estebun mai cu seamX tru deducerea de taxe. Mariajul qi maternitatea nu i se potrivesc. Din nefericire,acestcaz devine ma_i dqgrabd legulI decAtexcep{ie. Paradoxal,atunci cAnd fgge-ifuresping bdrbatul, ele igi insuqesc ilicit rolul masculinEiil abandoneazlpe celfeminin. Conformpdrerii lui CharlesSocarides, un psihiatru din New York care a studiat qi tratat homosexuali timp de 50 de ani, e$g!a gq-plgr de a-i transforma.pe toti oamenii in gay: ,,Pute{iciti o relataredespreaceastl campaniein cartealui DennisAltman, Homosexualizarea Americfi. In 1982,Altman, el insuqi gay, afirma cd din ce in ce mai rnot1iamericanigdndeau-ca niqte gay$i se comportauca niqtegay. Erau implica{i <intr-un nu-

fie in locul, fie Ei in timpul mIr de aventuri pasagere unor relatii stabile"". Altman mentionaexistentasaunelor gay-lor ca echivalenteale saunelorheterosexualilor Ei a!-arilia swingerilor ca dovezi cd ,,promiscuitatea gi <sexulimpersonal>> sunt determinatemai mult de posibilitdfile socialedecAtde diferen[eleinerente dintre sau chiar decAtceledintre homosexualiqi heterosexuali (Cum o ajunsAmerica gay). femeiqi birbali" Fie cI sunt gayori normali, oamenii carenu sepot cdsltori vor fi promiscui. Conform unui studiu din 2oo3 din Jurnalul American de Sdndtate Publicd, gay-ii intervievati avuseseriin medieqapteparteneri cu care intrelinuserl relafii sexualein timpul celor gase luni precedente,iar z5% dintre ei avuseser[ r8 sau chiarmai mul1i. Elqtstuatle-de televiziune destinate tinerilor fac din sexul liber o normi sociali. Subiectul principal il constituie i*.ofdeauna experimentareasexuali gi cine cu cine se mai culcl. i! ziua de azi, si.stemqle^{uea[icnalinadins incurajeaid copiii sdfacd' sex.in Winnipeg, unde locuiesc eu, un profesor de sdndtatepublici le-a spus recent copiilor de rz ani s[ iqi inceapl via{a sexuald la vArstade T.i parfumate 13ani. se povestegte despreprezervativele qi li searati imagini explicite,ca{e_ii.griprJeaze pe,-qggii. gcolsriAcestfapt dovedeqte ci _s.Lq!e!$!lp_Ublic de_ zare este un instrum.enl_dpin_.doctrinarg, corupere gi, da, de ibui iiupia dpnlot. CAndmiculilor de 13 ani li sespunesi faci sex,mai estede mirare cd astfelii invitA pe prdd[torii adulli in casele lor? (Vezi NBC Dqteline: Cum sd. prhvi un prd.ddtor.) OarecAttimp va mai dura pAni cAnd nigte activiEti homosexualiigi vor implini visul, gi pedofilia va fi legalizatil? sub egidaCruUn alt program qcolar(Respectat), cii Roqii,ii invatd pe copiii de zeceani sd aibl teaml de
L9

r8

Accentulcadepe depistarea intAlniri romantice. ,,cicluqi sunt terorizati". lui abuzului" ,,dacd gcoala pur qi simplu ii inva{I pe copii s[ experigayin numele ,,d.repturilot mentezesexulcu persoanele omului" gi al ,,tolerantei".TfDqlalele sustin drepturile qcolilorde a-i agresa mentalpe copii cu destrdbll5ri,iq pofida impotrivirii pdrin{ilor. Ideea acesteiacliuni este de a promova sexul ca cisdtorie qi un scopin sine, independentde dragoste, procrealie.Astfel, [adltia monoganiei se pierde.Eqgrpnu pot rdmAnefidele unui singur ilq dedate f,es-fFAului bdrbat,,pAnice moarteane va despd4i"(gi nici bdrbatii nu igi pot lega viata de acestea). CgttrpAfatiaceastd situatie cu modul in care se petreceaulucrurile in urmi cg 50 de ani, cAndsexulera rezervatc[sltoriei gi familiei. Qdsitoria estepiatra de temelie a societ5lii. Dacd femeile qi bdrbatii nu iqi sunt fideli, atunci nu existd niqiun fel de bazd pentru stabilitateasociall. Nu eiistd niciun fundament trainic pentru familie. Daci distrugi familia, distrugi gi sagielAlea, fhcAnd-orulnerabil5 controfului politic. CONTRACTT]L HETEROSEXUAL

(cAsAroRrA)

Parteaa treia a acesteic54i trateazdmodul in care functioneazi heterosexualitatea. Voi oferi aici o introducere. Am ajuns la vArsta de 48 de ani fErd sd inteleg cum sd relationezcu o femeie. Nu aveam nicio idee desprece inseamni cu adevirat masculinitateagi, prin urmare,nu imi puteamafla identitatea. Femeilepe care qi confuze. le-amintAlnit erauqi elebulversate
20

Dupd cum era de aqteptat,am avut parte de doui mariaje eguateqi am suferit de infantilitate emolionall. de a aveao familie normall. Am pierdut gansa Prea tArziu mi-am dat seamacum funclion6azd Aceastd informa{ie s-a transmis heterosexualitatea. prin cultur5, dar a fost suprimatd de feminism ca ,,politic incorectd". Feminitateaare drept tr[slturi definitorie iubirea pentru solul,copiii qi familia ei. femei unei Masculinitateaare drept trdsituri definitorii puterea qi spiritul de conducltor. Putereablrbatului este afrodisiaculsuprernpentru femei. Birbalii in mod firesc tAnjescdup[ putere. Femei(cdsdtole vor dragoste.Astfel, contractul heterosexual ria) presupuneschimbul dintre putereafemeii gi puterea masculinl, exprimatdsub forma iubirii. Femeile ii fac pe blrbali puternici, incredintAndu-le puterealor in schimbul dobAndirii iubirii. Cdsdtoputereamasculini pe o calesocialmente ria canalizeazH constructivd:constituireaqi sprijinirea unei familii. Femeilenu pot aveatotul. in sfeia personald,ele intre dragosteqi putere. trebuie sdfacd alegerea O ideoloAstfel funclioneazXheterosexualitatea. gie caredistribuie egalputereaesteuna ce[inteqte cdtre femeile neutralizarea heterosexualilor.Masculinizeazd qi efemineazd hetero-homosexuali birba[ii. Creeazd doi indivizi identici, incapabili de a stabili o relatie, in loc de doi indivizi complementari. Scopul este unul politic: plutocrafia nu doregte oameniin staresd apereqi sd reformezesocietatea. Harold Rosenthal,o persoani care cunoagtetoate dedesubturile chestiunii, mAnadreaptd a senatorului Jacob Javits, a dat in anul 1976 acestfaimos interviu: Am castrat societateaprin fricd qi intimidare. Virilitatea ei existddoar in combinalie cu o infhliqare exterioardfemininl. Fiind atAt de neutralizatd,gloata a devenit do2l

cil5 gi uqor de manipulat. Ca toate animalelecastrate lor nu seinvArtin jurul preocupddin naturi, gAndurile rilor pentru viitor gi pentru posteritate, ci doar in jurul preocupdriipentru munca din clipa de fa[i gi pentru porfie de mAncare". urmXtoarea Vorbind despreschimbul dintre putere qi iubire, md refer doar la planul personal.Nu am niciun fel de obiec{ieimpotriva femeilor careiqi intemeiazl o familie qi careurmeazl gi o carierd.$i nici nu cred cI toate femeile ar trebui sd se mirite qi si aibi copii. (insI, adev5rul estecd majoritatea chiar iqi doresc acestea.) Obiectiamea se indreaptXcltre agendasecretd a feminismului:aceea pdcdli pe de a le femeisi aibl cariere in loculfamiliilor. A facedin femeisuslindtoarele financiare ale familiei duce la transformareabdrbatilor in fiinte inutile, iar pe femei le sileEte sI aibi mai pulini copii. EconomistaSylvia Hewlett sustine c5, dintre 55o/o femeile de 3S de ani care au urmat o carieri nu au nicijumXtatedin celetrecutede 4o de ani un copil.Aproape detindtoarede grade profesionalenu au copii. Doar t4%o dintre aceste femei au afirmat ci nu gi-au dorit copii(Zdmislinduiala: Femeilede carierd. gi dorinla de a aueacopii,2oo4.) DE CE NE SABOTEAZA? Declinul fHrdprec.-e{ent al familiei a fost cauzatde conditionaieapsifrotogigji4_414qA, ordonatdde cartelul bancar central, cu sprijinul CIA-ului, al Fundafiei Rockefeller,al mass-mediei, al conducerii. statului qi al sistemuluieduca[ional. Un cartel international cu caracterprivat, cu sediul la londra, qontroleazd datoriile naJiunilorlumii. Ei fac bani din nimic peT{za creditului nostru, adicd pe

capacitateanoastr5 de produclie qi pe proprietatea nou5. Ei fac aceEti bani imprumutAndu-ni-i noastrd. BancheriicumplrX orice qi pe oricine vor ei, inclusiv pe politicieni, imperiile media Ei universititile. Astfel,ei devin artizani ai realitdlii pe careo trlim. A rlmas faimoasl afirma{ia lui \-athan Rotschild (tZZZ-t8g6): ,,Putinimi pasdce marionetdocupd.tronul care controleazd Angliei qi conduceImperiul. P.ersoana muia monetar[ a Britaniei controleazlImperiul Britanic, i_qlsRsuntcel carecontroleazl.masamonetari britanicI". (Masamonetardestepentru economieceeace esteoxigenulpentrufoc.) CAndguvernulwea bani, el trebuiesd se roagede aceqtibancheri'caun copil. I,e vinde o obligaliune acestor banchericareii permit s[ retragi ,,bani". Aceqti ,,bani" iau forma unui cec, adicd este ceva ce esteprodus din nimic. Monedanoastrl reprezintdun documentIOU' cum ci,guvgrnul le estedator acestor bancheri. ii costl pC blncheri aoai hartie-Ei-cerrieai5 pentrua tipdri aceste IOU-uri. Totuqi, guvernul trebuie sd returneze valoarea nominali a acestui ,,imprumut" cu dobdnddt Luati seamaci aceEti,,bani" sunt girali prin creditul nostru (sunt de la plititorii de taxe)! Ca sI folosesccuvintele cAineluivagabondului,,,puteamsI fac astade unul singur." Guvernul ar fi putut foarte bine si-qi valorizeze propriul credit qi sXtipireascd toli banii de care are nevoie ca sd facd economia sd duduie, fhrl dobAndd. (Acestaa fost programul mult-calomniatei partide de credit social.)Numai atunci ar putea guvernul sd aibd o putere real[. Oamenii nu ar mai fi garan[ie pentru aceasti datorie. Am fi oameni liberi, nu ,,resurse umangt'.

' Formaabreviatdde la oweYou" (,,iti sunt dator") ,,I [n.tr.].

23

o clic5 minusOmenireaesteoprimatl deoarece cull a uzurpat controlul producerii banilor. Aceastaa inceputin momentulin carenegustoriide aur gi-audat seamacd pot emite chitanle pentru aurul pe care nu il posedau.S-au metamorfozatapoi in bancheri, care qi-auinchipuit c[ pot, de asemenea, s[ acordemai mulpe care o de!ite imprumuturi decAtrezervabdneascd gAsneau,printr-un simplu cec.S-aufolosit de aceastd ci de aur pentru a prelua controlul asupraavutiei Iumii Ei pentru a-Ei pune complicii in fruntea guvernelor, qi sistemuluieduca[ional. Au fbcut in aga mass-mediei gireze hArtia pe fel incAt guvernelenoastrenationalesd careei o tiplreau. Pentru a-EiprotejagAsca de aur, cartelulbancherilor trebuie si ne tind sub control. Din secolulal opta tot uneltit sd creezeun ,,guvernmondial" sprezecelea dictatorial. Ei iqi mascheaziacestplan cu discursul despre necesitatea de a pune odatd pentru totdeaunacapdtsdrdciei qi rizboiului, de fapt chiar ei fiind declanEatorii amAndurora. Guvernulmondial esteastfelpllnuit incAt sd garantezecd nicio lard nlr na mai fi in stare sd igi pldteascd datoria ori sd.izbuteascd. sd scape din sclauia sa. Motivafia din spatelescenariuluidin rr septembrie qi a aEa-zisului ,,RIzboiimpotriva terorismului" este aceea de pune bazeleunui aparatde stat polilienesc mondial. O factiune conducdtoarea oamenilor bogati tin omenireain prizonierat.Aproape5o% din intreagabogdtie a lumii se afli in posesiaa doar z% din populatie. Cei mai bogali 3oo.ooo de americaniau tot atAt de mult cAtau cei mai sdraci15ode milioane. pentru mai toate neBancheriisunt responsabili rilzboaieleqi crizele norocirile omenirii. Ei declanqeazd pentru a ne aruncain confuzieqi pentru a ne economice inwljbi. Ei creeazd trendurile socialegi ideologiilecare
24

ci sunt liberi. duci niqteoamenicareiqi imagineazd pe Foartemulte lucruri din cele care noi le socobine pus[ la tim normale sunt de fapt o inEeldciune pl6nuite inainte.qi ani cu sunt Rdzboaiele punct.. Tu\i inrdzboi, pIrli fiecirui ale itent orchestrate.Ambele clusiv cele ale Rizboiului Receqi ale Rdzboiului impotriva Terorismului, se afld sub control lor. Lucrareaoamenilor care vid dincolo de vilul minciunii estesuprimatd. in toate Putem sd avemincrederein mass-media privinlele de weme ce ea a fost in stare sI ofere undi verdeuciderii a peste3ooo de americanipe rr septemaceloravioabrie zorr? $i ce s-a intAmplatcu pasagerii ne ,,deturnate"?

,,coMfINrsMUL',
Bancherii de prim rang au creat comunismul ca pe o avanpremieri a Noii Ordini Mondiale. in 1953, Fundatiei Ford, i-a spus RowanGaither, Pregedintele (investigator congresional) cu tupeu lui Norman Dodd c[ Departamentulde Stat, Natiunile Unite etc., de ani buni, ,,opereazdsubdirectiue primite de Ia CasaAIbd, ... conform cdrora noi nu trebuie sd.cruldm niciun efort pentru a denaturo uiafa din Statele Unite cu scopul de aface posibild o finionare lesnicioasd cu Uniului Dodd a qi nea Souieticd".(Una dintre cercetdtoarele innebunit cAnda aflat adevdrul.) Bancheriidetin ample mijloacede a-gi crea proprii dugmani.Ei oferXbani marionetelorlor qi le fac publicitate, ca s[ eclipsezeorice rezistenli necontrolat[.
25

a doul fode concrearea Numescaceasta ,,dialecticd": vor distrugereciproc,lisAndu-i trare care mai apoi se pe bancheri nevdtXmaliqi fHcAndu-imai bogati qi incl Eimai puternici. Este vorba despreclasicametodd ,,dezbinI gi stdpAneqte". Bancheriicentrali au creatdeopotrivi comunismul qi nazismulEi au orchestrat cel de-al doilearizboi mondial, prin care ei i-au distrus pe unii prin intermediul celorlalli. Acelagilucru se va petreceprobabil qi in desfhqurarea celuide-altreilearizboi mondial. inScopulesteacelade a sl5bi simtul moral,_d_a gedobitoci qi corupe omeniregjfde I extermina-noua neratie de birbali. Ei creeazi un nou tip de feudalism, care reduce maselela statutul de qerbi (producltori gi consumatori).Dupd cum am spus,ei trebuie mai intAi sd distrugdrasa,religia,familia qi natiunea. Nu estedeloc intAmpldtor ci exact acestaa fost qi programul comunismului. Feminismul vizeazddistrugereafamiliei. Teoreticienii feminiqti nutresc o uri lesbiand impotriva heterosexualitltii gi blameazl,,patriarhatul" pentru toate necazurilefemeilor. Feminismul nu este decAtunul dintre exemplele carearatd cum o mici elit5 financiardcu tendinle patologicetine incitugatd omenirea.Alte exemplesunt suprimarea tratamentelorpentru cancerqi a resurselorde energieieftine Einepoluante,existentedin abundenfd. FRANCMASONERTA $r ORIGINILE FEMINISMIILUI Poetul Charles Peguy spunea: ,,Totul incepe in mistici qi se sfArqeqte in politicd". Cartelul bancar avea nevoiede o filosofie care sI justifice inrobirea omenirii, iar aceastd filosofie searati a fi luciferianismul.

Privili logo-ul companieiproducltoare de filme un glob ce emite ,,o mie UniversalStudios.Reprezintd de fasciculede lumind", un concept popularizat de GeorgeH.W. Bush in 1991,care se referl la Ordinul Illuminati, treapta superioarda Francmasoneriei. Illumina[ii sunt luciferieni gi ei cred c5,rdul este de lumibinele qi binele esterIul. Astfel cI ,,fasciculele de fapt pe acegtioamenirlufhcdtori. nd" ii simbolizeazd qi acea ,,duoriginea. Din aceastl cgnceplieiqi trage_ (Tehnic vorbind, satanigtii se bld-vorbire" a lui Orwell. diferenliazi de luciferieni prin faptul cd ei cunoscdiferenla dintre bine Eirdu, qi fac riul in mod delilerat.) pri ntr -o putercentral ac[ioneazd Cg4-elqL .banca-r Doar nici societatesecretd numitd francmasonerie. fac,p?-{te illuminalii cunoscagendareal[. DinIre acegtia Vaticanul gi iezuilii, care, dupl cAtese qtie, controfeazd Eifamiliile aflatein fruntea Angliei, Europeiqi Arnericii. incepAndcu epoca,,iluminismului", cultura apuseanl a fost in eseirlasa luciferiani. Ea se bazeazl pe lui Dumnezeu.El estecinstit de oameni cu bunegara zeleEinimic mai mult. bisenca lui Lucifer,.este adev5Ela4cm-aso4grit, rata religie a lumii moderne.,,Cultura"noastrXeste,in cade pe fibra sa p5gAnd,axat[ pe bani gi sex.Agag{Ugl de aici gi numele de inlocuirea lui Dumnezeuprr.omulo religia omului, a sexului qi a mizeriei uma,,umanisml', ne. -Istoria apuseaniestepunctati de q-qg11g 3e r!gYs-bancheri-- ceaenglelutii" suslingJq!qgnglgr_r_{e-4-cpq!i zi, americand,francezdgi rus5. ,,Revolufie"inseamnd rdsturnarealumii cu susulin jos, inlocuirealui Dumnezeu cu bariC[eru], adici inlocuirea Vechii Ordini (aristocralia, Biserica)cu Noua Ordine Mondiald. ,,Bg-rr-gl-q-[ia" sexuali a constituit o palte a acestuiproces.Fiindcd creeazd bani, bancherii cred cd ei sunt Dumnezeu.Ei credci pot fi artizanii realitdlii.
27

z6

revoltat qi Lucifer, ingerul ;,purtdtorul-de-lu-mind",este simbolul bancheruluicare unelpe oamenipentru atingerea scoputeqtesd-i maneweze lui sdu. ($i, intr-adevXr, ce anumeesteDumnezeu? Dumnezeuesterealitatea. Chiar dacdnu credemin Dumnezeu,cu totii poseddm un sim{ al adevdrului, al bundtdtii, dreptifii, iubirii, plcii qi frumosului.Acestsimt spiritual, precum qi o anumesetespirituald,constituielegdtura noastri cu Dumnezeu.Ele definescumanitatea noastrd. Dumnezeua fhcut lumea natural[ cu o splendidd alcdtuire,instituind legile naturale Ei spirituale careguverneazl firea umand. Noud ne revine si discernem acestelegi morale qi sd ne ducem via[a in conformitate cu ele.) ln Noua Ordine Mondialb, bancherii illuminali ristoarni realitatea cu susul in jos, conform propriilor interese.Ei proclamdcd rdul estebine qi c[ minciuna este adevir, aqa cum au fhcut in Uniunea SovieticS. Eman5 putoare de sconc.qi, dar sustin c[ sunt inmiresmati ca trandafirii, iar mass-mediaqi cei din sistemul educa[ional le cAnt5osanale. Deja magia lor cabalistich emite niqte pretenlii atAt de absurde, cum ar fi cI femeile qi bdrba{ii sunt identici qi cd homosexualitatea este ceva normal. Alte magice includ trucuri disparilia avionului care a izbit Pentagonulgi a celui care s-a prlbugit in Shanksville, Pennsylvania,precum gi prdbuqirea clidirilor de la World Trade Center din cauza,,incendiului".Da[i crezarecelor pe carevi le spunemnoi gi nu celor pe carele vedeti. lumea printr-o relea comIlluminatii controleazd plexl de societili masoniCC, bare au niscocit e6munismul, socialismul, nazismul, liberalismul, feminismul,

gi au intemeiat diverse organizaneegonservatorismul, (B'nai Brith, ADL,,-AJCs, sionismul). fileweiegti Cpuurnismulqi sionismul sunt de fapt ordine mamigciri nu au niciun merit, sonice.Nu spun ci aceste adedar, prin binele pe careil fac, ej-de-fapt-mascheaz5 vi raJa-agndn-redu+ionaril1a illuminaflo r. prin controlul exercitat Cartelul banq45_g,q4duge

univerdeagerrliiilefriffiij, fu"ai$i, thinktank-uri,

sit[ti, asociatii profesionale,diverse biserici, societiti gi mass-media. organizaliinon-guvernamentale secrete, (in cele mai multe cazuri,ei5unt cei care_l-e sunt stIoccidentali func{ipAni ori le oferl fonduri.) Societatea oneazdca o societatesecreti, organizati pe modelul agerlconcentrice.Doar illumiUAlii.cuno-sc unor celc.urida real6.

o coNsPrRATrE iupornrve L[Ir Dr]MNEZEU

Credem cI trlim intr-o societate ,,secularizatl" (adicd neutrl din punct de vedere religios). insl nu il putemizgonipe Dumnezeu din lume, dupi cum nu putem suprima lumina fHri si fim inghilili de intuneric. Secularismul este,in fond, stadiul de trecerede la o civilizatie fundamentati pe adevirul spiritual la una fundamentati pe credinla oculti a bancherilor luciferieni. Mai intAi suntem dezbirati de religie; apoi ni se propoviduiegte dogmanew-age-isti (adici luciferiani). In cartea sa, Marx gi Satan (1986), Richard Wurmbrand, un pastor care a fhcut pugcirie in RomAnia, spune ci ideologiacomunistd estede fapt satanis' The Anti-Defamation League (Liga impotriua denigrdrii) In.tr.]. s American Jewish Committee (Comitetul evreilor americani) In.tr.]. 29

z8

CULTI]L SEXULUI a illuminqlilor eslg sa ir-pjryqrlegsRealaage_ndd cd pg-qA!]glli.-$exuf este cefmai mare egalizat-or,-cel estede fapt mii mic numitor comun. Francmasoneria pdreri, litera ,,G"din un cult al sexului.Conformunor Obellscurilesale-au emblemasa inseamni ,,generare". punctul plasat origine-falic5. SimbolulsIu, toLte-or qi, de asemevagin penisul in intr-un cerc, reprezintl

siuni, fiind foarte scrupuloqiin a evita si fie considerati morali".

citefi. ig*--plyt"tlg --fgmeilorr ,utr document al itlumina$Ei?nrmii;;Nu eiiit[ niciun mod mai puternic de a influenla bdrbalii decAtprin intermedigJfgmgi-

1996,p. 35). Alianle malefi.ce, ' Un alt documental illumina$lor, Protocoalelein-

minismului, afirma: ,,Pela anul zooo sper cd ne Y.om copiii in credinla in potenlialul uman' Ei nu in creEte Dumnezeu".

3o

31

RAZBOII]L PSIHOLOGIC Feminismulde dupd rdzboiiEi are punctul de plecare direct din cabala bancherilor centrali. Re{eaua Rockefeller sprijind financiar qi controleazl fundatii, think tank-uri, Partidul Comunist,CIA-ul gi majoritatea agenliilorde spionaj. lor au fost aceDe mai bine de un secol,scopurile lea de a scldeanumirul populatiei,de a creqteputerea (prin socialism,liberalism) qi de a conguvernamentald (Vezi Ren6Wormser, Fundatrola minlile oamenilor. puterea gi influen{a lor,1958, gi William Mclllany Siile: ll, Fundafiile scutitede taxe, rg8o.) Fundalia Rockefellera oferit fonduri pentru campania de control al nagterilor qi pentru campania (avort), pentru rlspAndirea ,,pilulei" qi a ,,pro-alegere" altor contraceptive, pentru promovarea revolutiei (homo) sexuale. aveaudrept scopseparaToateacestea rea sexului de clsltorie gi procreatie gi transformarea sexuluiintr-o distraclie na[ionald. Recent,Aaron Russo,reputatul producdtor al filmului Trandafirul (cu Bette Middler in rolul principal) Ei al documentaruluiAmerica: De Ia libertate Ia fasEI a povestit cd atunci cAnd cism, a confirmat aceasta. Nicholas Rockefellera incercat sI il recrutezepentru organizaliaCFR4,acestai-a zis cd familia lui a creat miqcareade eliberarea femeilor. ,,M-aintrebat ce cred gi i-am spus cI sunt femeilor>r, eu despre .<miqcarea pentruegalitatea a spusRusso. de ganse", uitat la mine gi mi-a spus:"$tii, in unelepri,,S-a la oamenii cu vinle eEti un idiot. Noi> - referindu-se femeilor qi tot noi am carelucra el - ..am creat migcarea promovat-o. de Eanse. Es$i nu are treabdcu egalitatea
c The Council on Foreign Relations (Consilful pe probleme de relagiiexterne)[n.tr.]. 32

te infhptuit5 pentru a-i scoatepe ambii pdrinli din cdminele lor qi de a-i introducein cAmpulmuncii, unde vor devenipldtitori de taxe.$i apoi noi vom decidecum vor fi crescuti qi educati copiii>". Astfel controleazl ei - prin indeplrtareapdrintilor din casele lor, societatea pentru ca apoi copiii s[ fie cresculi cum li separe lor a fi potrivit. (,,E1 a mai spus[in zooo] qi cd ovaavealoc in curAnd un evenimentgi cd, dupd acesteveniment,vom invada Afghanistanul,ca sd introducem conducte prin MareaCaspicigi ca sd mergemin Irak sd extragempetrol gi si ne stabilim bazein Orientul Mijlociu qi sd facem gi Orientul Mijlociu parte a noii ordini mondiale vor fi rezultatele acestui eveniment>>. [...].Acestea luni mai tdrziu gtiti ces-a intdmplat... Unsprezece Cu sigurant[, el qtia cd ceva avea sd se intAmple. Din relatiilemele cu unii dintre acegtioamenivi pot spune cI mai rlu decit atAtchiar nu se poate.Asta este,dstae jocul", a afirmat Russo.) Rockefelleri-a mai spuslui Russocd scopul ultim estecontrolul oamenilor prin credit/datorii. El a recunoscutgi ci bancheriivor sdne,,introducX cipuri". Dacdtastezi pe motorul de clutare Google,,Fundalia Rockefeller"-gi,,Studii pentru femei", veli gXsi vreo juhdtate de milion de referinle. Majoritatea iEi manifestl recunoEtinfa pentru ajutorul financiar primit de la Fundalia Rockefeller.Multe slujbe cer dovadaactivismului politic. in cadrul ,,studiilor pentru femei", tinerele sunt invdfate sd fie activiste, adici ,,agen!ide influenli" ai Noii Ordini Mondiale.

33

MEDIA DISTRUGE IUBIREA 'controla mintile oamenilor Bancherii qtiu cd a (prin ,,educa!ie", presei")esteo metoddmult ,,libertatea mai eficientl decAta recurgela coerciliafizici. (filme, televiziune, reFiecefaletd a mass-mediei viste, muzicl, reclame,,,qtiri")este folositd pentru indoctrinare gi control social. Modelul propagandistic creat in timpul celui de-al doilea rizboi mondial este dus la indeplinire in wemuri de pace.Legltura dintre ceea ce s-a petrecutin Rusiacomunisti qi ceeace sepetrece in America zilelor noastreesteaceeaa impunerii in for[i a controlului totalitar de cdtrecartelul centralal bancherilor.(Vezi capitolul,,ClanulRotschilddirijeazl din parteaa patra a c54ii.) SimfoniaRoqie", elita a lovit exact Pentru a ne stagnadezvoltarea, feincrederea al unirii heterosexuale: in punctul-cheie scria: agentCIA, meilor in birbali. Gloria Steinem, ,,Situalia cea mai primejdioasd pentru o femeie nu este apropiereade necunoscutulde pe stradd, nici chiar de duqmanuldin weme de rlzboi, ci de propriul sot ori Reiubit in intimitateacdminuluilor" (Gloria Steinem, uolulia din interior, p. 26r). Cealaltd fondatoare a feminismului, BetV Friedan, a fost o propagandist[ comunistXprofesionisti. in celebrasa carte Misticafeminind (1963),ea fHcea chiar o comparalie intre femeile casnice qi detinutii dintr-un lagdrde concentrare. Aceste,,cadaweambulante ldetinutii]" au renun{at la ,,identitatealor umanl qi au mers spre moarte ea.,,OricAt de ciudatar cu indiferenli", spunea aproape p[rea, condiliile care le-au distrus identitateauman5 (...) nu au fost tortura qi brutalitatea, ci condiliile similare acelora care i-au distrus identitatea gospodinei (...) e fost munca ce n-a emanatdin strdamericane. 34

fundul personalit5liidelinutului (...) monotoni, nesfArqitI, [munc5] ce nu ofereaniciun dram de sperantdde promovare". Putemoarefacecomparalieintre a purta de grijd celorpe careii iubim in liniqteaqi intimitateacdminului nostru qi a fi supus muncii forfate, violului, b[tdilor Ei infometlrii? ,,OricAt de ciudat ar pirea", dup[ pdrerea lui Friedan,aceste torturi nu erau nimic in comparalie cu lipsade qansd a femeilorcasnice de a-Eiexprimapergi de a aveaposibilitatea sonalitatea de promovare.Pe cine pdcdlegte ea?Rlzboiul psihologicemite nigte pregi de neruqinate ten{ii atAtde absurde de parcl ar fi cele mai strilucite cugetdri.Feministeleajung si creaddcu naivitate aceste inqeliciuni. Atat SteinemcAt gi Friedan au fost lipsite de Eansa unei iubiri gi a unui mariaj din catzafamiliilor in care s-au ndscut.Steinema fost produsul unui divorf, a unui tatd iresponsabil gi a unei mameinvalidepe carea trebuit sd o ingrijeasciin adolescentd. CAndera fetilI, Friedan igi ura supercriticasa mamd pentru ci ii spuneaci este urAtd qi pentru ci ,,il pe tatXlsdu.(Veziarticolul din aceasticarinnebunea" te: Betty Friedan: Geneza unei feministe.) In cartea sa,Cumfemeile din media udnd nefericirea.- Si liberalismul - femeilor din America, Myrna Blyth spunecd mediaii vinde femeii ,,ocarierS. in exact aceeagi b[taie de tobe in care modelul Fericitei Gospodine le-a fost vAndut mamelor lor". (Blyth a fost redactor-qef la Ladies' Home Journal din r98r pAnI in 2oo2.)Conformplrerii lui Blyth, revistele pentru femei detinute de illuminali au subminat instinctele naturale de iubire ale femeilorprin urmltoarele mantre: r) blrbalii nu mai sunt demni de incredere;2) femeilesunt victime prin insuqi sexul lor; 3) femeile ar trebui si fie egoiste; 4) sexulnu esteapanajuliubirii qi al cisitoriei; S)implinireade sinereziddin carierdgi nu in familie. 35

Astfel, milioane de femei au devenit schizofrenice mesajecu instinctele9i dos[ impaceaceste incercAnd rinlele lor naturale.Epaveumane- familii destr[mate si oameni disfunctionali-'au impAnzitintreagalume' revistaPlayboya timp, dupl cum vom vedea, in acelaEi sdte e necesar Nu transmil birba[ilor un mesajsimilar. cisltoregti ca sI faci sex.Clsltoria qi co-piii inseamnd bitaie de cap qi plictis. Oamenii obsedalide sex, alienali, singuri qi dispe plan.polifunclionali nu sunt capabilide rezisten!5 veli gdsizeci tic. Pe site-ul meu, www.savethemales.ca, de-a conspiraliei lucrarea vileag in dau care de articole guvern monunui constituirii lungul istoriei in vederea dial. DOVEZI SUPLIMENTARE Conspiralioniqtii nu iEi dau publicit[1ii planurile, dar, de-alungul timpului, s-aumai scursinformatii. Senatoiul JesseHels nu a fost nimic altcevadecAt un teoreticianal conspiraliei.insi, intr-un discursinaintea Congresuluide pe 15 decembriet987, cel ce avea s[ devini Conducltorul Majoritdlii Senatuluia avertizat conducltoarerlsiritene" duce c[ organizalia,,Cercurile un rlzboi psihologic impotriva poporului american pentru a intemeia un Suvern mondial. Din organizatia ,Cercurile conducitoare rdsiritene" fac parte Rockefellerii. La o reuniunea grupului Bilderbergdin r99r, David Rockefellera mullumit mass-medieipentru cI a acoperitplanurile elitei in vederea,,suveranit5liisupraa unei elite intelectualegi a bancherilor internali,onale nalionali". ,aArfi fost imposibil s[ punem-in-practic[ planul nostru pentru omenire daci ne-am fi aflat in luin timpul acestorani." mina reflectoarelor g6

pe tt lui BernardBerelson, comemordrii Cu ocazia orgamartie Lg6g,FrederickS. Jaffe, vicepregedintele de sponsorizatl familiall Planificare de nizatiei diminua fertilitamdsurilede a a prezentat Rockefeller, tea in Statele Unite (http://www. newswithviews. com/Cuddy/dennis84.htm). Printre propunerise numirau urmltoarele: r) restructurareafamiliei: amAnareasau evitarea cdsdtoriei idealuluiprMtor la mirimea familiei; z) si modificarea homosexualit5lii; fncurajarea 3) educatia in vederea femeilor de a lucra incurajarea faririliei;4) restrAngerii in afaracasei. el recomandainaveausd egueze, Daci acestea fertilitdtii in alial de control de troducerea ,,substanle (Perspectiue popula[iei" potabil5 a mentarea cu apd o) . a planificdrii familiale, octombrie L97 asupr Aqadar,deliberatni se pune o substantdde sterilizarein apanoastri potabil[. Conform opiniei feministei Ellis Willis, feminismul este ,,vArful de lance al unei revolufii indreptate impotriva valorilor culturale qi morale. (...) Obiectivul fiecdrei reforme feministe, de la legalizareaavorturilor (...)la programele de ingrijire a copilului,estesubminarea valorilor familiei tradilionale" (The Nation,14 noiembrier98r). impotriva cdrui aspectal valorilor familiale protesteazi feministele? impotriva iubirii? A sacrificiului de sine?A devotamentului? A fidelitilii? A sentimentului de siguranld?A pregdtirii unei noi generatii pentru viatd? Dupd cum vom vedea,feminismul nu are nimic de-a face cu egalitateade $anse.Acestegrupuri inspirate de illuminali intotdeaunaau pretins cd imbritigeazd un ideal, precum ,,egalitatea", impotriva ciruia nimeni nu ar putea avea weo obieclie. Feminismul are de-a face de fapt cu dereglareamecanismului social. 37

Preflc5toriacd apiri o ,,minoritate"oprimati esteun viclequgultrafolosit. Dictatorul comunist Iosif Stalin scria: ,,,{merica sa unui organisnis5nXtos, iar rezistenta esteasemenea esteintreitd gi constddin: patriotism,moralitateqi viatd spirituald.Daci le-am putea subminape toate acestea trei, Americava suferiun colapsdin interior". Transferulputerii de la blrbat la femeiea destabilizat societateaEi a otrlvit relatiile dintre birbat gi femeie. Cine ar indrlzni sI distrugl legltura dintre b5rbat EifemeieEipe ceadintre maml Eicopil? Doamnelorqi domnilor, eu vd spun cd Sataneste cel ce face aceasta.Avem de-a face cu o conspiratie cosmic5,cu o conspiratiediabolici impotriva lui DumnezeuEi a omului. Ei afiEeazd un chip prietenosqi vorgi bescdespredrepturi libert[li. Dar adevdratullor plan esteacelade a-L inlocui pe Dumnezeu, de a concentra avutiile Ei putereain mAinilecelor superbogati Ei de a perverti gi controla rasa umand folosindu-sede eugenie, de ingineriasociali gi de controlulmental. CAndli se punein fa[[ adevlrul, ei rlspund in trei feluri recomandate: ignori, neagX, calomniazX. Oamenii preferi sI se agatede o minciuni decAt sd recunoascd faptul ci vie{ile lor se intemeiazdpe o monstruoasd inqelltorie. ,,Firi vedeniede prooroc,poporul piere"s, spune proverbul. Mi tem cd ar fi trebuit de mult si tinem cont de acestavertisment! Existdun desenanimat marcaFar Sidein careun purice apareinconjurat de niqte firicele care aratd a copaci. Privegtecdtre un indicator careinfhliqeazdun cAine. O sigeat5 aratl cdtre spatele cAinelui: ,",A.ICI TE AFLI". Chiar dacd analogianu este deloc flatantd,iar adevdrulesteunul rdvigitor, sper cd aceastd carte le va oferi oameniloro perspectiv[asemlnltoare.
s Adaptaredupd .Frlde z9: 18 [n.tr.].

PARTEA IWTET FEMINISM, COMUNISM $r rvouA ORDTNE MoNDTALA BETTY FRIEDAN ,rMamit'era comunisti r e a cdar dEi,, amintifi-ud str duechec r'sforisi ,,Tou derii Troiei...Armata atacatoarenu a putut sd atingd uictoria pdnd.cdnd, cu ajutorul CaIuIui Troian, nu a pd.trunschiar in mijlocul taberei dugmanului." (GheorghiDimitrov, SecretarGeneralal Kominternului,august1935) BetV Friedan, ,,fondatoarea feminismului mopretindea dern", cd esteo maml americanc[tipicd anilor r95o, care a avut ,,revelatia"c[ femeile ca ea erau gi cI ele ar trebui si iEi cAqtige exploatate independenta gi implinireapersonallpe plan profesional. Ceeace Friedan (nlscut[ Betty Naomi Goldstein) nu a spus este cI ea a fost o propagandistX comunistd incd de pe timpul studiilor efectuatela Colegiul Smith (rgg8-rg4z) qi cd distrugereafamiliei a fost intotdeauna un scop central al planului comunist de conducerea lumii (veziManifestul Partidului Comunist,1848). Friedangi-a abandonatstudiile inainte de absolvire, pentru a deveni reporter la un serviciu de gtiri comunist. intre 1946Si r95z, a lucrat pentru ziarul tlniunii muncitorilor din domeniul electric, radio gi auto din Americo (UE), ,,cea mai mare institutie condusdde comuniqti din StateleUnite". in rg47, Congresula luat 39

38

in vizor aceastlinstitulie ca fiind un front comunist,iar comunitatea sa a intrat in declin. Daniel Horowitz, profesor de istorie la Colegiul Smith, cdruianu i se pot pune la indoial[ vederileliberale Ei feministe,atestl toate aceste informalii prin documentein cartea sa: Betty Friedan gi genezamishcii feminine: Stdnga americand.,RdzboiulRece gi feminismul modern (Editura UniversitIlii din Massachusetts, L99il. Horowitz citeazi un membru al uniunii care descria cum o minoritate comunistd ,,a preluat controlul biroului nalional al UE, al comitetului de conducere, al angajalilor,al ziarului editat de uniune qi al unor consilii zonale qi organizaliilocale". Betty Friedannu mai doreqte s[ i se cunoasclantecedentele sale radicale.De-a lungul carierei sale,ea a afirmat ci nu avea niciun interes fali de condilia femeilor inainte de ,,revela[ia" sa.A refuzatsi coopereze cu profesorul Horowitz qi l-a acuzatcd o hd4uiegtegi o persecut5, nerecunoscAnd c[ esteadeptda comunismului. De ce? Deoarece, daci trecutul ei subversivar fi fost cunoscut, cartea sa, Mistica feministd.(1963), nu s-ar fi vAndutin pestecinci milioanede exemplare. Comunigtii actioneazdprin viclenie - pretinzAndc[ sunt

Adeptii sii nu aveauhabar ci organiza{iadin care fIceau parte era sustinuti financiar gi controlati de oameni cu o agenddtotalmente diferitl. Acesta este, de altfel, principiul de funclionare al francmasoneriei,al sionismuluiqi al comunismuluiinsugi.Adeplii acestora sunt de fapt niqte ,,idio!i utili". Willi Munzenberg, un apropiatde-allui Lenin incd de la inceputuri, a organizatFronturile Popularedin
40

anii rgzo qi r93o, numindu-le ,,cluburileinocenlilor mei". El a deschis caleamarguluide protest,a demonstraliei, a publicatiilor gi librhriilor radicaliste,a festivalului de artd gi a recrutdrii celebritXtilor( aqa-numilii de drum"). ,,tovar[gi Dupd cum l-a caracterizatistoricul StephenKoch, era ,,uimitorde priceputsd inregimenteze Munzenberg intelighentiaoccidentald sub stindardulsetului etic de atitudini politice favorabile cerinlelor sovietice. in aceastX actiune,el a organizatqi instituit <<luminata>> morali a epociisale"(Viefi duble:Spronfgf scrfagendd itori in rdzboiul secretsouieticde idei impotriua Occip.t4). NewYork,Lgg4, dentului, intr-un interviu din 1989,Babette Gross,solia lui Willi Munzenberg, descria modul de funclionare al Frontului Popular:,,Nuil aprobipe Stalin.Nu recunogti cd eqti comunist.Nu calci pragul unor oameni care ii sprijind pe sovietici. Niciodatd. Sustii cd eqti un liidealist.Nu preate pricepi la politicl, inber-cugetdtor pretinzi sd cX individul Sstaare un noroc chior" (Koch, p. 22o, www.amazon.com/Double-Lives-Munzenbergr gzg6}tzoo). Seduction-Intellectuals/product-reviews/ Friedan a respectatacest principiu in momentul in care a inaugurat cel de-al doilea val al migcdrii feministe,caree un ,,Frontpopular"tipic. insugi numelede femeilor" qi aser[iunea cd ar lupta pentru ,,miEcarea nu sunt altcevadecAtpraf in ochi pentru a ,,egalitate" mascr diabolicacruciadl tintind spre distrugereafamipriliei. De pildd, Friedrich Engelsa spus: "Condilia mordiald pentru eliberareafemeilor mdritate este de a le aduce pe acestea in industria publicd, ceeace de la sineva antrena abolireafamiliei monogamein calitatea sa de unitate economicd a societ5tii"(Originilefamiliei, proprietatea priuatd gi statul, New York, International Publishers, p. 6i. 1942,
4L

femeilor americane", o organizaliede ,,Congresul tip Front popular, fondat in t946, a atins numdrul de 25o.ooo membre.A fost desfiintatin r95o, dupd ce i s-a cerut de cdtre guvernul Statelor Unite sI se inregistreze in calitate de ,,agent strdin". Istoricul feminist Ruth Rosen scrie ci program:ul,,Congresului femeilor americaneera in bund parte o prefigurarea miqcdrii femeilor,care qi-a fhcut aparilia in anii'60" (Ruth Rosen,Lumea despicatd.indoud: Cum a schimbatmigcarea modernd. a femeilor America, New York, 2ooo, p. z8). FBI-ul a tinut sub observatie femeilor", ,,Miqcarea dar nu a gisit nicio legdturl directi cu subversiunea sovietic5. Ruth Rosen,ea insdEio adeptd,glsegteacest fapt ironic: ,,intr-un mod ironic, FBI-ul a cdutatsemne de subversiune in MigcareaFemeilor,insi nu a recunoscut ceeace era cu adevdratprimejdios. in weme ce ei ciutau comuniqti qi bombe, Miqcarea Femeilor zdruncina din temelii concepteleprivitoare la muncd, gi familie. in celedin urobiceiuri,educa[ie, sexualitate mX,miqcarea aveasI se dovedeasclcu mult mai revolu[ionari decAtgi-ar fi imaginat weodati FBI-ul. Feminismul aveasi lase in urml o mogtenirede confuzie, dezbateriqi nein[elegeri,aveasd produci haos cultural qi schimbdri socialepentru milioane de femei Eiblrbati, gi, pe parcurs, aveasI declanqeze rdzboaieculturale care au polarizatsocietatea americand. insX, la aceavreidei me, aceste nu erau ceeace FBI-ul socoteaa fi subversiv". VizAnd destrimarea tesutului social, feministele au provocatmai mult rdu societd[iioccidentaledecAtar fi visat weodatl comuniqtii sI o poati face. Isteria fabricatd a violentei domesticea clidit un zid desplr[itor intre bdrbati gi femei. Peplan psihologic, femeilorli s-a extirpat inerenta feminitate. Ele au fost incurajate sd
42

dup[ sex Ei carierl, gi nu dup[ intemeierea tAnjeascd unei familii. Calul troian feminist s-a dovedit extrem de eficace.intrebareaeste:de ce?Cum a fost posibil sd izbufilosofiesubversiviqi bolnavd'care o asemenea teascd pe inwljbirea femeilor impoin mod deschis mizeaz6. triva blrbatilor? nducitor estecd aceicapitaliEticarede. Rdspunsul lin monopolul absolut sunt in spatele comuniqtilor qi inpe aceqtia ca s[ submineze feminigtilorqi ii folosesc stituliile politice qi culturaleale Civiliza{ieiApusene. Cartelurile Rockefeller-Rothschild posed[ mai toatd lumea Ei li se pare firesc sd o gi controleze.Ei mAnuiescmareaparte a politicienilor,a mijloacelormedia gi a educatorilor noqtri. Scopullor este ,,o noud ordine omein careei sd refasoneze mondial5"(,,globalizare") nirea pentru a o folosi scopurilor lor mArEave. Betty Friedan,fb o pleclciune celor cete aclam6! GLORIA STEINEM Cum s-a folosit CIA-ul de feminism ca si destabilizeze societatea '6o, media controlatd de elite a inventat ,,in anii cel de-al doilea val al feminismului ca parte a programului lor de distrugerea civilizaliei gi de crearea unei Noi Ordini Mondiale." cuvintrecutl, cAndam scrisaceste De sdptdmAna te, am descoperitc5,inainte de a devenilideri feminist[, Gloria Steinem a lucrat pentru CIA, spionAnd studen{ii marxiqti din Europa qi perturbAndu-le intrunirile. A devenitun star al mediei gralie leglturilor ei cu CIA-ul. Ms. Magazine, publicalia pe care a editat-o weme de mulli ani, a fost indirect finan[at[ de CIA. 43

informatie, Steinema incercatsI suprimeaceastd de un grup feminist radical nucare a fost dezgropatd mit ,,$trampiiRoqii".Tn tg79, Steinemqi puternicii ei prieteni ce aveau strAnse rela[ii cu CIA - Katharine FundaGraham,de la WashingtonPost,qi preqedintele impiedicat au Editura Thomas Ford, Franklin liei informa{ie in cartea Random House sd publice aceastd Totugi,tdr[qenia a apirut in ziarul ReuoluSiafeministd. The Village Voicedin data de zr mai tg7g. Steinemintotdeaunaa pretins cd a fost o studentl radicalisti. ,,CAnderarh in facultate, era epocain care ea lui SusanMitchell era in vogd McCafthy",ii povestea in tg97,,,qi astfelam devenit marxisti" (Figuri embleintime cufemei care matice, sfinte gi diue: Conuersagii p. au schimbat lumea, 1go). in schip ei biografici din revista Ms. Magazine, in numXrul din iunie tg7g, apar urmdtoarele:,Gloria Steinem a fost o scriitoare liber-profesionistl intreaga sa viat[. Munca la Ms. Magazine esteprima sa slujbl remuneratX, cu normdintreagl". Fals. Crescutdintr-o familie eweiascl disfunctionali, din Toledo,Ohio,Steinema urmat cursurileinstitutiei de elitd Smith College,pe unde a trecut qi Betty Friedan.in 1958,Steinema fost recrutatdde Cord Meyer de la CIA pentru a conduce ,,un grup neoficial de activigti" numit ,,Serwiciul Independent de Cercetare". pentru Libertatea culAcestaera parte a ,,Congresului turald" a lui Meyer,carea creat revisteprecum Encounfer Ei Partisan Reuieu pentru a-i inregimenta pe intelectuali in promovarea unei doctrine non-comuniste stAngistJiberale. Steinema participat la festivalurile de tineret din Europa sponsorizatede comunigti, a publicat un ziar, a dat informa[ii despreceilalli participanti qi a ajutat la provocarea de rlzmerite. Unul dintre colegii lui Steinem din cadrul CIA a fost Clay Felker. [,a inceputul anilor '60, el a devenit 44

redactorla EsquireEi a publicat o seriede articole scride se de Steinem,care au impus-o drept personalitate a femeii. In 1968; ca frunte a miqcdrii de emancipare director Ia Neru York Magazine, el a angajat-ope post de redactor colaborator Ei, apoi, ca redactor la revista Warner CommunicaMs. Magazinein LgTr.Compania tions a finanlat revistaaproapein intregime,deqinu a Primul directoral revisteiMs. zg% din cAgtig. luat decAt Magozinea fost ElizabethForslingHarris, care,in calitate de Director pe Relatii Publice,cu legituri in ClA, s-aocupatde stabilirearutei coloaneioficiale a lui John in Dallas.in pofida imaginii saleanti-instituKennedy flonale,publicaliaMs.lacea reclami cremeicorporatiiPublicareclamepentru corporatiaITT6 lor americane. timp in care prizonierelepolitice din Chile in acelaEi erautorturate de Pinochet,dupi o lovituri inspirati de CIAEiITT. $i legiturile personaleale lui Steinem contrazic pretenliile saleanti-institulionale. Ea a arut o rela{ie de nou[ ani cu Stanley Pottinger, $ef al Sectorului de Drepturi Civile din cadrul Departamentuluide Justitie al StatelorUnite, in timpul pregedintilorNixon gi Ford, c[ruia i s-a incredinlat blocareainvestigaliilor care duceaucitre FBI in cazul asasinatelorlui Martin Luther King qi al fostului Ministru de Externechilian, Orlando Latelier.in anii'8o a avut o relalie cu Henry Kissinger. (Vezi David Emory, http://www.geocities.com / capitolHill I 8qzsI sT-AIA.HTM.) Principala noastrd idee greqiti este aceeaci CIA servegte intereseleStatelor Unite. De fapt, intotdeauna a fost unealta unei elite dinasticeinternationalebancare qi petroliere (Rothschild,Rockefeller). A fost intemeiatd Eiconstddin personajecu sAnge albastruprovenind din administralia bancarl newyorkezd gi din absolvenli
6-International Telephone & TelegraphCorporation(Corporasia cleTelefonie gi Telegrafie)[n.tr.]. 45

pdgAne ai societdtiisecrete ,,Skulland Bones"(,,Craniu qi oase")din cadrul Universit[1iiYale.Preqedintele GeorgeW. Bush,tatil qi bunicul sXuse incadreaziacestei tipologii. internationale cabale Planulacestei esteacelade a instituliile gi valoriledin Statele degrada Unite pentru a le integraintr-un statglobal,careva fi condusde Naliudin annl tg47, institunile Unite. in CartaFondatoare in activitlti domes{iei CIA i se interzicesI seamestece nu a impiedicat-oniciodati sd declantice. insi aceasta geze asuprapoporuluiamerican. un rdzboipsihologic Organizatia similarl,,Congresuluipentru libertatea cultural[" responsabil[de sfera domesticl a fost ,,Comitetulamericanpentru libertatea culturali". Folosindu-sede funda[ii ca de niEtecanale,CIA a controlat discursulintelectual in anii 'So..i '6o, qi cred c[ gi in zilele noastrefaceacelaqi lucru. In carteaCIA gi cultura Rece,FrancisStonor Saunders in timpul Rd.zboiului estimeazdc[ o mie de c[4i au fost scoase de o multitudigi universitare, ne de edituri comerciale cu subventiisecrete. Proiectul demarat de CIA, ,,Mockingbird", a insemnatinfiltrarea sa in media corporatistl, procescare adesea a presupuspreluareadirect[ a companiilorde gtiri principale.,,Prinanii '5o", scrie DeborahDavisin carteasa,EcaterinaceaMare,,,CIA detineamembri de seamdce lucrau pentru Neu York Times, Newsueek, CBS qi pentru alte vehicule de comunicare, plus jurnaliqti-colaboratori,in total intre patru gi qasesute de persoane". In 1982,CIA a recunoscut cd jurnaliqti de pe gtatul siu de plati au actionatde pe pozilii de ofi1eride caz pAnI la spioni in domeniu.Philip Graham,director la Washington Post,care a prezidat operaliuneapAndIa sa din anul 1963,s-a lludat cd ,,pofi ob,,sinuciderea" 46

line un jurnalist mai ieftin decAto prostituati bun[, pentrucAteva sutede dolari pe lund". M-am ndscutin 1949.Idealiqtiidin generatiap5rintilor mei au fost deziluzionaticAndvisul comunist de fritietate universalds-a dovedit a fi un despotismbrutal deghizat.Propria mea generaliear putea descoperi ci celemai bune simtdminteale noastreau fost de asemeneamanipulategi exploatate. ExistddovezicXCIA a regizatcontraculturadrogurilor din anii '60, miqcarea pentru drepturile cetlteneEti,migcarea impotriva rdzboiului,precumqi feminismul. De pildi, CIA a recunoscutcI a intemeiat ca front popular in tg47 ,ssociatia nationali a studentilor" (http://www.cia-on-campus.org/nsa/nsaz.html). La in-ceputulanilor'5o, ANS s-a opusincercdrilor,,Comitetului pentru activitefl anti-americane" de a elimina spionii comunigti. Conform afirmatiilor lui Phil Agee Jr., ofiterii din cadrul ANS au participat la activitllile de coordonarea nonviolenlei", ,,Comitetuluistudentesc grup ce milita pentru drepturi cetiteneqti,gi au actionat in calitatede membri ai organizaliei,,Studenlipentru o societate democraticd", un grup radicalpentru pace. Conform afirma[iilor lui Mark Riebling, CIA-ul e posibil sd-l fi folosit pe Timothy Leary. Cu sigurantl, agentiai-a distribuit LSD lui Leary qi altor formatori de opiniedin anii '6o. Learya fbcut ca o generatie intreagd de americani si renunfela implicareaactivdin societate qi si-caute implinirea ,,liuntric5". Un alt exemplu de amestec al CIA-ului in politica domesticbeste mdrturia adusd de Gary Webb despre cum CIA-ul a umplut ghetto-urilenegrilor cu cocaind. Nu voi incerca sI analizezmotivatia CIA-ului, ci doar voi sugerace au in comun acesteac[iuni. Le-au scizut nivelul moral, i-au alienat qi divizat pe americani. Elitele opereazd prin cultivareadiviziunii gi a con47

flictului in lume. Astfel, noi nu realizlm cine esteadevdratulnostru dugman. Feminismula fbcut cel mai mult rdu. Nu existl in societateo relalie mai fundarnental[ qi in acelaqitimp mai fragill ca ceadintre b[rbat qi femeie.De ea depinde familia, celulade bazda societdlii.Niciun om care nutreEtebinele societXliinu ar incercasXdezbinebdrbalii Ei femeile.$i totuqi, minciuna cI blrbatii au exploatat femeilea devenitadevlrul oficial. Birbatul iubeqtefemeia.Instinctul slu primordial esteacelade a o ocroti Ei de a o vedeainflorind. CAndo Desigur, unii b5rfemeieestefericit[, eaestefrumoasS. bali sunt abuzivi. insl vasta majoritate qi-au sprijinit 9i familiile de milenii. cdlduzit Feminiqtii avanseazifhr[ incetare ideea cd trisdturile noastre inerente masculine qi feminine, vitale dezvoltlrii noastreca fiinle umane,sunt ,,stereotipuri". Acestaeste o calomnie riutdcioasi indreptati impotricarereprezintd 95%din pova tuturor heterosexualilor, pulalie. Cine vorbea de urI! $i totugi, ea este predatl Esterepetat[ pAndIa recopiilor in gcolileelementare! precum RosieO'Donnellgi Ellen Lesbiene fuz in media. ca modele. ne sunt prezentate DeReres sunt uneltite pentru a crea confuzie Toate acestea qi pentru a semina haosprintre heterosexupersonal5 milioane de birbati americani devin rezultat, ali. Ca efeminali qi rupli de relalia cu familia, cu lumea Ei cu viitorul. Femeiaamericani a fost trasd pe sfoard sI inin fhurireaunei carieremundanein locul iuvesteasci birii eternefa{I de solul qi copiii ei. Multe femei au devenit nepotrivite din punct de vedere temperamental

Feminismuleste o fraudd grotescdpe care elita conducltoarea comis-oin dauna societilii. Rolul sIu este de a sllbi tesdturasocialdqi cultural5 americani NouI OrdineMondiapentrua introduceo convenabild l[ fascistd.Avocatii sIi sunt niqte qarlatani care fac pe sfintii qi care s-au imbogdlit qi au devenit puternici de existl o intreag[ clasdde pe urma sa. Printre aceqtia, carelucreazl pentru mincinogiqi de infirmi moraliceqte gi media. domenii:guvern,educalie eliti in diverse Oprimareafemeilor esteo minciund.Rolurile sexualenu au fost niciodatdatAt de rigide cum ne-au fdcut feminiqtii sd credem. Mama mea a al'ut o afacere infloritoarein anii'5o, importdnddiamantepentru ceasuri din Elvetia.CAndsalariultatdlui meu a crescut,ea a fost incAntatdsI se lase de afacereqi s[ se ocupe de eraulibere si urmezeoricecarierl docopiii ei. Femeile reau.Diferentaera aceea ci rolul lor ca femeiegi mamd erabine intelesqi validatdin punct de vederesocial,aga precums-ar cuvenisdfie. AceastapAni cAndpe scenaistoriei gi-au fhcut inqi CIA-ul. trareaGloriaSteinem FEMINISMUL RO$U Comunismul american qi originile eliberirii femeilor este o expresie o... supremafiei masculi"VioIuI ne.... politice gi cule strduechii exploatdri economice, turaleafemeilor de cdtre bdrbaSi." VA PARE CUMVA CA eCneSTA EXPRESIE APARTINE UNUI FEMINIST RADICAL? incercali sd mai ghicili incd o datd! Ei bine, ea face parte dintr-un pamflet al Partidului ComunistAmerican,datAnddin

Ior.

+8

49

L948, intitulat Femeile impotriua mitului, de Mary Inman. intr-o carte apXrutl recent, Feminismulrogu: Co' munismul american gi Geneza eliberdriifemeilor, istoricul feminist Kate Weigand afirmd: ,,Ideile,activitdtile gi tradi$ile care au emanat din miqcarea comunistda anilor'4o gi '5o a continuatsi vectorizeze nouamiqcare a femeilordin anii'6o qi de mai tArziu". De fapt, Weigand,lector Ia Colegiul Smith, aratd ci feminismul modern constituie o consecinfI directd a comunismuluiamerican.Nu existi nimic din ceeace feminiqtii au spussau au fhcut in anii 1960-1980, care si nu fi fost prefigurat de PCSUA(Partidul Comunist din StateleUnite ale Americii) din anii r94o qi r95o. Multe lidere feministe au fost ,,bebeluge cu scuteceroqii", odrasleale comuniqtilor. Comuniqtiiau fost deschizdtori de drumuri in analiza politici gi culturald a oprimlrii femeii. Ei au pus bazele,,studiilor pentru femei" qi au pledat pentru infiintarea de centre publice de ingrijire a copilului, pentru controlul naqterilor,pentru avort Ei drepturile copilului. Ei au inventatconcepte-cheie feministe,cum ar fi personal politic" gi ,,autoconqtiin{a ce este este ,,ceea feminist5". C[tre sfArEitul anilor'4o, PCSUA a realizatcI miqcarea muncitorilor deveneadin ce in ce mai ostili comunismului.Atunci, ei au inceput sd iEi indrepte atentia citre femei gi cltre afro-americani.Ei au sperat cI ,,supremaliamasculind" avea si ,,aducdmai multe femei in organizalieqi in lupta impotriva politicilor domesticeale RdzboiuluiRece". Comunistele,care constituiau4o% din partid, doreau mai multl libertate pentru a participa la qedinfele partidului. DupI publicareapamfletului Femeile impotriua mitului, in L948,PCSUAa initiat procesul,,reedu-

cdrii" bdrbalilor, pe care il recunoagtem cAt se poate de bine astizi. De pildX,in ziarul partidului, Muncitorul de azi, explicaliaunei fotografii ce infhliga un blrbat cu un copilaq avansaideea cd ,,familiile sunt mai puternice qi mai fericite dacl tatdl qtie cum si preparefulgii pentru micul dejun, sd lege bave[ica qi sd aib[ grijd de cei mici". Partidul a dat ordine ca blrba[ii care nu luau in seriosproblema femeii si fie supugi reeduclrii (,,sI indeplineascd anumitesarcini careincludeaustudii axate pe problemafemeii"). in r9S4, filiala din Los Angeles i-a pus la punct pe bdrbalii care ,,acaparau discutiaIa intrunirile de la cluburi, le ignorau pe tovarlqele lor in vedereanumirii in functii de conduceresau fbceauglume degradante cu aluzii sexualereferitoarela femei". Un film, Sarea Pdmdntului,pe care criticul Pauline Kael l-a caracterizatca ,,propagandd comunist6", portretiza femei asumAndu-qiun rol decisiv in greva muncitoreascia solilor lor. ,,in ciuda dorinlelor solului ei, Esperanza a devenit lideri in grevaiscatd qi, pentru prima oar6,a indrdznit si igi asumeun rol in afaraciminului. (...) Succesul [ei] politic l-a induplecatpe Ramon sI accepte un nou tip de viati familiald." Portretizirile unor femei pline de succes, puternice,increzdtoare in eleinsele au devenitla fel de obignuite in presaqi qcolilecomuniste,precumsunt gi in media zilelor noastre. Femeilecomunisteau impus o analizd sofisticatl de naturd marxistd a ,,problemei femeii". Cd4ile fn apdrareafemeilor (r94o), de Mary Inman, Un ueacde Iupta (rgS4), de Eleanor Flexner, qiReuolufia neterminatd (L962),de Eve Merriam, au pus pe tapet opresiunea femeilor qi au criticat fbliq sexismuldin cultura de masdqi din limbaj. De exemplu,Mary Inman a suslinut
51

5o

pus pe prelucratd"gi ,,accentul exagerat cd ,,feminitatea frumuse[e" le {ine pe femeiin sclavie. Fondatoareafeminismului modern, Betty Frietexteatunci cAnda scrisMishdan,a pornit de la aceste (tg6g). Toate acestefemei au ascunsfapca Feminind tul cI erau activistecomunistede multl weme. in anii '6o, fiicelelor beneficiau de toate celede trebuintd,inpentru a declanqa subterfugiului, clusiv de exemplul Miqcarea Eliber[rii Femeilor. Rdddcinile marxist-comunisteale feminismului timp, explicl multe despreaceastlbizari qi, in acelagi periculoaslmigcare. Astfel,devinelimpede: . de ce ,,miqcarea femeilor" uriqte feminitatea qi impune un concept politico-economicprecum este intr-un tip de rela{ie personald, biologicl gi ,,egalitatea" misticd; . de ce ,,migcarea femeilor" imbrltigeazi qi ideea egalit[1iide rasdqi clasd; . de ce adeplii feminismului doresc revolu$a (,,transformarea") gi au o viziunemesianiciasupraunei utopii a deplqirii diferenleide gen; . de ce cred ci natura umanl esteinfinit maleabild, putAndfi modelatl prin indoctrinareqi coercilie; . de ce se angajeazlin nesfArgite dispute doctrinare, nXucitorde speculative, Eiin manewescizioniste; . de ce, pentru ei, adevirul esteun ,,constructsocial" elaboratde oricine ar deline putereaqi de ce aparentelesunt mai importante decAtrealitatea; . de ce respingpe Dumnezeu, natura qi dovezile politice; in favoarea agendei lor Etiintifice . de ce refuzd dezbaterea, nu respectdlibertatea vederile dizidente; cuvAntuluiEi suprimi . de ce se comporti ca un cult cvasi-religiossau precumGardaRoqie. Este greu si nu concluzionezich feminismul nu estealtcevadecAtcomunismsub un alt nume. Nereu52

qind sXst6rneasci ura fald de clasl Eirasd,comunismul in locul acestora,conflictul dintre sexe. a incurajat, qi,,multicultuMiEcdrilemilitante pentru,,diversitate" comunismuluide a crea ralitate" reprezint[ incercarea alian{e,conferind puteregay-lor Ei ,,indivizilorde culoagen qi clasd", re". Astfel, trioul original al PCSUA, ,,ras5, doar cd lupta de clasdnia rdmasaproapeneschimbat, ciodatdnu s-avAndutpreabine. Termenul de ,,politic corect" provine de la Partisa in America dul ComunistRusdin anii 'zo. Folosirea a fost dede astXziilustreazl gradul in care societatea lor naturatd. Activiqtii feminiEti sunt, in covArqitoarea Am naturd comunist[. niqte idioti utili de majoritate, curriculuvlzut aceastd in dezintegrarea subversiune mului artelor liberale qi a tradiliei libertdtii de vorbire qi de cercetaredin universitXlile noastre.Am vizut acest in institu{ia guvernamentald,in virus rdspAndindu-se mediul afacerilorqi in domeniul militar. L-am vizut c6nd feminiqtii imprdqtie isteria ,incdlzirii globale". Aceasta elita financiardsponsorise intAmpl[ deoarece zeazd, de fapt, comunismul. politicS" ne-a uniformizat Ei inre,,Corectitudinea gimentat viata noastrl culturali. Betty Granger,membr[ in Consiliul de Administralie al unei Ecoliconservatoare,6area candidatpentru parlament,vorbeadespre preplui caselordin Vancouverca fiind cauzacregterea td de ,,invazia Grangera fost supusl oprobiuasiatic5". lui public in presI. Oameniiii trimiteau scrisori invenipe peluzaei. gunoaie nateqi azvArleau preqedintele Consiliuluide AdminisLa o qedinld, tratie al gcolii respectivea certificat cd Grangernu este rasisti. El a mdrturisit ci, de fapt, asiaticii sunt chiar inrudili cu ea in urma unor cdsitorii. Cu toate acestea, Grangera fost supusdsanctiondriideoarece, Ei aici citez: ,,aparenlele sunt mai importantedecAtrealitatea".

53

Aceasti eludarea adevirului obiectiv esteo marcXproprie comunismului. Atmosfera de la gedint[ a fost incdrcati. BlAnzii canadieni, cu tolii apirltori ai ,,toleran[ei", s-au purtat ca niqte cAini turbali gata si sfAgieun iepure rinit. Betty Grangergi-a recunoscutvina, s-a cdit Ei a votat in favoarea propriei sanclioniri. Acesteritualuri de autodenunlareqi cdinli, tipice Rusiei staliniste ori Chinei maoiste, devin din ce in ce

de a distruge civilizatia apuseandgi de a crea o Noui monopolist. de capitalismul OrdineMondialdcondusd Cartea lui Kate Weigand, Feminismul rogu, decI agendacomunistdesteviabild gi igi conmonstreazX tinui existenfasub un nume fictiv. COMT]NISMIIL ingelflciunea utopicd de pe Wall Street Bella Dodd a fost o liderd a Partidului Comunist '4o. sa,$cooin anii '3o gi Cartea din America(PCSUA) comunismulca fiind o Ioinhtnericului'(tgS4, demascd ingellciune uneltitl de bancheri pentru a ,,controla omul obiqnuit" gi pentru a pune bazeletiraniei universale.Normal, aceasti carte importanti este epuizatdqi nu e de gdsit in niciun anticariat. (Eu am gdsit-o prin imprumut interbibliotecar.) BellaDodd s-andscutin Italia pe la r9o4, purtAnd numele de Maria Asunta IsabellaVisono. Femeietenace qi cu o minte sclipitoare,ea a absolvit ColegiulHunter qi Facultateade Drept a Universitefli din New York. A ajuns preqedintd a Uniunii Profesorilor din invitlmAntul.destat din New York qi a fobt membrd a ConsipAnI in 1949. liului National al PCSUA Dodd descriecomunismul ca pe un ,,un cult straniu qi ocult", al cirui scop este distrugereaCivilizaliei Occidmtale (adicd creqtine).Milioane de idealiqti naivi (,,inocen{i")sunt inqelati prin discursul sdu despreajutorarea celor siraci, insl adevdrulesteci fintegte doar cdtre oblinerea puterii. De exemplu, Dodd a remarcat ci nu seintreprindea niciun fel de anchetl social5la sediile partidului. un partid revolu[ionar, nu unul reformist", i "suntem s-a replicat.

sibilit51ii", care sd intlreascl principiile feminigtilor. Vorbescdespre,discriminare", dar ei discrimineazi fh-

in 1980,trei femei din Leningradau fhcut ro c6pii dactilografiate ale unei reviste numite ,qlmanah. KGB-ul a interzis revista qi le-a deportat pe femei in Germania.ln URSS,feminismul a iost in^mare parte

, in concluzie,ndzuinla feministd pentru ,,drepturi egale"este o mascdpentru o insidioasdagendi comunistd. Modul de operareal comunismului intotdeaunaa fost acelaal amigirii, infiltririi gi subversiunii,folosind problemesocialegi politice ca pretext. Scopulesteacela 54

55

CREAREA DE ,,FIIME TIMANE CARE SA SE CONFORMEZE" Partidulcomunistopereazd prin infiltrareaqi subminareaunor institulii sociale qcolicum ar fi bisericile, le, mass-media qi guvernul.Scopulsiu esteacelade a noi tipuri de fiinle umane care sI se conformeze ,,crea planului lumii, pe careei cu increderese aEteaptisI o controleze". De exemplu, Dodd dezvlluie faptul cX rroo de membri au devenitpreoli catoliciin anii'3o. De asemenea,partidul a subminatsistemuleducalional prin acaparareaasociatiilorde profesori qi a societdlilorgtiinmaterialist5, cotifice. Doar cei careacceptau ,,viziunea lectivistl, interna{ional5a luptei de clasd" erau promovati. Antrenareafemeilor in efortul de rizboi convenea programuluicu bXtaielungl al comuniEtilor: ,,partidul a fhcut tot ce a putut ca sd le convingi pe femei s[ mearg[ in industrie. Designeriilor vestimentari au creat stiluri specialepentru ele, iar compozitorii lor au scris cAntece specialepentru a le stimula...Condiliile din timpul rlzboiului, plinuiau ei, aveau si devind o parte permanenti a viitorului program educalional. Familia burghezd ca unitate social5trebuia sI devind perimat6".Nu trebuia si mai existenicio familie in afara partidului gi statului. Dodd a ajutat la organizarea Congresului FemeilorAmericane, carea fost premergltor miqclrii feministe. era o miEcarecare milita, chipurile, ,,Deoarece pentru pace,a atras multe femei. insd, de fapt, a fost doar o reinnoitl ofensivi pentru controlareafemeilor americane... Ca gi tineretul qi grupurile minoritare,ele sunt vdzute ca o forld de rezerv[ a revolu[iei, deoarece ele sunt mai ugor de miEcatprin chemdrila apel de ordin emotional." S6

SUBVERSIT]NEA STATELOR I]NITE DIN ANII 'go a recunoscutRuCAndFranklin DelanoRoosevelt el a inchis inadins ochii la amplul program sia in rgSB, de spionaj gi subversiuneal PCSUA.Liberalii au negat cd aqaau stat lucrurile qi s-au plAnscd are loc ,,ovAnStoarede vrijitoare". Dar ca sXvezi! ,,Guranebunuluiadevlr griieqte." O noud carle (Lumea secretd a comunismuluiamericon, 2oo3), care este fundamentatdpe arhivele nou a fost de la Krernlin, confirmd faptul cI PCSUA deschise o marionetda Moscoveiqi cI administratialui Roosevelt a fost, practic,impAnzitdde agentisovieticiprecum Alger Hiss,Harry Hopkinsgi Harry DexterWhite, ca sd nume. dau doar cAteva Anii de rdzboi au cunoscut momentul in care PCSUA a renunlatla ideealuptei de clasdqi s-a al5turat aEa-numitei ,,administraliia progresuluimuncii" a lui Roosevelt, din care fhceauparte qi ,,capitaliqtiiprogresiqti".Partidul Comunistiqi asumaacum responsabilitateade a institui o disciplin5 de fier pentru clasamuncitoare.Niciun muncitornu mai era acumindeajunsde eficient ori indeajunsde necruldtor in a inlbuqi grevele, in weme ce salariileau mai ori minimalizaplAngerile... crescutputin pe parcursulacelorani, ele nu se comparau cu creqterea profiturilor gi a controlului monopolului asupra necesit[1ilor de baz6... productia de rdzboi era in principal in mAinilea zecemari corpora[ii...comuniqtii au aduscu grijX la t[cere astfelde informalii. Anii de rdzboiau cunoscuto uimitoarearmonizare intre Partidul Comunistgi elita financiarddin America. Elita a finanlat o sofisticatdagen[iede propagand[ numitd Institutul Rus, localizatX pe Park Avenue, in apropierede Consiliul de Relalii Externeal lui Rockefe57

ller. Aici, ,,nume mari, precum Vanderbilt, l,amont, Whitney qi Morgan, se impleteaucu cele'aleliderilor comuniqti". La insistenla lui Roosevelt, Stalin a ,,dizolvat" si arateca un partid Kominternul,pentru a facePCSUA american.Liderul PCSUA,Earl Browder, a dobAndit faiml nalionaldqi seconsultacu miniqtrii din cabinetul lui Roosevelt. Efortul de rXzboiconjugatamericano-rus Noii Ordini Mondiale.lnsd, inexplifie temeiul urma sd cabil, politica s-a schimbat Ei Browder a displrut rapid in anonimat.Dupi cAtese pare,elita financiari a decis cd nu era timpul potrivit pentru un guvernmondial.Un RIzboi Receavea sI fie mai profitabil. Lui Dodd i s-a in opospusc5,pe viitor, partidul aveasi seafleadesea zilie nu doar cu guvernul,ci qi cu muncitorii din SUA. vizut acum cd, nutrind celemai nobile inten,,,4.m qi dorinte de a sluji muncitorii, (...) eu qi alte mii fli mie am fost momili cltre tridarea tocmai a asemenea oameni.(...) FIrn sI qtiu, am fost de fapt de paracestor tea celorcareau ciutat distrugerea tirii mele." Ca'nigte qoarecisperiati, membrii PCSUAs-au grlbit si adoptenoualinie a partidului.Dodd a incercat si se retragd,insi i s-a spus: ,,Nimeninu pleacXdin partid. Ori mori, ori eEtiazvArlitafari". PAnd la urmd, Dodd a fost etichetati ca fiind anti-portorican[,antisemit5, anti-muncdqi ,,anti-negri, apdr[toarea moqierilor".VI sunl cunoscut? Dupd mai bine de doulzeci de ani de sacrificiu neincetat,ea a rdmas fhrl familie qi fHrdprieteni. Partidul fusesefamilia sa. ,,Ceipe care partidul ii ura deveniseri Ei cei pe care eu ii uram." ,",{ceastaeste cheia cHtre inrobirea mentald a omenirii. Individul devineun nimic (...), el functioneazi ca unealtdfizici a unui grup decizional superior(...), el estetotalmente incongtientde planurile pe care acest grup decizionalsuperiorle nutreEtepentru a-l utiliza." 58

,,O PUTERE MONDIAIA SECRETA $I BINE ORGANIT/{IA" Bella Dodd a fost circumspecti cu privire la oaPartiduluiComunist.I s-a spusodati menii din spatele la Hotela doi multimilionari carestdteau sd telefoneze It:J Waldorf Totaers,daci pierdea contactul cu Moscova. In alti parte,se referXla ,,oputeremondial5secretl gi line organizat6".in mod evident, se temea sd fie candidi. Suspecteazi cd ,,sinuciderea"unui lider al PCSUA a fost de fapt o crimd. insi ea oferdl totuqi, un posibil indiciu. Ea spune cd fiecare dintre cele nouX etaje ale sediului central al partidului, situat la 35 E 12th St. era consacrat afacerilor PCSUA. La etajul al gaselea se aflaubirourile editurii ziarului idiq, Freiheit, qi ,,Comisia eweiascd". intr-adevdr, eweii alcdtuiau o parte insemnatl printre p6cIlilii racolatide comuniqti. ce mie imi deveniseclar era intelegerease,,Ceea creti dintre acestedoul for[e: comuniqtii cu planul lor de control al lumii gi anumite forfe mercantile din lumea liber[, ambele dispusesi facd profit din vdrsarea de sAnge." careintr-un final Ca ,,opiesi dintr-un pruzzle formeazi intregul", Dodd ne deapinl povesteavasului Erica Redd,ilustrativd pentru ,,sutede alte povegti".in timpul Rizboiului Civil Spaniol, americanii au donat bani pentru incircarea vasului cu medicamentegi hranI pentru Spania.Comunigtii au deviat insd vasul cltre Rusia. Cenzura este vitald pentru comuniqti, afirml Dodd. ,,Adeseori am vizut lideri sco{ind cidi din rafturile caselormembrilor partidului gi ordondndu-leacestora si le distrug5." Comunismuleste,in fibra sa, un sistem amigitor, de control internalional al elitelor. Nu a fost suprimat pe timpul epocii lui McCarthy, ci s-a metamorfozatde fapt in Noua StAngd,contraculturd, drepturile civice, 59

miEcirileanti-rizboi gi de eliberarea femeii Ei,mai tArziu, in exploziade ONG-uri qi mijloacemedia,facliuni ale partidelor democratice qi republicane, grupuri liberale, sioniste, muncitoreqtiEi .de drepturi ale gay-lor. Asemenea Partidului ComunistAmericaninsuqi,aceste grupuri sunt controlatede la vArf,aEa cd membrii lor nu iqi dau seama cd sunt folosili. Impotriva obiec{iei ci uneledintre grupurilemenglobalizlrii, mai sus se opun Dodd oferi exem[ionate ple in care Partidul ComunistAmericana sprijinit de ochii lumii cauze pe carevoia de fapt sdle saboteze. In concluzie, comunismulesteun plan ticluit spre a-L inlocui pe Dumnezeu cu o clici a celor superbogali la conducerea lumii. Esteo inqellciuneutopicd,pusl la calede cei boga{ipentru a zddlrnici visurile oamenilor obignuili qi pentru a frAna progresul uman. AcelaEi complotuman se afli in spatele a mai tuturor rdzboaielor, inclusiva celuidin Irak. Precursoral Noii Ordini Mondiale, comunismul imbrltigeazi idealurile fraternitetii, pXcii Ei egalitilii pentru a ne amigi. S-a fhcut stIpAn pe ochii, urechile, mintea gi sufletul societ[]ii. Mai tot ceeace trece drept adevir in media qi qcoliesteparte a acestei monstruoise ingeldtorii.Expresia,,politiccorect",cu o largd utilizarein America,esteun vechi termen inventatde Partidul Comunist. Politicienii noEtri sunt in marea lor parteori nitAngi, ori triddtori. FeminismulestecomunismatAt in origine cAt qi in spirit. Pretinde ci ap[rd femeile,cAnd de fapt caitreazdambelesexeqi distrugeunitateasocialX de bazi, familia. Promovarea homosexualitdlii ca,,alegere a unui stil de via!5" pentru heterosexuali este, de asemenea, parte a acestei inqel5ciunineobr[zatea elitelor,menitd a ,,crea noi tipuri de fiinte umanecares[ se conforme2e"...

esteasemenea unui vas care Civilizatiaapuseand selupt[ cu valurileintr-o mare a riului gi, totuEi,pasagerii sunt prea indugiin eroaregi cu capulin nori cd si realizeze ce se intAmpld. Bella Dodd a ar,rrtcurajul de a trageun semnalde alarmdcu cincizecide ani in urm5. Nu e niciodatl preatArziusi te impotriveqtitiraniei. MONOLOAGELE VAGINULUI Impasul feminismului in octombriezoot, in weme ce pesteAfghanistan c[deau bombele cu nemiluita. iubitorii de teatru din pldteauSo-7ode dolari pe un bilet la TeaWashington trul National ca si vadi piesa lui Eve Ensler, Mopiesl ilustreazl de ce isnoloageleuaginului. Aceastd lamul radicalse prea poatesI fi declaratrizboi Ameridespredrepturile femeicii. Piesapretindeci vorbeqte lor. De fapt, nu este altceva decAt o lecturl publicd a unor pagini de pornografie lesbiandcAtse poatede explicitl. Monoloagele a uaginuluf reprezintdo celebrare cares-ajucat in nu mai pu{in de z5 de lesbianismului, tlri, inclusivin Turcia gi China.Exportlm homosexuala pachet" litatea.qidezintegrarea sociali, care ,,merge cu aceasta. musulmani cred cI cultura lor Fundamentaliqtii esteamenintati. Ei se luptd sd iqi plstreze sotiile qi copiii, carereprezintd viitorul. Daci sotiilelor se infecteanoastrl, ele vor deveni ,,indezI de homosexualitatea pendente" ca birbatii. Ratanatalitltii lor va scldea,dupI cum a scizut a noastrd,iar familiile qi cultura lor se vor dezintegra. In tdri cu un minim sistemde securitate social[ guvernamentald, familiile qi copiii sunt elemente esentiale supravietuirii. Monoloagele uaginului prezintl o trist[ imaginea vielii pe carefeminismula adus-ointr-un impas de ne6t

6o

deplqit. Esteun strig[t angoasat de rechemare a iubirii masculine, de articulat de o generalie de femei amXgite feminism,carenu mai au alti qansX decAt sd devindlesbiene.Pentru femei,caresunt literalmentefldmAnde de iubire, piesa oferd o vibrantd experienldde intimitate sexuald. Pentru tinerele femei care nu gtiu cd se poate mai bine decAtatAt,esteo iniliere in lesbianism. Constituitdsub forma unor interviuri cu femei care vorbescdesprevaginele lor, piesapretindecd salveazi organul genital feminin de ,,neglijarea cultural5".De exemplu,piesadescrie un grup de discutiiin carefemeile se examineazlcu oglinjoarede buzunar.,,imi evocl ce vor fi simtit astronomiicu primele lor telescoape", spuneEnsler. Ele dau poreclevaginelorlor, le imbracdin straie imaginare gi iqi inchipuie ce ar spune daci ar putea vorbi (de exemplu,,,Unde esteBrian?").Laun spectacol sustinut la Madison SquareGarden,r8.ooo de femei, adusepe culmile freneziei, au inceputsI strigeiar qi iar termenulobsedant, in variantasarulgari. Mai bine ar fi scandatnumele organului genital masculin,deoarece in cazulacestora estecategoric vorba de fapt desprepierderea dragostei unui bdrbat.PierzAndu-gitinerelea qi feminitatea, respingAndori demasculinizAndbdrba{ii, milioane de femei au rimas acum,din perspectiv[sexuald, cumva,in aer. Ambele sexeau nevoiede validare. Bdrbalilor din zilele acesteanu le plac feministele,iar feministele qtiu asta. De fiecare dati cAnddeschidem televizorul,ddm pestevreo femeiecareoc[rdgteori facepraf un bdrbat. Birbafilor Ie displacefaptul ci femeileau acaparatrolul masculin qi l-au lepldat pe cel feminin. Cred ci este exact ceeace experiazi Ensler atunci c6nd spune: ,,LIra fatd de noi inEine este doar ura fald de cultura patriarhali gi reprimareainteriorizatd".

Femeileau dreptatesd se simtd neiubiteEi neimplinite. EnslerspunecI femeilevor sd fie folosite pentru a zdmislicopii: ,,Vaginul meu m-a ajutat si nascun gigantic.CredeamcI o si mai facl a$a ceva. bebeluE esteun profund sim[ImAnt de goliDar nu". Rezultatul ciune gi de nevoielduntricd. ,,Vaginulmeu wea sd ajungd mai in adAnc.Vaginul meu este insetat de profunzimi. Ii estefoamede siruturi gi de gingdgie. Vrea sd nu mai fie mdnios.Vrea totul. Vrea sd vrea. Pur qi simplu vrea". Separecd doar un bdrbatpoatepune balsampesran5. Ensleril descriepe iubitul ei, Bob, c5te aceastd ruia ii pldceasd se uite la organeleei genitaleqi a fbcut-o sI aibd o pirere buni despreea pentru prima oard. Nu ne-a spusce s-a intAmplat cu Bob. Singurii alli bXrbati din piesdsunt primul sot al lui Ensler, un donjuan, gi niqteviolatori de prin Bosnia. Astfel,Monoloagele uaginului devinerapid o cronicd incitantd a sexului lesbian. in primul rAnd, fixalia pe organelegenitaleale femeilor estepur[ homosexualitate. Imi cer iertare pentru ceeace va urma, insX inpiese. pornograficla aga-zisei cercsi transmit savoarea jurisconsult Autoareaintervieveazd o femeiecare a fost qi cares-aimbogitit ca gigololesbian. ,,SuntatAteafemei neimplinite", spune ea. ,,Femeilemd plitesc sd m[ imbrac ca un bdrbatEi s[ le doprecisda artei ei (,,suntpamin". Urmeazi o descriere tru degete in mine,doudale ei, qi doui ale mele")careo aprindepe Ensler: ,,Haide", am spus.,,Pitrunde." cum mamaei a ldsat-oin O fetil[ de rz ani descrie grija unei femeide z4 de ani, frumoasdqi de lume, care mai apoi i-a trddat increderea intrucAta fhcut sexcu ea: pipilicd mi-a transformat biata intr-un fel de para,,Ea dis". Ensler se coboardpAni la nivelul povestioarelor infantile de genul ,,[i-o voi arita pe a mea dacd gi tu mi-o arili pe a ta". Ea o intreabl pe o feti!5 de gase ani 6g

6z

a ce miroase vaginul ei (a fulgi de zdpad5?).Ea ne informeazil cI clitorisul are de doul ori mai multe fibre nervoase decAt penisul: ,,Cine are nevoie de o pugcl dac[ are o mitralierd?" Tot ea descriepum qi-a descoperit clitorisul pentru prima oarl: ,,Mi-era cald, qi pulsam toatX, qi eram gata, qi atAt de plinX de viald". Pot oferi mai multe amlnunte, dar a[i inteles ideea. Indicatorul anemicei noastre bune-cuviin{e, a depravdrii qi a autoamdgirii noastre ne este dat de faptul cI niciun critic din media nu a dat verdictul adevdrat pentru aceastdpiesd. ,,Ensler este plinl de umor qi de pasiune", spune Los Angeles Times. ,,O tulburltoare rapsodie a esenlei feminine", crede The Chicago Tribune. ,,Fascinant[, hazlie qi aproape insuportabil de emo{ionantd", exultl Variety. Piesa a fost jucati in sute de oraqe qi universitdti americane,gi in tlri de la RomAnia pAn[ la Zair. Distributia a inclus actrite celebre precum Meryl Streep, Jane Fonda, Calista Flockhart gi Angelica Huston. Ensler gi cei de teapa ei incearcd sd pozitioneze acestjalnic abecedarlesbian in curentul majoritar. Gloacestepagini, b[rbatii ria Steinem scrie cd, ,,parcurgAnd qi femeile se vor simti mai liberi in interiorul lor qi mai liberi unii fatl de al1ii". Este tipic feminiqtilor s[ inf6liEeze lesbianismul ca emancipare. Ensler este qi ea ,,rezultatul"supravietuirii abuzului sexual al tatdlui ei. Ea gi-a legat piesa de carrza politizatX a eradicirii violenlei impotriva femeilor. Ura sa fald de heterosexualitate este evidentl prin alegerea sirbltorii de Valentine's Duy, redenumitd ,,V-Day", adicd ,,ziua anti-violenli", pentru ziua in care sd ii fie jucatd piesa. Ea i-a spus lui Molly Ivens in revista TIME cd familia patriarhal[ (adicd nuclearX) este o ,,institulie muribundd". Aceasti expresie aminteqte de metodologia comunist[. Familia nuclear[ este institutia primordiall a heterosexualitetii. inainte de,,revolulia sexuald", femeile

iqi doreau cdsitorie gi familie, fapt ce constituie un comportament heterosexual. Aceasta satisfhcea cele ale ambelorsexegi conmai profunde nevoi psihologice copiilor. Dupd fereaun mediu slnXtos pentru creqterea revolulia sexuall, birbatii qi femeile s-au angajatin secareera tipic mai degrabl homosexualixul promiscuu, qi mai inlor. Femeile,din ce in ce mai independente crezute,nu au mai fost in stare s[ intemeiezecisnicii durabile. BigAndu-li-sein cap ci ,,lepot aveape toate", au ajuns acum frustrate gi inveninate. Ironia ce transpare din Monoloagele uaginului este cd feministele, care de reguld se plAng ci femeile sunt tratate ca niEteobiectesexuale,au salutat cu entuziasmpiesa.in ea, iubirea nu estenici mlcar in treacdt amintitl. O altd ironie estecd feministelecred, dupd cAte se pare, ci in cazul lesbieneloreste cAt se poate de normal ca o persoandadultd s[ aibl relafii sexualecu elecredcI pot pAngdri un copil de rz ani. De asemenea, inocen{aunei fetile de gaseaniqori cu intreblri intruzifapve. intr-un final, mai estenevoieoaresd men[ionez jigneqte gi piesa tul cd distruge misterul, candoareaqi pudoarea, care reprezinti esentafeminitilii mature?Ca feminismulinsuqi,piesaMonoloageleuaginului se deghizeaz[. intr-un manifest de apdrare a femeilor. De fapt, est6 tocmai invers, gi anume: un atac violent gi morbid impotriva femeilor. VTOLENTA DOMESTTCA Zorii statului feminist poli[ienesc a lui Clark Gable a in r93r, cariera actoriceascd prins aripi cAnd a doborAt-o cu un pumn pe Barbara Stanwyckin filmul Night Nurse. A primit 1o.ooo de scrisoride la admiratoareleentuziasmate. 6S

6+

in mod curent Astdzi,supereroiiqi supereroinele se pllmuiesc pe mareleecran,dar, dacdoamenii obiqnuili nu fac nimic mai mult decAt sdiqi deaun brAnci,ei pot fi arestatipentru ,,violentdconjugali". B[rbatii risci inchisoarea, amenzi,pierdereafamiliei, a caseiqi a slujbei,numai dac[ se ceartdcu o femeie.Acestaesterezultatul foarte rdspAnditeipolitici a la categoriaviolentei ,,toleranteizero", care incadreazd, domesticeorice fel de contact fizic, indiferent cAt de inofensiv ar fi acesta.Aceasti acuzatieeste fhcutd de stat chiar dacI victima obiecteazlqi nu s-a produs nicio vltimare. Polilia protejeazifemeilede ochii lumii, dar scopul sdureal esteacelade a sl[bi autoritateablrba]ilor Ei pe heterosexuali de a-i persecuta in general. Esteun alt front al campanieielitei Rockefellerde degradarea societdlii, de distrugerea familiei gi de diminuare a populatiei, front ce doreqtesI faci heterosexualitatea inaptd de func{ionare. ZONA DE PERICOL Toatecupluriletrec prin momentede stres,mai ales daci au copii.Acum,dacdunei femeiii sarelandIra, ea igi poateincarceraso{ul pur gi simplu formAnd9rr. Pentru bdrbat, e un fel de sabiea lui Damocles atArnatd deasupra capului. Polilia submineaziautoritatea masculinS. Un birbat gi-a numit solia ,,leneqd". Un vecin i-a spus ,,si ii dea o lectie". Aqa cd ea a chematpolilia qi a depusfalsa acuzatiecum cI el ar fi pllmuit-o. ea are nevoie de ajutor pentru copii, insd ,,,{,cum noi trebuie s[ locuim separat",a spusel in afaracurfii dejudecatX.,,.A,cum estetare necdjit[ qi regretd." 66

fac falseacuzaliiintr-o nebunie",a spus ,,Femeile un jurist. Nu existdniciun fel de amendi pentru aceastl faptd. Un birbat spuneacI amanta sa l-a acuzatfals, pentru a-l da afard din casi. Prin geamul din spate al maqinii de polilie, a vlzut-o st6nd pe peluzl cu noul ei iubit. Un alt bdrbat a auzit ,,binecunoscutul ciocdnit in relatia cu iuuqI" pe la ora 2 noaptea, dupl ce rupsese bita sa putin mai deweme. Ea l-a acuzatcI i-a tinut mAinile(pentru a o impiedica sI il pocneasc[).A trebuit pentru amendaprimisXpldteasclo sumi substantiald ti qi a fost la un pasde a-qipierdeslujba. Majoritateaacestorcazuri sunt ,,suspendate" dupl multe infhliq[ri la tribunal deoarece femeile nu mai vor si depunl mdrturie sau estecuvAntullui impotriva cuvAntului ei. BINEAIVENIT IN NOUAORDINE MONDIAIA Politica ii obiqnuieqtepe oameni cu imixtiunea poliliei in viata lor personali, care este un specific al dictaturii. A aveao disputl acum esteun delict. ,,Peretiisunt sub1iri",spuneaun cuplu. Au fost aresta{i dupd ce un vecin a auzit cd ridicaserl vocea unul la celdlalt. Un martor a mirturisit cd nu s-au atins unul de celllalt, dar poliliqtii nu au putere de deliberare. Oamenii iqi pierd respectulfatd de lege. ,,Chipurile, esteo !ar[ liberd, dar nu prea mai arati a fi liber[", mi-a spusun birbat. Proceduraesteo grotescdaflare in treab[ in care sunt implica[i o mullime de oameni din polilie, inchisori, tribunale, din sferaasistenleisocialeqi a consilierii

6z

psihologice. Ei ingroaq[ rAndurilebirocrafiei,fapt care are o mizd economiclin noua ordine mondial5a elitelor. in Winnipeg, unde locuiesceu, jumitate din numlrul de rzoo de poliliqti seocupl de violen[adomesticd. ,,Pentru mine, statisticaesteuluitoare",a spusqeful Poliliei, Jack Ewatski, pentru Presa Independentddin Winnipeg.,+A.ceasta ne supunela o presiuneconsiderabilI, cdci afecteazd posibilitatea noastrl de a supravegheaordineain oraggi altesectoare de activitate." Mai mult dejumltate dintre delinulii de la suprapopulatul,,Centru Remand"sunt bdrbafi clsdtorili. Facilitlti specialeau fost createin plus la un penitenciar pentru a gizdui incd zoo de ,,bdrbali suspec{i de violendomesticd". Majoritatea acestor bdrbali nu au fost td condamnati inci de nimic. BANAL iN PNOCENT DE NOUAZECT [d. SI]-IS. Am intervievat in jur de 65 de persoaneacuzate de violenld domestici in cadrul celuilalt site al meu, www.zerotolerancesucks.com. Majoritatea acestorbirba{i au mijloace limitate. Certurile lor sunt de reguld banale,inofensivegi pe fondul consumuluide alcool. Am cunoscutdoar o singurd persoani care poate fi incadrati in categoria,,femeiimaltratate". Chiai qi o astfelde persoani doregtesd aibd dreptul de a alegedacd sd il denunfe sau nu pe cel ce o maltrateazd,cdci ea simte cd poatefacefa{I singurdsitualiei. Un avocatcu experienti cares-a specializat in violenta domestici confirmd cd doar la rc%o dintre clien[ii sdi li se potriveqteprofilul de birbat careiqi bate nevasta. Majoritateaoamenilor cheamdpoli{ia ca sd potoleascd o situalietensionati,sfArqind insd prin a fiires68

ta!i, amprentali qi intemnitati. Dupi acesteincidente, iqi pierd slujbelegi le este dor de muncI. in afara de lor. faptul cd nu se mai pot intoarcela casele cer palme", mi-a spus un bdrbat. ,$i ea ,,LJneori mi-a servit odatduna. Am impins-o din caleamea gi am plecat.Suntemun cuplu normal. Am awt o noapte mai dificilI. Nimeni nu a fost rdnit. Niciunul nu l-a acuzat pe cel5laltde ceva." Nu scuzori incurajezviolenla domestic[ de niciun fel. lnsl majoritateaacestorincidentenu ar trebui sI aibi implica[ii penale.Polilia ar trebui sd facd acuzatii numai in cazulin carecinevaa fost lovit ori dacddepune plAngere. Ar trebui ca poliligtilor sd li se ofere posiesteuna serioasd. bilitatea de a discernedacdplAngerea Dacddoi bdrbati aflati intr-un bar se iau la bXtaie, existd un proces de mediere. Nu se fac acuzatii de la prima ofensi. De ceindrdgosti[ii sunt tratati diferit? Ca sd inchei aceastdidee, pot si spun ci in cele douizeci de vizite intreprinse prin tribunale am vizut sex de acelaqi doar un singur cuplu format din persoane (douI lesbiene),deqiesteun fapt pe deplin cunoscutcd violenta domestici este extrem de frecventl printre homosexuali. FEMEILE FAVORIZATE SI,

iN acmagr rrMP, PERSECUTATE

detin controlul. PoliSpuneaun avocat:,,Femeile lia adeseorirefuzdsXaccepteacuzatiaveniti din partea unui bdrbat. CAndo femeiel-a muqcatde degetpe soful ei, un politist i-a spus: <Ce cduta degetul tdu in gura ei?" Unui alt birbat i s-a spus ,.s[ rabde ca un b[rbatr>".

$i, totugi, sistemul este capricios. Femeile sunt adeseapersecutate.O mamd cu patru copii aflatd in 6g

programul de asisten[[ socialdl-a pllmuit pe so[ul ei neoficial,cAndacesta i-a spusci lui nu ii pasdde copii. A impins-oin pereteqi a chematpolilia. Numai pe ea au arestat-o. ,+A,sta primesc in schimbulonestitdtii",spuneaea.,,Nuin[elegde ce sunt persecutati."O altdfemeie l-a pdlmuitpe prietenul ei deoarece el s-a ardtat nepdsdtor cAndea i-a spuscderainsdrcinatdcu copilul lui. El a chemat polifia gi ea a fost arestatd.Taxelegale:1200de dolari. O alt[ femeiea spus:,,Fostul meu prieten m-a sunat din inchisoare. DupXdoui zile a ieqit qi a reinceput sd mi deranjeze. Ce sensmai are si chemi polilia? Nu meritd efortul". in iuregul acestorcazuri banale,femeile aflate in reald primejdie sunt ignorate. Activigtilor feminiqti nu le pasl de femeilecaresunt pat cu duqmanul". Ei se "in folosescde femeile in pericol doar pentru a promova agenda lesbianl a elitelor. o MASCA,RADA DE JUSTTTIE Politica toleranfei zero transform[ intr-o farsi principiile justitiei. O reali infracliune (de pildI, o rdnire) trebuie si se petreacdinainte ca cinevasI fie arestat qi incarcerat.Ar trebui sd existeprezumlia de nevinovltie. Ar trebui sI fie adusedovezi,nu doar vorbelecuiva. Violenta domesticl nu a fost o mare problemi inainte ca feminiqtii gi elita care ii sponsorizeazd sd o fi inventat. Nu este nici astdzi o problemd. De exemplu, conform Sondajului Social General din Canada din Lggg, doar 7%" dintre persoanele implicate intr-o clsdtorie oficialX ori in concubinaj au experiat ,,un anume fel de violenfd" in ultimii cinci ani. Rata homicidului conjugal in cazul femeilor este qapte de la un milion in Canada.in SUA,rata uciderilor 7o

in cazulsoliilor/prietenelor se aflXin procenteintre r Ei 4la mie in functiede ras[. CONCLUZIE de a luat o intorsdturdanapoda Cevafundamental s-a ajuns ca forfa polilieneascdsd se ocupede ciorovdar trebui sI setrezeascd ielile dintre so!i. Heterosexualii qi sI ia atitudine. De pestepatruzecide ani ne afl5m sub un atac suslinut. Nu esteintAmpl5tor faptul ci rolurile de femeie Ei de mamd au ajuns sI fie stigmatizate,iar b5rbafii si fie demonizati. Nu este intAmpldtor faptul aucI, precumse petrece cu bolnavii in faz[ terminalS, zim puline discutii despreviitorul nostru colectiv. Societateaeste victima unei campanii insidioase de persecutarerealizati de elite, de oamenii politici gi de cei responsabilide ingineria social5.Este timpul si spunem elitei noastre inchinltoare la Lucifer: ,De ajuns!" ORDINI.]LLI]MINATII O conspirafie monsbrrcas{ dincolo de orie imagina[ie ,Indiuidul estezdrobit in infruntarea directd.cu o orice conspirafieatdt de monstruoasdincdt depd.gegte (J. imaginasie." EdgarHoover) a unui cult saLumease afld in maleficastdpAnire tanic. Oameniiscuturddin cap a neincredere la ceamai micd aluzie,insd dovezilene sar zilnic in ochi. W. Bush,preqedintele George ,,Lumii Libere', este un membru al filialei ,,Skulland Bones"(,,Craniugi Oase") a ordinului Illuminati. Tatil sIu, bunicul siu gi unchiul sdusunt, de asemenea, membri.
7L

in autobiografia sa, Bush scrie: ,,in anul terminal am intrat in Sku/l and Bones,o societatesecretd,atAt de secreti incAt nu pot sXspun nimic mai mult". in luna augusta anului 2ooo, el spuneacd ,,moqtenirea sa este partea ceea ce sunt eu acum". Nu esteaici un conflict de interese?Cum poateun om s[ detinl un post public - ca sXnu mai menfion5m faptul cd estevorba desprecel mai important - EisI facd parte in acelagitimp dintr-o ,,societate secret5"? Dacd aceastdsocietatear fi inofensivd, ar mai trebui sI fie secretd? Illumina$i inci ce societatesecreti esteaceasta! sunt mAnace a manewat pe ascunstoate nenorocitii rile epocii moderne, inclusiv Revoluflile Francezi Ei Rus[, comunismul, Marea Depresiuneqi nazismul. Pentru a influenfa cursul istoriei ai nevoie de bani, iar indivizii ce conducordinul Illuminati ii au din belqug. E timpul sa privim realitatea in fa!5. Legile lui Murphy se aplicd nu doar in eazindividual,ci qi omenirii, in intregul ei. ,,Daci ceva poate si meargl rlu, atunci a$ava fi". Ei bine, deja s-a intAmplat aqa.Lumea esteguvernatdde un cult satanic.

cRrrP;kffiil#'flo*",
Illuminatii iqi au originile in cabalaeweiascd, cultele mistericebabiloniene,credinleletemplierilor, practich inchinareala Satan qi rAvnesc putereaabsoluti. pe r mai t776, Adam Weishaupt,profesorla Universitatea din Inglestadt, in Germania, a fondat ,,Ordinul Illuminati". Mulli cred cI Weishaupt ar fi fost finanlat de Printul William de Hesse-Kassel qi de bancherulsiu, MeyerAmschelRothschild,cel mai bogat om din lume.
72

Scopulilluminalilor esteacelade a distruge civilizalia apuseaniqi de a construio noud ordine mondialX sub cArmuirealor. Metoda lor este aceeade a diZolva unei naticoeziunea toate legdturile sociale(ce creeaz6. nemulluexploatAnd rase, familii, institulii) uni, religii, mirea social5qi f[gdduind o epocl de aur a ,,fraternitilii umane". Atraqi de fhglduinla puterii qi schimbXrii,oamenii au slujit cauzei,fhrl sX iEi dea seamape cine sau ce sprijineaude fapt. Weishaupti-a indemnat pe cei ce Celor proasarta prefXchtoriei". l-au urmat sI ,,practice pdt racolaf li se spuneacI ordinul illuminatilor exprimi spiritul original al cregtinismului.Weishauptse minuna constatAndcd qi oamenii Bisericii puteau fi duEi de nas. ,,O,oamenilor,de carelucru nu a[i puteavoi oare fi convingi?" (Nesta Webster, Reuolulia mondiald., tg2]^,p.27). Illuminalii au avut un rol important in fiecare aga-numitl miqcare ,,progresistd"a ultimilor zoo de ani. in anul r8gz, William Huntington a fondat la UniversitateaYale organizalia ,,Skull and Bones" (Filiala g22 ailluminalilor bavarezi).Membrii purtau un capde mort pe piepturile lor qi fhceauun legdmAntpe carejucu moartea.,,Ordinul" a rau sX'l pdstrezesub pedeapsa devenit apanajul familiilor de frunte ale Noii Anglii, mulli imbogdlili de pe urma negotului cu opiu. Dintre acesteafXceauparte familiile Whitney, Taft, Buckley, Lowells, Sloan, Coffin qi Harriman. Nici familia Bush poveste. nu a fost strhind de aceast5 De mai bine de 1Sode ani, membrii ordinului au condus lumea de pe func[ii importante din domeniul al justiliei bancar,al serviciilor secrete,al mass-mediei, Ei guvernului. Printre aceEtiase numdrd functionarul prezidenlial Averell Harriman, liderul anti-rizboi William SloanCoffin, magnatulcarea lansat gi supervizat revistele Time gi Life, Henry Luce, secretarul de

73

penrizboi al lui Truman, Henry Stimson(responsabil tru lansarea bombei atomice), pseudo-conservatorul William F. Buckley9i mulli al1ii. ,,BATALTANU sE DUCE iNrnn STANGA $I DREAPTA" in anul Lg6o, Dr. Anthony Sutton, britanic de origine, era bursier la Institutul Hoover din Stanford cAnda descoperitin cadrql muncii salede cercetarecI, in pofida Rlzboiului Rece,SUA ofereaURSS-uluiproduselesaletehnologice,inclusiv arme ce au fost folosite impotriva soldatiloramericaniin Vietnam.Suttona sXpat mai adAncqi a descoperitc[ bogatii de pe Wall Street sponsorizaseriqi Revolutia Bolgevicl qi aparilia Germanieinaziste. Cdrtilein cares-auconcretizat aceste descoperiri,gi care se gdsesc pe internet, l-au costat pe Dr. Suttoncarieraacademicl. In 1983,Dr. Sutton a primit o listl a membrilor ordinului ,,Skull and Bones" Ei imediat a recunoscut numele multor persoanede la vdrful politicii americane. A publicat o carte intitulati Institulia secretd.a Americii: o introducere in Ordinul ,,SkuIIand Bones" (tq86). $i-a actualizatEi republicataceastlcarte chiar inainte de a muri, in anul 2oo2.Iati cAteva dintre concluziile sale. cu ori,,Ordinul"este,,unfenomenpur american, gine german5".Dr. Suttonil compari cu ,,Masa Rotunlui CecilRhodes dd", societatea de la Oxford,cunoscutd qi sub numelede ,,Grupul". Societatea americand gi cea britanicd sunt constituite fiecarein parte din zo-3o de dinastii familiale. Intereselebancareeweieqti stabilesc legiturile dintre ele. dintre <Ordin>gi MareaBritanietrec ,,l,egdturile prin Banca Lazard qi bdncile comerciale private... 74

<Grupul' se leagdde societ5tilesecreteeweieqtiprin clanul Rothschildin Marea Britanie... <Ordinul> din SUA are legdturi cu familiile Guggenheim,Schiff qi Warburg." Dupi cum remarci Dr. Sutton, ,,Ordinul"a avut inilial clare tendinle antisemite,insi prin 196o multe familii eweieqtiau inceput sd apard printre cei 15 noi membriracolatianual. versus Dr. Sutton crede cI separatia ,,stAnga" qi dezbaeste falsd sd controleze este folosit5 ,,dreapta" pe qi gdndeasci pe sI ii condilioneze cetifeni sd terea anumite coordonate.Publicatiile de aripd stAngi, precum The Nation qi The Neu Republic, qi revistele de artiaripi dreaptd,precumThe NationalReuietu,,,sunt finantate de ficial concepute". Primele doud au fost Whitney, iar ceade-a treia de Buckley.Ambii fac parte and Bones". din,,Skull Dr. Sutton afirm[: ,Mai dewemesau mai tArziu, oamenii se vor trezi. Mai intAi trebuie sd ne debarasim de cursadiviziunii stAnga-dreapta. Aceastaesteo cursd hegeliani menitd a dezbinaqi controla. Bitilia nu se ci intre noi gi ei". duceintre dreaptagi stAnga, qi pe plan internalional, StAnga in mod similar, Dreaptasunt artificial construite gi au fost dezintegrate pentru a forma o sintezX, unicd, mondiald,adicdsocialismul autoritarist controlat de capitalismul monopolist. Manualelede liceu prezinti rlzboiul gi revolufia ca pe rezultatul unor forfe conflictuale spontane.Acesta este un nonsens,spune Dr. Sutton. Ele sunt createqi finanlate de cei de pe Wall Streetpentru a fonda o noud lucruri nu se vorordine mondiald.insd despreaceste beqtein cirfile de istorie. ,Istoria noastrd apuseani estein fiecare punct al ei la fel de distorsionatdqi, in mare parte,la fel de nefolositoareca ceaa Germanieihitleriste sau a Uniunii Sovieticeqi a Chineicomuniste..." 75

Dr. Sutton crede ci Ordinul are multe puncte newalgice care decurgdin legiturile matrimoniale stabilite pe rudeniade sAnge, obazd, nesigurd de putereqi o viziune limitatl. Intr-un eventualconflict viitor dintre statul autoritarist qi individ, el credecd impotrivirea va lua,,unmilion de forme". ,,Nimeni nu va crea o miqcareanti-Ordin. Aceasta qi inutil. Mult prea uqors-ar puteainfiltra ar fi prostesc divergi oameni qi migcarea ar fi deviati de la adevdratul sdu scop. De ce sI joci dupi regulile stabilite de duEman?" Migcarea care va rdsturna Ordinul va fi extrem de simpll gi de eficientd.Este nevoiede zecemii sau de un milion de americani care sd ajung[ la concluziaci nu mai vor ca Statul sI fie geful qi ci preferd s[ trliasci sub protectiaConstituliei.Fiecare om trebuiesd ia propria,deciziede a se opuneOrdinului, iar aceastd impotrivire va lua ,,unmilion de forme".

DrsoNArvTA COGNTTTVA
OricAtde straniu ar suna, lumea noastri esteprodusul unei conspiralii satanicevechi de mai multe generatii. CAndcompardmaceastd tulburdtoare concluzie

De fapt, conspira[iaeste foarte plauzibili. Oamenii care controleazdo revoltitor de disproporfionatd parte a bogdtiilorlumii vor lua mdsuripentru a-giconunor lumeaprin stArnirea solidapozilia.Vor destabiliza inserii de rlzboaie gi prin nlscocireaunor nducitoare (comunismul, lesbian, multicultufeminismul Eeliciuni credintain Dumneralismuletc.).Vor sd zddirniceascd (arin schimb violenta qi depravarea zeu gi sd semene melelui Satan). Atrocitatea de inspiralie guvernamentaldde la rr septembrie dovedegtecd un cult satanic controleazl SUA.Bushqi acolilii s[i sunt niqte criminali, trdddtori qi impostori. Dar nu vd indreptali citre democrati cerAnd salvare. Rivalul sIu, senatorul John Kerry, face gi el partedin,,Skulland Bones"(promofiatg66). ,,Rizboiul impotriva terorismului" este in mod evident pl[nuit s[ dejoaceopozilia oamenilor obignuili qi noua ordine mondigi sdii facl sI suslin5subjugarea putem facenoi? ali. Ce Antony Sutton a arut dreptate cAnda spus ci impotrivirea trebuie sd aibi un caracterindividual. Trebuie ,,sI iazecemii ori un milion de forme". FEMEILE iN TOTUT.LUPTEI Annata ridicn rdzboi asupra genului tiu ARMATA STATELORUNITE se sustragelegilor carelineau femeiledepartede primejdiile luptei. Motivul nu estepur gi simplu acelaal crizei de recrufi de gen masculin.Aceasti noui directie este parte a unei strategii mai ample care sd ne faci s[ devenim disfunclionali qi docili prin subminareaheterosexualitdlii $i a familiei nucleare,prin eliminarea diferentelor dintre bdrbat gi femeie. 77

repugnX ca,teoria conspiraliei". Un cititor, deranjat in somnul sdu, mi-a scris: ,,Ddmnule,sunteli COMPLETAMENTE cel mai mare povestitor pe care l-am auzit lreodati. Daci am momente de plictiseald,md apuc sd citesccAtevadin scorneliledomnieivoastre". 76

Suntemvictimeleingineriei socialeorwelliene,atAt de reuEite, incdt nici nu ne ddm seamacd s-a realizat. Suntemin stadiul final al unei conspiralii al cXrei scopestedistrugerea omenirii,Toateinstituliile noastre au fost subjugate de un cult satanic, careiEi are originea intr-o sectl eweiasci eretici (sabateenii), care s-a rdspAnditprintr-o vasti reteaocultd(francmasonii) qi care gi-a tras putereade la cartelul bancarcentral ce rAvneqte putereatotalitarl. Ei sunt ,,satanici", in sensul ci s-au lepldat in mod deliberatde Dumngzeu. Ei sfideazi legile morale naturaleuniversaleqi folosesc media gi educalia(propaganda)pentru a defini r[ul ca fiind de fapt binele. Fiind vorba de un monstru cu cap de hidr5, ei iau forma credulilor qi a oportunigtilor de toate coloraturile - liberali, socialigti,neoconservatori, feminiqti, comuniqti, activiqti gaygi sioniqti. Institutiile noastre(media,guvernul,comunitllile religioase, armata,justilia, educalia)nu mai sunt libere qi democratice, gi nu igi mai exercitXfuncliile in interes public. S-au plecat inaintea nltAngilor qi tr[dltorilor din ,,guvernul mondial".Aceast[ crudd realitates-a revelat deslvArqitin complicitateaclaseiguvernamentale a StatelorUnite la crima de la rr septembrie zoor qi la muEamalizarea evenimentului,precum qi in minciuna cum cd s-ar duce,,unrizboi impotrivaterorismului". ARMATA De 25 de ani, activista conservatoare Elaine Donnellyseluptl impotriva Nou/uf ordin aI genului dat de armatl. Ea susline cd armata ,,implementeazl ilicit planuri de a forfa soldalii de gen feminin sI intre in unitlti de luptl terestri pentru prima oarl in istoria noastrI", pretinzAndin acelagitimp c[ femeile ,joacd

Alte rapoartesugereazlc5, in doar roluri secundare". Irak, femeile qi bhrbatii sunt interschimbabiliin teatrul abilide rlzboi. Donnellycredecd acesttrend sldbeqte tateade a lupta qi afecteaz[coeziunea unitilii din cauza ea cre[rii unor legXturi sentimentale.De asemenea, credec[ femeile se afl5 in dezavantajdin punct de vederefizic qi ci ar trebui ferite din caleardului. ,,Numaiblindajul modern pentru corp cAntdregte astlzi pesterll kg. Aceastl greutateeste,proporfional vorbind, mai dificil de cdrat de femeile soldat, care sunt, in medie, mai mici decAtbdrba{ii gi cu 45-5o% mai putin puternice decAtbdrbalii in partea superioarl a trupului, avind ar 2;3oyo mai putin[ capacitateaerobici, careesteesentiali pentru efortul de lung[ duratI. Chiar Ei in actualul antrenamentnon-combativ,feqi alte meile suferl fracturi de stres,invalidante osoase rdni, de doudori mai desdecAt birbalii." femeilor la violenta luptei echivaleazl ,,Expunerea violenteiimpotriva femeilor in general", cu acceptarea spuneea. Pe site-ul ei, Donnelyare o listl de 8r de femei ucisein rlzboiul impotriva terorismului. Nou/uf ordin aI genului, se presupune ,,Conform ca noud sd nu ne pesede femeilesoldatmai mult decAt ne pasl de bdrbalii soldat",scrieea. insl ea suslinecl protectia masculini asupra femeii gi asupra copiilor constituieun gestesentialde civilizalie. Ea citeazl un absolvental AcademieiMilitare de la West Point: ,,Cunoudzeci de ani inainte, blrba{ii de pe Titanic igi dldeau vietile pentru femei qi copii, <deoarecea$aera politicos"; acum, femeilesunt masculinizate pentru a lupta in rdzboaie in locul b[rbatilor jucAndgolf gi tenis Ei deamericanilcare] se distreazd (Constituirea progresr>" clarXc[ acesta este<<un Armatei Unisex). VTANTUNTEPERSONAI/. 79

z8

JessicaPhoenixeste pseudonimulunei veterane de rizboi care m-a alertat cu privire la aceast[ poveste. Ea scrie: ,,Deqi datelecondiliei mele fizice erau remarpentru cabile o femeiede 33 de ani, ele erau totuqi cu mult mai prejos decAtstandardele masculine.Femeile nu trebuie sd intruneascl standardelemasculine.M-am inrolat in Armati din disperare financiard, nu fiindcI voiam sd invadezlocurile de muncd specificmasculine. Mi s-a spus cd voi fi repartizat[ intr-un birou, dar eu niciodatdnu am vizut un birou. Era gi againdeajunsde r5u cd a trebuit sd particip la invadareaIrakului weme de exact un an, in felul in care au fdcut-o gi bdrbalii. Mai apoi insi am fost repartizati in cAmpulde artileriedin Coreea. Sergenliide aici au incercatsI md pedepseasci ori de cAteori nu reugeams[ 1in pasul cu bdielii, dar a fost inutil. Am sfArqit prin a fi tratati zilnic ca o infractoare.Ei credeauca ar putea pedepsifemeia din mine. Credesucd md puteau transforma in bdrbat printr'-o anumitd.dozd de ameninldri gipedepse. Nu afuncfionat. incd suntfemeie. Nu puteam ridica trlgaciul de la tun deoarece tr[gaciul era prea greu. Un bdrbat mi-a rdnit brafuI in timp ce euii serueamca partener de luptd la antrenamente. M-am ales cu o leziune Ia ceaft. din cauzd cd. echipamentul eraprea greupentru spatele meu. bineinteles, toli voiau sex, ins6 eu nu sunt ge$i, nul acestade fatX.Chiar mi s-a oferit o promovaredacd acceptam. Artileria presupunemult efort de ridicare. insd eu nu puteam ridica gi inclrca cot la cot cu ei. I-am rugat sd imi dea o slujbX care sd nu presupunl manewarea obiectelorgrele,insd ei voiau sd mi tind acoloqi sd ardt jalnic. A"ga ci abilitilile pentru o slujbd normald au inceput sd se vliguiascd. Pentru ce mi pldteau?Nu ii puteam ajuta pe bdieti la muncd.Nu puteamsi md ridic la

Nu voiam nici sd nivelullor in timpul antrenamentelor. fac sex cu ei. Nu voiam decAt si qtiu pentru ce eram acoloca sI mi apucodati de muncd. DupI opt luni de astfel de torturd mi-au dat un premiu pentru realizdri remarcabileEi mi-au oferit 4o.ooo de dolari ca sd md reinrolez.Nu m-aEfi reinrolat nici daci imi dddeauun milion de dolari. [De fapt, a trebuit sI angajeze Jessica un avocatnumai ca si poatI ieqi din armatd.l Mi-aEdori sd reinfiin{ezCorpul de femei (asistente, administralie)separatde armatabdrbatilor". Jessicas-ar fi reinrolat dacd armata ar fi recunoscut diferenlele dintre bdrbasi Si femei. Aceastase aplic[ Eibirbatilor carenu vor sd sereinroleze. ALTE UANTTTNU PERSONALE Un cititor, Paul, mi-a oferit exempledespre cum ,,liderii"noqtricredci pot redefininaturaumanl: slujit in Armata SUA ca ofi1erdin rgSZ pAn[ ,uA.m in 1995.Pot depunemlrturie cu privire la ridicolul prezenleifemeilorin peisajulteatrului de rdzboi.Am slujit gi in unitdtile unisex Ei in unititile de birbafi. Factorul corectitudinii politice era implacabil qi nu dddeainapoi dela nimic, netinAnd cont de criticilede bun sim1. Numai c5,la celemai simplemisiuni de patrulare, gleznele am vizut femeilescrAntindu-qi in ceeace pentru noi, restul blrbatilor, era o plimbare. Am vdzut pe timpul qcolii de paraqutismmilitar ci femeile erau tratate preferen{ial,in weme ce noi, restul blrbatilor, eram maltrata{i qi torturati fizic ca sd cAqtigdmacele aripi. CAndgrupa noastr[ de paraqutigtimilitari a s[rit din primul avion, proporfia femeilor era cam de 4o%. Pdndla a patraslritur[, toatefemeilesuferiser[fracturi
8t

8o

de oase Ei se terminase cu ele. Pot continua sI dau incl multe astfel de exemple. Unite$le compuse integral din bdrbali nu erau pline de intrigi qi de giqti aqa'cum se intAmpll in unit5[ile unisex. Dacd cineva atrigea aten{ia asupra acestor realitili inaintea ofilerului superior, era imediat mu$truluit. Daci o spuneai destul de rdspicat, chiar qi cariera ta era terminati. Nu-mi pot imagina cI Armata Statelor Unite va putea cAEtigavreodatl un rdzboi impotriva vreunui adversar hotdrAt, bine echipat, dacd continulm sd menlinern aceastdminciund a corectitudinii politice. Cred cI chiar qi generalul MacArthur ar fi arut de infruntat infringerea in Coreeacu acest tip de mentalitate. Realitatea nu minte qi, intr-o zi nu prea indepirtatI, liderii nogtri laqi vor pl[ti un ingrozitor pre! pentru insolenla lor". CONCLUZIE Sub masca acorddrii de drepturi femeilor ori homosexualilor, elita satanisti este angajatl intr-un veninos atac psihologic asupra heterosexualilor. Protejarea femeilor gi a copiilor este un instinct natural Ei o motivalie pentru bdrbali. Acceptareaacestei proteclii defineEtefemeile ca fiind feminine. Elita satanizati vrea s[ distrug[ fundamentele de identitate, motivafie qi de coeziune sociald. Ei vor sd distrugd societatea in numele ,,revolu!iei", care reprezintd de fapt tirania bancherilor centrali. Comunismul a fost avanpremiera acestei tiranii, iar feminismul igi trage seva din comunism. Subversiuneaunisex nu este rezervatddoar armatei. Insistenla ca femeile s5 aibd slujbe care si presupunl pericolul qi duritatea fizic[, este un asalt asupra naturii noastre heterosexuale. Mi refer aici la femei pompieri, poliliste, sau muncitoare in construclii. Sun-

in carefemeilesunt mastem subiecliiunui experiment iar bdrbatiidemasculinizati! culinizate, slujbe neag5,de aseNumireafemeilorin aceste menea, Ei rolul nostru de blrbali ca suslindtoriai familiei qi pe cel al femeilorca solii, gospodine Ei mame.In general,multe organizaliicare au legiturd cu elitelele trateazi preferenlial pe femei in oferirea de servicii, pentru a le distrage"atenfia de la clsitorie Ei copii Ei de a fi ei suspentru a-i lipsi pe birbali de posibilitatea {initorii familiei. Am spus adeseori cd toate rlzboaiele sunt impoesteun exempluperfect.Noi suntriva omenirii.Acesta tem adevlratul duqman. Femeile cu arma in mdnb submineazdeficienla qi identitatea heterosexualX. $i a exploatdrisexuale inc[ n-am atins subiectulagresivei femeilorsoldat. Feminiqtiise prefacci sunt apXr[tori ai femeilor, qi cu toate acestea ei pretind ,,oportunitili" pentru ele de a aveaaccesin toiul luptelor. Toli candidatii democrali spun cdfemeilevor fi partea oricdruiviitor plan. De cAndestegreEitsSloveqti o femeiein intimitatimp, s[ fie cAtsepoatede in tea ciminului Ei,in acelagi reguli ca ea sdfie ucis[, schiloditi ori violatd de un dugpe feminigtiin realalor natuii descoperd man?Acesta pe femeilor gi ca pe niqte comduqmani ai rd: ca niEte plici ai bancherilor centraliconspirationiEti. gi ,,modern",mi Ceeace elita numeqte,,progres" tem cd estede fapt inl5turarealui Dumnezeu Ei a stlrii a fost direc[ionatl grenaturalea lucrurilor. Societatea la qit de cevavremeincoace. Treptat,oameniisetrezesc aceastirealitatedurd.

8z

8g

HELEN GURLEYBROWN Transformarea femeilor in prostituate corporatiste iN 1965, Helen Gurley Brown, redactorul-qef al revistei Cosmopolitan, a spus cX o nevastd casnic[ este ,,un parazit, o fhpturl dependenti, o miloag5, o lichea gi o leneEd". Brown a acuzat nevestele ci sunt niEte parazili, dar nu qi nigte prostituate. Brown are stimd fa{5 de prostituate. Ea este una dintre ele. in ultima sa carte, I'm WiId Again, ne spune franc ci in t94t, la vArsta de 19 ani, a fhcut parte dintr-o ,,agenlie de dame de companie" qi a intrefinut relalii sexualecu un bdrbat de 5o de ani pe 5 dolari. ,,De ce nu eram revoltati? Eram fragedl, dar nu necoapt[. Cred cd inc[ de pe atunci aclionam cu o mare dozd de realism... Nu m-am dat in ldturi sd fac orice era necesarpentru a supravietui." A ob{inut un post de secretard pe baza acordului comun cI se va culca cu Eeful ei, bdrbat cisdtorit, iar el va ,,avea griji de ea" in schimb. Aceasti infelegere a durat cAtiva ani. Ea descrie ritualul: ,,Dupd ora cocktail-ului, ne duceam in apartamentul meu sd facem dragoste. Fdceam dragoste?Impropriu spus. Mai degrabd, ardtam ca doi oameni care se impreunau - el p5rea sX se simti bine... Cdt despre moi, m-am deprins si md prefac, des gi bine". Scuza lui Brown este aceeacd le avea in grijl pe mama qi pe sora sa invalidd acasd,in Arkansas. Nimic de zis!... Ea se plAnge cd nu a primit rdsplata financiari fhgdduitl pentru serviciile de amantl: ,+A fi avut nevoie de cineva care si imi ofere sfaturi cum si md port cu un birbat in aceast[ circumstan!5, cum sd il flatez qi cum sd il dezmierd gi giugiulesc. Mi-ag fi jucat rolul mult mai bine".

Helen GurleyBrown a devenitulterior acel ,,cineva care sX ofere sfaturi despre cum sX te porfi cu un circumstanld". bXrbatin aceastX Ea le-ainvdlat pe femeicum s[ fie amante,corpoin loc si fie sotii qi mame. ratiste qi altele asemenea, menta$i-a aduspe deplin contribufiala transformarea litXtii femeilor dintr-o mentalitate de devotament gi rece. intr-una de prdddtorcu sdnge dragoste pe sotul ei si fXcut Iati relatarea ei desprecum l-a o ia de nevasti: ,,.{runc5-[icArligulcu momeala.DrIg[laqa, fermecdtoarea, delicioasa,seducitoareade tine, trebuie sI te infiltrezi in sufletul lui, si-1i infigi cArligul atAt de adAnc,incAt el si nu il mai poat5 scoatedecAt trecAndprin suferinfaceamai atroce,adici sd nu mai poatl trdi fhri tine. Atunci tu strAngilatul Ei ii dai ultimatumul.Eu de doudori a trebuit sdfac asta". Deqi Brown pretinde cI a fost o sotie fidel5, ea credecd adulterul esteo chestiunefireasci. Femeiaeste de vind daci so{ul ei wea si o apucepe alte cirdri. Impulsul sexual,spune Brown, ,,esteun sentiment fizic", ,,epldcut...esteunul dintre celemai bune lucruri pe care le avem...Ei nu trebuiesd fie subjugatniciunui ,.imperativmoral>r". [A la Marchizul de Sade,motto-ul illuminalilor este:,,Fdceea cevrei".] impulsului sexualpoateducela ,,ticuri indbuqirea nervoase, stlri de tensiuneori depresie"qi chiar po[i ajunge,,s[ te arunci intr-o noaptede pe weo stAncd". Dar, ca o damdversatl, te avertizeazX: ,,NiciodatIsd nu te culci cu cinevacareare mai putini bani ori mai multe necazuri decAt tine". Aventurilede la birou qi relatiile sexualecu propriul qef sunt perfectnormaleatAtavreme cAt egti discret[. Ea le spunecititoarelorsd igi facl gefulsI ,,arate bine", sd il facl sXle aprecieze munca Ei si nu se plAng[ dacX trebuiesI rdmdndpesteprogram.

B+

8s

Feminismul,separe,a smulssotiileEi mameledin sAnulfamiliilor lor Ei le-a pus si lucrezepentru corpora1ii.in loc de a sluji soliloi Eicopiilor,carele iubesc, in loc de a-Eiurma solii, carele iubesc,pAni cAndmoartea ii va despd4i",femeilese supun acumqefilorcarele plltesc pentru serviciilelor qi le concediazd cAndactivitateaeconomicia firmei scade. in conceplialui Brown, dacdun so! iubitor se ingrijeqtede o sotie devotat5,ea este un ,,parazit".Dar dac5esteo sclavX corporatistl ori o amant5,atunci ea este,,independent5" gi,,eliberatd". CREAREA UNEI EMBLEME FEMINISTE . in rg;2, familia Rockefeller aloca25o de milioane de dolari in publicitateamedia. ZiareleEi refelelelor media fHceau o reclamdsenzalionallcirlii apirute in 1962a lui HelenGurleyBrown,Sexand the SingleGirI, Femeilor singure li se Ei filmului inspirat de aceasta. spuneasi urmeze cariereqi s[ aibl relalii sexualein afara cisdtoriei. Simultan cu aceasta, Rockefellerii finantau gi fhceaulobby pentru controlul populaliei qi ingineriasocialX. Ca redactor-qef la Cosmopolitcn,Brown a fost un modelqi ,,tutore"pentru femeilede carieri din America qi din lumeaintreag[ (S6de edilii str5ine).S-aclsltorit la 37 de ani qi nu a ar,rrtniciun copil. ,,Probabilea este una dintre cele mai influente femei ale deceniului, poatechiar ale secoluluiacestuia", o ridicd in sl5vi un site dedicatfemeilor.,,Eaa instruit, ajutat, sfhtuit, aclamat,incurajat, eliberatqi promovat femeile,oferindu-lenoi modelede urmat qi un nou manual al revoluliei sexuale.inarmati cu pilula, ea le-a ardtatfemeilor cum...ar puteasI profite de...destinele lor sexuale." 86

DimpreunX cu activista comunist[ Betty Friedan qi agenta CIA Gloria Steinem, Helen Gurley Brown feminismului-moiputJin" triumviratului,,pionierelor" dern. I.AMENTATIE ,,Feminista din mine suferl" trecut6,o tAn[rl feminist[ a scris pe SXpt[mAna blogul ei despresite-ul meu. O femeietradi'tionalisti i-l i-a unei prietenede-alesale,iar aceasta recomandase

femeiarespectiv5 ,,areun prieten careestede acordcu mare parte din cele scrisepe acestsite...Acum qi ea acestora". subscrie Femeiatradilionalisti i-a spus prietenei sale c[ acum ea ,,triieEteviala "ideald" descrisl de site Ei cd s-a mutat in cealaltXparte a lXrii pentru a fi cu prietein vremeceel qi s[ fie gospodin5, nul ei, ca s[ steaacasd qi aducesalariulacasi". lucreazd ea a incurajat-o pe prietena ei sd De asemenea, aibd copii, explicAndu-i,,de ce a nu-fi dori copii este greqit". cei Acest fapt ,,aatins un punct sensibil deoarece din familia meaimi fac zile amarepentru cI nu mI gr[de parc5 ar fi' bescsd imi glsescun so! qi si procreez, il fac"sX obligatl un lucru pe caresunt . Ea ie intristeaz[ la gAndul c[ fiul acesteifemei tradilionaliste va creqtein spiritul acestorvalori Ei va fi istete, lipsit de compania ,,unei femei independente, minunate". realmente

8z

inci mai r5u decAtatAt, dacXaceastl femeieva

astfel".

dentX,istealdEi realmente minunatX,careiqi centreazi existen[a numai asupraei inseqi.(,,Darcel putin md iubesc", afirma tAndramai suspomenitl.) Oameniiii iubescpe cei careii iubesc.Oameniiii iubescpe cei care se sacrificdpentru ei. Nu vei dobAndi iubire vegnici in schimbulunor replici cu saregi piper. O vei dobAndi dacd ili pdstrezi increderea chiar Ei atunci cAndiubitul tdu estein toane proasteori dac[ nu pentru uneledezamXgiri. ceri socoteald PARODIA FEMINISTA A CASATONTNT De cAndo sotieqi mamdnu este,,opersoand adeudratd"? Niminui nu-i trece prin minte sd spunl cI o femeie ar trebui sd iqi dedice iala oricdrui bdrbat. Ea trebuie sX aleagl un bXrbatvrednic de ea, pe unul inzestrat cu anumitecalitili qi caresI fie deschis la minte. Ea iqi cedeaz5 in schimbul dobAndirii ,,independenla" iubirii lui. Astfel iqi exprimd ea iubirea qi astfel devin doi oameniuna. El trebuie sI-i fie loial qi devotatori, dacl nu, incade.O perioadi de curtareindelungatdeste telegerea necesard ca femeiasd se asigurecd facealegerea corec-

CAndva s-a simlit vinovatdpentru cI este ,,otipi sclipitoare, sarcastici,inventivI. in momenteca acestea md simt foarte incAntati cd mi-am asumataceste calitdti... Am nigte prieteni minunati careimi sunt aldturi tocmaidatoriti acestor calitdtri ale mele,'. concluzioneaz[: bine, $i da. Feminista din ,,Ei, mine sufer5.Dar celpu{in md iubesc',. ACEASTA FATAA FOST SPAI-ATA PE CREIER Aceastdfat5 este tipicd pentru milioane de tinere cdrora ,,feminismul"le-a amputat pe plan psihologic feminitatea.

te.

Ea se agteaptdsd iubitd pentru cd este ,,sclipi_ !e toare,sarcasticd, inventivi, inteligentd,deschisb, "-Li_ tioasi qi simpaticd". Toateacestea sunt cAtse poatede bune;insi, tre_ zegte-te, fetilo! Un birbat nu cautd o femeieindepen_ 88

CAndiubeqti pe cineva,a aveaun copil itri pare cel mai firesclucru. AtAt mama cAtqi tatdl gXsesc cd esteo uriagdincAntare acestei noi fiinle. creqterea Crede!i-m5, nicio calitatenu estemai seducltore la o femeiedecAtinteligen[a. CAndeanu are tendinla sI seia la intrecerecu el, un birbat in chip firesciqi doreEte ca solia lui sd iqi exprime pdrerea.Sunt cum nu se poatemai fericit ci sotia mea esteatAt de inteligentl qi de capabili. De ce n-aqfi? Ea estemAnameadreaptl. 8q

Nu imi domin so[ia.Ea nici mXcarnu imi citeqte scrierile.De la sineimi vine s5-i port de grijd EisXo v5d infloritoare. Femeile,,independente" rateazd, aceastX ocrotireiubitoarea blrbatului. O fi fata aceasta weo nespllatl? Pentru ea nu igi facecurXlenie? Atunci de ce estepentru ea o asemenea corvoad5 si o faci pentru familia ei? A-1i face cXminul confortabilqi primitor nu estecevainjositor. Esteindl{dtor. Nu spun c[ femeilenu pot urma o profesie;atAta doar cI familia estemai importanti. Doar un numir restrAns de profesiunioferl satisfaclie. Feministele suslin ci femeileprin eleinselesunt preagoalel5untric pentru a puteatrii vie{i bogate,motiv pentru careau imperioasi nevoiede un serviciucare s[ le implineascX. Aceasti idee esteintru totul in spiritul comunismului.Realitatea esteci majoritatea femeilor muncesc ca sI se suslini financiar,nu ca sI iEi afle implinirea.Cici implinireanu gi-o pot glsi decAt in via[a de familie. CONCLUZIE din mine suferd",spuneaceastlfat[. ,,Feminista Eu i-aEtransmite:nu fi o martir5. Nu te sacrifici pentru o lume mai bund.Ci doar i1i ruineziviata. in loc de a ascultade ,,feministadin tine", ascultd-1i inima. DacI ideologia ta te facenefericitd, e timpul s[ o inlocuieEti.Inima ta nu poateminti. FEMINISMUL POATE FI TRATAT Daci este diagnosticat din timp AM PRIMIT MULTE EMAIL-URI de la tinere feministe suduindu-mdpentru lucruri pe care nu le-am spus niciodat5. A"ga ci am rdmas surprins si aflu de o anume ,,Meaghan", cate mi-a citit realmentesite-ul qi 9o

carel-a mai qi inteles.Ea qi-a dat seamacd indoctrinarea la carea fost supusl a fhcut-osi nu mai functioneze normalqi a cerutajutor. ,,Sunto femeiede zo de ani, teribil de indepencu complexul<niciunbdiat nu poadent5,qi am crescut te facecevamai bine decAtminen.Am fost foartecapafapt incurajat de cei din preajma mea, bill in qcoald, care m-au imboldit intotdeaunasI fiu mai degteaptd, de la aqao mai bund, mai rapidl; auzind toate acestea vArsti tAnIri, nimic nu imi pdreaneobignuit.O dereglarede alimentatie, intrerupeun mariaj cu probleme, ulterioare(cu rearelatieicu mamameaqi alteprobleme care s-au confruntat qi celecAtevafemei cu care am reuqit sXmentin prietenia)md indreptltescs[ cred cI este imperios necesar sd reflectezasupraunor elemente a dat glasticutudin via{amea.Muncadumneavoastrl lui haos lduntric pe care dureros il experiazdmai cu noastrd. seaml generatia Esteo ironie sdte gAndeEti cXoamenii,dupl ce au atins deplina maturitatefizicd,incX ar mai putea avea pentru a inv51asXdevin[ cevaatAt nevoiesd CITEASCA de simplu Ei fundamental ca genul cu cares-au niscut. Dar daci am fost crescuti in aqafel incAts[ ajungemla o asemenea destr[mare interioari, trebuie sd reincepem de undevatdmdduirea noastrd. Am observat ci... spunelic[ [feministele]sunt cazuri pierdute. Pentru toate cazurile pierdute de pretutindeni, poateati binevoisi publicali un eseuori weun articol care sd ne indice caleaspre salvare:Dumnezeu qtie cI suntem foarte multe de acestgen gi nu mi-ar pldceaca $ansamea de vindecaresI fie pecetluitdcu <<prea eticheta tArziu>qi nimic mai mult". Meaghan, felicitdri pentru ci eqtiatdt de infeleapti qi cu minteaclard.Iatd cAteva idei: r. Giseqteo femeiefeminind,sotieqi mami, care estedispusi s[-ti slujeascd drept model.Trebuiesd fie

9r

genul de femeiecare qi-a clldit viafa in jurul soplui qi copiilor s5i, Ei estebucuroas[cI a fXcutastfel.Ai putea afla o astfelde femeiein mediiletradilionale,in centrele comunitililor bisericeqti ori etnice. z. Soacra meaa sfHtuit-ope solia mea:,,Gdseqte-li un bdrbat care sd aibi grijd de tine, dar si fii qi tu in stare sd-ti porfi de griji". Cu alte cuvinte, solul Ei copiii tii s5-ti fie prima prioritate,in acelaqi timp urmAndu-li qi interesele profesionale. Dac[ vrei s[ urmezio facultate, concentreaz[-te mai bine pe dobAndirea abilitdlilor de marketing.$tiinlele umanistesunt o indoctrinarein spiritul deregllrii feministe masonice. Ideal ar fi si te clsdtoregtiqi s5-ti intemeiezio familie inainte de a mergela facultate, dacdchiar wei sI mergi. Nu te culca cu niciun bdrbat dac[ nu te afli in3. tr-o relatie statornici de iubire caretinde cltre cdsitorie. Dedicd-teviitorului tdu so! qi copiilor. Alege-{i ca iubili in vederea cdsdtoriei b5rbali cu cel pufin cinci sau mai multi ani decAttine. Pentru intimitate, trebuie sd ai parte de exclusivitateEi de stabilitate. Sexulesteun act de posesiune. Nu te pofi aflain posesia mai multor bdrbati qi si nu apadii niciodatdweunuia. putereade a iubi qi de aveaincredere sestinge.PAntecele tdu nu este piqoarul-de-spermd al weunui strdin. mai buni, mai 4. InceteazIsi fii ,,maideEteapti, rapidd" decAtbirbalii pe careii intAlneEti. intr-o oarecare mlsur[, o femeie trece in umbrd qi trdieEteprin sotul gi copiii ei. Glseqte-liun bHrbatcarela modul firescte admird, te respecti qi are increderein tine. Nu ili irosi wemea cu imberbii. Bdrbaliivor putere;femeile vor iubire. Unirea heterosexuali se bazeazd pe schimbul dintre cele doui: puterea feminind (in iensul lumesc)qi iubirea masculini (putereasa exprimati ca iubire). O femeie iEi exprimi iubirea peniru un bXrbat prin sentimenteempaticeEi increderea oferitd,nu prin provocaregi competitie.Ea ii oferd puterea ca el sI ii
92

dorin{ele(adicds[ o iubeascd). implineascd Desigur,el in toate privintele.Glseqteun bdrbat ii va cerepdrerea cu o viziuneoptimisti asupravietii qi capabilsd te-plasezepe tine in centrul existenleisale.Iar prin aceasta transmit bdrbatilor un mesaj implicit. Blrbatii trebuie sI gtie ce vor, s[ iqi asumerolul de capi ai familiilor qi femeilor increderea. sdle cAgtige Doi oameni nu devin una luptAndu-sepentru 5. acelaqiteritoriu. in generalvorbind, bdrbatul ,,facecasa, femeia face c6minul". Diviziunea muncii este natural5 gi complementarl.Femeilesunt menite a aveacopii qi a-i creqte.Ele au nevoie de birbati care sI le fie sprijin. Inva{5 cum sI fii gospodini qi mamd. Dezvolgi indemAnlrilepentru a fi o sotieqi t5-ti personalitatea o tovarig[ vrednicl de a fi doriti. OdatI ce acordulprivitor la schimbuldintre putere qi iubire este stabilit, rolurile distribuite pe baza genului nu trebuiesi fie rigide. Cheiasuccesului esteaceea ca femeia sI fie dispusd sd devini Tovarlgul de nIdejde al Cdpitanului ei, deoareceel o iubeqte,ii apdri gi ii esteintru totul fidel. Dupd aceea, interesele fiecare va face ceeace poate, in functie de preferin{ele corespunzdtoare practice. abilitililor qi de considerentele 6. Rlsfoiegtecartealui Helen Andelin, Fascinanta ci feminitateaesteo art6. feminitate, carei{i aminteqte insl vei afla Nu toate ideile ti se vor pdrea relevante, multe indicii folositoare.De asemenea, aruncl o privire peste site-urile Surrendered Wife qi Ladies Against Feminism.Vezigi acestsite despreceinseamni si fii cu adevdrat femeie qi gospodin[ (www.homeliving. blogspot.com). Mai sunt o duzindEiaici: http :/ /wrvw.outofthenestandbeyond. com/ links womens interest.htm. pe femei ca ln concluzie,Rockefelleriile amdgesc sXuite cd ele sunt parte a unui ciclu natural qi cI perioadade vArstdintre rB qi z5 de ani estecruciall pentru 93

intemeierea unei familii. DupI cum merii infloresc primlvara, tot astfeltinereletrebuie si se cisltoreascd qi sI aibd copii la timpul cuvenit, conform naturii. Rockefelleriivor ca femeile Ei blrbatii sX rateze ocazia de a intemeiafamilii puternicecaresI ii aperede inrobire. (A se vedeazece pagini de iegiri istericede-alefeministelor revoltate de acest articol la: http ://feministing.com/archives/ oo6o98.html, dovadl pentru mac[, odatl ce le-a fost amputat[ feminitatea, joritateanu preamai existl qansd de vindecare.)

PARTEAA DOUA HOMOSEXUALITATEA $I HETERO- HOMOSEXUALITATEA

iwrnn A NEeuAcr gr A Fr evrAcrTr

Este omportamentul gay maladi\B Imaginati-vd cX un organism este bolnav. Imaginati-v[ cX celulele bolnave conving organismul ci ele sunt cele slnltoase qi ci celulele sinltoase sunt de fapt cele bolnave. Credulul organism s-ar imboln[vi din ce in ce mai tare. in zilele noastre, aceastaeste rela{ia dintre societate qi homosexuali. Pentru gay, comportamentul homosexual nu este cu nimic diferit faptului de a fi stAngaci. Pe de altd parte, pentru aceqtia,comportamentul heterosexualnu este natural, ci este conditionat social, fiind qi ,,opresivpentru femei". Societatea heterosexuall Ei familia sufer[ grele pierderi. Liderii noqtri neghiobi, oportuniqti Ei lagi ne-au trldat. Nici mdcar nu qtim cd suntem supuEiunui atac. Haideti sh stabilim cine e, de fapt, bolnav. - Haideti si analizdm comportamentul gay dupi cum apare el definit de doi gay, Marshall Kirk qi Dr. Hunter Madsen, autorii c54ii Dupd bal: Cum ua depdEi Americafricc Ai urafald de gay in anii'go (tg8g). In capitolul qase, ei schileazd ,,zececategorii de comportament eronat", deduse din propriile lor experien!e, vasta lecturi qi miile de ore de conversalie cu al[i gay. Teza lor este aceea cd stilul de via{d al gay-lor (atentie, nu sexualitateagay-lor) este ,,buba". Ei vor ca 95

94

gay-i sd iqi imbunit5leasc5 imaginea, explicAnd ,,ceeste in neregul5 in cazul unui mare numdr de persoanegay". Ceeace urmeazl sunt doar cAtevaremarci. Citind acestea,intrebati-vX daci mai existX weo alt[ comunitate, inclusiv Mafia, care sI poatd face astfel de generalizdri despre ea insdgi. Intrebati-vd dacd heterosexualii n-au prins deja boala, mdcar in faza ei incipient[. Autorii spun cX ,,un procentaj surprinzdtor de ridicat" de mincinoqi qi de escroci patologici sunt gay. Catza este un obicei de disimulare ce duce la o autoamlgire inverqunati cu privire la propria homosexualitate qi la ceeace presupune ea. Ei spun ci gay-ii tind si respingl toate formele de moralitate qi de judeciti de valoare. Moralitatea gay-lor se reduce la ,,Pot sI fac orice vreau, aEaci tu poli foarte bine s[ te duci naibii" (,,MX simt bine, o voi face!"). Dacd un gay are chef sI il seducd pe iubitul prietenului s5u, o va face, justificAndu-se cI acesta este un act de ,,libertate sexual5."qi, prin urmare, la naiba cu prietenul. Ei caracterizeazdbirbatul gay ca suferind de o dereglare de personalitate de tip ,,narcisist"qi oferi aceasti descriere clinic5: ,,Lfn egocentrism patologic, o nevoie de a beneficia de permanenti atenlie qi admiralie, lipsd de empatie fat[ de al1ii, se plictiseqte lesne, este superficial, pasionat de mod5, centrat pe obsesia de a seduce, pune un accent supradimensionat pe infdligarea exterioar5, qarmant la prima vedere, promiscuu, gantajist, preocupat sI rimAn5 tdn[r, relatiile sale pendulAnd intre idealizare qi subestimare". Ca exemplu al acestui narcisism, autorii spun cI ,,o propor[ie foarte mare de bdrba]i gay" care au fost diagnosticali pozitiv cu HIV continui sd intrelind relalii sexualeneprotejate. Ei spun cI majoritatea gay-lor sunt extrem de promiscui qi de indulgenli cu ei ingiqi. Ei trebuie mereu

sd mlreascdmiza pentru a ajungela excitalie.Acestritual incepecu alcoolqi cu droguri qi includeaspect_e ,,inin mizerie(fetiqism terzise"alesexuluiprecumtdvdlirea qi coprofilie)gi sadomasochism, violencarepresupune !a. Ei spun ci mulli gay fac ser in blile publice gi considerd oprirealor o hl4uire anti-gay.Mulli cred cd e dreptul lor sd umble dupl bdrbali normali, inclusiv dupl copii. prdddtori sexualihotdrAli", Mulli gay sunt ,,niEte fixati doar pe tinerete Ei pe frumuseteafizicl. CAndvine privorba de bitrAni ori urA1i,gay-ii devin ,,adev6ra{ii gonitori de homosexuali". Fiind ei ingigi deziluzionati, sunt cinici cAnde vorbadespredragoste. ,,Relatiiledintre persoaneleBay de obicei nu dureaz6, foarte mult." Ei se plictisescrepedede partenerii lor qi cad victime tentatiei.,,Rata inqel5riiin cazulb5rbatilor gay <clsdtorilir, intr-un interval de timp destul de indelungat, seapropiede Loo%o." Chiar Ei prieteniile au labaz[, testul sexualgi sunt greu de mentinut. Homosexualilor neatrXgitorile este giseasci aproapeimposibil sd-gi un prieten Ei, cu atAt mai mult, un iubit. Autorii spun cd gay-ii au tendinta sI negerealitatea in diversemoduri: prin gAndirea deziderativl,paranoia,lipsa de logicd,emofionalitatea, imbr5liqarea unor idei trdsnite. -Mai existi weo indoiald c[ acestcomportament estemaladiv?Nu simt niciun fel de rdutatefald depergay.Am aceleagi soanele sentimente ca gi fald de cei caqi nu re suferd de gripd. Vreau sI se insdndtogeasci weau sdrdspAndeascd boala. Din plcate, chiar qi autorii acestei cd4i se autoamdgesc.Ei pretind ci stilul de viatd al gay-lor, qi NU sexualitatea gay-lor,este,,buba". Pecinevor ei si pdcXleascd? Celedoul sunt inseparabile. 97

96

Autorii cred ci ,,problemanoastrl este aceeaa unei proaste imagini in ochii heterosexualilor". Din nou, pe cine vor ei sd pdcileascX? Nu imagineaeste problemareald. prezintl in detaliu ,,oampli campanie Cartea care sd fie intreprinsdasiduuin spaliul public qi caresi aibl in vizor satanizareaimaginii noastre nefavorabile". Punctele forte ar fi acestea: . ,,Desensibilizarea": impAnzireaAmericii cu reclamecaresi ii prezintepe gayin ,,modulcel mai pulin jignitor cu putin!I". . ,,Bruiajul":reclamecaresI punl semnulegalit[' intre frica de gayqi ura fatl de evrei,negriqi femei. tii . ,,Convertirea": prezentarea de imagini cu gaycare sI arateca niEteoameniobiqnuili.,,Imaginea trebuie sI fie icoananormalitilii". Ei spun ci ,,nu are importan!5 cd reclamele sunt niEteminciuni", deoarece ,,lefolosim ca si contrabalansdm stereotipurile negative, caresunt niqteminciuni de Ia un capdtla altul". . Carteaa fost scrisl:in 1989 qi, in mod evident, aceasti campaniea avut efect. Cititi ce au avut autorii de spusin aceastd privin{l: ,,Prin convertire,noi numim ceva cu mult mai amenintitor pentru sfrlu/ de viatd americanfdecAtsub(...) Noi inten{ionim sd convertimemofiile, versiuneal. mintea gi vointa americanuluiobiqnuit printr-un atac psihologicpl5nuit, sub forma propagandei bdgatl pe gAtulnatiunii via media.Noi intenlionlm (...) sI le metamorfozdmura in sentimente calde,fie cd vor vrea ori nu" (sublinierea mea,p.$3). gay-ii vor ca americanii si inve[e cd ceva A,gadar, ce ei, in mod firesc Ai pe bunl dreptate,socotesc a fi maladiv este de fapt sdnitos. Astfel, americanii nu se vor mai putea opune avansurilorlor de prin parcuri, cazirmi, bii ori sili de clasi. 98

Este un semn de cinism Ei de autoamigire din partea autorilor faptul cd tocmai ei il citeazepS__L._lbologul M. Scott Peck,cqre,in Oamenii minciunii, spiine despre pQ e earesuferi de narcisismul eJJre.m rsoan_el -_qri ". qgltgr-r] srrnt_Uq*f _sf, mplu,,rli _$ i si "

tilo r es65;lnar/. Sleitiiii'ntagi."

PlrybA

distorsioneazi realitatea, astfelca ei s5" apar[ intr-o lun!@ prielnicl, iar cgilalti*sd fie aru;_ 6ntuzie". Dacdagavor, gay-iipot continuasd se plcdleascd. par q4lucetezede.g_lgp{g"g!l_fi pe_!aj. Comportamen-

FXAUAnrrawru-q,
qrRevolutia (homo)sexualA cE GEN DE BARBATCITE$TEpLAyBOW rJnul care estefoarte grijuliu cu aspectulsdu fizic, cu casaqi cu averile sale. Este mare consumatorde sex, cAt de mult posibil,qi igi alegepartenerele mai cu seamddupd aspectulfizic. Este egocentricqi nu doreqtesI se impliceemo{ional ori oficial.Credeci o femeiel-ar sufoca, iar copiii ar fi o povari. Este acesta un portret pe care il identificali la multi blrbati? nSle lb!4I_tdealul pe care revista Playbgllh tftguflaf[5rhatilos inci din anii '5o.

4gg.copii gi societate. Similitudinea dintre idealul transmis de revista Playboy gi idealul homosexualnu este o coincidentd. 99

RaportuI Kinsey (tg+8) a stabilit care sI fie setul de conceptiigeneralacceptate fatd de sex.A militat pentru exprimarea sexuald neinldntuitdEi a devenitmanifestul contraculturii.L-a inspirat pe Hugh Hefner sd creeze revistaPlayboyin 1953. In esen{I, Raportul Kinsey spuneacI atAt de rdspAridit era comportamentul sexual aberant, incAt trebuia s[ fie acceptatca fiind normal. Mullumitd psiholoageiJudith Reisman, qtim c[ A]fred Kinseyera homosexualqi ci Raportul Kinseys-abazatpe datefalse. El a bltut Times Squarein lung gi-n lat ca si iqi caute subiecti.Mai mult de z5% dintre acestemostre constaudin prostituateqi puEcdriaqi, incluzAndmulli agresori sexuali.Kinsleya Spusc5, to%o dintre americani eraugay,cdndde fapt erau doarz%". Pentru a demonstracd qi copiii au nevbi sexuale legitime,Kinsleygi camaraziilui pedofili ori au abuzat ei inqiqi 2ooo de bebelugiqi copii ori/gi s-au bazat pe informa[ii din lagdrelede concentrare naziste(Judith Reisman, Kinsey: InfracSiuni gi consecinfe,1998, p.
312). Kinsey pretindea cd face parte dintr-o familie conservatoare.De fapt, el a murit prematur de orhiti, boal[ asociatl cu masturbarea, impotenla qi automutilarea. El a sedus mulli studenli de-ai s5i qi qi-a obligat solia qi asociatii sI facl acasl filme pornografice (Reism?r, p. 278). Reisman conchide: ,,Patologiile sexuale in continud creqtere (...) predate in Ecoli (...) ori reflectate in artele noastre frumoase, in cultura noastri de mas6, in presi, justilie Ei politici public5, oglindesc in mare parte psihopatologiile sexuale inventariate de echipa lui Kinsey". Kinsey, sponsorizat de Fundalia Rockefeller, a urmdrit scopul de a ,,inlocui ceea ce in{elegea el drept limitata erI iudeo-creqtind procreativd cu un paradis promiscuu de tipul ..orice este permis> al bisexualilor,
100

gay-lorgi pedofililor"(Reisman, Fdurirea de copii gay: p.4). Studiu, EROUL LTII HEFNER Hugh Hefner a suslinut c5, Raportul Kinsey ,,a produs o colosaldtrezire sexual[, in mare parte datoratI atentieimediei..."Aceasta aratdci elita orchestreazd schimbarea sociall folosindo exageratipublicitateme(vezi Reisman, Kinsey, p. dia Ei puterea reclamelor. 307). Cu un zel mesianic,revista Playboy a rdspAndit evanghelialibertltii sexualebdrbalilor americani, care in anii 1950-1960 incl mai rezervau sexulinstituliei cisdtoriei. Scopulrevistei Playboy, similar scopului tuturor pornografilor,era acelade a atragebdgbaliipe tdrAmul fanteziilor erotice prin prezentarea. de imagini atrdgltoare.Pentrua faceaceasta, ei trebuiau si ii impiedices5-qiglseascdadevlrata satisfactie in cdsnicie. Dupd cum se expriml Reisman,,,Playboy a fost prima revista nationald care exploata fricile tinerilor unei famistudentifatd de femei qi fati de intemeierea lii. Playboy qi-a propus si fie un substitut confortabil, (Judith heterosexuale" de nldejde, al iubirii monogame Reisman, Pornografii softj oitcd tare, p. 47). Playboy qi feminiqtii radiDugmanineimpXcati, cali qi-au gdsit un punct comun in ura fatd de familia nuclearl. Drept rezultat,societate.a suferdacum de epidemiadezintegrdrii familiei, a pornografiei, a impoten!ei,'a abuzuluisexualal copiilor, a violenlei sadomasopr'ecum qi chiste,a cazurilorde sarcindla adolescente, de un adevdratcocktail de boli cu transmitere sexual5 qi;desigur, de SIDA.

101

HOMOSEXUALITATEA de Eu definesc ca pe o dereglare homosexualitatea de a stabili o legdtudezvoltare de incapacitatea cauzatd ri permanenti cu un membm de sex opus. Psihologul Richard Cohen,in Restaurarea normalittilri: Inlelegerea Ei uindecarea homosexualitdsii(zooo), sus{ine cd sI aceasta se petreceatunci cAndun biietel nu reugeqte creeze o lefXturdcu tatXlsdu.intrelinAndrelalii sexuale cu alli b[rba!i, gay-ul adult incearcl s[ compenseze in adolescenti. dragostea dintre tati qi fiu refuzatd Dr. Charles Socaridesconfirmi cd ,,majoritatea bdrbafilor implicati in relatii sexualecu persoanede la ceacelaqi sexreactioneazil,la un nivel subconqtient, va in neregull ce a a\,'ut loc in perioadaceamai timpurie a dezvoltdriilor - existenta unor mamepreaautoritare qi a unor tati care nu qi-au asumatresponsabilitatea creqteriilor. Printr-o indelungat[ cercetare, am observatcI homosexualul aEa-zis eliberatnu esteniciodatI cu adevdrat liber. in multiplelesaleaventuricu indivizi de acelaEi sex,chiar qi gay-ulcel mai efeminatciuta sI incorporezemasculinitatea altora, deoarece se afld intr-o clutare compulsiv[,nesfArqitX, a blrbdtiei, a cdrei dezvoltare i-a fost refuzatl din fragedi copildrie" (Cum a ajunsAmerica g aA). Psihiatrul Jeffrey Satinovera indicat o altl cauzl a homosexualitXtii. Un sondajdin anul r99o care a vizat looo de gay aratdcI 37% dintre aceqtia au fost molestati sexualde un partener mai vArstnicori mai puternic, inainte de a implini vArstade 19 ani (Homosexualitatea Si uiala publicd americand, L999,p. 24). Vreme de multe decenii,gayJor li s-a spus cI ei qi au fost crunt persecutati. sunt ,,bolnavi", Solufiaactivigtilor? Sd convingi lumea cI, de fapt, heterosexualii sunt cei bolnavi.in :4,7g, ei au forfat Asocialia AmericanI de Psihologie sXproclamehomosexualitatea ca fiind
LO2

devenormale.Brusc,a incetat sd mai fie o dereglare, qi normald.Psihinind o ,,preferintisexualS" slnXtoasX atrii care aveaualte plreri au fost ostracizati.Conferespinse; rinlele lor au fost anulate;clrlile qi articolele, promovarea lor, interzis[. Astfel ar trebui sd functionezeqtiinta? BOLII NASPAT.TDIREA Dimpreundcu feminiqtii,activiEtiigay au inceput operade distrugerea tuturor instituliilor heterosexuafamilia nuclefeminitatea, cXsdtoria, le: masculinitatea, ar[, echipacercetagilor, sporturileqi armata. Sprijinitride elita financiar[, activigtiigay $i sustimare m5suri sensibilitanXtorii lor ne configureazd.in pentru puerila obsetea culturale.Ei sunt responsabili video: care ne invadeazX televizidnea, sie pornograficd clipurile muzicaleEi internetul. Acum cu to{ii suferim pe care eu o considera fi de dereglarea homosexuald, fixa[ia infantili. Manualelede eliberarea gay-lor vorbescdespre sexualit5tiilor Ei despre,,desensibiliza,,normalizarea" prin etalarea M-am rea"heterosexualilor ei ostentativd. albit la fafi cAnd,luAndu-mibiiefelul de zeceani si vedem filmul lui Adam Sandler,BiIIy Madison, l-am auzit pe un tAn[r adolescentdin povestearespectivdintrepe un altul: ,,Te-aiculca cu Pamela bAnduJ ngnEalant tAndr?" Anderson sauai preferaun JackNicholson in serialul de la trecutl, de comedie SdptdmAna televizor, WilI gi Grace,Jack, care estegay,igi pune un gort pe care scrie ,,Sirutd bucdtarul",pretinzAndci a Dupdcum au crezutcXal doilea,,o"estede fapt tJn,,c"7. prosteascd pe izbutit comuniqtiisI ii oameniide bine cd
z Ar fi reie$itcuvAntul,,cock", conotatie careare aceeagi ,,cocoq", vulgardca gi in limba romAni [n.tr.]. 103

radicalismul era cevaqic, tot astfel gi activiqtii gay hotlrisc ce anume estein vogi pentru liberalii creduli de azi. Activiqtii gay qi feminiqti considerX cd moralitatea traditionali a fost inventatSpentru a menline un injust status-quo.De fapt, moralitatea este inlelepciunea omenirii, agonisiti de-a lungul timpului, referitoarela ceeace este slndtos qi diruitor de supremi implinire. Perversiunea estedevierea de la ceea ceestesIn5tos. Moralitateaheterosexuall'plaseazl sexul in contextul iubirii qi/ori al clsitoriei, deoarece aqaestesdnXtos qi uman. Ea garanteazd c6, celui mai profund Ei intim act dintre doui persoane ii corespunde o legdturl emo{ional-spirituali. Relatiilesexuale promiscue reprezint5 un strigit disperat de invocarea iubirii. Iubirea gi c5sltoria r5spundacestei tAnjiri qi ddruiesc rodul firesc qi necesar al sexului,copiii. CONCLUZIE Cu ajutorul lui Hugh Hefner,Alfred Kinseya separat sexulde iubire Eiprocrealie. El l-a redusla nivelul unei functii biologice de tipul urinlrii. Activiqtii homosexualimiliteazi pentru sexul anonim: majoritatea gay-lorau pesteo duzinl de parteneripe an. in forma ceamai putin extrem[, heterosexualii au adoptatacest model. Recent,un editorialist sociali-a descriscu oarecareinvidie pe prieteniilui heterosexuali ale cdror relatii au luat sfArEit: ,,Sedespart,dupi.ce s-au bucurat, pare-se,de cea mai frumoasl perioadl qi de cele mai fierbinti momentedin via{alor". in concluzie, ,,revolu{ia sexuall" a fost, intr-adevdr, un triumf al unui plan al elitelor ce a vizat creareain noi a fixa[iei infantile. Perioadacurtlrii gi a obsesiei sexualereprezintX o etapda vie{ii. Dupd clsdtorie trecem Ia lucruri mai importante.Agendaelitelor urmlreqteca noi sdfacemdin sexpreocuparea de o viaro4

td intreagd.in scurta perioad5de 4o de ani, aproape s-au-e-vareferitoarela sexualitate toate constrAngerile in stare defensieste heterosexualX porat,iar societatea culturall qi sociall se va accentuadin ce vd. Dec5derea in ce mai mult dac[ nu seva produceo contrarevolutie. GAY CASATORIADINTRE,PERSOAI.IELE Societateaheterossarali se afl [ sub asediu HETEROSEXUALIISE AFLA SUB ASEDIU iN guvernula schimbatdefinilia multe locuri. in Canada, juridicd a cisltoriei pentru a le inlesni gayJor cisltoria. Pentrua-i mullumi pe gay-ii cu gAnduride cis[torie, din populatie, semnificare constituie mai pulin de 5o/o calia unei taine centralea heterosexualilora fost denaturatd. Aceastaa fost o evidentl inqel[ciune infhptuitl Oficialicu scopulde a compromiteheterosexualitatea. tXlile ar fi putut sI le ofete gay-lor un statut echivalent ei le spun hecdsitoriei,insXdistinct.in loc de aceasta, qi nu existdnicio homosexuali intre ei c[ terosexualilor diferentd. Cdsdtoriaeste o institulie heterosexuall a clrei menire este unirea unui cuplu pe viatd Ei intemeierea heunei familii. Imaginali-v5ci, in numele,,egalitX1ii", gay-lori'. Sauce terosexualiiar aveaun fel de ,,parad[ a Paqtele? ar fi dacd musulmanii ar incepe sI celebreze Oamdniiau dreptul sI iqi protejezeinstitutiile de cei din sdle preiaqi sXle schiloddascd. afaralor caredoresc in rgg4, activistul gay MichelangeloSigrrorile a suslinut lupta ppntru acceptareaoficiald a clsdtoriei gay-lor qi pentru oblinerea beneficiilor sale, cu scopul institutie (...) qi de a de a ,,redefinitotalmenteaceastX transformaradicalo institutie arhaici" (Out magazine, rgg4,p. 16r). decembrie-ianuarie
105

Campaniade a schimba modul heterosexual de viefuire se intensificX. Oameniinormali trebuie sXrealizezeci se aflXsuh un asediucreatde big gouernment qi de big busfness. in Vancouver, pXrin{iicu greu au reuqit si ii impiedice pe activiqtii homosexuali sd isi includi cdrfilein curriculum-ul de la gridinifd. in Sfate]e U.nite, Asocia{ia Americanl de psihologie s-a confruntat cu o mare presiunepentru a scoatepedofilia (relafiile sexuale cu copii) de pe lista tulburdril,ormentale.Newsueek prezentaintr-un articol specialcuplurile de acelaqi sex la balul de absolvirea liceului. ..jn loc de a se iscao disput5, qcolile au spus:caree problema?!" Majoritateahomosexualilor sunt oameni la locul lor, carenu dorescdecAtsi fie lisali in pace.insd fundatiileqi corporafiilesus{inute de eliteinidins finan{eazd-organizatiile homosexualilor pentru a distrugetesu_ tul heterosexual al societitii. AGENDA SECRETA Activigli! SaVpretind c6 tAnjescdupi ,,toleranld" . qi ,,egalitate". ins5,in disculii particulare, Li recunosc'ci urmdrescun plan ascuns: si remodeleze societatea du_ pI chipul lor. Pu{inle pasdcAtriu pot produce. ultim al revolu{ieifeministeesteelimina_ ,,Scopul rea distincliei dintre sexe",spuneShulamithFirestone (Dialecticq sexului,tg7z, p. ti). heterosexuald ,,Hegemonia estein curs de eroda_ re", scrie Gary Kinsman.,,Formele sexualitItii conside_ rate naturaleau fost socialcreateqi pot fi socialtrans_ formate" (Reglarea dorin{ei: Senta[itateain Canada. 7 9 8 7q , . 2 1 9 ). liberl, tofi vor fi gay',,spune Al_ ,,Intr-o societate l-9".Yo11rg, un pioner al Miqcdriide eliberir.u u gayJor (John D'Emilio, Chestiuniintime: O istorie o ,nirititAto6

Siiin America,p.3zz). ,,intr-unanumesens,Dreapta spuneun istoricgay,JonathanKatz.,,Daaredreptate", cI sustin[torii lesbianismuluivor dobAndi vreodatX de a deplin5,vor isprdvi cu necesitatea.social5 egalitate facedistinctiaintre heterosexuali Eihomosexuali. camiEcXri chiar Ei a celeimai moderate Secretul, re militeazi pentru drepturilecivile alegay-lorEilesbienelor qi carea obtinut statutulde curent majoritar,este fhglduinla unei radicaletransformXri(ori amenintiri, o depindede prisma valorilor pe care le impirtdEeEte 1995,p. persoaniori alta) (Inuenfia heterosexuolitdtii, 188.) ASALTUL GAY-LOR $r FEMTNT$TTLOR un temei Activiqtii gay Ei cei feminiEtiiqi gXsesc comun al luptei lor in ideeaci qi unii qi allii insisti pe faptul cI diferenleledintre femeieqi birbat sunt artifiei ignordnd orice dovaddgtiintific5. ciale,prin aceasta adese considerd,,feminiqti", DeEimulli heterosexuali feministdestede fapt de naturl vdrul esteci miqcarea Aceastaconsideri cd blrbatii Ei femeile homosexuald. sunt totuna gi doar condilionareasociali ii face sI fie fa{I de pereste dragostea diferili. Homosexualitatea soana aidoma[ie. Astdzi,activiqtiigay Si feminiqtivor pur Ei simplu indiferent ca ,,oamenii"sI facd dragostecu ,,oameni", de sexullor. Ei prezintdca patologiccomportamentul Pentruei, birbafii sunt prin firea normal,heterosexual. CaesteopresivX. Ior abuzivi,iar familia heterosexual5 esteabolireaheterosexualitllea cltre dreptatea social5 (Nu adevlrata,,ur5."?) este aceasta cumva tii. Marxismulde inspiratieIlluminati a niscocit ambelemiqcdride eliberare- Ei a gay-lor,qi a femeii - prin la cel de gen.,,Patriartransferarea conflictuluide clasX

i11

ro7

hatul" (familia heterosexual5 dominatdde b[rbat) este ridlcina tuturor relelor qi trebuie si fie distrusi (,,transformatI"). Femeilor (proletariatul) qi oriclr6i fiinte ,,oprimate" (gay-i, unele minorit5li favorizate) trebiriesI li se ofereputere gi rang inalt pe un taler de argint. Scopul,,revolu{ionar" al illuminalilor esteintemeierea,,NoiiOrdini Mondiale",a socialismului autoritarist sub tutela capitalismul monopolist. Adicd big gouernment-ul in slujba big business-u/ui,stAngain slujbadreptei. PASWITATEA Dar de ce indurd oamenii normali acestatac cu pasivitate? r) PartidafeminiqtilorEi gayJor poartdun rizboi beneficiind de perfectdsiguranlI, mimAnd un fals statut de victime. Oameniinormali nici nu igi mai pot apIra sexualitatea de teamaacuzaliilorde ,,homofobie" qi in zilele noastre, cel carenu doreEte ,,sexism". sdfie gay esteconsiderat homofob. z) Aidoma comuniqtilor,feminigtii se ocupd cu practicainqellciunii. Au atras sprijin din toate pdrlile, pretinzAnd cd apird femeile, cAnd de fapt au urmdrit dintotdeauna o agendX homosexual[. Acum politicienii qi medianeagl categoric totul, deoarece ei sunt cei care i-au pus pe acegti radicaliqti in postura de edueatori. Situatia este comparabill'cu refuzul liberalilor de la sfArqitulanilor r94o de a recunoaqte cd guvernul era plin de spioni sovietici.Era vorba de acelaqi fenomen: comunismulcondusde clanulRockefeller.

iNnocrnrNARE iN srrr, sovlETrc

zein Ecolio atmosferl mai deschisi[fa!5 de homosexuzoor). 16august ali]" (NahonolPost, pAnI la aleza familia Aceast[ atitudine se extinrcle precum:Mdmicile cl4i prin unor lectura heterosexual5 Tdticii BIue. Brou)n, Tdticii Iui Aashaqi Cei doi tdtici, esterealmente Pede alt[ parte,heteroSexualitatea un tabu. Manualelecopiilor noEtri au fost rescrisepen- ' tru a elimina orice aluziecd birbatii qi femeile ar putea fi diferili, ci ar putea trii in farnilii tradilionale, ori c[ ai puteasI secomportein moduri ,,stereotipe".. Ca lector universitar,am incercat sd predau rocareau infhliEatiubimancieriprecumD.H. Lawrence, pozitivi. Am fost termeni gi in rea dintre bdrbat femeie acuzatde ,,hi4uire sexual5"de activistelefeministe qi mi-am pierdut slujba (o feministd radicald ar putea consideiaastlzi orice fapt deranjant pentru ea ca fiind

cel mai mare dar pe care viata ni-l ofer[. Aceast[ contestarede zi cu zi a identit[]ii noastre sexualeechivainainte, principiul ,,triiegteqi laleaz[ cu o perseculie. sI-i gi pe allii sXtrliascd" era la mare cinste.Acum, activigtii gay Si cei feminiqti, finanlali de illumina{i, Ei-au propusfhrd indoial[ sd nu ne mai lasesi triim.
109

108

MODEI-AREA RI,ALIZATA DE MASS-MEDIA intr-un episod al emisiunii TV Prietenii, Rachel izbuteqte si fenteze plitirea unei amenzi de depdqire a vitezei flirtAnd cu un polilist chipeq. Rossse urcX qi el la volan qi este oprit deoareceruleazl cu vitezd prea micd. Ross incearcd Ei el sX flirteze cu polilistul. Mesajul este acela ci noi toli putem fi bisexuali, chiar qi polilistul. Aceasta este realitatea activiqtilor gay din spatele doleanlei de dobAndire a ,,egalit51ii".Toleranla nu a fost niciodatd obiectiml real; dorinla lor este aceeade a ne face pe toli si fim ca ei. DacI pe ei ii aranjeazd, nu conteazhdaci acestfapt noul nu ne convine. in Rochester,Ne* York, Rolf Szabo,un angajat de z3 de ani al Companiei Eastman Kodak, a fost concediat numai fiindci a obiectat impotriva unei cerin[e de serviciu de naturl pro-homosexuali. Mai precis, el nu a prizat la campania companiei intitulati ,,Cultura invingitorului gi Cultura inclusivd" ce urmirea promovarea ,,diversit51ii".Aceasti gAndire de tip sovietic nu este singular5. Comportamentul homosexualilor le creeazl oamenilor normali o senzalie nepllcutl. Majoritatea blrbalilor gisesc vederea a doi birbali sirutAndu-se visceral dezgustitoare. -Familiile gay nu sunt la fel ca ale noastre. Adoplia copiilor normali de cltre gay nesocoteqte instinctele naturale ale copiilor Ei probabil va avea repercusiuni negative asupra dezvoltirii lor psihologice ulterioare. Copiii heterosexualiau nevoie de modele de adulli heterosexuali. Peste zo de ani aceEticopii vor da in judecatl guvernul pentru milioane de dolari.

CAMERA OBSCIIRA HETEROSEXUAI-A Heterosexualii sunt spllati pe creier pentru a funcliona ,,pemute$te", ,,departede spaliul public", astpe fra{ii qi surorile lor gay. fel incAt sd nu ii ,,ofenseze" Exist[ exceplii, dar, in general vorbind, stilul qi obiceiurile vielii noastre nu sunt celebratein filme sau la televizor. Iar atunci cAnd sunt totuqi prezentate, negreqit cu o sumedenie de prejudecdti. sunt asezonate Cu siguranli, existi o obsesiefa{d de sexul dintre b[rbat qi femeie, ins[ exprimat mai ales in manierd homosexuali, adicl promiscul qi public5. Heterosexualitatea este parte a ciclului natural al vietii; nu este o preferin!5 sexualS.Non-gay-ii, mai cu seami femeile, sunt in chip firesc monogami qi iubitori de intimitate, iar heterosexualitatea inseamn5, in fond, exclusivitate, intimitate, incredere Ei procreare. Obiceiurile qi instituliile heterosexuale sunt in mod curent ridiculizate qi sfidate in media. De pildl, in scena de inceput a filmului de mare succes, Pldcintd americand. (zoo3), al clrei scop este de a-i influenla pe adolescentiiimpresionabili, viitoarea mireasl ii face fela{ie viitorului mire pe sub masi, intr-un restaurant aglomerat. La petrecere, prietenul non-conformist al mirelui face sex din intAmplare cu bunica mirelui intr-o camerl intunecoas5. El credea cI de fapt o are ca partenerd pe destribllata sorl a miresei. Bunica mirelui este atAt de satisficutd, incdt iEi retragg obiectia ca nepotul ei si se cisitoreascl cu o shiksas.In scenafinal5, un alt prieten face cunilingus mamei prietenului nonconformist, intr-o baie spumoasi. Acest atac asupra normelor heterosexuale face parte dintr-un program pe termen lung, instrumentat
8 in idiq, termen injurios pentru a desemnao femeie non-evreicd [n.tr.]. 111

rl

110

de elita financiar[ pentru a descreEte numdrul popula{iei, pentru a distrugefamilia gi pentru a destabilizisocietatea. Camexagerat, afi spune? Am scrismai mult de doul duzini de articoledespre cum funcfioneazX heterosexualitatea. Cu ele rezoneazd multi lume. Fie cI sunt de acord sau in dezacord cu mine, nu mi-a apdrutniciun interviu ori ceamai micl menlionare a ideilor melein celemai vizibile mijloace-edia. gi nu cred cX estevorba despreproverbialachestiunea struguriloracri.Aceastd realitatepur qi simplu ilustreazd cd societatea noastri ,,deschisd gi liberi." esteo minciun5. Avem, intr-adevir, libertatea de ne exprima. CumsXne facemgi auzili e dejaaltl problemd. ' VI indemn sI citili carteascrisdde Dr. Charles Socarides, Homosexualitritea:o libertate dusdprea departe, pentru a in{elegeadevdrata naturd a homosexu_ ahtitii qi campaniainsidioasl pentru a fi incadrati ca normalitateqi pentru a fi generalacceptatd. Recomand de asemenea site-ul NARTH-ului,de care se ocupl un corp de profesioniEti in domeniul medicinii, de^dicali intelegerii corecte qi tratamentului homosexualitllii. Aici ve{iglsi o bogilie de informalii qi de intrelepciune. de instaurarea ,,egalitdqii,', ,,toleran1ei,, . _.Dol9an!a qi ,,diversitllii" este metodavicleini ciasicda elitelor comunistede a subminasocietatea. Ei pretind ci apdrl o minoritate oarecarepe care o portreliz eazd, ca victi_ md. _Ei dezbindqi stlpAnesc, conferindputerereprezen_ tan{ilor aceleiminorrfdli. Ei numescaceasta ,,progres", cAndde fapt estevorba despreo clarl dezintegrai",o_ ciali.
CONCLUZIE Este timpul sI realizdm ci heterosexualitateaqi . homosexualitatease afld in acerbd competilie. Uodelul
TL2

gay nu se potriveqteheterosexualilor gi viceversa. Nu poate exista un singur model. Problemase pune astfel: va fi societatea noastrX una heterosexuald care s} tolerezeminoritateagay-loraflatdin proporfiede 4%? Sauva fi o societate care persecutl homosexuald majoritatea de 96%a oamenilornormali?Istoria abund[ in exemplede minoritdli care au persecutat majoritdtile.Comunismul, de pild5. Dacdoameniinormali nu traseazX niqte norme, o vor face activigtii gay. Atunci cAnd activiqtii gay/feminiqti pretind ,,egalitate", ei cer de fapt ca modelul lor unisex s[ fie aplicat tuturora. Ei spun despre noi cd suntemaidomalor. Ei bine, nu e delocaqa. Respingerea modeluluihomosexual nu inseamnX ,,intoleran!6"ori ,,ur5". inseamnd ap[rarea dreptului qi a familiilor noastre. naturaldobAnditdin naEtere heterosexualS Societatea este acum victima unei forme insidioasede persecutie,de rXzboi psihologic. Prigonitorii plini de ur[ nu suntem noi, oamenii normali, ci activiqtii gay qi feminiqti, politicienii, cei din mediaEifundatiile careii suslirt. FRICA DE PRADATORII GAY Confesiunile unui,rhomofob" MA DECLARHOMOFOBqi indemn pe cei care sunt de acord cu mine sd mi se aliture. Eu definesc ca persoanacare se teme de activigtii fiind ,,homofobd" gay, Si de aici sufixul -fobie. Activigtii gay ins[ folosesc acest termenpentru a-qiciomdgiopozantii.Haideli s[-l prelulm noi. Intotdeauna am acceptat portretizarea fhcutl gay-lorde mass-media cum ci ei ar constitui o minoritate plind de culoare,cu o ,,orientare sexualX" special5, cI se intAlnescprin baruri qi igi fac mendrele.AtAta
113

vreme cat acestea se petreceau in cadrul comunit[1ii lor, ce-mi plsa mie? Recent insd am aflat cI majoritatea gay-lor preferI b[rbati heterosexuali.Sursa mea o constituie o carte, Caricatura dragostei (tgSZ), scrisd de Dr. Hervey Checkley, un profesor-medic de psihiatrie la Colegiul Medical din Georgia. Un amic gay mi-a confirmat qi el acestlucru. Aceastaar explica de ce, in ultima weme, la tastarea pe Google a termenului ,,straight men" (,,bdrba{i heterosexuali")i1i apar peste un milion de link-uri. Pe putin jumltate dintre acestea trimit citre site-uri care au caracter homosexual. De'asemenea,mulli gay preferi tineri ori adolescenti. Adeseori, aceste experiente prefac victimele in horirosexualigi le prebchimbd qi le distrug astfel vietile. Intr-un studiu intreprins.de revista gay The Aduocate, zto/odintre participanti au rdspuns ci un adult i-a abuzat sexual pe la vAista de r5 anl. Aceastapare a fi modul in care homosexualii ,,prolifereazd".Sursa mea este o extraordinar[ lucrare de cercetare realizatl de Dr. Judith Reisman, intitulatl Minciuna priuitoare Ia copiii,gay": o anchetd.(in Fdurirea de copii gay: Studiu). Reisman, in a sa Prezentare statisticd a populadin SUA din anul t99t, arati cI intre r qi z milioane fiei de bdrbati gay (z% din populalia masculind adultl de 90 de milioane) abuzeazd6-8 milioane de bdie{i. Proporfia este de g-S biieti care au clzut victime unui singur gay, in comparatie cu o victimi de sex feminin la unsprezecebdrbati heterosexuali.Aceastase bazeazdpe informatii culese de la 33 de milioane de blie{i Ei 3z milioane de fete sub vArsta de 18 ani. Dupd cum afirml Reisman, nu toti birbatii gay molesteazdsexual blieli, totuqi populatia homosexualdde z% addposteEte o vasti subculturi de pederaqticare comit multiple qi repetate delicte sexualeasupra copiilor.

inainte de a continua, weau s[ spun c[, pe cAnd eu aveam 11ani, am cunoscutun prieten gay mai vArstnic decAt mine qi niciodatl, in decursul a 4o de arii, nu a fhcut fati de mine niciun gest nepotrivit. Neindoielnic, existd mulli gay ca el, care se poarti cu demnitate qi nu au un plan de prddare, personal ori social. Cu toate acestea,feministele lesbiene Ei activiqtii gay, dupi propria lor mirturisire, gi-au dedicat toatl energiain vederearefasonirii societdtii dupd chipul lor. Mijloacele media care promoveazd curentul ideatic majoritar al culturii de mas[ suprimi insl toate informafiile negative.desprevia[a gay-lor: informatii despre violenta gay-lor asupra copiilor, despre pornografia infantilX, retelele de prostitutie, crimele in serie gi agresiunile casniceintre homosexuali.

DETA$AMENTELE

DE CERCETASI

Un alt exemplu de complicitate a mediei este criticareade citre aceastaa hotirArii intreprinse de Organiza[ia Cercetagilor de interzicere a numirii gayJor in funclii de conducltori de detaEamente. Nu exist5 niciun fel de mentionare a faptului c[ aproape 1oo de cazuri de molestare sexualdde c5tre liderii DetaEamentelorde Cercetaqise petrec in fiecare an. Conform revistei Wa-shington Times (r5 iunie 1993), intre 1973 $i 1993, r.416 de lideri de detaEamenteau fost exclugi pentru cd au abu2atsexual biieti. Detaqamentelede CercetaEiqi-au asumat tardiv responsabilitateade a-qi proteja copiii. Exist6 weo indoiali cX nu ar fi responsabili? TotuEi, surprinzltor de multe filiale de cercetaqiau ajuns linta unui nimicitor atac pentru ci i-au ,,discriminat" pe gay. Revista pederasti Palauer ii sf5tuieEtepe pedofili s[ ocupe pozilii de tipul conducbtorilor de detagamente
115

1r4

pentru cercetaqi: ,,Dac[ wei sd-ti petreci timpul cu copii, trebuie sd ai un motiv legitim de a face aceasta;ca profesor, ajutAnd copiii sX invele, (...) ca antrenor de sport ori ca indrumitor al tinerilor, ajutAndu-i s[ se bucure de timpul lor liber" (Fdurirea de copii gay: Studiu, p. r9). ln tggz, in mod inten{ionat NAMBLq.Sa lovit in Detaqamentele de Cercetagi.Ei au inaintat o cerere prin care sugerau ca Detagamentelede Cercetaqi ,,sI pund capdt discrimindrii impotriva persoanelor care s-au declarat pe fati a fi gay Ei lesbieneqi aceqtiasb poat5 fi numi{i in postul de condu0ltori de detaqamente" pentru ca ,,cercetaEii sI nu fie lipsiti de posibilitatea de a cunoaqtediverse stiluri de viali" (vezi capitolul,,Nazismul in America" din cartea Suashca roz, de Scott Livelv si Kevin Abrams). in literatura lor, gay-ii apar ca sfXiuitori adulli in timp ce joac5 un rol participativ in inilierea tinerilor in homosexualitate. DupI cum se afirmdin Suashceroz, curajul moral vldit de Detaqamentelede CercetaEinu este implrtdqit Ei de alte organizalii pentru tineri. Detaqamentelede Cercetage acceptl conduc5toarelesbienein orgdnizalii le lor qi au exclus cel pulin o lideri heterosexualS care a refuzat sb lind secretl aceasti politici fa{5 de pdrinli. ,,Fratii mai mari" qi ,,Surorile mai mari" recrutea-

Activiqtii ce militeazl pentru ,,drepturile gay-lor" au pus gdnd r5u Detaqamentelorde Cercetaqi.Un protest pretins ,,spontan" s-a fbcut auzit de-a lungul 1drii, protest ce a fost declanqatde United Way Agency, care qi-a retras fondurile acordate Detaqamentelorde CercetaEi din multe orage. Homosexualii de la cel mai inalt nivel din guvernul american au incercat sI intimideze organizalia. Joycelyn Elders, . care a condus departamentul medical al SUA, a profitat de pozilia sa pentru a critica dur responsabilii Cercetaqilor(SUA, z iunie tgg4), iar Secretarul pentru Afaceri Interne, Bruce Babbitt, a semnat un ordin interzicAnd Detagamentelorde Cercetaqi sI se ofere voluntari in parcurile nationale (Washington Times, z8 mai 1993).IncepAndcu iunie 2oo1, cel putin 359 de districte qcolare din ro state le-au interzis. CercetaEilor sX se foloseascd de facilitdlile lor, conform afirmatiilor unor organizalii citate in WashingtonTimes, r noiembrie 2oo1. CONCLUZIE Homosexualii, deopotrivi feminiEti Ei gay, au dobAndit o putere incredibilX prin tlinuirea adevlratului lor caracter qi plan. Astfel functioneazl miqcdrile subversive de felul nazismului qi comunismului. Sub masca unei minoritdli persecutatecare pretinde drepturi, homosexualii se folosesc de sprijinul statului pentru a-i persecutape heterosexuali. Ei au pornit un rdzboi, din pdcateincununat de succes,impotriva instituliilor heterosexualitllii : masculinitatea,feminitatea qi familia nuclearX. Scopul lor este de a inlocui valorile heterosexuale iudeo-creqtine cu cele ale lor. Societatease afld in stadiul de negare a acestorsubversiuni malefice, care in zilele noastre iau forml practicd in seducereatineretului heterosexual.

acliuni se subsumeaz[ unei mai ample invadlri a qcolilor publice, unde tinerii sunt prematur introduqi in problematica educatiei sexualegi unde li se prezintl homosexualitateaca un ,,stil de viatd".
g North American Man/Boy Loue Association (Asociatia nordamericand, pentru iubirea dintre bdrbasi9i bdieSi) [n.tr.]. 116

rr7

Ca tatd al unui bXiat de 14 ani; mX tem de puterea activiqtilor Ei pridXtorilor gay. Blnuiesc cI asta mI face si fiu homofob.

BARBATUL

CA FIIMA

SUBUMANA

PROPAGANDA PRIN LITERATURA ,,IJn tramvai numit persecutarea heterosexualilor" ACUZA FEMINI$TILOR cI societateaeste sexistl qi homofob5 mascheazd, de fapt o campanie subversivX a elitelor impotriva heterosexualilor. Una dintre cele mai apreciate piese de teatru din literatura americani, Un tramuai numit dorinfd (tg4Z), ii infhliqeazl pe birbati ca ,,subumani",iar familia gi societateaheterosexual[ ca fraude. Piesa, pusl in scenl de Irene Selznick, contribuie la sentimentul ,,modern" cd viala umanl este lipsit5 de demnitate, valoare gi scop. Existi o teribili asem5nare intre viziunea homosexuali a lui TennesseeWilliams Ei cea feminist[ modern5. Vinov6{ia qi ura fali de sine le motiveazd pe amAndou5. Feminiqtii au fhcut front comun cu homosexualii promovarea unei societXli in care genul sd fie abolit. in In Noii uictorieni (rgg6), Ren6 Denfeld scrie cd feminiEtii considerl heterosexualitateaizvorul tuturor formelor de opresiune, iar homosexualitateaeste pentru ei remediul. ,,Pentru mulli dintre feminiqtii din zilele noastre, lesbianismul este cu mult mai mult decAt o orientare sexualXqi chiar mai mult decAt o preferin![. Este, aqa precum este prezentatd studentilor in multe facult5li, un rnijloc ideologic, politic Ei filosofic de eliberare a femeilor de tirania heterosexuali..."

Cu mult inainte ca feminiEtii s5-i portretize2e pe Williams gi-a infXlitoli blrba[ii ca violatori, Tennessee Eatintocmai arhetipul sdu de masculinitate in personajul Stanley Kowalski. Stanley o face pe cumnata sa, Blanche DuBois, sX iqi piardl mintile, violAnd-o, in timp ce solia'sa, Stella, se afla in spital, purtAndu-i in pdntecefiul. Blanche apare ca o eroinl tragicd, Stanley, ca'simbol al unei societSli dominate de brutalitatea masculin5,iar familia tradilional[, ca o minciund. Blanche DuBois fusese izgonitd din oraEul natal pentru imoralitatea sa. BolnavXqi zdrobitd, ea se refugiazd,in sAnul familiei tradilionale arhetipale a surorii sale. Stanley, aducAnd ,,pachetul pitat cu sAnge de la mlcellrie", reprezintd b5rbatul protector care se ingrijeqte de cele de trebuintl pentru familia sa (Signet, p. 13). Stella, femeia purtltoare a unui prunc, ingXduitoare gi grijulie, este chintesen[a feminititii. Ea are incredere in solul ei: ,,Areel un impuls interior care il mAnS inainte". Cei doi sunt pasional, nebunegte,indrdgostiti unul de celXlalt. Cu toate acestea, Blanche/Williams qi-a pus in gAnd sX facl heterosexualitateasI apard patologic5. Imediat dupd sosirea sa, Blanche se referl la cXminul Stellei ca la ,,acestoribil loc". Ea ii reproqeazl Stellei cX nu a ajutat-o s5 salvezeplantalia: ,,Unde ai fost tu? in pat cu Pollak al tdu!", de parci aceastaar fi fost ceva greEit. CAnd Stanley qi Stella au. certuri furtunoase, Blanche se comportd aidoma unei sfhtuitoare de la addpostul pentru femei. Ea o indeamni pe Stella sd iqi pIriseascd solul, sI deschidXun magazin qi sX devinl independent5. Stanley se cXieqtesincer pentru cd a lovit-o pe Stella, deqi astlzi acest comportament ar.fi pecetluit ca rLg

r18

a fhcut-ope ,parte a ciclului violenlei".De fapt, Blanche StellaceainsXrcinatls5-qicritice qi sfideze solul pentru prima oar5.Acum, precumsuratele ei feministe,pizmaga Blanchesper5cI violenla ce aveasXizbucneascS va zguduifamilia din temelii. Stellaignordrugimintile lui Blanche qi,in timp ce J facecur5lenie,spune:,,Nusunt prinsl in cevadin care 'iil. mi-aqdori s[ scap".Insd Blanchepersevereazd;,,Ispr5veqte!LasXmitura. N-am si te las si faci curltenie dupI el!" Tonul feminist se face din nou auzit in caracterizarea dezumanizantla lui Stanleyschilatdde Blanche: ,/,re cevade-a dreptul animalicin el!...Sepoartl ca un animal,are apuclturi de animal!...Estein el cevasubuman, cevace n-a atins incd stadiul umanit5lii! Da, ceva care aducea maimu!5, ca in imaginile aceleape care le-amvlzut in studiilede antropologie". Vd puteti imaginao piesdmoderni in careun birbat si spuni asemenea enormitlli despreun eweu, un negruori un homosexual? insd despreun bXrbatalb se poatechiar foartebine. Stanley surprinde conversaliaqi, totuqi, aceastd creaturX aducAnd chipurilea maimu!5,nu reaclioneazi violent, ci o tolereazd rdbditor pe Blanche, deEiaceasta locuieqte cu ei in apartamentul lor de douXcamerede gase luni. Blanche,femeie dementdgi jalnicl, o indeamnh pe soraei sd iqi plrlseascdso{ul in numeleprogresului qi al civilizatiei: ,,Doamne! O fi trecut multX vieme de cAnd am fost creali dupl chipul lui Dumnezbu,dar Stella,sora mea,de atunci lumea a mai progresat!... in aceastlmdrqdluire in bezni spreun punct incXnedesluqit...nu te lXsatrasl inddrlt de brute!" La sfArqitulpiesei,Williams qi-a atins scopul de care nu era totalmenteconqtient:distrugerea bdrbatului heterosexual qi a familiei heterosexuale. Stellatre-

spuselesurorii sale despreviol buie sd nesocoteasci pentru a-qisalvafamilia. ,,Nui-am putut credepovestea qi sI continui sd triiesc cu Stanley", spuneea. In.orice vdduvitd caz,familia ei a fost de legitimitatemoral5.In singurdcofilmului, StellaalegesXigi creascd scenariul jurAnd sd nu se mai inpilul. il pdrlseqtepe Stanley, toarc[ niciodatl inapoi. URA DE SINE A HOMOSEXUALT]LUI cd el Mai intAi, Tennessee Williams a spusadesea este Blanche DuBois. Similitudinile sunt clare. Ca Ei Williams era neurastenic, BlancheDuBois;Tennessee pasiune qi era foartedestrlbdlat. tAnjeacu dupl Stanley in piesd,Blanchese pune pe sine in gardl s[ nu care pe bXiatulcarevindea ziare:,,Trebucumvasi il seducd ie s[ fiu cuminte gi sd nu mX apropii de copii" (Signet, p.8+). Williams nutrea url in al doilea rAnd,Tennessee pe dramafatl de el insuEi.GoreVidal, careil cunoqtea din el incd n-a pierit de tot, cel turg, a spus:,,Puritanul pulin nu intr-atAt incAt sI nu mai aib[ intui[ia plcacrede cd tului. La un nivel foarte profund, Tennessee estecel careseafl[ in greqeal[qi cd hetehomosexualul rosexualul are dreptate.De weme ce simtdmAntulculpabilitdtii este dureros instaurat in fiinta sa, in via!5 qi in scris,el este atras de ideeaispiEirii, a modii" (RoWilliams: Oricinepoatefi un nald Hayman- Tennessee p. xviii) spectator,rgg1, ros/roas[ de simtimAntul culWilliams/Blanche, pabilit[1ii, doreEtesh fie distrus(5) de Stanleypentru (Blancheil numegte pe Stanley,,cipdcatele a-EiispXgi al cunoaqte). Insd,in aceasldul meu",chiar inainte de Williams nu are cinsteasufleteastI dramdpsihologicS, de vinovdlie,si igi sentimentele cd sd iqi mlrturiseasc5
t27

L20

recunoascd tenta{ia morfii. El pune pe seamalui Stanley qi a societ5[ii ura pe care o resimte fald de sine. Robert J. Stoller, un eminent medic psihiatru gi profesor la Universitatea din California, Los Angeles,a descris acesteprocese psiholog.icein cartea sa, Peruersiunea,fonna eroticd a urii (tgZ1.). deprinzAndura de sine din copill,,Homosexualii, rie, tinjesc sX fie pedepsili deoarece, intr-o anumitl mdsurd,ei sunt de acord cu societatea crudl in caretrIiesc; ei aleg sd declanqeze atacul tocmai pentru a fi umiliqi... Rizbunarea le insuflX dnergie in ceea ce privegte multe aspecte ale compdrtamentului lor, erotic ori de alti natur5. Pentru a recupera un oarecaresens al valorii de sine din acest iad al disperlrii, ei trebuie sd intoarcl lovitura, lovind, la rAndul lor, in to[i cei care au insuqiri asemindtoare duEmanilor copildriei lor." CONCLUZIE Piesa lui TennesseeWilliams, [.In tramuai numit dorinld", este un exemplu despre cum elita financiarl a folosit un dramaturg homosexual pentru a discredita familia qi a schimba felul in care heterosexualii se raporteazl Ia ei ingigi qi la societate.intrucAt heterosexualii au inleles ci sensul existen{ei lor rezidd in asumarea rolurilor familiale a$acum au fost ele stabilite in decurs de milenii-intregi de istorie, Williams Ei-a propus sI puni umdrul la cl5direa absurdului vielii cire-caracterizaazd, din plin veacul modern. Exemplul lui Williams aratd cI acest impuls distructiv, pe care feminiqtii par cu tolii sI il impirtXEeascX, ar putea izvori dintr-un sentiment profund de invidie, eqecAi url de sine. De weme ce au pierdut tramvaiul vietii, acum vor sXii arunce in aer qinele.

AGENDA HOMOSEXUAI-A IN CAMPUSUL T]NTVERSITAR Iatd pidurarii gay! Studen{iide la universitatecontinu[ sI se conpentru a-i guvernamentall frunte cu o bizarXcampanie facehomosexuali. au fost La Universitatea din Winnipeg,studentele lesinvitate s[ participeIa ,,SIptdmAna de reorientare" in organiza[ia bian5. Li s-a cerut s[ devinl ,,p5durari" (SPNL),inide ,,serviciiqi ParcuriNalionaleLesbiene" locale ShaunaDempseyqi Lorri liativd a ,,artistelor" Millan. Intruziunea acestordoul lesbienein campus - din iniliativa unifaceo malefici pereche cu angajarea versitilii gi a guvernului a doi bXrbalide vArst5medie, cu scopulde a recrutastudentecares[ mearg[ in drumelii gi sd facl sex.Celordoud femeili s-a alocatEi un birou in galeriade artl a universitllii, avAndca responsabilun angajat al universitetiiimbrlcat in uniformdde pldurar. Au luat parte la gustlri de dimineat5,gr5tare qi interviuri la postulde radio al campusului. ,,PIdurariigayte salutl qi ili spun bine ai venit!", scriain broquralor. ,",{icivei g5sistiluri de via}I Ei idei via!a." noi, carechiari1i pot schimba Galeria de art5 a universitllii, Consiliul de Artd acestdizau sponsorizat ManitobaEi ConsiliulCanadei gralios spectacol cu o sum[ de aproximativlo.ooo de dolari. Aceastd sum[ nu include miile de dolari oferili de contribuabiliEi cheltuili pe filmule[ul promotional ,,Ghidul muncii de teren", care prezintd exemple de qi faund"lesbianX. Mesajullor este:,,Homosexua,,flord litateaestenaturall. Punesub semnulintreblrii modeesteo inventie solul heterosexual. Heterosexualitatea ciali".

llrrl

r22

L23

CAnd eram la facultate, studenlii invitau sX puni sub semnul intreb[rii autoritatea. Astdzi ei iqi pun sub semnul intrebirii genul. Chiar existl organizatia SPNL? Aceasta este inginerie social6 deghizatl sub forma artei, este propagandX travestit[ in parodie. Este vorba de tactica Eocului. Ceeace este scandalosva fi pAni la urmX acceptat.Adesea,ceea ce se petrece in imagina{ie se intAmpll in realitate. Pidurarii gay de fapt nu lucreazl in niciun parc. InsI artistele sus{in cd au sute de membri juniori numi1i,, EagerBeavers"(,,EntuziaEtii"). Filmulelul lor (online) este plin de exprimdri cu dublu inleles qi de aluzii sexuale: cele doui ,,,.femei-tufiE" nu lasd nicio piatrX ori lesbiani nerdsturnatd". Site-ul se cheami www.fingerinthedyke.ca. Cu toate acestea, in filmule{, ei amendeazl un blrbat heterosexual pentru cd a purtat un tricou cu o inscriptie obsceni Ei il intimideazd cAnd protesteaz5. Este mustrat pentru ,,amenintarea mediului lesbian". P[durarii sunt indemnati si ,,aresteze cetXleni". printre Lesbienelesunt putinele grupuri clrora li se alocl subventii guvernamentale,care au o organizalie paramilitari qi C5m6qile maro ale lui Hitler. Func[ia lor: persecutareaheterosexualilor. In filmule{, ele ,,salveazd" o femeie heterosexuald de la inec. Ea esteincAntat5 de salvatoareleei cu picioare plroase qi incepe sd ,,vaddlumea cu alli ochi". LOCUL DE JOACA LESBIAN Dacd Universitatea din Winnipeg poate servi drept indiciu, se pare cI universitllile au devenit locuri de joacd pentru lesbianism. Totul se leagi, c5ci, in ceea ce priveEte admiterea la universitate, raportul este deja de doud femei la un birbat.
124

in iunie 2oo1, Universitatea din Winnipeg devenise vedeti in cadrul qtirilor atunci cAnd studentele care participau la un curs de varl de istoria artei s-arr plAns cXli s-a prezentat pornografie lesbiandqi au fost invi1ate sd foloseascl dovleceii zucchini in locul companiei masculine. Profesorii au fost demigi. Urm[torul an, ,,Centrulfemeilor" a sponsorizat un eveniment Ia care studentele aveaumulaje din sAnii lor! Imagina[i-vl ce s-ar intAmpla dacl studenlii heterosexuali ar organiza un asemeneaeveniment! in fiecare an in luna februarie, consiliul studen{esc, dominat de gay, sponsorizeazdo sXptimAn5 de ,,punerea genului propriu sub semnul intreb[rii". ,,Polilistul responsabil de problema hirtuirii sexuale" a spus ci universitatea nu va fi privitd cu ochi buni chiar qi in situalia in care doar o singurl studentX este frcuti sX se simti ,,nepllcut". Dup[ cAte se pare, aceast[ reguli se aplicd numai disconfortului prin care trec feminiqtii, gay-ii Ei lesbienele.Permanenta lor ,,victimizare" mascheaz| o ideologie distructiv[ qi agresiv5. in cadrul ,,studiilor pentru femei", femeile inva!5 s[ fie ,,agen!iai schimbXrii" feminiEti qi si-qi hdrluiascd profesorii care incalcl regula impusl de ele. Studiile pentru femei iqi au originea in qcolile de preg[tire ideologicXale Partidului Comunist din anii'4o.

ESTE LESBIANISMUL

NATURAL?

Nu am nicio problemi cu lesbienele,multe dintre vecine. Par a fi niqte persoanedrigute, cafiindu-mi ele re nu vor decAt si trliasc[ Ei s6-i lase gi pe allii sd trIiasc5.Grav este cX activistele lor sunt finanlate sI depopuleze qi s[ destabilizeze societatea,in vederea instituirii ,,guvernului mondial". Mesajul pe care il r6spAnL25

desc este ci lesbianismul nu reprezinti o dereglare de dezvoltare,ci o alternativd fireasc[ pentru femei. Din nefericire^ pentru acestea,multe foste hsbiene nu sunt de acord. In cartea sa, Restcurareo identitdfii sexuale,Anne Paulk a chestionat 265 de foste lesbiene ca qi ea qi a luat acestoranumeroaseinterviuri. A descoperit ci ,,atrac{iafa{5 de persoanelede acelaEisex este arareori declanEati de nevoi sexuale,ci mai degrabl de o dorin{5 subcongtientdde a fi iubitd qi de a te increde in alti persoand.Adeseori este cauzatd de dorinla de a recAqtiga feminitatea intr-un mod defectuos". ,,Traumedin copillrie, pdrere proasti despre propria persoanl, revolta fat[ de bdrbafi, rela[ia defectuoasI cu unul ori cu ambii pirinli Ei propaganda media pro-homosexual[ constituie elemente cheie in manifestarea pnei atractii fati de alte femei." In ,,clasicamanifestare a unei atractii de naturi lesbian5", Paulk a descoperit cI ,, acestefemei au avut (...) mame autoritare, critice, detaEate,ori slabe gi/ori (...) un tati care era detaqat,critic ori care le-a abuzat". ,,in multe cazuri, mama era perceputi ca fiind slabd ori dominatX cu cruzime de solul ei.75% dintre aceste femei il percepeau pe bdrbat mai degrabl ca pe un model pentru propriile lor vie{i, aqa ci au respins propriul gen qi au dorit preluarea insuqirilor masculine." ,,Un uimitor procentaj de go% au experiat o anume forml de abuz. Acest abuz nu a fost doar sexual. Supuse abuzului emolional, au fost in proporlie de abuzului sexual, mai mult de 6o%",iar celui verbal, 7o%o, mai mult de jumltate dintre cele chestionate." CONCLUZIE Din cAte qtiu, majoritatea studentelor Universitetii din Winnipeg au evitat ,,pidurarii gay". insl existd profesoare feministe qi lesbiene care sunt mai greu de

evitat. iqi fac din dogma oprimdrii femeilor de cltre birbati o condi$e obligatorie pentru o notd de trecere. Sd o spunem pe qleau. Realitatea romanului lui Orwell 1gB4 s-a instalat. Guvernul Ei universit[tile lucreazdla crearea unei deregl5ri de dezvoltare a copiilor nogtri, care are ca factor favorizant familiile disfunclionale. Dempseyqi Millin incearcl sd fie dulcege Ei drlgute, dar sunt de fapt niqte ipocrite dezgustitoare. Ca Ei tovardEalor lesbiani Irshad Manji, ele sunt ,,agen!i ai schimblrii", agitatoare culturale pl5tite sd-i corupl pe tineri. Distrugerea familiei este principala tez5 a Manifestului Partidului Comunist, ce poartd amprenta illuminatilor. Motto-ul organizaliei SPNL este:,,Trateazd o lesbiani aqa cum ti-ar pllcea sI te trateze o lesbianI". $i aturtci pun gi eu intrebarea: ,,Ele ar vrea sd fie tratate aga cum ii. trateazi ele pe oamenii normali? Daci societatea oamenilor normali ar lansa o campanie comparabili cu a lor, dAndu-le leclii cum cX cele mai intime dorin[e ale vietii lor nu sunt fireqti, ci ,,un construct social"?Ele vor vrea s[ se schimbe? Este o ironie cX ele se referi la Iesbiene ca la o specie primejduit5. Femeile heterosexualesunt adevlrata specie primejduiti. Ele sunt cele care zdmislesc Ei cresc noua generafie in cadrul familiilor nucleare. $i cAnd acesteavor dispdrea, va dispdrea qi rasa uman5., aqacum o cunoaqtemnoi.

IRSIIAD MANJI Reformatoarea musulman[ lesbiani lucreazi pentru Noua Ordine Mondial[ (Not5: dupi evenimentul descris in continuare, Manji a participat la intAlnirea grupului Bilderberg !inutl lAng5 Miinchen, unde s-a bitut pe umdr cu alli illuminati, precum David Rockefeller.) r27

L26

,,Reformatoarea"musulmanl Ei activista lesbianl Irshad Manji, in vArstd de 35 de ani, reprezintd un simbol al efortului globalist de a distruge adev[rata religie qi de a inrobi omenirea. Cartea sa, Problema islamului: o chemare Ia onestitate gi schimbare, s-a tradus intr-o duzinX de limbi. SIptImAna trecutd, pentru a doua oarl in ultimele gaseluni, Manji a vorbit in Winnipeg. Funda{ia Asper qi Federatia Femeilor Evreice au sponsorizat-o. Fundatia Asper detine un canal de televiziune gi cel mai extins lan[ de ziare din Canada.Manji incaseazd 75oo de dolari pe or5. in cuv6ntul s[u, Manji le-a cerut musulmanilor sI se intoarc[ la strlvechea lor tradilie a ,,ijtihad"-ului, care ii incuraja si-qi examineze atent propriile institulii sociale qi religioase qi sI ia ei singuri deciziile despre felul in care vor sI trdiascd. Din cAte qtiu eu, in public se afla doar o singurl musulmanl printre cei 8oo de auditori. Probabil cI titlul discursului (,,De ce sustin eu femeile, evreii qi pluralismul") a fost factorul determinant. Majoritatea oamenilor prezenti erau ewei (unii din obligatie sociald) gi o brumd de lesbienegi globaliqti. Era hazliu sI o asculti pe Manji indemnAndu-i pe musulmani s5-qi infrunte tradilia in fala unei audienle compuse in principal din ewei, o comunitate care nu s-a remarcat niciodati prin primirea cu entuziasm a criticii constructive. A1i auzit vreodat[ de vreo carte (ori prelegere) intitulatS: Problema iudaismului: o chemare la onestitate Si schimbare? Elita globalist[ o promoveaz5insistent pe Manji in calitate de crainic al unei necesareschimbXri a societdlii musulmane, ea fiind doar o scriitoare

din Toronto,carea emigratdin Ugandape wemea copiliriei. Oprah Winfrey gi revista Maclean's i-au- arltat pretuirea lor. Ea a vorbit la UniversitateaOxford, la Clubulde Presi al Naliunilor Unite,in cadrul OrganizaLumii, al Forumului Internalional al tiei Pregedintilor ' Femeilor gi la Pentagon.The Neu york Tim.e.s a descris-oca cel mai ingrozitor coqrnaral lui Osamabin Laden. A{i inlelescum staulucrurile. De mirare este cd Manji qi ascultdtoriisdi chiar cred cd ei sfideazi sistemul. Multi sunt chiar anti-globaliqti! DIVERSITATEA $I TOLERANTA SPECTATE SELECTTV

A fost aplaudatdcu entuziasmpentru rizvrdtirea ei qi a fost prezentatd ca un exempludi toleranld. MI indoiesc cd weunul dintre aceqtiewei ar fi aplaudatdac[ aceastlfemeiear fi fost fiica lor. Organizatiile eweieqtipar sI promoveze ,,toleranta" pentru alte popoare (precum musulmanii), insi eweii nu o imbritiqeazd.

deratorulnu i-a mai reamintit-o.

129

128

Eweii (Si homosexualii)nu au nici cea mai vag[ idee cI sunt folosili in vederea fhuririi Noii Ordini Mondiale, pentru ca mai apoi sd fie leplda{i ori declarati tapi ispdgitori. Un grup de familii dinastice masonicecu centrul Noua Ordine MondiaLondrei orchestreazd in Cetatea gAnd colonizeze Orientul Mijlociu si H. Ei qi-aupus in cu mult inainte de nagterea,,sionismului".Invadarea a acesIrakului de citre SUA estecea mai recentl fazd, este Exact, mondial5". plan de satanic tui ,,guvernare vorba de o conspiratie. EFEMINAREA MUST]LMANILOR FOLOSIND FEMINISMI,]L in discursul ei, Manji s-a referit vag la oprimarea existentdin societdlilemusulmane.Ea a sustinut necesitatea acordirii de ,imprumuturi pentru afaceri mici" femeilor (nu qi bdrbalilor),'astfel incAt ele sX devinl ,antreprenoare".B[rbafii musulmani vor ,,munci pentru sotiilelor", a spusea. Cu alte cuvinte, scopul este acela de a-i lipsi pe birbali de rolul lor social ca protectori qi sustinltori ai familiilor lor. Musulmanii sunt singurii birbati care rezistl Noii Ordini Mondiale tocmai pentru cd nu au fost castra[ica ,,bXrbatii"din Vest. in societateamusulman5,femeile sunt preluite qi iubite pentru slujirea pe care o aduc in cadrul familiei familiei gi sciderea lor. Manji voia sd exportedecadenta prin,,eliberarea" femeilor de acest stafut ratei nagterilor de onoare.Atitudine cAt se poate de specificdunei activiste lesbiene. Globaliqtiinu urisc nimic mai mult decAto femeie Nu o devotatdsolului gi familiei sale.Estepericuloasd.
130

pot controla. Ar putea avea o familie fericitl cu valori independente. Iar acestea s-ar putearIspAndi. Manji spuneacd femeile din Afghanistanfolosesc aceste imprumuturi pentru mici afaceri,pentru a inteqcoli pentrufete (nu gi pentrubdieli). meia ,,Elecred c6, dacdeduci un bIiat, il educi doar pe el", a spusea. ,,Dardacdeducio fatI, educiintreagafacopimilie". Poftim?Ta[ii nu au niciun rol in educarea ilor? Aceastdincercare deloc subtill de a-i exclude pe tati estetipicd pentru atacul inveninat, viclean, asupra familiei heterosexuale, venit din parteacelor ce se numescpe ele insele,,femeicu conqtiintdtreazi" qi ,,apIr[toare ale drepturilor omului", care afirmd cu tlrie ci seopun,,marginaliziriioricdruigrup". Acestendtdngeipocrite, care actioneazi conform unui interes propriu, definesc p[rtinitor ,,drepturile omului". Vasta majoritate heterosexual[ a europenilor de origine musulmani, birba[ii mai ales, in mod evident nu beneficiazdde drepturi. Pot fi atacati fhrd mil5 qi, dacdseimpotrivesc,sunt acuzatide intoleranlI. Mulli homosexuali Eiewei au in comun acestfapt: se simt cumva ,,ci fac not[ discordantl" din punct de vederesocial qi metafizic.in timp ce mulli sunt mullumili s[ trdiascl qi si laseqi pe allii sd trdiascl, eweimea organizatdqi activiqtii gay de felul lui Manji sunt hotdpentru rAli si convingdauditoriul cXei sunt persecutati, a-qiindeplini planul lor rdzboinic: acelade a refburi societatea dupi chipul lor. Toateacesteactivititi sunt finantate Ei promovate de elita financiar[, al cdrei scopesteacelade a controla societatea, in priml fazl destabilizAnd-o. CONCLUZIE Implica[iile politice ale cruciadeilui Manji au devenit clare atunci cAnds-a referit la ocupareade citre qi a FAqiei Israela Cisiordaniei Gazaca de o ,,dubl5 ocu131

pa!ie". A recunoscut cd este vorba, intr-adevdr, de o ocupalie militard. insd ea a vorbit desprecum palestisub ocupalie"prin religialor, care nienii sunt,,ideologic veii facesd respingi ,,multeoferte de pacegeneroase" nite din parteaIsraelului. pe care a alrrt-o in oraEa a relatat o conversatie qul Gazacu liderul politic al organizalieiHamas.El i-a spuscd cei mai mulli ,,bombardierisinucigagi"sunt oaqi care,insuflemeni carein via{I au cunoscutsuccesul considerd o onoare si sesacrifice. lor, de credinla flti pe un exemplu al fanaca Ea a menlionat aceasta tismului islamic. Fdrd si scuz in weun fel tacticile Hamas-ului, cu certitudine rezistenta musulmand, in general, ar sc[dea,dacdnu li s-ar r[pi religiagi cultura. Cemetoddmai bund sd-i lipseqtipe musulmanide tradilia lor decAtsi ii transformi in ,,liberi cugetXtori", la fel de curajogigi de independentica gi ,,liberii cugetdtori" pe careii avemaici, in Vest. in acestezile, militanfii pentru libertate, diversitate, drepturile omului qi tolerantl poartl m[qti inqeliii aparfinelui IrshadManji. toare.Una dintre acestea

vineri. El foloseqte Viagra qi se uitX la filme pornografice cu bdrbati gay pentru a rlmAne in erectie,in timp ce zececoncubinese urci pe rAnd deasupralui. Celelalte fetesimuleazlsexlesbianpentru al excita. ,,El de fapt nu prea face nimic", spune Jill Anne Spaulding, autoarea cd4ii La etaj. ,,Pur gi simplu std intins acolo cu erec{ialui provocatdde Viagra. Estefallui pret de dosI erecfie,gi fiecarefatd se urc5 deasupra uI minute, timp in care celelaltefete incearcdsd il lind in excitalie.Sunt ca un grup de <majorete>> careii strigl qi careil aclamI." lucruri obscene Nimeni nu ajungie fhri si fi intretinut ,,playmate" relatii sexuale cu Hefner. Nesofisticatanoastrd ,,girl next door"tos-a metamorfozat intr-o femeieuqoard;qi jalnicul exemplual fixafiei infantile a lui Hefner esteun foarte nimerit epitaf al filosofiei sale rlspAndite prin revistaPlayboy. Playboy nu a fost un fenomen spontan. A fost parte a unei inginerii socialespecialcreatepentru a incuraja homosexualitatea Ei pentru a provoca declinul familiei. Acestaeste qi motivul pentru care dezviluirile lui Spauldingau o slab5publicitate. DEFININD CE ESTE I]N HOMOSEXUAL $r cE EsrE tIN HETEROSEXUAL urmdreqte Agenda,,sistemului" sI ne destabilizeze qi s[ ne castreze prin incurajareacomportamentuluihomosexual. Ei redefinesc ,,homosexualitatea" ca pe o ,,preferinldsexuald"ori ca pe un ,,stil de via![". Pentru
ro,,Thegirl next door" este un stereotip cultural gi sexual american care desemneazX o femeie cu o feminitate modest[ qi nesofisticati qi cu o fire afectuoasl. Reprezintl tipul perfect de femeie pe care sd o prezin[i pdrinfilor. Opusul sdu este femeia fatald ori femeiauqoard[n.tr.].

**fffSHH'T**
in zoo4, o femeiea dezviluit detalii despreviala sexuall a lui Hugh Hefner. Dacd fondatorul revistei Playboypoate servi drept indiciu, atunci esteo certitudine faptul ci o viald dedicatl pornografiei qi sexului liber duce la homosexualitateqi impotentd. La vArsti inaintat5, fostul simbol al suaveimasculinitdli a ajuns o grotescd parodiea propriei persoane. Hefner, la 79 de ani, pliteqte un grup de prostituate cu 2ooo de dolari pe sdptimAni pentru a fi prietenele lui qi pentru a face sex cu ele in fiecaremiercuri qi
L32

133

ei nu conteazd delocfaptul cXvastamajoritatea homosexualilor vin din familii destrlmateori cI au suferit,tineri fiind, un abuzsexual. Repulsia noastrl de a accepta cu bralele deschise homosexualitatea este consideratX ,,fanatism". CaripostS, s[ ne luim libertateade a ne stabilinoi inqine definiliile care ne convin. Stabilireaadevdratei paradigme estecheiacitre o conduitdsdnitoasl. Uitati ceeace in mod normal credeli desprepergayqi desprepersoanele soanele (atraclie heterosexuale fatl de acelaqi sex,atracfiefali de celilalt sexetc.).Socotili ci heterosexualitatea inseamnl monogamie qi este centratdpe dragoste qi zlmislirea de copii. Socotilici homosexualitatea inseamndpromiscuitateqi este centratd pe sexulimpersonal pentru pura pldcere. Heterosexualitatea inseamnl stabilireaunei legdturi permanentecu un membru de sex opus, din diagoste,qi de obiceiin vederea procrelrii. inseamnl participareala ciclul firesc al vie[ii. SXnltateapersonall gi sociall depindede heterosexualitate. Homosexualitatea inseamndfixalie infantild cauzatXde neputinla de a stabili o legiturl heterosexualX. Drept urmare,homosexualii vor indubitabilsi compenseze folosindsexulca surogatal dragostei. PunAndastfelproblema,societatea a devenitmai homosexualideoarece acumheterosexualii nu mai reuqesc sI stabileascio leglturX permanentl. in mod normal, heterosexualii se cisltoresc Ei pun sexul intr-o perspectivlrezonabil[,concentrAndu-se pe lucruri mai importante. Un cititor receptivmi-a scrisrecent:,,Dacirelaliile sexuale in afaracls5toriei sunt acceptate, dacl elimindm aspectulprocreativdin relalia sexuald, mai difer5 cu cevaheterosexualiide homosexualiin privinla activitdtii sexuale?"
134

Atitudineanoastri fald de copii estede asemenea homosexual[.Copiii sunt vlzu{i mai degrabdca o pooextendecAt ca o prelungirea noastr6, vardqi pacoste, gi un izvor de iubire Eide bucurie. siuneorganicd inEelarea e inqelare,chiar dacd se petrececu o Mountain, persoand sex.in filmul Brokeback de acelaEi mod ' gi intr-un soliile copiii cei doi bdrbali iEi trddeaz5 strigdtorla cer. $i, totuqi,filmul seincheiein cheienostalgicX,cu amintirea minunatelor zilelecAndcei doi fbse* pe BrokebqckMountoin. in cultura noastrd ""uu aflat5sub controlulilluminalilor, ingdduintafati de sipersonall va nesocotiresponsabilitatea ne intotdeauna qi social5. Nu intenlionezs[ ii vorbescde r5u pe gay. Conmajoritatea homoform definiliei mele,covArqitoarea sexualilor sunt de fapt ,,heterosexuali"de genul lui Hugh Hefner.$i doar o restrAnslminoritatede homosexualisunt monogamiqi impirt[qesc unele valori heterosexuale. CT]M A DEVENIT SEXTTL T]N DELICT AL URII Filmelesunt chiar qi mai eficientein promovarea Sexulnu mai esteapanajulrelatieide homosexualite$i. estecevape careil practicicu duEmanii iubire; adeseori t[i. Recent,am revlzut Dr. No (tg6z). Foartepopularul JamesBond face sex cu o femeiechiar qi dupd ce cI ea a incercat sd iI ucidd. Dupi ce au fhcut realizeazd sex,Bondo trimite la inchisoare. in filmul Miinchen (zoo6), niEteasasiniisraelieni se confruntdcu o femeieatrdgitoarecare le-a ucis caqi sugereazi cI moarteaei ar maradul.Ea se dezgoleqte fi ,,o irosire de talent". Ea impdrtigeqtesetul de pseu135

do-valoripe carelumeanoastrdle celebreazl qi credeci ei ar puteasi faci sexcu o femeiepe careinten[ioneazd sdo ucid5. Fiinlele umanesunt maleabileqi iqi formeazl setul de valori din filme. Nu existdnimic mai distructiv pentru societateaumani decAt separarea sexului de qi procreare.Reduce dragoste femeileEi birbalii la nivelul animalelor. Agendailluminatilor urmXregte degradarea omenirii. $i-au propus s[ exploateze sexulin interesulurii. Dragostea esteduqmanulurii qi ca atareea trebuiedistrusd. TOATA PORNOGRAFIA E GAY Conform definiliei noastrecu privire la homosexualitate(careesteechivalentul promiscuitltii, al situXrii in afara iubirii gi procredrii),toatd pornografiaeste gay. Consumatorul de pornografieesteun individ care se masturbeazd, angajAndu-se intr-o fanteziepromiscuI. Nu seconcentreazd.pe clsdtoriegi urmaqi. Din cele ce am spus, ar trebui sX reiasXin mod limpedecd homosexualitatea esteincompatibili cu heterosexualitatea, dupd cum promiscuitatea esteincompatibilX cu monogamia.Activigtii gay recunoscci scopul lor esteacelade a distrugeheterosexualitatea. Pornografiaconstituie otrdvirea heterosexualitdnuditdlii savuroase, {ii. Existdqi un moment consacrat insd doar ca opfiune temporarX, in timp ce egti in cdutareaparteneruluipentru clsitorie. Din nefericire, dupd cum bine se gtie,pornografia a atins proporfii epidemice.,".Adult Video News" prevede un profit pe anul in curs de rz, 6 miliarde de dolari. Internetuloferdpatru milioanede site-uripornografice.
136

Muzicamoderndare o tent5 din ce in ce mai accentuat pornograficd. Pornografiaperverteqte felul in care un blrbat percepe toatefeteleqi femeile.Multe site-uri expunfete de doar 14 ani. Tinerelefemei afld cXsunt de folosdoar pentru un singur lucru Ei se silescsX capetedragoste prin singurulmod pe careil cunosc. Regiet sX distrug iluzia creati de o industrie de miliarde de dolari, insd rrnerele sunt femei dezbrd.cate proctic identice. Sunt identic dotate. Chiar au nevoie bXrbatiisdvaddmii de exemplare de acelaqi tip? Aici estevorba de un fel de dependen{X. Dar oare de ce nu se saturXbdrbatii? De ce nu capdtdsatura[ia ginecologului? de sAni gi de picioare Supraabundenla impotendesfXcute rlpeqte mirajul sexuluiqi cauzeaz[ estegi scopul:noi droguri pen!i. Poatetocmai acesta tru a-i facepe oamenisi rulezein gol. noastrd. Mai urcdmo treaptdcXtrerobotizarea in mai multe rAnduri, comuniEtiidin URSSs-au gAnditla ,,nalionalizarea" femeilor,transformarea lor in resursepublice. Pornografiaexact aceastaface. Cele mai intime imagini a milioanede femeisunt disponibile tuturora,fHrdexceptie. BETTY FRIEDAN Geneza unei feministe in anii '5o, fondatoareafeminismului modern avea un serios complex de inferioritate. [,a petreceri obiqnuia sd seprezinteastfel:,,SuntBetV FriedanEiam absolvitColegiul Smith cu Summacum laude". Mama lui Friedana fhcut-o sd se simtd inconfortabil ca femeie.Ea a compensatrespingdndfeminitatea qi convingAnd femeilesdadopteroluri masculine.
L37

Itil
IL
I

i
l

ll i
I
ii,

I'
l

Viala mea de pdnd in candidasa autobiografie, acum (zooo), Friedan(n[scut[ BettyNaomi Goldstein) c5, orice ar fi fHcut,mamasa o fhceasI sesimtl spunea incapabil5,rea, obraznicd, ,,murdard,neindemAnatic5, urAtd". FriedanEi-apetrecutani in Eirin psihanaliz1,, ,,povestind la nesfArqitdesprecAt imi uram eu mama Ei mamelear trebui inecum il ucisese ea pe tata". ,,Toate weo zo de ani. spunea eacAndavea catela naEtere", Mama sa, Miriam Horowitz Goldstein,era rdsfhlata fiicX a unui doctor,carela zo de ani a fXcutun mae\,Teu", un riaj din interescu ,,unmai vdrstnicafacerist bijutier ce aveacam dublul anilor ei. ii era ruqinec[ el americani oficialdEi aveaun puternu avea,,oeducalie nic accenteweiesc". $i nici nu era in staresI faci ceva calumea. insd, in loc sd vadd cI mariajul plrinlilor ei era problema,Betty Friedan a ales sd aruncevina asupra rolului tradi$onalfeminin.A atribuit purtarealipsitl de iubire a mamei salefaptului cd aceasta nu a reugit sd aibl o carierl caresdo implineascX. De asemenea, fiind ostracizatide colegiiei de clasi, Friedanqi-ajurat c[ ,,poate ci n-oi fi eu ca ei", dar intr-o zi ,,vortrebui sI ajungi sI mI priveascicu admiratie". Cu alte cuvinte, Friedan a fost un caz clasicde neadaptatl social,genul de persoandpe care eliteleil folosesc ca sI submineze societatea. Faimagi bogdtiai-au surAsodatl cu aparilia c5(ii Misticafeminind (t969), carea devalorizat rolul traditiqi onalfeminin le-a rlpit femeilor,,mistica". Birbatul gi copiii au nevoiede iubirea delicati a unei tinere sotii ori mame.Acestfarmecfeminin de a purta de grijl familiei sale era ,,mistica" femeii. Pe featAtaweme cAtsunt mei nu le deranjeaz[si sesacrifice apreciate.
138

In carteasa, FriedanspuneacX femeilededicate familiei nu au niciun fel de identitateqi cd familia este confortabil".Ea a devalorizat ,,unlagir de concentrare nenumlrate lucruri de nepreluit pe care o femeieadevdratl le facepentru copiii qi pentru solul ei. Cu ajutorul mediei,finanlatede elite,Friedanle-a convinspe femei sXiqi negeidentitateanaturalX,de femei Ei sotii, qi sI cautesXiqi dobAndeasci alta, prin intermediulslujbelorqi patronilor. Friedangi-a proiectattrauma privitoarela urAlenia saEila lipsa iubirii din parteamameisaleasupraaltor femei,cu un pre! incalculabil pentrusocietate. FRIEDAN, CA LESBIANA I-ATENTA in Maimula goald, DesmondMorris descrieoriginile homosexualitXlii dup[ cum urmeazl (voi aduce modific[ri pentru a scote in evidenfi devenirea unei lesbiene):,,Dac5,in situalia dependenleide plrinli, progeniturile sunt sub influenla unei mameexagerat de masculinegi dominante,sau a unui tat6 exageratde slab qi de efeminat,atunci acestlucru va da naqtere unei confuziiconsiderabile. DacI la maturitateasexuald, fiicele iqi vor cluta perechi cu calitilile comportamentaleqi nu cu celeanatomicefale tatllui], atunci ele vor fi inclinate sI igi ia drept perechefemei mai degrabd decAtbdrbati. Pentru fii este un risc similar in sens (p.86). opus" Mama lui Friedanera dominantdgi delinearolul masculin. Friedanqi-arfi dorit ca ea sI fi alut De aceea, o profesiune. Posibil,feminismula constituitincercarea ei de a le determinape femei sXfacl la fel, sX se comporte aidomamameisale,adicdsI fie blrbatul pe care qi l-ar fi dorit in persoana tatilui sdu.
139

MARIA.IT]L LUI FRIEDAN in autobiografiasa, Friedan se autoportretizeazd ca o gospodinl devotati care.doreqte sI evite greqelile mamei sale.Dar, de fapt, nu facedecAtsi o imite qi chiar sX o intreacd,ajungAndpAndintr-acolo incAt sI iqi ameninfeso]ul cXil va castra. CAnda pretins cd esteo ,,nevastd bdtut5", fostul ei so!, Carl Friedan, gi-a infiintat un site (acum intrerupt) pentru a oferi varianta sa asupra poveqtii.El afirma cd sotia sa era instabili psihic Ai cd adeseorise ndpustea asupra lui. VAnitlile ei erau provocatein urma incercirii lui de autoapirare.Rdnilelui erauincX mai grave. Chiar citeazhun procesverbal intocmit de poliliqti. in all caz,scrie: ,,Mi-a rdmasfoarte viu in minte un incident petrecutla miezde noapte,prin anul Lg67- cu un an qi cevainainte ca eu gi Betty si ne fi despd4it definitiv. Ne aflam pe atunci in apartamentulnostru din Dakota, cAndBetty nu a fost de acord cu cevace eu spusesem (doar atata i-a fost de ajuns) qi a apucat-ouna din crizele ei de isterie incontrolabild, fala schimonosindu-i-se de uri qi de turbare vecin[ cu dementa.A inceputsd urle: <Dobitocule ce eqti,lepddituri bunl de nimic, nemernicule>, timp in care a zbughit-o in bucitirie. S-a intors inapoi drept spre mine, fluturAnd doui cufite mari de bucltdrie: <Jigodieordinar[, o si-[i tai scArbosul5la de cocoqal tdu. AflX ci, pentru mine, cocoqul tiu nenorocit nu valoreazi nimic>. La care eu am luat calm un scaunqi am lintuit-o la perete,ca un imblAnzitor de lei, qi am deposedat-o de cutite. Iar acestaa fost doar un minor incident din timpul aceleiperioade,cAndpersonalitatea ei explozivdera accentuatdgi mai abitir de amfetaminelepotenlate de alcoolpe carele lua ca sI piardd din greutate". r40

Carl Friedan, care aveao agentiede publicitate, a pentru Nero York Post ci imaginea sa ca sotie gi spus bun[ gospodinl era un qiretlic: ,,Eanici nu Etia ce fac eu", a afirmat el. ,"AmcAgtigatpremii qi am avut reclaNu dime de o paginl intreagl in ziarele newyorkeze. mele." deadoi bani pe realizdrile Conform afirmafiilor lui Carl, Betty nu era o magi si seocupede copii. md caresd steaacasd avut o fati in casdcu normi intreag[ pe toatd ,,.4.m perioadacisniciei noastre.Ea a fost ceacare a avut griji de (ceitrei) copii, a gitit, a fbcut totul", a spusel. ,,A$ spunecd pe o scarl de la o la to, ea s-ar plasape treapta a douain calitatede gospodini." Amintirile lui Carl Friedan nu sunt motivate de activitateaei politicd. El estemAndru de realizirile fostei sale solii: ,,Eaa schimbataproapede una singurd cursul istoriei. Era nevoiede un dinam angrenat,superagresiv,egocentric,aproape nebun, pentru a rXsturna cursul istoriei in felul in care a fhcut-o ea.Din plcate, gi acasd,unde tipul acestade comportament nu merge, era acelaqigen de persoan[. Iar ea pur qi simplu n-a wut sdinleleag[ asta". ALTE SURSE: ,,IUDAISMUL" $I COMI]NISMUL LUI FRIEDAN La vArstade 13ani, cAndBetty se pregltea pentru Bat Mitzvah (un fel de Confirmare), ea i-a mdrturisit rabinului ei reformat cI nu credeain Dumnezeu. in loc sd ii ofere acesteitinere pupile un sim{dmAnt cu privire la ceeace esteDumnezeu,acestimpostor i-a spus:,,Bine,dar [ine asta pentru tine pAndprimeqticonfirmarea". Iudaismul lui Friedan se rezum[ la inlelegereacd ,,trebuiesi imi dedic viata luptei pentru a face lumea
r4L

mai bun5, trebuie sI protestez, sI nu urmez un drum bdtXtorit qi sI infrunt nedreptatea". IntrucAt a fost respinsd de clubul oamenilor boga[i din oraEul ei natal din Peoria pe motiv ci era evreic5, ,,eas-a identificat cu clasa muncitoare, Ei ea oprimatl de stlpAnii universului..." Oamenii de felul lui Friedan preferd sd ,,schimbe lumea" in loc sd se vindece pe ei inqiEi. Ei tind sd se simtd grozav,,fhcAnd bine". In timp ce scriu aceastdcarte, ea a primit suma de un milion de dolari de la Fundatia Ford. Nu sunt ei ,,st5pAniiuniversului"? ,,Friedanii" acesteilumi nu vor decAt sd fie qi ei membri ai acestui club. Nu le trece prin minte acestor socialiqti, feminiqti comunigti ci, dacl ei erau cu adevdrat o amenintare Ei pentru sistem, nu le-ar mai fi fost acordate salarii de 12o.ooo dolari ca profesori? Nu realizeazd, cI esenta trudei lor este spdlareape creier a tinerei generalii, destabilizarea societl{ii qi pregXtirea scenei pentru statul totalitar? Friedan a fost toatd via{6 o comunistl convins5. in cartea sa, ea incearcXsI se distanleze de comunism, descriindu-l in termenii idealismului inerent tinerelii. Nu vom Eti niciod^atd dacl a fost un agent congtient ori vreo naivi utild. In orice caz, ea l-a cunoscut pe Kurt Lewin, care a fost responsabilul de ingineria sociald elaboratdla Institutul Tavistock. Media elitelor a ridicat-o in slivi pe Friedan deoarece bancherii inchinitori Ia Lucifer doreau ca femeile sd aibd slujbe, gi nu familii. Este posibil Ei ca Friedan sd fi fost perfect sincer[. Cu povesteasa, se prea poate sd fi wut sI distrug[ ceea ce ea nu a al'ut, qi anume acea ,,mistici feminin5". A otrlvit izvorul feminit[1ii qi a propulsat familia pe o spirald a morfii. Femeile au schimbat rochiile vaporoase,atrXg5toare,pe salopete qi costume de afaceri.

in lumea noastrdcu susulin jos, ratalii qi demenlii s-aufhcut profeli. JOSNICA $I DESTRABAI-ATA Cum a ucis feminismul curtareain campus GRATIE FEMINISMULUI, studenteledin zilele au fost scutitede umilireacurtlrii. Au scipat de noastre tinerii care sd le ofere flori qi si le invite la cini sau la un film. Zilele in care se intAlneau ca iubili, iar tinerii se raportaula ele cala posibileviitoaresotii qi mame,sunt de domeniultrecutului. Mulpmitd suflului umanistal feminismului,tinerele femei se pot acum imbllslma cu alcool qi apoi igi pot da imediattrupurile unor striini, fhr[ weo perioadd reciproci". Se pot de bizar[ ,,cunoaEtere premergltoare fdri degradante, teamac[ incalci in actesexuale angaja represivl gi perimatS. moralitate,,patriarhali" acea Acesta este tabloul moralurilor sexuale studenleEti, aqa cum apare descrisintr-un articol din revista Sexgf scandalIa Ilniuersitatea Duke, de Rotling Stone, JanetReitman.$i el reprezinti, de altfel,imagineatipici a majorit[1iiuniversitllilor. ,,Indiferentce gen de sex are loc, se face in contextul ocupl5riit, caredescrietotul, de la simplejocuri la actul sexualcomplet.Spre dezamlgireamultor studenli ori studente,nu existi la Duke niciun cadru unde si poatdavealoc intAlniri intre indrlgostiti - lucru valabil pentru mai toatefacultilile." ,,Nuam fost in intreagameaviat[ invitat[ la o intAlnire - nici mlcar o singurXdatI", spune o brunetl superbd. $i niciodatdnu i-a cumpdratun b[iat cevade bdut. ,,CredcX dacd cinevaar face weodati aga ceva, l-aqintrebadac[ nu cumvae drogat",spuneea. r43

r42

itit

1!
Mai curAnd,ceeace se petreceestecAteo partidi de sexaccidental, de obiceiatatatede bdutur[ alcoolici din belgug,urmatl a doua zi de... Ei, bine, urmatl de obiceide nimic altceva. ,,.,Tecuplezi>cu un tip, qi qtii cI nu va ieqinimic din asta",siruneAnna. ,,Cel mai bun lucru pe careil poti speraesteacelacI te vei mai cupla cu el din nou." Unelefete pe careelele cunosc au reuqit sd stabileasclo legdturdconstanti cu acelagi bliat -, adicdsXaibd partede sexconstant insd alteletrec de la un tip la altul. Expresia ce gen de sexare ,,indiferent loc" estedoar un fel discretde a puneproblema. Actul sexualtradilional este cevaobiEnuit,iar sexul oral aproapeomniprezent, perceputca o formi de sXrutare elaborati,carenu inseamn[ marelucru. ,,Toatd lumeapracticdfelatiaacum",spuneNaomi. adaugi ea - insemnAndante-Moni,,.<Inainte>>, -, ca/ante-Britney <inainte>seobignuia sl faci sexgi apoi s[ faci gi felatie". Insd acum, fetele o fac de buni-voie, din proprie inifiativ5",spuneea. De asemenea, ele tind s[ primeascX tot la fel de mult cAtqi dau, dacX ar fi sI ne lulm dupi spusele studenlilorde la Duke. DacI acestarticolar puteafi luat drept un indiciu, separecI feminismulnu a fhcut nimic pentru respectul femeilorfatl de eleinsele.Chiardac5aceste fete iau nota maximdqi sunt frumoase, ele se luptd intre ele sd iqi deatrupul unor masculide rang inalt (atleti qi membri ai unor Frntii). Motivul? $i alte femei,nu doar ele,sunt disponibiledin punct de vederesexual,iar acestaeste unicul mod de a cAEtiga statut qi atenlie. cI alunec spre acestgen de lucruri", spune ,,Simt Alison.,,M-afdcut sXm[ simt foartestAnjenitlEinefericitd, deoarece acesta nu esteun mod de a-!i duceviala. insX,dacdnu a$fi frcut astfelde lucruri, s-ar fi desp[rgi,in decuri de 1it de mine pentruweun motiv oarecare doui zile, gi-arfi glsit pe altcineva... Daci ar qti despre
144 acesteamama mea, m-ar fi plesnit peste fat5. Eu nu am fost crescutdin genul acestade ryrediu." In trecut, existenla unei perioade de curtare qi a cisltoriei ca Ei condifie a intrelinerii relaliilor intime le conferea femeilor putere. C5s[toria era ca un nego!. Vrei sex? insoard-te. Acum toate femeile sunt un fel de roabe. iqi fac treaba, dar nu primesc nimic in schimb. Piata a chzut.Fetelesunt disperate. Tinerii le privesc cu dispre{, dupd cum transpare din impresiile notate pe blogul unui student la Duke (vd rog, iertati limbajul):,,AcesteincAnt[toare domnigoare se confrunti cu.o stare de teribild nesiguranld umblAnd cu limba scoasddupi biielii din Frdlii. Norocul nostru, b[ieti, este cd tipii de prin Fr51ii le trateazd ca pe niqte gunoaie. Nici nu apucd bine Sally Pi Phi sd creadl cd a pus laba pe Johnny Soccer Player, cI el qi-a qi luat tIIpdqita Ei Ei-o trage cu Chrissy Tri Delta... Din toatd povestea asta rezultl fete nefericite, suferind de nesigurantd, toate luptAndu-se sd fie regulate de cineva cu statut". Acesta este rodul ,,egalit51ii". Tinerele femei iqi expriml ,,independenla"prin ciutarea febril5 a dobAndirii unui statut, fiind destrdbdlateEi agresive.,,lJneori, fetele sunt ceva de genul: <<Sunt fierbinte qi vreau sex>>, spune o fat5... <<Este decizia noastri dacd permitem sau nu sd fim tratate necuviincios. Totul este dictat de modul in care fetele laltele] se comport5>>". pe femei in postura de Feminismul le infr1iqeaz6, ,,roabe"oprimate de sotii lor. Insi, sclzAnd nivelul moralit5tii (fidelitatea, castitatea),care este o condi{ie sfne qua non a bunului mers al unei cisnicii, feminismul le-a rdpit femeilor identititile lor naturale (de solii gi mame) qi le-a injosit mai mult ca niciodatd. In contractul heterosexual (iubire/cis5torie), femeile iqi cedeazi puterea (simbolizat[ prin sex) in schimbul dragostei b5rbatului, pe care el trebuie sd Ei-o demonstrezemai intAi printr-o perioadd de curtare pli-

r45

nd de rdbdare.Dacdscoli din ecualieacestcontract,femeii nu ii mai revine nimic in schimbulcedlrii puterii prin actulintim). sale(simbolizate De prisossi mai spunemc[ estefoarteputin probabil ca femeile care se prostitueazl pentru dobAndirea vreunui ,,statut"sI aib5 parte de c6sXtoriireuqite.De pAnI va rimAne tocAteori poatefi o femeieposedatd farmeculfetalmenteslricitd de tot ceeace reprezint5 miniteUisale? Poate o femeiecaretrecedintr-un pat injurlmAntului ,,labine tr-altul si iqi asumerespectarea qi la greu"?Dar un astfef, de blrbat poate? Acest trend este parte a unui procesde treptatl abolirea cisitoriei Ei a familiei, prin impunereamodelului homosexual este asuprasocietilii. intocmai acesta modul in care homosexualiise adund,in mullimi, in anonimat. in general,gay-ii iubili nu au intdlniri romantice.Studiile indici faptul cd sub ro% dintre bdrbatii gaystabilesco leglturl permanenti qi cI vastamajoritate sunt promiscui, 4g% dintre aceqtiainsumAnd peste5oo parteneride sexpe parcursul intregii vieti. Folosind feminismul ca pe o pArghieajutdtoare, inginerii sociali de la vArf impun acest model asupra societdliica intreg.AldousHuxleyne-aavertizatasupra lui in Minunata lume noud (tg1z), in carepromiscuitatea era incurajati, clsltoria qi familia interzise,iar copiii erau nlscuti in incubatoare aflatesub tutela statului. Acestea sunt,,drepturilefemeilor"pe caredecadense luptd sI le impuni qi lumii muta noastrl societate sulmane. FETELE ST]NT LUATE DE VAL TAn[ra domniEoari este o tArfi

a anul trecut, un jucdtor de baseball in decembrie la 45 de zile de arestpentru cI a intrefost condamnat rela{ii sexuale cu minore finut Lui CassRynes,din provincia canadiani Prince Edward Island, i-au fXcutsexoral doud fete in vArst[ de rz qi t3 ani. El a suslinutci eleau umblat dupd el qi cd a crezutcd eraumai mari. Acestcaz neobiqnuita atras atentia asupraunui fenomen alarmant: fetele pubere din toate straturile socialeconsideri practicareafelaliei ca pe un semn de maturizare. Un studiu realizat in anul 2oo2 de Institutul de Slnltate Publicd din Canadaa descoperitc[ o treime din elevelede clasaa noua (in vArst[ de r4-r5 ani) qi (in pestejumitate dintre elevelede clasaa unsprezecea cI fac sexoral. vArst[ de t6-t7 ani) mentioneazd Scriitoarealiber-profesionist[ SaraWilson a vorbit cu fete tipice wemurilor noastre gi a aflat ci sexul oral nu este ceva iegit din comun atunci cAnd adolescentii seintAlnescfhrd a fi supravegheafi. Dupi cAtese pare, fetelevor si faci orice ar fi necesarpentru a se face iubite (adicd pentru ,,aaveasucAdeseori, ele nu ces").Sexuloral esteconsiderat ,,cool". ii cunoscpe blieli gi nu ii mai rev5dniciodatS. Urmltoarele citate provin din articolul lui Wilson Cefac fetele bune (Globeand MaiI,7 februarie 2oo4). De regull, ,,bdiatulnu vrea decAtsI foloseascifata", in vArsti de 13 ani. Ea poartd intreaga spunVanessa, povard a acestuinesuferit dublu standard,fiind etichetatd ca ,,destrIb5lat6", ,dezmdlat[", ,,tarfr, in timp ce prieteni. el esteliudat de acesteetichetenu sunt la fel de Cu toate acestea, defhimdtoareprecum erau pe wemuri. Pentru fetele tinere, chiar Ei atenlia negativl poate fi extrem de atracr[u despretine, m[car se tiv5. ,,Chiardacl se vorbeqte
L47

146

.vorbe$te despretine." $i adaug5:,,A primi numele de <tarfh>inseamnl celputin ci... eqtimai mare". in timp ce, inainte, prima menstrualie era un semn al intririi fetelor in rAndul femeilor, acum ,,eqti in relatii intime cu mul1i,multri femeiedac[ te angajezi biieti", spuneLeslie. Kate estede acord:cAndea qi prietenele ei au fdcut pentru prima oar[ sexoral, ,,amfost foarte mAndre de noi". Wilson conchide,afirmAnd cd putereacu care feminismul le-ainvestitpe femei le-a dus de fapt pe ocs: tea la destribilare: ,,Chiar de la inceputulinstal[rii Puterii Femeieqti, a fi agresiv de senzual[a devenitpractic o. dogmd. Mascoteleculturii de masd gen Christina Aguilera ori Beyonc6etaleazi, pe ringul de dans toati gamade miqcdrilasciveposibile ca semnalal disponibiltifli pentrusex..." (In cultura homosexual[,sexualitatea agresiv[ gi promiscuitatea sunt Eiele perceputeca o dogm[.) sexual[pot fi de vind. in tim$i orelede educa{ie pul acestora, fetele de vArsti fragecld sunt chiar incurajate si se angajeze in practicareasexului oral, chipurile ,pentru a evita riscul unei sarcini". Conform unui raport provenit din Marea Britanie, au dobdndit o ,,mai matur[" responsabilitate in materiede relatii sexuale. ATVTACTTOENNE NOASTRA MENTALITATE ,,LIPSITA DE PREJI]DECATI" Am fost invitati sd echivaldm autodisciplina cu reprimarea. Indulgen{afatl de sine,pe de altd parte,a fost echivalati cu lipsa prejudecililor Ei exprimarea propriei personalitdli. De fapt, tocmai conceptiaopusi esteceaadeviratI. DedicAndu-ne unui ideal,devenimputerniciqi liberi, 48

in weme ce impr5gtiereane sl5beqte qi ne inrobeEte, fXcAndu-ne sd cldem pradd diverselortentalii ori sI. ceddm influenteianturajului. Sunteminv51a1i si credemcI e un act de curaj sd sfiddm moralitatea social5 tradilionald. Implacabilul wea sd ne impiedicesI ne simtim bine qi sHne ,,sistem" pe noi inqine. descoperim De fapt, adevlratul ,,sistem"consti intr-o foarte bine organizat[ relea a unor extrem de bogali infractori, pedofili, sataniqtiqi dealeri de droguri. (Vezi cartea Mugamalizarea Franklin, de John De Camp.) Scopul Ior estede a-qiconsolida pozilia dominantdintr-un stat polilienesc pe careil numesc de tip fascist, NouaOrdine' Mondial5. Ei declanqeazd un rizboi secret impotriva omenirii pentru a ne distruge,,resursele de energienaturall qi socialI gi puterea fizic6,,mentald gi emolionaLil"(Arme tdcutepentrurd.zboaie secrete). Mesajul pe care adolescentele il primesc de la videoclipurilemuzicaleqi de la orele de educaliesexuald are scopul de a le face nepotrivite pentru cisitorie gi maternitate.StipAnii noqtri din umbr[ se gAndesc la oameni ca la niEte vite. Fetele dezmllate nu sfideazi nicidecumordinea actuali a lucrurilor qi nici nu iqi expriml personalitatea. Ci cad intr-o cursdcarele ruineazi Eansele de a aveao viati fericitd. T]N ALT EXEMPLU: PUTEREA FEMEILOR U$OARE ' O avalangi de noi cdrfi le indeamndpe femei sd-gi depdqeascd inhibi$ile in privinta sexuluiocazional. Ilustrativd este Cuplarea fericitd: Ghidul fetei singure pentru sexulocazional (zoo5), carte care le pe femei sd imbrdtiqezecu mAndrieetichetele sfHtuieqte
L49

qi ,,tArfh". de ,,destrdbdlatS" gdsili pe site-ul Fragmente iuillage.com. AutoareleAlexaShermanqi NicoleTocantinspretind cd le oferdfemeilor,,op!iupi"(cagi in cazulcarierelor). Tipic feministelor,agendalor real5estecoercitivd qi subversivX, vizAndimpiedicarea femeilorde a se cIsltori qi de a intemeiao familie. ,,Normeleculturale ne vor lua in stlpAnire daci nu vom lupta contra lor", scriu autoarele.,,Noi,ca femei, trebuie sd ardtdm lumii cI a face sexfHrXa ne angaja oficial intr-o relatie este prerogativa noastrX... Spune:<Sunto destrdbllatl Ei sunt o tarfe. Sunt innebunitl dupl sex!$i chiarvorbesc seriosrr. are Societatea nevoiede schimbareEi femeile trebuie sd fie incurajate sI cautepldcerea de dragulplicerii." PldcereaizvorAtl din relatiile intime din cadrul cdsdtoriei nu estementionatd ca,,opliune". Femeilesunt in mod firesc monogame. Sondajele indici faptul cd ele nu gdsesc cd sexul ocazionalle implineEte,qi majoritatea regretd.Astfel, ,,cuplarea fericitX" are scopulde a le ajuta pe femei sd igi negeinstinctele naturale. Femeile sunt sfXtuite si nu iqi cunoasci partenerul de sex prea bine. ,,incearci si nu disculi prea mult despre trecutul ori viitorul tXu ori al lui. Acesteafiind spuse,nu e niciodatl riu sd-l intrebi despre trecutul lui intr-ale sexului [qi] apoi socoti(i carear fi riscurile ce trebuie asumate. Apoi, concentrali-vd numai gi numai pe actiunea cu pricina." Li se spune sd puni capit relatiei dupi una sau doudpartideqi apoi sdiqi abatdatenliaafundAndu-se in muncd ori in indeletnicirile preferate. dacd ,,Nute gAndice seva intAmplain continuare, te va suna, dacd te va wea qi daci el va deveni totul pentru tine. Pur qi simplu n-are sI se intAmple nimic, drdguto.Cel putin nu te aqtepta la una ca asta.Phstrea150

zI-1i calmul...qi accepti ci asta e tot. Finito. SfArqit. D5-l la o parte.E gata." Incredibil!De fapt, nu exist[ niciun fel de sexocazional.DupI cum mi-a spusun prietende-almeu: ,,Cunoscaceastlfemeiela modul cel mai intim posibil qi nu imi placecine-gtie-ce de ea.Mi separenefiresc".

BARBATTT BrrNr NU sE iNsoenA cu FEMErUSOARE

Farmeculunei femei tinere estecapitalulei. Trebuie sd il investeasc[cu intelepciuneqi si aibd grijd sd nu il iroseascX. presupuneca ea sXiqi fac[ din cdsitorie gi Aceasta familie prioritatea principal5. Altfel, instinctele sale de tandrele qi maternevor fi frustrate, iar ea va sfArqisingurl qi nefericitd. fizicd Frumuseleaunei femei ii reflectdcandoarea qi spirituali. Birbatii consider[ candoarea foarte atractivi; ii echilibreazl emolional qi spiritual. O femeie durd qi cinic[ nu este nici pe departe atrlgltoare pentru bdrbati. O femeietrebuie sI iqi diruiascl fecioria birbatupe lui careil va iubi gi cu care se va clsitori. GAndurile saletrebuie si se centrezenumai asupralui qi a viitorilor s[i copii. Ar trebui sd se preg[teasci sd fie vrednicd a fi sotiegi mamd. Nu existdpriveliqtemai frumoasl decAtceaa unei femei tinere purtAnd de griji copiilor ei. Zilele trecute am vdzut in parc o femeietAndrS,inlltutl qi subliric5, fetilele,doudgemene. in leagdn Cerard privedAndu-qi guvernele ii inghesuiepe coliEtein zilelenoastre,cAnd pilaEi in gridinife fhrh suflet qi pe femei in birouri cu lumini fluorescenti. sunt fetitele?"am intrebat-o. ,u{ledumneavoastr5 Mi-a rispuns cXda. Strilucea.
151

,,Felicit[ri", i-am spus.,,Suntfrumoase!" De cdt[ apreciere au parte acestefemei in cultura societitii noastre?Pauz[. Mai degrab[, fetele qi tinerele femei sunt incurajate s5-qi bat[ joc de fecioria lor. Cine se mai poate indoi ci slujitorii diavolului nu sunt in spateleacestui spectacolgrotesc.

UNELTIREA NAUI.UT Suntem programa[i mental si devenim gay Aq vrea sd comparati mesajele pe caie le primili despre doui grupuri de persoanefoarte diferite: homosexualii qi familiile nucleare. HOMOSEXUALII Conform multor psihiatri, homosexualitatea este o stare de fixatie infantil5 cauzatl de existenla unui tat[ neimplicat gi a unei mame autoritare, clreia ii place sd detinl controlul in cas5. DupI cum mi-a spus o cunostintl Bay, referindu-se la tatll siu: ,,Dintotdeauna mi-am dorit iubirea unui bXrbat". Comportamentul gay este adeseacaracterizatprin promiscuitate (sute de parteneri), sex anonim (perfect simbolizat de aqa-numita ,,glory hole"), tivilirea in fecale qi urind qi sadomasochismul.Acest comportament poate creqtefrecventa infest5rii cu virusul HIV. Refuzul puternicului lobby gay de a permite luarea mXsurilor de prevenire a ar,ut drept rezultat o epidemie mortal6. $i deoarece unii gay au insistat cd vor sI doneze sAnge, mulli hemofilici, precum qi al1ii, s-au infectat (vezi Un holocaust radical in Politica relei credinle, de David Horowitz, 1998). Care este mesajul pe care guvernul qi media ni-l oferi despre acest comportament autodistructiv? Ni s-a spus ci suntem fanatici qi cd ii instigXm Ei pe allii s[ il r52

conteste.Ni s-a spus ci SIDA esteo boal5 cu transmitere sexuall qi ci ii afecteazl pe toli in mod egal. Cu totii trebuie s[ practic[m ,,sex protejat" Ei sI ii invllam aceastaqi pe copii la qcoalS.Este o minciund. $aptezeci Ei cinci la sutX dintre cazurile mortale de imbolnivire cu virusul HIV le revin gay-ilor. Restul ajung sX se imbolprin ace infectate qi prin transfuzii de sAnge.' n5veascX (Yezi Mitul infestdrii cu HIV a heterosexualilor, de Michael Fumento, 1990.) Ni se spune cd homosexualitatea se aseamlnd cu a fi stAngaci.C[ este o ,,orientaresexua15" la fel de normal[ ca qi heterosexualitatea.Cd totul {ine de modul de socializare.C[ daci unui bebelug de sex masculin i se pun in mAnule plpuqi qi este imbrlcat in roz, va dobAndi un comportament de fati. $i cI nu ar exista niciun fel de instinct sexual biologic. (Pentru a vedeacAt de neadevlrati este aceastl afirmatie, citili Ei Precum l-afd,cut natura: Bdiatul care afost crescut ca ofatd, de John Colapinto,2ooo.) FAMILIILE NUCLEARE Spre deosebire de homosexuali, care sunt normali, familiile nucleare sunt aproape intotdeauna disfunctionale. A[i vizut weodati weo prezentare pozitiv[? Cel mai mare vinovat este ,,patriarhalul" tatI, cel care munceqte pentru a-Ei intretine familia. DupI ce se consultl cu familia, el pretinde ci poate prelua conducerea. intr-adevir, in vremuri de rlzboi, el iqi sacrificl viata. Dar si nu ne amlgim. De regul[ el este un alcoolic violent care iEi bate Ei igi abuzeazdsexual nevasta Ei copiii. Aproape la fel de rea ca qi patriarhalul tatd este nXtAngawednici de mil5 cireia i se spune ,,nevasti", ,,gospodinI" ori ,,mam5". Aceastd femeie care simte intr-adevlr cI este profund legat[ de solul Ei de copiii sii Ei numeqte aceastd leglturi ,,iubire". $i datoritd copilul, lucru foaracesteia,ea inslqi vrea sI iqi creascX 153

CONCLUZIE Oameniicareseimperecheazd, ca animalele, setivllesc in fecale qi rdspAndesc epidemii mortale sunt

porte ca homosexualii nu este absolutdeloc intAmplXtoare. Fode puternicedin guvern, corpora{ii,media qi din sistemul educalionalse ocupXintens de transfoimarea noastr[ in fhpturi spXlatepe creier. Zilnic ne sunt atacate identit5lilenoastrede bXrba[igi femei,soli gi so1ii,tati qi mame.Nouizeci la sutXdintre clsitoriile destrdmatesunt cauzatede faptul cd femeile au fost spilate pe creier si caute,,egalitatea", care,in practicl, ^ inseamnl controlarea qi efeminarea sotilorlor. Activiqtii feminiqti gi gay pretind cX societateaii

nareacopiilor impotrivavirusului HepatiteiB. Hepatita la coB esteo boalXvenericl, carearareoriseintAlneqte pii dac6nu se transmitedirect de la mam5.Nu reprezintl o ameninlarepentru vasta majoritate a copiilor pentru pedofili, insd constituie o ameninlare americani. deoarece astfel se poate identifica un copil care a fost molestat sexual. Conform afirmaliilor lui Reisman, pentru a-i proteja pe pedofili, peste Bo% dintre impotriva acesnou-ndscutii din Americasunt vaccinati tui virus, existAndastfel posibilitatea apariliei unor periculoase. Reisman scrie:,,Explicatisecundare efecte in pericola sinit5ile oferitede guvernpentru punerea americanis[nltoEi ca mijloc de 1ii tuturor bebeluEilor protejarea unei subculturi a adullilor, in mare parte pe sexqi pe droguri, estefhrl preceantisociald,bazatd qtiintific". istoric ori dent ni se adoarmeconqtiinlasd credem in concluzie, istoriei". insX cd triim intr-o Epoc[ de Aur, ,,apogeul constituieduprecumcel din rr septembrie evenimente au generat patimile care fhrddelegile cI ra avertizare Ei trecutulvor generaqi viitorul. Civilizaliaiudeo-cregtin5 de risturnare qi de inlocuirecu un seaflI in plin proces distrunou totalitarismde tip fascist.Planulpresupune gereaizvorului nostrude putereEi de sensal existentei: familia nuclear5.Trebuiesi ne organizim Ei sI actionXm.Trebuiesd bombard[m politicienii, media Ei corporaliile cu mesajulci suntem cu ochii pe ei qi cd vor trebui sI pl6teasc6.(Cum a ajuns America gay de Charles Socaridespoate fi gisitl aici: http://www. leaderu.com/jhs/socarides.html)

Ordine Mondiald", in care oamenii infometali sentimental,care nu mai au nici culturX,nici identitate,pot fi manipulaliprin semnale sexuale. Pentru a intelegecAt de sinistru este acestasalt, citili articolul scrisde Dr. Judith Reisman despre vacci154 155

PARTEA A TREIA CUM FUNCTIONEAZA HETEROSEXUALITATEA CUM AM DEVENIT T]N ,,MENSCII''II RevendicAndu-mi identitatea furati de feminism CAwo AM IMPLINIT zr DE ANI si trXiam in Israel, am primit o scrisoarede la mama mea. imi adunase toate economiile Ei le investise intr-o casi la oraq. ,+{cum egti gi tu un mensch", mi-a spus ea. Ce voia oare sX spund? in ce fel posedareaunei case md frcea sI devin ..b[rbat"? Eu voiam sI mi definesc pe mine insumi prin personalitate, nu prin averea mea imobiliarX. Am atins vArsta majoratului (in anii 196o) la vremea in care tineretul se afla ,,in cXutareaidentit51ii". Eu mi-am cdutat-o in Israel. Mai apoi, am devenit un nationalist canadian. in niciunul din cazuri nu mi-am putut glsi identitatea intr-o,,comunitate". De secole, bXrbalii Ei-au definit identitatea prin masculinitafe. Eu de ce eram atAt de dezorientat? Am ar.'ut un tatd patriarhal puternic, care mi-a servit drept un veritabil model. El qi-a construit o carierI de succesqi qi-a intretinut bine familia. ,,Munca este cinstea b[rbatului", obiqnuia si imi spunX. Cea mai important[ decizie pe care un blrbat trebuie sd o ia se referl la aflarea unei profesii care sI ii ofere satisfactii sufleteqti. Aflarea unei solii este cea de-a doua.

insi, pentru un motiv sau altul, exemplul lui nu rezonacu mine. De ce se petreceauna ca asta?Deoarece eram feminist.

VEACUL CONTROLULUI

MENTAL

Am crescut in veacul care a inghitit hapul minciunii feministe cum cI birbatul qi femeia sunt identici. In cultura noastri, femeile sunt incurajate sI faci tot ceea ce fac birbatii, Ei viceversa.Cred in egalitateade ganse, insl feminigtii se comporti de parcl a fi egal ar fi totuna cu afi. identic, iar aceastaa dus la intArzierea dezvoltirii personalitllii mele cu z5 de ani. MI indoiesc cI sunt un caz singular. Aceasti perceptie asupra ,,egaliti1ii" m-a fhcut si incerc sI md regisesc intr-un camarad. Eram pur Ei simplu atras de tinerele suple, cu tunsori scurte, biie[eqti, tip bob: alter ego-ul meu jungian. Mi-am sublimat c5utarea identitilii in dragostea pentru o femeie. Am idealizat-o. Iubirea imi diruia sufletul. eul meu lduntric. Unele tinere au fost instantaneu cuprinse de oroare. Altele au fost pentru o weme incAntate si fie adulate, insl pAni la urml Ei-au pierdut respectulfati de mine. De fapt, eu aveam nevoie de cineva diferit de mine, de o persoanl feminind complementar5 mie: un suflet-pereche,nu un suflet-in-oglindX. Noi incd nu am reugit sd ne dumirim cum se cuvine, insl in curAnd feminismul va fi dat in vileag, descoperindu-seintocmai precum este, Ei anume o ideologie subversivd, anti-femininl, anti-heterosexuall, care qi-a propus sI rdpeascl birbatilor sentimentul masculinit[1ii qi femeilor, sentimentul feminitdlii, aga incAt cei doi sd nu mai poat[ stabili o leglturi trainici; sd lupte pentru o ideologie care pe femei le ademeneEte r57

are sensulde ,,birbat adevlrat" [n.tr.]. " in idig ,,mensch" 156

ltlrl
cariereqi si se aruncein braleledesfrAnlrii,iar pe blrba{ii de felul meu ii aducepAnI la punctul terminus al idealizdrii. Femeileau acaparatidentitateamasculinl qi, in acestproces,ambelesexeEi-aupierdut-o. Chiar dacl estescopul parede necrezut, abolireaheterosexualitelii declaratal multor feminiqti. Ei cred cI diferentelede ci qi sursc tuturor nedreptdgen nu sunt doar nefireEti, Silor. feministede primd mdrime,printre GAnditoarele au fost marcareBetty Friedangi Simonede Beauvoir, elenu ar fi lesbiene. insl ele erau xisteEimulte dintre Ei izbAnditdaci qi-ar fi declaratpe fatl bizarul lor scop familiei heterodoxe. distrugerea ,,revolutionar": de aleDiscursuldespre,,egalitate" Ei ,,libertatea gere" este o viclenie. Daci feminismul ar fi alrrt intr-adevir cevade-afacecu dreptul de a alege,atunci nu le-ar fi obligatpe femei sd intre in cAmpulmuncii Ei Nu ar fi demonizatbirbatii, sI devinl ,,independente". gi familia. heterosexualitatea Feminismulnu are nicio legdtur[ cu dreptul de a alege.,,Niciuneifemei nu ar trebui sd i se permiti si steaacasdqi sd igi creasc[copiii", spuneafondatoarea nu ar trefeminismuluiSimonede Beauvoir.,,Femeile variant[, deoarece, bui si aibl dreptul de a aveaaceastd dacl ar existaposibilitateaacesteialegeri,prea multe 14 iunie femei ar opta pentru ea" (Scfurdoy Reuieu.', r-97il. in sensul cttlesbianismul, Feminismulechivaleazd intotdeaunaau nutrit ur5 fatXde rolul fecd lesbienele minin Ei au rAvnit rolul masculin.Are Ia bazdconcepqi lupta de clasl, care tele marxistedespre,,egalitate" nu au nicio relevanldpentru un fenomenmistic Ei biologiccum esteiubirea. ieftinI, care vrea sd Feminismulesteo qarlatanie pe pe femei Ei b[rbati s[ nu iEi piclleascd deopotrivi
158 mai g[seasci sensul vietii in viala de familie. Oamenii sunt atAt de naivi... Noi nu ne glsim implinirea prin incorporarea in fiin{a noastrd a masculinitefli Si a feminit5lii, ci prin unirea cu fiinta complementarl nou5. Iubirea heterosexual[ presupune atraclia contrariilor. intr-adevdr, ca heterosexuali, noi ne definim anume prin aceste diferente. Cine este blrbat nu este femeie qi viceversa,asemeni luminii qi intunericului. in ceea ce mi priveEte, intrucAt am negat aceste diferenle, nu mai qtiam cine eram de fapt. Nu le inlelegeam pe femei qi nici nu qtiam cum sXrelationez cu ele.

AFI-AREA IDENTITATII

MASCULINE

implinisem aproape 5o de ani cAnd am izbutit sI dezleg enigma. O carte intitulatl Fuga de feminitate (t964), scrisl de medicul psihiatru Karl Stern, mi-a confirmat ceeace imi gopteauinstinctele. Mama a\llsese tot timpul dreptate: ,,BXrbatulface casa, femeia face c[minul". Conform pirerii lui Stern, masculinitatea este definiti prin ,,putere". Bdrbatul oferl condi{iile fizice, sociale Ei culturale pentru universul intim al familiei. Bdrbatii sunt cei care protejeaz[ qi intrelin familia. Ei sunt cei care igi asumd riscuri, care se angajeazl in aventuri qi au calitdli de ctitori. Feminitatea se defineEtepe sine prin ,,relaliile de iubire". Psihologia femininh are drept fundament purtarea de griji fati de sot qi fati de copiii, ea avAnd nevoie, in schimb, de a se simli iubiti qi folositoare. Femeile fac sd circule iubirea in interiorul familiei cam in felul in care inima pompeazl sAngelein intregul trup. Jertfirea de sine propulseazdiubirea in acestcircuit.

Feminitatea iqi trage seva din iubirea pentru sot, gi copii casI. in weme ce birbalii se definescpe ei inqiEi prin fapte, femeile pur qi simplu intrupeazd in ele insele frumosul, gralia, credinla qi bun5tatea. Blrbatii tind sd fie ralionali qi obiectivi, pe cAnd femeile tind sX fie subiective, intuitive gi afectuoase. Ideea c[ rolurile traditionale ce revin celor dou[ sexein parte sunt ,,opresive"este greqiti. Pentru majoritatea oamenilor, o interpretare flexibil5 a rolurilor tradilionale este esenlial5 pentru fericirea qi implinirea personald. Am extrapolat pornind de la distinctiile dintre cele dou[ sexepe care le sesizeaziKarl Stern. O femeie iqi cedeazdputerea, sub forma increderii. IatI cum iqi exprimd o femeie iubirea: dXruindu-qi increderea sa. in acest fel, femeile cu adev[rar iI inuestescpe bdrbat cu putere. Dacd b[rbatul trldeazi aceast[ incredere, contractul se rupe. El iqi pierde puterea. in schimbul acceptlrii ca b[rbatul si conduc5, femeia primeqte ceeace de fapt qi doreqte: puterea b[rbatului, exprimati ca iubire intens[, neimp54it5, fatl de ea. El o include in sfera lui de interes personal. Acesta este modul in care doi oameni devin una. Ea este parte din el. Fericirea ei este fericirea lui. Femeile vor puterea masculin[, insd pe aceeacare intr-un birbat. O prietend mi-a spus cI firl sXIIEIuieqte un blrbat IAng[ ea se simte ,,cao barci fdri cArm5". in acelaEifel, un birbat fir[ o femeie e ca o cArm5 fhri barc5.

iubirii blrbatului. Un blrbat nu poateiubi o femeiecare concureazd, cl el pentru a inqfbca puterea.Masculinitatea estedefinitd prin putere, astfel cd acestgen de femei nu fac decdtsdii conteste blrbatului identitatea. Relatiiledintre aqa-numi1ii,,egali" seaseamdnd cu dou[ elementecare se contopesc ori cu niqte colegide camerX. PsihiatraIrene Claremontde Castillejole nu-

REVENDICAREA

FEMINITATII

A le deprinde pe femei sd caute s5-qi insuqeascl puterea masculinl le impiedicd s[ oblini ceeace iqi doresc de fapt. Femeile vor sd fie cuprinse in imbrdliqarea

turneazi increderea astfeldXruitdsub forma unei iubiri din toati inima sa.Unii psihiatri spun c[ satisfaclia sexual5 a femeii este,de asemenea, legati de aceastd capacitatede a-giincredinla qi cedaputereafhrl niciun fel de rezervd.(Vezi mai jos Puterea abandonului sexual.) Femeilefeminine sunt crealii ale lui Dumnezeu. in dragoste, ele iEi jertfesc ,,propriullor eu" pentru a primi in schimb dragoste. In multe religii, aceasta este Eicheiacitre transcendent. in lucrareasa clasicd,, Psihologiafemeilor: O interpretare psihanaliticd (tg44), Helen Deutsch a descris aceasta ca pe o tendin!5 ,,masochisto-narcisist5". jertfesc Femeile pentru ca,in schimbuljertfirii de sise ne, sI fie apreciate gi iubite. Majoritatea femeiloriqi gisescimplinirea in acestmod, devenindsolii qi mame. Desigur, acest fel de a fi esteinscrisin insigi naturalor. Femeilenu-i pot iubi pe bdrbalii cu carevor sd intre in competi{ie.Femeilesunt ,,hipergame". Aceasta inseamnd cd ele cautdbirbati careau un statut net superior fatd de al lor. Chiar qi feminista heterosexualX ceamai infocatd nu poate iubi decAtpe cinevacare este mai puternic dec6tea. De prisos si spunemc[, pe mdsurdcecrescpretentiile,opliunile seimpufineazd. Lupta pentru putere otrlveqte relaliile dintre b5rbat gi femeie.Este moarteaiubirii. BIrbalii nu pot re161

r6o

lor definitorii fhrl sdincetezesd nunla la caracteristicile mai fie birbali. Femeilenu pot critica Eicontestabirbatimp si fie iubite. CAndam in acelagi lii qi si se aqtepte m-am simlit eliberat.Am aceasta, inlelesintr-un sfArEit pus bazeleunei relalii cu o femeiecomplementar[mie, gi m-aminsurat cu ea. CONCLUZIE c[ bdrbatii nu mai e aceea Nemullumireageneral5 qtiu si fie blrbali, iar femeilenu mai qtiu s[ fie femei. ca pe Ne-arajuta sI ne imagindmiubireaheterosexualX un dans simbolic. Bdrbatul conduce,femeiail urmeaz[. Nu poli realiza un dans gralios dacdfiecaredin cei doi partenerinu iqi executl cum trebuie rolul. Dansul este iubirea. Birbatul intotdeauna tine cont de dorinlele partenerei sale deoareceo iubeqte. intr-un vals, cine ar putea spuneal cui rol este mai important? Ambii parteneri au valoareegald.Dansul presupune atAt dinamismul b[rbatului, cAt Ei frumusetea, gra[iagi tandretea femeii.

REVENDTcttB}IKIyJTyTASCULTNE
de PiatrX",de ,,Epoca de Fier" A1i auzit de ,,Epoca gi de ,,Epocainformatiei". Cea pe care o travers[m impoten{eimasculine. Viagra",epoca acumeste,,Epoca Reclamele de la televizor ne spun c[ o treime din de tensiublrbati suferdde ,,deficient[erectil[" cauzatX ne arterialI ridicat[, cancer de prostati ori diabet. Eu vinovatestefeminismul. b[nuiesccd,adeseori, Femeile ar trebui sd ii investeascl pe bdrbati cu putere,insd de cevaweme incoaceele fac tocmai contrariul. In loc de a inghifi pastiluta albastrd,blrbatii ar putereamasculini. facemai bine sI iqi revendice
16z

Feminismula creat o lupt[ pentru putere, instigAndu-le pe femei si rAvneascd sd preia rolul masculin qi s[ doreascfl ca birbalii s[ il preia pe cel feminin: Un prieten descria cuplurile c5sdtorite ca pe niqte ,,lupi inconjurAndu-se unul pe celdlalt". Problema estevegnicaceeaqi: femeilevor s[ ia locul sotilor lor. La locul de muncd, un birbat poate accepta si aibl ca qefho femeie competentX.ins[ acas5., un bXrbatcare primeqteordine de la o.femeienu este blrbat qi, de regul5,el nu se poate comportaca atare. Sesimteca un copil. Putereaeste sinonimXcu identitateamasculind. Impotenla, in sens literal, inseamni ,,neputin!5".Nu am spuneniciodatddespreo femeiecI este,,impotenti". Mai degrab[,eapoatefi ,,nefertild" sau,,frigid[",fXcAnd aluzie la inerenta ei receptivitate. Un birbat nu poatesd iubeascidaci nu are putere.iqi exprimd iubireaprin exercitarea puterii sale.Femeileripesc puterea bdrbalilor Ei apoi semai qi mird de ce nu sunt iubite. Eu m-am simlit eliberat cAndam in[eles cd puterea estecaracteristica definitorie a unui bdrbat. M-am hotdrAt sd caut prin strdinltlli o femeie tradilional[. Dupi ce am fhcut un pas gregit in Filipine (desprecare am scrisin carteamea,A Long Way to Gofor a Date12), m-am cdsitorit in zoor cu o mexicanci inteligentl, dintr-un mediu iudaicsecular, similar celui din caream provenit gi eu. Pentru prima oari in viati, am aflat fericireagi stabilitatea. Avem o relafie aproape cu desivArEirelipsitd de divergenle. Ea imi spunece gAndegte, dar nu imi spune niciodatl ce sd fac (cu alte cuvinte,nu mi controleaz[). Nu se plAnge niciodatl, nu mI critic[, nu se ia la intrecerecu mine. (Aceste sunt, de altfel,celetrei punctecapitale pe care femeile ar trebui s[ le evite.) in trecut,
', Calelungd.de bdtut pAnd h o intdlnire de iubire [n.tr.]. 163

ci femeile mi gantajautot timpul, fie pretdcAndu-se In prisunt distante,fie fhcAndu-miscenecopilXreqti. inci mai aveamtendinla sl mul an al acestei cdsdtorii, si se petreacd stau cu inima cAt un purice, aqteptAnd genulacesta de lucruri. Dar sI nu crede{icd avem o relalie rigidl. Eu mI ocup de toate cump[riturile Ei g[tesc Ai fac tot ce imi stXin putinli si o fac fericit[. CAndiubegtipe cineva, wei caacea fiin1dsdfie fericit5. IUBIRII PUTERE iN SCTTTVTBUL uEaunei femei Gestulunui b[rbat de a deschide ilustreazd blrbatii gi femeicum ar trebui sdrelationeze le. Cu totii qtim ci o femeiepoatesddeschidd Eisingurl o uq[. Dar cAndun bdrbat o facepentru ea, el ii afirmi qi farmecul.AcceptAndu-i feminitatea,frumusetea gestul, eaii valideaziputereamasculind. Acesttroc, eceostd.cedare din partea uneifemei a puterii salefizice in schimbul dobdndirii protecfiei masculine(adicd.a iubirii) constituie esen(aheterosexualitdfii. Pentru a se dezvoltape plan afectiv, bdrbatii au nevoie de aceastd validare reciproci la fel de mult cAt au nevoie de sex. Sexulesteexpresia sa. Sub toxica influenli a feminismului, femeile iqi deschidacum ele singureugile. Identitateasexualdnu mai estevalidatl gi niciunul dintre sexenu se mai maturizeazl din punct de vedereafectiv.Birbalii se simt redundanti qi impotenli, femeile se simt respinseqi asexuate.

RE CASTIGARE.A PUTERII MASCULINE Voi oferi cAteva sfaturi pentru ca bXrbatii sI \i reputerea. cAEtige - Ceamai bund caleesteaceea de a emiteo cerere. DacI ea salut5prompt gi spune:,,Oui,mon capitaine", esteangajate. OK, exagerez, insd inlelege[iideea.intr-o var5. zi de am intAlnit o tdndrl carese dddeacu rolele. I-am cerut si iEi deajos ochelariica sEii pot vedeafata. S-a supus.Acestaa fost un semn pozitiv.Alegetifemei careindeplinesc Nu vX mai bateli cacererirezonabile. pul cu celelalte.Veti fi scutili de o viati de nesfdrqiti nefericire. - Curtarea esteprocesulprin careun birbat cAEtigI increderea(iubirea) femeii, astfel incAt ea va face ceea ce el ii va cere.Un blrbat iqi expriml iubireaprintr-o putere plind de mirinimie qi percepeacceptarea dorintelorlui ca iubire. Bineinteles, o femeietrebuiesi poate igi gdseascd un bXrbat clruia iqi incredinla intreagaviald, unul aldturi de care sI se poatd sim[i in siguranlI. - Feminismulii induce pe bdrbati in eroare,indemnAndu-i sI cautefemei ,,independente" Ei sl le respingd tocmai pe cele de care ei au cu adevfrat nevoie. nu are nimic de-a face cu a fi independent. CdsXtoria Daci o femeiei1i spune:,,EEti un bdrbat destul de bun greu de intretinut", refuzdpropentru mine?"ori ,,Sunt vocarea.Rostul bXrbatilor nu este acelade a se lua la luptX cu femeile.Clsdtoriainseamnda deveniuna, iar aceasta sepetrececAndfemeiaigi frAngevoinla inaintea unui blrbat spre a primi in schimb dragostea lui. Bdratentiadoar asuprafemeiba[ii ar trebui sXigi centreze lor careii admirl qi care acceptl sd fie condusede ei. cu tine, cel mai proDacI eEtiin ciutareauneia ,,egale" babil inseamndcXte afli de fapt in c[utarea propriului sine.
165

164

- Bdrbatii iEi cedeazd puterea sperAndcXvor primi in schimb sex. Pentru o weme, ea va fi flatatX, insi, in ultimX instan!5, femeia nu poate respectaun bXrbat pe care il poate controla. Ea vrea sI i se porunceasc5,nu s[ fie rugatl'3. Ea vrea ca b[rbatul sI aibi o viziune sdn5toasl asupra vietii lui, una in care ea sX detini un loc important. Nu este de trebuin{[ ca aceastd viziune sI fie complex[ ori complicat5. Ar putea vrza o via]i centratX pe valori qi interese comune, precum copiii, muzica, Biserica ori indeletnicirile preferate. - ExistX o carte care se intituleazd De ce cred cd. nu sunt nimicftrd. un bdrbat (tg8z). Autoarea,Dr. Penelope Russianov,incearc[ sd le ajute pe femei sI depdqeascl acest sentiment. Insi adevlrul este ci acest sentiment este cAt se poate de ancorat in realitate. implinirea unei femei are loc atunci cAnd ,,sinele" este reprezentat de so[ul qi copiii ei. Femeile sunt fhpturi ale lui Dumnezeu, ele se jertfesc pe ele insele Ei poarti de grij5 celor dragi ai lor; in schimb, ele primesc apreciere, qi este drept sX se petreac[ astfel. Dac[ ,,sinele" este reprezentat de cariera Ei satisfaclia personalX, atunci ea va fi plin[ peste poate de ea inslqi qi implinit5. So[ul qi copiii vor trece in plan secund. In concluzie, un bXrbat iqi poate recdplta identitatea dacl iEi va da seama cd puterea sa nu este negociabil5, cici ea reprezinti capacitatea sa de a iubi, ins[qi esen{a masculinitltii sale. Un bdrbat ar trebui sI igi concentrezeatentia asupra afl[rii unei femei care sd il asculte. Acestea fiind stabilite, este la fel de bine ca ea sI stea in spatele unei tejghele de vAnzdtoareori la un birou directorial.

Un bdrbatsingur ar trebui sI fie tare pe pozilie gi el gtie rapid,fhr[ fricd cI va fi respins.DacX s[ selecteze se ingrisX care vrea ea nu e un lucru de ce cewea, ceea joreze. Internetul este manl cereascl in acest sens. Trebuiesd fie pregdtitsXoferefemeii potrivite o relatie profundI. Ea nu este interesati de aventuri. Femeile Din picate, bdrbatii sunt menite curtlrii Ei cdsdtoriei. singuri din ziua de azi sunt atAtde iner[i Ei de imberbi, incAtfemeilorsingurele vine sdseurcepe pereti. DRAGOSTEA BARBATULUI Oglindeqte dragostea lui Dumnezeu fa(5 de creafie $i pdmdntul era netocmit Ei gol. innneric era deasupra addncului gi Duhul lui DumnezeuSe purta (Geneza r: z). pedeasupraapelor Fiecare tAn5r[ viseazl sX fie cucerit[ de un Fdt-FrumosEi ,,sXtr5iascd impreunl fericili pAnd la adAnci bitrAneli". Dar imaginali-vdce ar fi dacdprintul i-ar da papucii.Intreaga ar facesexcu ea Ei dup5 aceea ar fi pdsafiinlX s-ar revolta.Ar fi ca Ei cum Dumnezeu rlsit-o. in cartea sa, Feminismgi libertate (rg8Z), filosointre mAniafeministl ful MichaelLevin faceo legdturl in anii '6o, anii eliberXrii,domniqi revolulia sexual5. {ele stAngistese culcau cu iubilii lor fhrd si oficializeze relalia in vreun fel. DupI ce li s-a dat cu piciorul, Ei-au la sex ca exprimat sentimentulnecinstirii referindu-se qi negAnd totodala un ,,viol",denigrAnd ,,patriarhatul" ca exprimat dorinta gen. Femeile de tX diferenlele Ei-au sI fie ca femeile. ele si fie ca bXrbafii,iar b5rbatii milioane de oaCa urmare a revolutiei sexuale, meni nu se pot cisXtori astizi qi se afl5 intr-o starede
L67

13AceastXpozilie a autorului este cel pu[in ciudatd. Din perspectiva creqtin ortodoxd, in care bdrbatul trebuie si fie cap femeii precum Hristos estecap Bisericii, raportul dintre sofi este cu totul altul [n.ed.]. 166

fixatie infantil[. Pentru a pune capdthaosuluicreat de propaganda feminist[, bXrbatiiqi femeiletrebuie sXinqi unul fatd teleagl cine sunt ei in raport cu Dumnezeu, de celdlalt. Clsitoria Ei familia reprezintdo cale rdnduitb de pentru implinirea noastrdca fiinte Dumnezeu, necesard umane. in opinia mea, Blrbatul reprezintdPrincipiul lui Dumnezeu, iar femeiareprezintd PrincipiulCrealiei. Un indiciu al coruperii societXtii ne este conferit de faptul c[ principiul marxist al luptei de clas[ a fost aplicat genului, femeile fiind pdcdlitecX bXrbatii le-ar oprima. Nu existXnicio astfel de lupt[. Dumnezeu este pururi indrigostit de creatia sa qi viceversa. Aceastl unire mistici este oglinditl in dragostea dintre birbat qi femeie. face dragoste"este expresiafizicd a acesteial,+A. chimii mistice. Ea ilustreazdcum func{ioneazifiecare principiu in parte. Principiul masculinpenetreazX, posedl gi planteazdsimAnla. SimAnla poartl amprenta sufletului sotului sdu qi codul lui genetic.EstescAnteia creatiei.Femeiacedeazd, primeEte qi imbinl esenlalui cu a ei, zXmislind rod nou. insI, fiind posedatl,in egal5m[surl posedd qi ea. Luati aminte la aceast5 imagine.Penisulestetotalmente acaparat de vagin. Birbatul apar{ine femeii care ii aparfine. O alti metaforXesterelalia dintre fermier qi ogorul siu. Verbul ,,husband"l4 inseamnda cultiva qi a ingriji cu bdgarede seamd.PdmAntulgenereaziEi hrIneqteo noudviat5. Feminitateaesteprin insiqi natura sa instrumentcld. Femeiaesteo punte citre viitor. Esteo mediatoare. CAnd este fertilizati,, ea se mXregteqi dd nagtere, prefXcAndu-se pe sine qi pe partenerulei in copilul ce
'q Echivalentulenglezal cuvdntului ,,so["[n.tr.]. 169

timp ea qi el. Cuplul se re-creeaz[qi se estein acelaqi avAnti spreviitor. sI fiu{olosi,,Vreau ^Oprietenl mi-a spuscAndva: dragostealui td". lntr-un fel, un blrbat canalizeazd Dumnezeucdtre femeie,invrednicind-os[ fie sotie qi mamd. Daci o femeienu estealeasX qi folosit5pentru un ' scopmai inalt, ea rdmAneneimplinit5.DacI estelepidatXdupXce a fost folosit[ doar pentru sex,spinul din inima sa esteincXqi mai adAnc infipt. In sufletulei, actul sexualesteca o metafordvie a iubirii lui Dumnezeu. poateexSe simte respinsl pe plan metafizic.Aceasta plicaura dezldnpitd a unei femeibatjocorite. Iubirea resim{it5de o femeieestesinonimXcu inintr-adevir, p crederea,deschidereaqi acceptarea. acestea tAnjeEte b[rbatul sd le oblinI din partea unei femei. El are nevoiede cinevacaresI creaddin el. Incd oricea devenitposicrederea ei in el il faces[ creadX bil de infhptuit. Credintaei ii conferl blrbatului spatiul in careel sXsepoatdextinde.Ea esteCreatia. O femeiawea sd fie ocrotitl, folositl qi modelati un bdrb5rbatului.CAndo femeieiubeqte de dragostea bat, ea accepti si fie condusl de el. EstemultumitXsI i qi sXfie luatl in consideratie. seceari pdrerea femeilortAnjesc sXfie Blrbatii uitl ci majoritatea solii. intAlnirile dintre indrlgostili sunt ca un interviu. estetestul.Cds[toriaesteun Leg[mAntSacru. Curtarea solului qi Femeileiqi afli fericireafiind indispensabile copiilorlor. Un birbat singur ar trebui sXaibi o viziuneclarl desprepropriile lui scopuri in viatl Ei desprerolul pe caredoreqtesI il joace sotialui. Femeilesunt sensibile la tocmai la acestgen de birbali. Ele nu sunt sensibile bdrbalii obsedalide sex qi insetati de iubire qi carenu au un plan in ceeace Ie priveEte. $i nici nu se simt imvor ca ele sd r6mAndincare plinite alituri de blrbati
16g

ca doud qine paralelecare nu se intAlnesc dependente, niciodatd. o in concluzie, de weme ce nu au izbutit sXcreeze luptX de clasd intre capitaliEti qi muncitori, marxiqtii illuminati au creat un conflict intre blrbati qi femei, sub domimasca,,feminismului". Scopulvizat esteacelaqi: nare via dezbinare.Ei creeazdconflicte acolo unde ele nu exist5.Ei pervertesccevace estemistic qi dumnezeiesc. Ei prezinti comportamentulpatologic ca sdndtos. Ei s-au pus barierd intre milioane de oameniqi fericirea de careaceqtia s-ar puteabucura. FeBdrbatii reprezint6Principiul lui Dumnezeu. meile sunt Principiul Crea[iei. Dumnezeuqi Crea[ia, Blrbatul qi Femeia,au nevoie unul de cel5lalt pentru a fi implinili qi pentru a se extinde.Modul de a opri propagandamarxisti prin feminism este acelaca bdrbalii sI inceapdsd se poarte ca bdrbatii, astfel ca femeile sI se poatl increde in ei indeajuns de mult incAt sd le accepteconducerea. BARBATII TREBIIIE SA epnnn FEiT{EILE FEMININE (Altfel le vor pierde) O FEMEIE FEMININA are efectul unei raze de soare asupra sufletului unui birbat. DupX cum apare caracterizatlin cuvinteleromancieruluiAlex Waugh,ea atrageblrbatul ,,intr-un cerc magic unde totul estemai proaspdt, mai limpede;unde estepace,cdlduri, alinare. Ea isci in sufletul lui dorinla de a fi cel mai bun, de dragulei". Nimic de pe pdmAntnu estemai frumos.Iar pe acestcontinent nimic nu estemai anevoiede aflat. Ideologia oficial5 de stat referitoarela gen, feminismul, a decretatcd feminitatea esteun ,,stereotip" inventat de blrbali pentru a le oprima pe femei.
170

Feminismulnu se mai preocupX acum de acordareade $anse femeilor.Esteo sintezi ilicitX qi agreegale sivl dintre marxism qi lesbianism,folosit[ de elitele conducltoare pentru a sllbi indivizii Ei societateaprin subminarea heterosexualit5lii. Este pentru societate ceea cesteSIDApentrutrupul omenesc. Insd qi bdrbatiiau partealor de vin5. Am acceptat minciuna feministd cum cd femeile trebuie si fie independenteqi sd urmezecariere.Am abandonatmulte femei tandre qi iubitoare,carein mod instinctiv doreausi igi construiasciviata in jurul unui birbat. Multi blrbati sunt fericiti sI se sustragl de la responsabilitatea de a sustinefamilia qi de a fi capi ai ei. Ei aleargi dup5 femei ocupate,newotice, obsedate de performan{eEi de carierd,caresigur le vor frAngeinima gi vor intenta divorf. Pentru ca heterosexualii si igi afle implinirea, fiecare sex in parte trebuie sX iqi asumerolul siu firesc. Actul sexualesteo metaford: spiritul masculin se infiltreaz6. in cel feminin qi ei devin una. Spiritul masculin trebuie sbfie activ, iar cel feminin receptiv. Mulli blrbati trec cu vederea femei inimoase,feminine,careii pot completa. Niciunul dintre noi nu putem inflori de fericire dacdnoi, birbatii, nu le recunoagtem, nu le aplrdm qi nu le iubim. Ceesteo femeiefeminini? r. O femeiefemininXestemotivatdde iubireapentru sotul qi pentru copiii ei. Ea le estedevotatdcu toati fiinta ei. Aceastaesteadevlrata ei carier5.O femeiecare este preocupatl de o carierd solicitanth nu are cum sX nu acordemai putinX aten{iefamiliei sale. Iubirea mlsur5, in c acorda atenfie. constd,intr-o covArEitoare Existdo bandl desenati in revista Neu Yorker, in care un copil carepoartd o cascdde proteclie scriepe un perete cu o lampl de sudur6: ,,,{m nevoiede iubire". Maasta ca sd atragl ma sa ii spune prieteneisale: ,,Face atenfia".
L77

it

I
O femeie femininl poate avea qi o carieri, insl acest lucru sI nu fie prioritar. SXnu fie mAnat5 de ambitie personal5. Mi-a pldcut filmul Blonda de la Drept, deoareceeroina a arXtat cd poate excelape plan profesional, dar ce importantl avea aceasta?Ea urmirea un scop mai inalt: un sot gi o familie. Cariera este o minciuni feminist5. De cAnd sunt carierele o sursX de implinire umand? Ce este atAt de mlre! sX fii asistentl managerial5la sectorul de acordare de imprumuturi in cadrul unei binci? Ori chiar o doctoritd stomatolog? CAt de multe femei pot fi chirurgi cu specializareain operalii pe creier ori astronau{i? Va putea societateaoferi o puzderie de cariere ,,d5ruitoare de implinire" feministelor infocate pentru a le compensa vietile goale de iubire? z. Feminiqtii Ie invat[ pe femei si fie ,,puterniceqi independente", de parcX acesteaar fi niqte insuqiri feminine. Blrbatii sunt sensibili la r.ulnerabilitateafemeilor. Noi wem sd salvdm domnilele din nenorociri qi sI le cAgtiglm favorurile. Acest arhetip este inerent qi femeilor. Ele vor sd fie salvate qi inregimentate sub comanda unui bdrbat. O femeie feminini depinde de un blrbat. Aceasta nu inseamnd ci este weo miloag5, dependentl din punct de vedere emotional. Este competent5, insd nu pretinde s[ fie independenti. Blrbatii Ei femeile au nevoie unul de celdlalt ca sd devini un tot. AtAta weme cAt o am pe sotia mea, sunt increzdtor in mine. $i ea la fel. 3. Dupd cum femeia este inima familiei, blrbatul este capul qi umerii. O femeie femininX este camarada sotului ei. Ei iau impreuni deciziile, insi el are ultimul cuvAnt. Bdrbatii trebuie sI fie vizionarii, navigatorii qi clpitanii. Cea mai importanti decizie pe care femeia trebuie sd o ia este aceeaa alegerii blrbatului pe care si il iubeascl (qi in care si aibd incredere). 4. O femeie iqi doreqtesi fie iubiti mai mult decAt orice pe lume. Ea wea sd fie ,,cunoscuti" in intreaga sa tainI. Iar aceastase petrece numai cdnd este cu ailevdrat iubit5. Biblia foloseqte cuvAntul ,,a cunoagte" - de exemplu, in contextul: ,,Avram a <<cunoscut-o>> pe Sara" - pentru a se referi la relalia intim[. Toate femeile sunt frumoase cAnd sunt iubite. Eliberarea femeilor le-a invllat pe femei sI caute rela{iile sexuale pentru simpla plicere, de parci ar fi bdrbati. Acesta nu este un aspect al feminitdlii. Dac[ un bdrbat preferl o maqini nouI, de ce s-ar insura cu o femeie ,,folosit5"? El nu doreqte o maqin[ care a mai fost condusl qi de alti blrbati. Nu gtie ce v5tdmdri s-au produs. Sotia mea spune cI ,,bdrbatul doreEte s[ fie el cel dintAi amant al femeii, iar femeia vrea ca el s5-i fie qi cel din urmi". Nu spun c[ femeile trebuie s[ igi pdstreze fecioria pAni Ia cisdtoriets, dar cu siguranf5 sexul trebuie consacrat rela[iilor indelungate, bazate pe iubire. Blrbatii trebuie sd pund punct clutirii febrile a partidelor de sex gi sI inceapl clutarea femeii potrivite. Oricum, adevdratadragosteeste qi cel mai bun afrodisiac. DacI birbatii qi-ar alege sotiile cu aceeagiatenlie cu care iqi aleg maqinile, ar exista mai multe clsdtorii reugite. Femeile sunt vehicule citre viitor, in sensul cd ele ii implinesc din punct de vedere afectiv qi prin ele se pot bucura de stabilitatea unei familii. Dacd birbalii ar qti unde vor sd ajungd, ar alege femeia potrivitX care sX
15 Pdstrarea fecioriei pAndla cisitorie este una dintre cele mai importante invdtdturi tradilionale legatede nuntd. E de mirare ci un analist al feminismului nu vede in propagandapierderii feciorieiinainte de cdsltorie in numele iubirii o manipulare tipic feministi (care,in timp, ducela divor[ sau la tensiuni conjugale). E adevdratc[ in ziua de astizi foarte puline cupluri igi plstreaz[ fecioria. Dar nu este corect sd se treac[ cu vederea valoarea fecioriei doar pentru a nu-i discrimina pe cei care nu au fost conqtientide ea [n. ed.]. 173

172

ii duci intr-acolo. Nu ar fi atAt de orbili de mirajul sexului. sd iI mulgumeascd S. O femeie femininl se sileEte pe bdrbatul pe care iI iubeSte.A mullumi un birbat nu este o infracfiune; este o faptd cAt se poate de indrept5tit5. O femeie feminini genereazdiubire diruind iubire. Ea il investegtepe bdrbat cu putere, crezAndin el. Iubirea este exprimatd prin fapte, prin str5danii. A prepara o pllcinti este o fapti de iubire. La fel qi a-ti face clminul si arate primitor. Sd fim noi oare atAt de orbi, s[r5cili Ei demoralizali, incAt sd nu mai apreciem asemenea lucruri? De ce le-am permis feminiqtilor sd stigmatizeze treburile gospod[reqti? Femeile ar fi mai mult decAtfericite sI fie solii, mame qi gospodine daci ar primi recunoaqterea Ei apreciereape care o merit[. O femeie feminini are gratie, frumusete qi intevin de Ia sine, daci ea nu igi trllepciune. Toate acestea deazl,menirea Ei nu aleargdsi iEi construiasc[ o carierd istovitoare, care ii pretinde calitlli masculine dure. La emisiunea Oprah Shou am vizut trei femei, putin trecute de doudzeci de ani, care erau intervievate despre criza ,,post-adolescentind". Aveau probleme cu fhurirea unei cariere qi, din calrzaaqteptirilor prea mari din partea familiilor, simteau cd sunt pe punctul de a ceda. Oprah le-a indemnat sI ,,iqi urmeze instinctele". Nimeni nu a sugerat c[ aceastaar insemna sd aibd. copii. Niciuna nu igi mai asculti acum instinctele. Ele fac ceeace feminigtii le spun sI facX. E timpul ca qi birbatii si iEi asculte instinctele. Noi, birba{ii, wem sd fim st5pAni pe domeniul nostru. Vrem si iubim qi sd posedlm (,,si le acorddm atenlie", ,,si ne cunoaEtem")sotiile. Vrem sd avem familii clddite pe baza unei viziuni morale asupra existen{ei, care si fie pline de iubire, de via{i qi de fericire.

Estetimpul sXluim sub ocrotireanoastrdblAndele, cuviincioasele, fermecltoarele femeipe carele dorim catovar[gede via{i. P UTEREA ABAN D ON ULU I SEXUAL DE MARIE ROBINSON De ce feministele sunt adeseori frigide Marie N. Robinson,de profesiemedic, a oblinut doctoratulin psihiatriela Universitatea Cornell qi qi-a dedicatpractica- realizati in NewYork - trat[rii frigiditefi. Carteasa,Puterea abandonuluisexual(1958),este foarteimportantd,dar esteepuizati. Careestemotivul? Estepolitic incorectd. Dr. Robinsonspuneci milioanede femeisuferdde frigiditate.Degicerceteazd cauzevariate,ea observl cI, in general,../emeilefrigide sunt cele care adoptd.concepfia Aceastd concepfeministd.. femei qi c[ [ie conformclreia birbatii le exploateazdpe indeletnicirea de a fi sotieqi mami esteinjositoarecreeazl ,,un blocaj emotional",care afecteaz[comportamentulsexualqi dezvoltarea psihologic[. Dr. RobinsonscriecI identitateaunei femei consti intr-un ,,altruism feminin esenlial". Exprimarea propriei personalitlti qi putereasa au c^a bazl punerea sotului qi a copiilor sdi pe primul plan. In mod similar, satisfactia ei sexuali Ei fecunditateaspirituald depind de renuntareala sine. Robinsonspune cI blrbalii qi femeilesunt diferiti prin naturalor. Bdrbalii sunt creali pentru a stlpAni lumea exterioarl (fizicd),iar femeile, pentru a sthpAni lumeainterioarl (spiritualS) qi universul familial. Acestea nu sunt stereotipurisociale,dupi cum declard feminiEtii. sunt menite altor genuri de indeletniciri ,,Femeile decAtceleoferite lor de piata muncii, unui cu totul alt gen de stres",scrieRobinson. Ele ,,tindsd iqi piardXfe175

,il

174

minitatea lor esenlial[ dacl stau in acesteposturi [oferite de pia!61 de bundvoie". Conform p[rerii lui Robinson, femeile moderne au o crizd de identitate, deoarecenu mai este nevoie de ele ca femei. inainte de revolutia industrial6, ciminul era centrul intregii existenle, inima ce pulsa fiind femeia. Ea se ingrijea Ei ii educa pe copii, cosea hainele gi prepara mAncareaEi ajuta la treburile de la ferm[. Revolulia industriall pare ci le-a scos pe femei din uz. Totul se g[sea in magazine. Casaera goalI. Copiii erau la qcoali, solii la munc[. Reac[ia femeii a fost aceea de a se intoarce impotriva propriei feminitXti. Mary Wollstonecraft a compus un manifest sub numele de Reuendicarea drepturilor femeilor (t792), care a proclamat cd femeile erau identice cu bdrbatii qi a incurajat cultivarea de cltre femeie a trisdturilor masculine. Conform opiniei lui Robinson, ,,credo-ul feminist discredita cu desivArqire nevoile Ei insuEirile feminine qi inlocuia lelurile urmSrite in mod normal de femei cu telurile urmXrite in mod normal de blrba{i". O altl reaclie impotriva revoluliei industriale, in afara celei feministe, a fost cea ,,victorian5". Robinson spune cX femeile victoriene ,,s-aurlzbunat" pe blrbati, t6glduind cd femeile ar avea dorinte sexuale. Ele ,,au arlt un succes uluitor in demersul de a-i convinge pe blrbali in general, qi chiar qi pe oamenii de qtiinll, cX frigiditatea era o trisdturi fundamental5 a femeii". Astfel, femeile feministe qi victoriene au pus dimpreunl bazele nevrozei femeii moderne. ,,Deprecierea adevlratelor scopuri ale femeii, biologice qi psihologice, a devenit parte integrantd a educatiei a milioane de fete americane.Treburile casnice,naqtereaEi cregtereacopiilor, pregltirea hranei, virtulile ribdXrii, iubirii, diruirii in clsltorie, au fost sistematic devalorizate.Viata dedicatX cdutdrii realiz5rilor specificebdrbatilor a luat locul clutlrii realizlrilor specificefemeilor." 176

DEVALORIZAREA FEMININA $I URA DE SINE Duqmdniafeministo-victoriand falI de blrbali a fost ldsatdmoqtenirede la mamd citre fiic6, astfel c5, milioanede femei,ostilitatea fa![ de sexulopus ,,pentru pare a fi devenito legenaturald.Deqimulte femei moderneexprimi cu buzelenlzuinla fa[i de idealul de cIsdtorie din dragosteqi aducltoare de rod, adAnc, i.n inima lor simt repulsie fald de acestrol gi percep bdrbatul ca pe o creaturd.fundamental ostildlor, un ueritabil explootatoral lor. O astfel defemeie nutregtein tainila inimii ei, adeseorichiar fdrd sd. o congtientizeze cdtugi de pufin, sd ii ia locul, sd. facd. schimb de roluri cu eI" (sublinierea mea). Robinsonspune cX, dacl feminismul ar fi adus joc ar fi meritat sXfie jucat. femeilorfericirea,acest a adustu el frigi,,insdnu a fost aga.Jocul acesta ditateqi st[ri de dezechilibru emolionalqi o ratl crescutI a divorfurilor, newoze,homosexualitate, delicvenld juvenil[ Ei tot ceeace rezulti atunci cAndo femeiedin oricesocietate igi trideazl adeviratasa menire." Dr. Robinsonscrie c5, odatd ce este indepirtat emotional",instinctelenaturaleale femeii iqi ,,blocajul vor da drumul gi slnltatea i se va restabili.Acestaar presupune in mod primordial ,,sd igi deacurs sentimentului de increderefati de solul ei in cel mai profund sens.Aceasta ar insemnaca ea si iqi dea seamacI nu are de ce sXseteaml ori de ce sd seimpotriveasc5 puterii lui, ci, din contri, cI se poatebazape aceastiputere care sd o ocroteasclqi sI-i asigure climatul necesar pentrudeplinainflorire a feminiti{ii sale". Pentruun orgasmprofund, scrieRobinson, ,,excita[ia vine din actul abandonului.Existi o fantasticd dezlln{uirea extazului fizic in insuqiactul diruirii totar77

l;

le de sine,in sentimentulde a fi instrumentulpasivin mAinileunei alte persoane..." Pede altd parte,femeiacaremanifesti neincredere in iubirea so{ului ei gi in propria sa iubire dovedeqte freneticS"fatX de via![. o atitudine ,,dificil5,dureroasS, $i-a declaratsieqirdzboi neimp5cat.in pat, ea trebuie delinetot timpul controlul". si simtd ,,cd Robinson percepe clitorisul ca pe un vestigiu masculin.Ea face aluziela faptul ci o femeiepoatefi frigidd chiar daci esteactivd din punct de vederesexual fegi iscusithdin punct de vederetehnic. Sexualitatea intr-un bdrbat, incredere" minind depindede ,,absoluta care permite unei femei sI primeascl deplin qi sI rlspund[ deplin. Dr. Robinsonspunec[ nu estenimic mai imporEa credeci mariajul este tant in viall decAtdragostea. dragosteiiradiaz5in Puterea cheia dezvoltirii umane. lume prin aceastlrelatie. inseamnX,in cel mai profund sens, ,,Dragostea unire; unirea dintre indivizi (...). Esteimboldul nostru fundamental qi cel mai profund, iar puterea pe care bineleestenelimitatX(...),partenene-o dI de a sdvArqi rul tIu, pe care il iubegti, i1i devine la fel de important ca tine (...). Acestaeste motivul pentru care adevlrata dragoste nu duce niciodatl la domina{ie ori la lupta pentru putere". FEMINISMUL CA PROGRAM (AL ELITELOR) DE DEPOPUI-ARE Semnificalia Puterii abondonului sexualesteprope femei sXse dezicl de feminitafundd. ObligAndu-le tea lor gi si iqi asumerolul masculin,feminismul disnatural al umanitdlii. truge mecanismulheterosexual la singurdtate Milioane de femei sunt condamnate Ei la
L78

sentimentulinutilit5lii. in mod similar, blrbalii sunt lipsili de rolul lor de protectoriqi de sus{indtoriqi de iubireaesential5 dezvoltlrii gi implinirii lor. Triumful unei asemenea ideologii perverse,care iqi propune sd rlstoarne lumea pe dos, qi suprimarea adevlrului sunt semnec[ o forfd maleficXa ajuns sd conducX lumea. Dupi cum am ardtatin alti parte,putereamonetarX imoralX promoveaz[feminismul ca parte a unei pe termenlung de a rupe civilizaliaoccidentall agende de tradilia sa religioaslqi cultural5qi de o inlocui cu un stat politienesc pigAn plutocratic,aqacum apareel descris de Orwell. FeminiEtii care se opun Noii Ordini Mondiale qi globaliz[rii sunt de fapt niqte agenli ndtAngiqi prost informali. EFECTUL PRTVARII SEXUALE ASUPRA FEMEILOR (Femeile au nevoie s[ fie iubite) Trlim intr-o cultur[ care nu recunoaqtecI qi femeileau nevoiede sexla fel de mult ca qi birbalii, dacd nu chiar mai mult. Conservatorilorle place sI o agezepe femeie pe un piedestal romantic.Femeilesunt virginaleEi asexuate. Feminigtii sustin c[ femeile nu au nevoie de b[rba1i tn nicio priuin[d. au fost fHcutes[ se simtd vinovatepen,,Femeile tru cd au nevoiede b5rba1i",mi-a spus solia mea. ,,Ni qi cb ne lipsegs-aspusci suntemslabe,co-dependente te respectul de sine." BIiatului meu de r5 ani de asemenea i s-a inoculat acestlucru de la televizor: ,,Femeile nu au nevoie de sex",a spusel. ,,Doarle fac birbatilor o favoare."Sexul qi iubirea au devenitacum doud lucruri caresunt ingroL79

zitor de tare luate unul drept celdlalt.Pe wemea cAnd (in cadrul c5religiaera un reper,ele erau inseparabile sexuall" din zilele noastrea sdtoriei).ins[ ,,eliberarea eliberatsexulde iubire.A luat locul iubirii. Milioanede Ei femei qi de birbali se comport5ca niqtedependenti. potoli dutAnjire o disperatd sefolosesc de sexpentru a implinirea. pd iubire,caredoar eapoateaduce CAUTANNE DISPERATA A IT]BIRII in filmul ,,independent"Rdfuiala, realizal de scemonaristul qi regizorul Patrick Stettner, se analizeazS, dul in care femeile americaneau schimbatiubirea pe sterilitate,banalitateqi inumanitateaculturii corporatiste. Cu ocazia unei cdl[torii de afaceri,doud femeiinnopteazl la un hotel din zona aeroportului.Stockard a unei o joacdpe Julie Styron,vicepreqedinti Channing in vArstdde vreo 45 de ani, companii,femeiede succes a cdrei cea mai bunl prieten[ este asistentasa. Julia Stileso joaci pe PaulaMurphy, o tipl durd, de vreo z5 responsabil5 de parteacontabill. de ani, ,,scriitoare", Filmul aratd cum cariera a inlocuit familia pentru femeide tipul lui Styron.Feminismula promiscI femeinsd in multe cazuri nu a ile le vor aveape amAndou5, o crudl inqelare. fost decAt Styron este concediatl fhrl avertizare. insl in momentulin careimediat i se oferXo slujbl chiar mai al Consiliuluide Administralie,este buni, ca preqedinte bizar de indiferentl. ODA IROSIRII $I FRUSTRARII AflAndu-sela barul hotelului cu Styron, Murphy il pe Nick Harris, responsabil, recunoaqte intr-o corporar8o

de personalde inaltd calificare, carea tie, cu recrutarea violat-ope ceamai buni prietenda sain urmd cu cAliva ani la o petrecere a unei frltii. Murphy il ademeneqte in apartamentul lui Styronqi ii punetranchilizante in biutur[. Dupdce acesta iqi pierdecunoqtinla, celedoudfemei se dedaula o orgie a urii asupratrupului lui incon-. qtient.il dezbraci,il acoper[cu desene graffiti obscene, il mAnjesc qi il lovesc.Estelimpedecd ambele cu sAnge femeidetest[bdrbatii.Murphy mdrturiseEte c5, de fapt, eaesteceacarefusese violatl. insl mai tArziureiesecd Nick esteviolator doarin imaginatia ei. Styron afl6 cI el nu a fost niciodati in oraEulin carear fi ar,utloc presupusulviol. Blrbatii sunt ,,violatori" deoarece ei nu le oferl femeilor iubirea Ei confirmareafeminitdlii lor, de careele , au atAtanevoie.Aceastaestesursaresentimentuluifatl de bdrbali qi a sentimentuluide urX de sine.Feminiqtii mai intAi ii fac pe bdrba[iqi pe femeiincompatibili;apoi exploateazl frustrareaqi mAniafemeilor. ,,CEVREA FEMEIA?" Freudnu a fost in staresi rdspundl la aceastd intrebare in pofida ,,celortreizeci de ani de investigaliea sufletului femeiesc". din Bath" a lui Chaucerqtia rdspunsul: ,,Nevasta Femeia urea sd fie iubitd. Ar face orice pentru iubire, chiar dacl astaar insemnasI devinl o feministi. Ceeace wea ea cu adevirat esteca acelblrbat pe care ea il respectl sHo iubeascd Ei sd ii fie fidel qi devotat. sunt astizi disfunc{ionale Multe femei occidentale deoarece li se livreazdmesajecontradictorii.Societatea qi independente", le spune si fie ,,puternice numai cI
181

blrbatilor nu le plac astfel de femei. Comportamentul lor estemasculinEiii facepe b5rbali sI se simtd redundanfi. Femeile fac ceea ce societatea le spunesi facd;qi, cu toate acestea, ele nu oblin aprobarea masculindpe careo aqteaptX gi de careau fievoie. Femeilesunt iubite atunci cdnd iSi pun sofuIgi copiii mai presusde ele. Jine de feminitate si intri intr-un con de umbrd. Birbatii iubescaceste femei,deoarece elesunt dispuse si devindpartedin ei. CUM AR TREBUI SA SE PETREACA

CAPCANA FEMINISTA Poatesuna aiuritor, dar politicienii nogtri, media Feminissocietatea. Ei educatoriiintr-adins saboteazd mul, ca Ei plrintele siu, comunismul,neagl intr-un mod nefondatgi arogantdiferenleledintre sexe;de pild5, faptul cd bdrbatii au de zeceori mai ridicat nivelul testosteronului decAt femeile. ExistI peste9oo de programede ,,Studiipentru femei" in StateleUnite, in cadrul cdroraun impresionant numdr de tinerefemei sunt invdtatecum sdigi nege feminitatea.Conform c54ii Problemele feminismuIui: o introducere in studiilepentru femef, feminitatea mai uqor de este,,un control mental patriarhal".,,Cele qtiu sclave." cele ce nu cd sunt Cineqi-a manipulatsunt ' dat girul pentru aceast[indoctrinarein disfunctialesbianS? heterosexuall s-a aflat sub atac psihoSocietatea pune pentru logic sus[inut a se capdtcdsitoriei qi famipersonal[ qi sociald. liei Ei pentru a stagnadezvoltarea Feminismul submineazdclsdtoria, incurajAnduJepe pe blrbati. qi sI ii conteste femeisi iEi negefeminitatea de Femeilefeminine sunt caracterizate altruism. Ele sunt Ele nu sunt prldltoare. Ele nu sunt ucigage. blrbatii la acestea? uEorurlnerabile.Cum reaclioneazi Acesta Dorind sd le poartede grijl qi sXle ocroteasc[. birbalilor. exact aceasfd iubire estefelul de a iubi al $i esterAvnitl de femei. in Rdfuiala,ambelefemei au devenit priddtoare. Drept urmare,eleii urlsc pe bdrbati,nu mai mult insd iubirea decAtse urXscpe ele insele. Le este necesard de ele. unui bdrbatpentrua seputeareindrdgosti

o irvrAr.ulRE RoMANTIcA
Un prieten de-al meu, care estesingur, a descris astfel o intAlnire romanticl tipicd. El vorbeqtedespre serviciullui qi aqteaptladmiralieEirespect. Ea vorbeqte despreserviciulei qi aEteaptladmirafieqi respectde la el. A douaoar[ nu se mai vid. (Dejaau inceputcompetitia.) NU acesta estemodul in careheterosexualii stabilesco relatie.La o intAlnire,blrbatul se dezvlluiepe el insugi, precum qi viziunea sa asupravielii. Ea decide daci il gdseqte interesant saunu. Dac[ da, il acceptX gi il incurajeazX. In cXsXtorie, ea iqi demonstreaz[iubirea, oferindu-iincrederea pentru ca el sd poatdpurta de grijX intereselor ei. a-i cAqtiga bu$i el ii va ardta admiratie,sperAnd nXvointa E adevirat,gi el wea ca easdfie Ei acceptarea. o femeiecapabildqi plini de succes. Dar aceastirecunoaqtere sus[inere va veni mai tArziu. Ei Toate organizatiilecare au izbutit sunt ierarhice. ^ In familia heterosexuald blrbatul estecapul. Daci wei sd o distrugi, promoveazd egalitatea. Dupi cum a spus cineva,,,doar un monstruare doul capete".
182

183

BIKINI VERSUS BTIRKA Destr[bdlarea femeilor americane cu o femeiemuPe peretelemeu, am o.fotografie intr-o burka. sulmanl inveqmAntat[ Al5turi de ea,am o fotografiecu o participantdla un concurs de frumusete din America, imbricatX cu cu un costumde baie. nimic altceva decAt de public; Una dintre eleestein totalitateascunsX doui extremespun cealaltX estecompletexpusi.Aceste -numitelor,, aqa civilizalii". multe desp re ciocnirea prin rolul ei, se aflXin inima oricdreiculFemeia, turi. Rdzboiuldin Orientul Mijlociu are drept mizd deposedarea arabilorde petrolul lor, de religiaqi de cultuveEmAntului ra lor, prin schimbarea burka cu bikini. Nu sunt expert in condilia femeii musulmaneqi iubescfrumusetea femeii prea mult ca si mX fac apir6torul burk5i. in schimb,aplr nigtevalori pe careburka le simbolizeazd, din punctul meu de vedere.Pentrumine, burka reprezinti consacrarea femeii sotului qi familiei sale.Doar ei sunt cei careo pot vedea. qi imporBurka afirm5 intimitatea,exclusivitatea tanta sfereidomestice. Femeiamusulmani se concentreazd pe ciminul ei, pe ,,cuibul"ei, in carecopiii sunt nlscuti gi crescuti. Ea esteceacare ,,face casa",rddlcina caresustineviata spirituali a familiei, ea purtAndde grijXqi ocupAndu-se de educatiacopiilor ei, qi oferindu-i so{ului refugiu qi sprijin. Prin contrast,iat-o pe reginaamericani a frumusetii, proptindu-sesemetpractic goali, doar cu bikini pe ea,inainteamilioanelorde oameniaflati in fala televizoarelor. O feministd,in teorie,igi aparfinedoar ei inparadoxal, ea esteproprietateapubliseqi.in practicX, cului. Ea nu apartineniminui Ei tuturora. Ea iqi vinde
184

trupul celui mai bun ofertant. in permanen![ se scoate pe ea insdEila licitalie. In cultura Americii, modul de estimare a-valorii unei femei estesex-appeal-ulei. ($i, cum aceastl calitate se depreciazl uEor, ea este nevrotic obsedatdde infhtiqarea sa Ei permanent chinuitl de problemele de greutate.) Ca adolescentl, modelul ei de primd mirime este Britney Spears,o cAntireati a clrei prestatie pe scenl se aseamini unui strip-tease. De la Britney, ea inva[I cI va fi iubitl doar pentru sex. Astfel, ea invatl sb prefere aventurile erotice Ei sd nu pretind[ si fie curtatd cu rdbdare Ei iubire. Ca urmare, pAnd la sotul ei, o cunosc mai intAi duzini intregi de bhrbali. Igi pierde inocenta, care constituie o mare parte din qarmul ei. Devine durX gi calculatd. Fiind incapabili si iqi investeascdincrederea in cineva, este incapabil5 sX iubeascl qi sb primeasc[ sdmAnlasotului ei.

l'l

DIFEREMELE

DINTRE SEXE

feminin5 are ca trXsituri fundaPersonalitatea caracmentalXrelalia afectivddintre mamd qi bebeluq, terizatl prin purtareade grij[ qi sacrificiulde sine.Natura masculinXare ca trlsdturi fundamental5rela{ia dintre vAndtorqi pradd,caracterizatlprin agresiune Ei ratiune. Feminismulo invati pe femeieci esteoprimat5, deoarece estefeminind,qi cXar trebui sI imite comportamentul masculin.Rezultatul:o femeieconfuz5,agreun aer sfidltor. in permanen!5 sivdqi arborAnd Acesta este, desigur, scopul ingineriei socialea Noii Ordini Mondiale: acelade a submina identitatea sexual5 Ei de a distrugefamilia,pentru a creao disfuncIn Minunata lume noud., femeisociali lie Ei personald.
185

i li
l

le nu sunt sub nicio forml cele care fac ..cuibul" ori zd,mislesccopiii. Ele devin nigte creaturi castrate,autonome,carese dedausexuluipentru pura pldcerefizicd, nu pentru iubire sauprocre.alie. La o conferintdde presi, DonaldRumsfelda spus cI femeileqi tineretul de nalionalitateiraniandsunt tinuti sub controlul poruncilor mollahilor. El a sugerat faptul cI StateleUnite ar trebui sI ii elibereze cAf mai

America e socotit[ a fi sex? A fi plrinte este culmina[ia dezvoltlrii umaner6. Este momentul c6nd finalmentene dlm examenulde maturitate Ei devenim procreatoricu Dumnezeuprin zlmislirea qi ocrotireaunei noi vieli. Noua Ordine MondialSnu vrea ca noi si atingem acestnivel al maturitnUi. Pornografiaeste substitutul clsitoriei. Trebuie sX rimAnem incremenili locului: singuri,obseda{i de sexgi indrXgostilipan[ la narcisism de noi inqine. Nu se doreqte ca noi si avem o viali ,,intim5" permanentS. Nu sedoreqte ca noi si ne afirmdm adevXrata noastri identitatefemininl ori masculind.Sewea si rimAnem insingura{i, inconEtien{ide identitatea noastrl, nducili de munc5,dependenlide cultura qi de productiade masi in formareacaracterului nostru. Aceastd mentalitate este extrem de distructivl mai alespentru femeie.Atraclia sa sexuali esteo functie a fertilit5lii sale.Dacd fertilitatea sa se diminueazl, asemenea se petrececu forta ei de seduclie.Daci o femeie igi dedicXperioadain care estein floareavArstei
to Din perspectivi ortodox[, culminafia dezvoltirii umane este sfinfenia. 9.t,.qi importanti decdt creqtereafiilor trupegti, este cregterea fiilor duhovniceqti[n.ed.]. 196

trudei de a deveni,,independent5", estefoarte probabil sX nu iEi mai gdseascd niciodatXun partener permanent. implinirea qi fericirea sa personaldpe termen lung consti in a face din cisltorie qi familie prima ei prioritate. Feminismuleste o altd crudd ingel5ciune a Noii' Ordini Mondiale,care a dus la dezmSlulfemeii americaneqi a devastat civilizaliaapuseanX. A ruinat vielile a milioane de oameni qi reprezinti o ameninlareletali pentruislam. Nu weau sXapdr burka, ci doar unelevalori pe care aceasta le reprezint5, mai alesconsacrarea femeii viitorului ei so[ qi familiei,precumqi modestia gi demnitateape careacest fapt le presupune. Burka qi bikini reprezinti dou5 extreme.Solu(ia estede gisit undevala mijloc. PRETINZAND II]BIREA Cum derapeazi c[sitoriile ,,O sd-fi dau una pestefund", mi-a spus sofia.,,O sd.incepi sdpldngi ca ofetigd,!" Chiar gi spusein joacd.,acesteatot uorbe de ceartd sunt. Era duminicd searaqi treceampe lAngdo qcoal[ de arte marfiale Jiu Jitsu. Solia meaigi imagina cum iqi va lua centuraneagrdqi mi va invi{a ea minte. Adeseori estefoarte supdratl duminica,deoarece o petreccu fiul meu. De ce femeile,cAndau senzatia ci nu sunt iubite, secomportdin aqafel incAt nu itrivine s[ le mai iubeqti? Afigeazdo mind de persoaneindependente qi impun
LB7

bariere.Nu mai au nevoiede tine. Feminismin miniaturd. Prima mea reac[iea fost: ,,Bine, am in[eles.Fd ce vrei. De parcl mi-ar pisa".. Apoi am realizatci exact aqaincep clsniciile si derapeze. Femeilepretind iubire, iar dacd blrbalii nu r[spund la apel,ele se supir5. Pe urm5 bXrbatilorli se facelehamite.Esteun cercvicios. A trebuit sXindbuE conflictuldin start. CAndam ajunsacasd mi-am imbritiEat solia. ,,Uite ce e, nu poti pretinde si fii iubiti. Nu mX sensibilizeazd atitudineaasta." de iubire.Ai ,,Nutransformatotul intr-o problemX rlbdare, fii mai flexibill qi ai incredere. Asta md sensibilizeazil." ,,Poti si fii oricAt de independent[ wei atunci cAnde vorba despreslujba qi interesele tale. Dar cAnd estevorba despremine, tu trebuie sXte supui. Tu imi aparfii mie." MI crede{isaunu, esteceea cedoreaeasXaudd. O femeieadevdrati esteficuti in aqafel incAt sI poatdrenuntala ,,spiritulde independenli"qi sd devind una cu bdrbatulpe careil iubeEte. AceastIviziunenu estepopularddeoarece, de decenii, feminigtii au declarat cd femeile trebuie sI fie egaleqi independente. Daci sunte{ifericili intr-o clsnicie cldditl pe bazefeministe,vX felicit. ins5, dac5fericirea maritali paresi vI ocoleasc5, cugetalila ceea ce am spus. Feminismulestefundamentatpe niqteidei politicecareignordqi sfideazlnaturauman5. Majoritatea femeilorsunt prin firea lor pasive. Ele vor s5 fie posedategi folosife pentru un scop care sX merite. Tind sd cred cI ele vor mai mult control din parteasotilor lor, nu mai pulin. Sentimentulde ,,neglir88

jentX" vine din faptul cd simt cI nu estenevoiede ele, din punct de vedere sexualqi nu numai. Bdrbatiiau fost condilionali sd nu mai conducd qi si nu mai emiti cereri.Ei au fost inv5{ali s5 fie ,gmecheri",sd seinfunde intr-un fotoliu qi sI nu aibl niciun fel de scopin viati. Femeileiqi pierd interesulfa!5 de astfelde bdrbati. Femeilesunt teribile in zilelenoastre;bXrbalii nu mai qtiu cum sI le abordeze. Dar dinamicaesenlial5 nu s-a schimbat.Ea se referi Ia faptul ci birbatul trebuie pe femeiece anumevreaeI. s[ o convingd Desigur,e mai simplu atunci cAndceeace vrea el corespunde cu ceeace face ea. in general,femeilevor mai mult decAt sexocazional. Majoritatea vor o familie. imi place grozavcI in privinla soliei mele nu am un setconstantde aqteptXri. Cu altefemei,aveamintotdeauna senzatia cXle puteamanticipareacliile. O femeieii aratd unui blrbat c5 il iubeEte supunAndu-i-se. Nimic nu faceun bdrbat mai fericit decAto femeiedocili'2. O femeienu va fi iubitX tot timpul pentru felul in care arat5,deoarece totul estetrecltor, sau pentru realizirile ei. Nu aceasta esteiubirea.Noi iubim oamenii pentru noi. Aceasta carese sacrificd ne dovedeqte ci ne iubesc. $i bdrbatii se sacrifici muncind pentru a-qi sus[ine familiile qi pentru a le oferi iubire qi o anumitddirecnu estede g5sitdecAtin iubire, nu tie in viafX.Fericirea in clutarea propriilor interese.Iubirea inseamn[ sacri-

1zAutorul reia o idee la care {ine mult, dar care, privitd din punct de vedereortodox, este gregitd.Sotul qi so{ia sunt parteneri, ei dialogheazd, nu este o relatie de tip stdpAnitor- supus. Femeiai se supunebdrbatului ei doar in ceeace ii estebinepldcut lui Dumnezeu, nu esteo slugi careascultdorbegteporuncile stipAnului[n.ed.]. 189

ficiul de sine. Fiinlele umane sunt flcute sI poarte de grijd una alteia. Pe plan sexual,femeile sunt atrase de puterea masculin5,b5rbatii de mlnerabilitateafeminin5. Pornografiaabundl de fapte ce celebreazlp[catul desfrAnIrii. FEMEILE SUNT,,DE NESTAPfrNIIT'' A venit vremea s[ redevenim b[rbafi Birbalii modernile vid pe femei drept ,,rXzbundb5rtoare,insetatede putere,{intind cdtredevirilizarea lor sexuale", conde performantele balilor Ei obsedate cluzioneazlun studiu recent,realizatde edilia francezd a revisteiE/le. Studiul,cares-abazatpe grupuri de discu{iea cAte rz blrbali, a aflat cI franceziicredcI femeilesunt de din cauzastandardunestipAnit.Ei se simt subestimali Iui din ce in ce mai ridicat pe carefemeileil pretind de la ei Ei niucili de cererilede a adoptatrXsituri feminiin acelaqi ne, neincetAnd timp sI rimAnd intrucAtvavirili. Grupul compusdin blrba{i cu vArstecuprinseingi abutre 20 qi z5 de ani simfeacI femeile,,consum5 zeaz\ birbatii din punct de vederesexual",iar revista pe aceqtia qi efemii-a caracterizat ca fiind ,,subjugati nafi". CAtde tare au decizut francezii!Am vlzut recent filmul clasicdin t968 al lui Truffaut,Sdrutdrifurate, gi m-am minunat de iubita lui Antoine Doinel,Christine. EsteatAt de irezistibil de nostim5,de gratioasd Ei dr5gu!5. Franluzoaicele erau printre celemai stilategi mai feminine din lume, justificAnd reputatia tirii intr-ale iubirii.
190

Binein{eles,nemullumirea francezilor este universall. Am primit recent aceste-mail de la un tdnir americancare se intreab[ dacd femeilenu au devenit cumva,,sociopate". destul ,,ParsI nu le pesede allii Ei "o rup cu tine>, de abrupt",imi scrieel. ,,incep si rAdXqi i1i spun verde-nfati: ,.ASa e felul meurr." I-am rdspuns acestuitAnXr: ,,Nu le mai acorda aten[ieacestorfemei nebune.Cheiaar fi sd nu renunli Ia putereata pentru a dobAndiiubirea. Nu trebuie sd faci niciun fel de compromis.Continul sd caufi pAnX glseqtio femeiecareascultl de tine qi te rispliteste cu Ioialitate gi dragoste".Mi-a rlspuns: ,,IJau,nu m-am gAndit la aqaceva. Mullumesc!" E timpul si redevenimblrbati. Este timpul sI d5m de qtire femeilorcd, dacdvor cu adevlrat o relalie cu un birbat, dacl vor sd aib5 o familie, atunci trebuie si facl ascultare de solii lor. Altfel, sunt binevenitesX fie colege de camerl cu ,,bdrbatiieliberati"sau si devinl lesbiene. Diferenta esential5dintre masculin gi feminin poate fi rezumati astfel: femeia iqi cedeazbputerea pentru a dobAndiiubireablrbatului. Aceasta esteesenp feminitSlii.Atunci cAndblrbatii iqi cedeazd puterea pentru a dobAndiiubirea,se transforml in femei. B[rputerea. batii oferl iubireapentru a dobAndi fatal5 a atitudinii blrbatilor esteaccepGreEeala qi nemullumiri venite din partareafalseipresupuneri tea feminismului cum ci ei nu trateazl femeile ca pe niqte,,egale". INGINERIA SOCIAI.A, de liceu au fhcut o vizit5 Recent, zo de absolventi gtiintific al unei universitili la un departament cu profil
19L

DECEigr rrnnn nAnnaTlr

INTERT,SUL FATA DE FEMEI Blrba[ii castra[i nu pot iubi Emisiunea informativX principald de vineri, ,,2of20", a postului de televiziune ABC, a arut ca teml de dezbatere ,,cel mai mare secret al mariajelor amOricane". ,",A,proximativ zo%odin cuplurile americane nu intretin relatii sexuale", a intonat moderatoarea emisiunii, Barbara Walters. ,,Nu femeile sunt acelea care nu vor sex,dupl cum v-ati agtepta,ci bdrbalii!" Programul era centrat pe doud cupluri. In ambele cazuri, controlul mental feminist era de vind pentru problema lor, dar emisiunea TV nu voia si recunoascl asta. Un b[rbat era cXsitorit cu o femeie atrlghtoare avAnd vArsta de 3o de ani qi ceva, care, in plus, se mai indeletnicea qi cu strip-tease-ul. Reporterul John Stosselcredea cI aceastafhcea ca indiferenta sotului sI parl gi mai uluitoare. Terapeuta pe probleme conjugale a emisiunii, Michele Weiner-Davis, a ignorat aceastd posibil5 explicatie a impotentei blrbatului. Grupul de disculii feminist afirma c[ sexualitatea unei femei este similard cu a bdrbatului gi, ca atare, ea o poate folosi pentru a se distra (sau o poate vinde). Conform acesteimentalit[ti lesbiene, reactia masculini fa{5 de acesttip de femei este consideratdirelevantX. Vi propun sI vI schimbali cu totul perspectiva asupra acestei situalii. Este limpede cI solul acesteifemei este impotent, deoarece el este incornorat. Sexul este un act de posesiune. Sotul nu o poate poseda pe femeia sa, deoareceea se dlruieEte la sute de alli birbali in fiecare zi. Ea, in acest mod, face parte din uicfc /or. Cum poate acestb[rbat si mai aibd vreun strop de respect fafd de sine? Nu-i de mirare ci nu iEi poate impune puterea. 193

bdrbatii albi." Propunerea preqedintelui a fost intAmpinatd cu o linigte jenantl de cdtre restul comitetului qi nu a fost nici micar discutatX. Nu vX amigili. Exist5 o politic5 deliberatl de inginerie social5 care este autoritaristi qi sinistr5. Niciodatd nu a fost supus[ votului. Organizaliile finantate de Rockefeller o impun statului, guvernelor provinciale Ei universitililor. Feminigtii au spus c[ vor egalitate,dar aceastaeste o viclenie tipic comunisti. A fost un mod de a-qi pune acolilii la putere qi de a domina societatea.Agenda secret[ este de a distruge familia nuclearh. Femeilor care iEi dedicd anii infloririi lor clidirii unei cariere le va fi mai greu sd devinl mai tArziu solii qi mame. Birbatii clrora li se interzice accesulla universitdli nu vor deveni capi de familie. Discriminarea impotriva bdrbatilor albi are ca scop gi vl5guirea caracterului european din America. M-am plimbat pe coridoarele universitdtii qi am vlzut femei in halate albe de laborator, plictisite gi privind in gol printre uqile intredeschise, intrebAndu-se probabil de ce trebuie si memoreze ele niEte formule in Ioc sI iqi asculte instinctele naturale qi sI aibd copii. Ca qi altrioameni traEi pe sfoard de comuniEti, ele vor fi lIsate in aer in cazul unei crize economice,rImAnAnd fIrd cariere gi neavAndnici familie.

792

O femeieinfloreEtein contextul unei cdsniciifericite. in ciuda a ceeace spunefeminismul,majoritatea femeilorvor sI aparfindunui singurblrbat, solului lor' CEL DE-AL DOILEA CUPLU in acestcaz,solia are obiceiul de a critica qi cicdli' per,,Nupot fi eu insumi", spuneblrbatul. ,,Calc manentpe ou[." Femeia iqi demasculinizeazdsolul. El contravolunun Harley qi oferindu-se balanseaz[ conducAnd pompieri. de local tar la departamentul femeii sI se opreascidin ciTeiapeutasugereazd cilit, iar blrbatului si asculte.Ea nu a observatci bIrbatul rdspunde doardupd.cefemeioincepesd fipe. Blrbalii sunt sensibilizali de vulnerabilitatea femeii, nu de putereaei. DupI cum am spusmai inainte, iubirea heterosexual[presupuneschimbul dintre putevor iubire. Fere Ei iubire. Birbalii vor putere.Femeile protejeze9i sI o sI qi permite birbatului meia cedeazl ii o posede. I]N EXEMPLU ln zoo3, un tAnir israeliana murit apdrAndu-qi iubita de un palestinian inarmat cu un cutit. Polilia a spus cd el a absorbit loviturile cu trupul lui, intr-un deasupraiubitei sale,care a scdsfArgitprdbuEindu-se pat nevitdmati din punct de vederefizic. TAndrul acestaa fhcut sacrificiul suprem. A fost supremulact de dragoste. in mod instinctiv, b[rbalii protejeazi ceea ce le apar[ine. tnsl feministelenu apar[in niciunui blrbat qi au mare grij[ sX iqi declarein fiecare clipd indepent94

denfa. Daci ai fi clsltorit cu o asemenea femeie,{i-ai sacrificaviata pentru ea?DacI societatea !i-ar pune copiii subautoritatea ei, ai muri pentru ei? Rispunsurile au implicafii mai ample. Ai sprijini-o dacl ar aveaanumiteneputinle?Ai faceo muncl neplicut[ zi dup5zi pentru a-]i ajutacopiii?DacI nu, ar mai aveaweun rost si i1i dai viala pentru lara ta? Este ' limpede cd feminismul lezeaz[ contractul social, care prin natura sa esteheterosexual. Dac[ wei sd atragi atenlia unui bdrbat,d5-i putere. Un bdrbat nu se va sacrifica pentru o femeie sau o familie carenu ii aparfin, carenu sunt parte din el. PENISUL SIMBOLI ZBA7A. PUTEREA in filmul The crying gome (tggz), regizorulNeil Jordan a surprinsexperien[a bXrbatuluimodern:la un moment dat, protagonistul descoperdcd iubita sa are penis.El fugedin camerl, icnind, qi vomit5. In contrast,majoritateaimitatoarelor de femei de astdzi(adici feministele)sunt din punct de vedereanatomic femei. incurajAndtinerele femei si fie ,,puternice gi independente", feminismul le-a echipat cu un falus mental. Au devenit b[rbati qi i-au fhcut pe bdrbali redundan{i. Apoi, ele incearci sd ii oblige pe birbali si le iuar fi pipuEile lor pe care sI le beasc5, de parcdacegtia mAnuiascidupl bunul lor plac. in realitate,putereaunei femei consti in a fifdrd penis,adicdin a fi tot ceea ce un blrbat nu este.Cu alte cuvinte, ea nu trebuie si fie agresivd,puternic5, dinamici, musculoas[qi ambilioas5.Unii bXrbali slabi sunt insd de fapt ei seafl5 in c[uatraqide femei ,,dinamice", tareapropriului sine.
195

Puterea femininl constd in persuasiune mai degrabi decdt in forti. O femeie adevdratd se bazeazXpe autoritatea moral5 Ei pe puterea ei de atractie: frumuse[e, grafie, garm, iubire qi devotament. Acestefemei sunt foarte rare qi la mare cdutare. B[rbalii qi femeile sunt diferi]i. Jonathan Swift a remarcat faptul ci femeilor le place sI fie flatate, in schimb birbatii se simt stAnjenifi. Aceasta se petrece deoareceblrba{ii sunt activi prin natura lor, iar femeile pasive. Universul este suslinut in echilibru de principii pozitive (active) qi negative (pasive). CXs5toriaeste caacestechilibru. lea prin care heterosexualii realizeazd

Esteceeace vor de fapt qi femeile.Ele sunt atrase deb5rbatidinamici,pe carenu ii pot controla.El trebuie sd aibXo viziunesXnitoasd vielii, in c6reeasI asupra fie valorificatl Eipre{uiti pentrucontribuliaadusX. RECT]RGAND I-A CAINI, PENTRUAAVEAO FAMILIE Iubirea face via[a dulce ,,inainte,oameniiiEi luau cAinipentru copiii lor", a observat so{iamea.,,Acum Ei-iiau in locul copiilor." qi in locul sotilor sotiilor", am adXugat eu. ,,$i prin ingineC5sItoriaqi familia au fost subminate ria social5feministd. Oamenii recurg la adoptia unui cAinepentru a dobAndi dragostegi sentimentulunei familii. Acum o lun5 l-am adoptatpe ,,Raffi",un cilel de un an, metis de Spanielqi Labrador,de la adipostul de cAini fbrd stdpAn.Sotia mea dintotdeaunaa aurt un pot creaimecAine.Nu mi-am dat seamacum aceqtia diat o atmosferd de familie. L-am alespe Raffi deoarece qi privegte nu ldtra qi nici acumn-o face.DoarscheaunX necijit atuncicdndvreaceva. A AVEA IIN CAINE INSEAMNA CA NU MAI E$TI LUP SINGURATIC impreund CAiniisunt animalede haitI. Ei vAneaz[ Au un simt innlscut penqi iqi 1in duqmaniila distantd. tru ierarhieEi o solidaritatede grup pe carenoi am uitat-o. Lui Raffi ii placesi fie cu mine tot timpul. StI de veghecAndplec Ei estein extazcAndmd intorc. il hrXL97

BARBATII TREBUIE SA PREIA CONTROLUL Un blrbat mi-a spus c5, dupi ce lucrase toatl ziua la renovarea casei,ii era teami ci sofia sa va ,,exploda" dacl o va intreba de ce nu spllase mdcar vasele. Un australian mi-a scris recent: ,,De prea multl vreme, de teami sI nu par autoritar, le-am fdcut pe iubitele mele si se simti nesigure, nespunAndu-le ce voiam de fapt". BXrbatii ar trebui sI restabileascdrolul de conducitor qi sd se debarasezede femeile c[rora nu le place aceastdperspectivl. Sunt mulli peEtiin mare care mu$ci momeala. Cu rlbdare Ei tXrie de caracter, unele feministe pot fi salvate. Restul ,,peqtilor" pot fi aruncati inapoi in mare. in general vorbind, b5rbalii trebuie s[ igi dea seama ce vor sI facd cu viala lor. Ai putea sd Il intrebi pe Dumnezeu ce plan are El cu viafa ta. Apoi stabileqte rolul pe care vrei sI il joace sotia ta Ei caut[ o femeie care ar fi fericitl si facd ceeace ii propui tu.

196

nescSi am griji de el. Sarein sus qi md pup5 pe obraz. CAlioamenisunt atAtde fericili cAndne v5d? CAndneglijezsi md plimb cu el, nu seimbufneazi intr-un sfArEit, md ocup de el, nu nu Ei se mAnie.CAnd, spune:,,Eraqi timpul. Vreauzeceminutein plus". E pur Ei simplu fericit cd ieqim afarX. Nu mai suntemun cuplu fHrI copii. Suntemo haioase tI de lupi acum.CasaestebArlogulnostru.CAteva sunt imprdEtiatepe covor. Raffi doarme sub patul nostru. Uneori sfordie ori mArAieori scheaun[in somn. si investigheze CAndaudeun zgomotafari, o zbugheqte problema. Am devenit o familie. Raffi este copilul nostru. Discutim desprealimeltalia lui. ii cumpirlm juclrii qi la plimbare.Il risfhl cu oase. il scoatem FIECARE BAIAT AR TREBTII

sAernA I]N cAINE

Sd fi avut mai demult un cAinem-ar fi invilat sd fiu insolitor de bord gi m-ar fi pregitit sd fiu tatd 9i sot. inve[i sd iubegti o fiinld care estetotalmente diferiti de tine. invefi cd atunci cAnd nevoile fundamentalesunt implinite, natura are grijl de restul. A fi insotitor de bord estesimplu. inveli cd exist[ o parte a vielii lui pe careo imp[rtlqegte cu tine (afectiunea) qi cn este o parte care ii apar[ine doar lui qi care este intimX (tlvdlirea prin mialungareapisizerie,ingropareaoaselor,adulmecarea, instinctelede cilor qi a rozdtoarelor).Raffi imi cizeleazd, pdrinte. M[ incAntl fericirea lui, vitalitatea, blana lui neagrd,strilucitoare. ii admir viteza qi gralia. El este cdtreilor. ,,Seabiscuit"-ul il dresezsd imi ascultecomenzile,pentru ca astfel sd il pot sclpa de necazuri.L-am pus la punct ca si nu
198

mai scheaune la noi qi l-am deprins ca, atunci cAndil asmut, sd punXpe fugi alli cAini. Raffi qtie cI il iubesc. il bat pe spate,il imbrdliqezgi il laud. ,,Nuse mai fabricI cAini ca tine, Raffi.Au aruncatmatrila." Cam aqa ar trebui sX se comporte un tat[. El iqi pregdteqte copiii pentru viald. El iqi impune viziuneaqi voinla. El ii invatd valorile, disciplina de sine qi le di tinta spre care sd tindX. Le cAgtigi increderea prin qi prin cinstea sa. exemplulsdu,prin tlria sa de caracter Ii laudl gi ii asigurd cI sunt merituogi. CAinii, femeile qi copiii au cAtevalucruri in comun. Ei au nevoie si apar[inX cuiva. Au nevoie de un cdmin.Au nevoiesi fie conduqi,iubili, si li se poartede grijl qi sXli serepartizeze In mod simiresponsabilitdli. lar, bdrbalii au un puternic sim! de a ocroti fiintele pe care le iubesc.Am fost crescufisi credemc5, ,,dacI iubeqti ceva,trebuie sd ii dai libertate. Dacdesteal tdu, se cd niciova intoarce.Dacdnu se va intoarce,inseamnX datXnu [i-a apadinut". Este un nonsens.Este necesarsi i1i asumi responsabilitateafatd de fiinlele care depind de tine. Este un fapt demn de un bdrbat. Nu eEtiprietenul lui. Eqti stdpAnullui. Dacd iubegticeuacu adeudrat, nuil supui riscului. E mai bine sd in{elegi aceastainainte de a fi preatArziu. FEMINISMUL LE LIPSE$TE PE FETE DE DRAGOSTEATATALUI Fetele au nevoie de validare Majoritatea fetelor nu sunt iubite a$acum se cuvine de citre tatii lor. Din aceastdcauzl, ca femei se simt nesigure,nu au increderein bdrbati qi simt cd treNu pot relationa din punct de buie si fie independente. adeseori in divederesexualqi cIs[toriile lor sfArqesc
L99

vort. Fiicele lor continul acest cerc vicios cauzat de lipsa tatdlui din viata lor. Aceasta este concluzia pe care Victoria Secundao trage in cartea ei, Femeile gi fapi lor: impactul sexualgi romantic pe care il are primul bdrbat din uiala ta (tggz).Se bazeazl pe interviuri cu r.5o de fiice, 75 de tafi qi duzini de specialiqti. Deoarece nu este cadru universitar, Secunda a scris o carte onesti qi folositoare. Deoareceeste feministX, cartea a trecut de cenzura feministX qi a fost bine primitl. Este o ironie, deoarecefeminismul este in mare parte rispunzltor pentru pierderea tatilui qi pentru consecinleleimplicite pe care ea le prezinti.

TATI $I FIICE Fetele iqi formeazd idealul romantic masculin pornind de la relafia pe care o au cu tatdl lor. ,,CAnd voi creqte mare, voi glsi un blrbat atAt de dulce, de bun gi de blAnd ca tlticul meu?" - este felul in care exprimX aceasti mentalitate o femeie (p. roS). O fetilI de trei aniqori wea sX se mlrite cu tdticul ei. Un bun tatd o ajuti sd inleleagl cd apa4ine altcuiva qi cI el o preglteqte pentru viitorul ei so!. Dar, dacl el pleacl, idealizareatatXlui ei se poate diminua in timp. Ataqamentele romantice ale femeilor sunt ,,imagini in oglindi" ale felului in care au rela{ionat cu talii lor pe vremea cAnd erau feti{e. Adeseori, ele repetd instinctiv ceea ce au experiat in copilirie. Ele incearcd sd reinvie imaginea copil5riei, vor sX aibX gansade a-qi rescrie istoria afectivl. Fetitele simt cI au nevoie de incuviintarea Ei de iubirea tatllui lor. Acesteasunt pentru ele precum sunt soareleEi apa pentru o floare.

O femeie a spus: ,,Ori de cAte ori md ingrijoram dacd voi avea vreodatl vreun iubit, tata obiqnuia sI rAdI qi sX imi spun5: arde de glume? O sI fie nevoie "i1i sd ii gonesccu un b[1. Numai s[ vezir. Modul in care aborda problema md fhcea si am o plrere bunl despre mine... Cred cI dacl talii nu ar face nimic in plus fa{5 de aceasta,qi tot ar fi un lucru miret". O alti femeie spunea: .,Tat5lmeu m-a fhcut s[ am incredere in mine. Imi amintesc cI mama mi-a spus cAndva: ,.S[ nu ili etalezi inteligenla; bdietii nu te vor plicean. Tata a replicat: .,Aiurea! Va cuceri blie{i mai istefi>". Aceste femei in mod firesc au sentimente pozitive fa!5 de birbali qi sunt in stare si iEi gdseasci parteneri care si se asemenetatdlui devotat din copilXria lor. Un blrbat care iEi cauti o partenerl merge la sigur daci alege o femeie care are o bunl relalie cu pbrinlii ei, gi mai ales cu tatll ei.

FEMEI ,,FARA DE TATA" $i invers, dacl o femeie are un tat[ 'cu probleme", ea este supusl riscului. Daci nu are un tatd iubitor Ei de nddejde, ea se poate simli nedemn[ de a fi iubitl Ei aleasl de un blrbat care sX se poarte frumos cu ea. Ea ar putea s[ refuze cu totul iubirea unui bXrbat. Aceste femei adeseori incearcl sI dobAndeascX iubirea devenind prematur active sexual.Alteori, ele se tem a se descoperi altora in intimitatea lor. Simptomul cel mai obiqnuit este ,,neputinta de avea incredere, de a crede cI un bdrbat nu o va P5rdsi". Secundaspune cI femeile ai cdror tali au fost absenli din punct de vedere emotional sau fizic in timpul copillriei lor au adeseori probleme de a ajunge la orgasm. Evident, o femeie trebuie sd qtie cum sX igi dXru207

Acesta este punctul in care intervine feminismul.

[a mea... Nu ii pdsa de noi", spunea Marilyn French, autoareaRdzboiului impotriu a ferneilor. ,,Tat5l meu trlia in California", a spus-Gloria Steinem. ,,Nu suna, dar primeam scrisori de la el Ei il vedeam probabil o dati sau de dou5 ori pe an." Germaine Greer: ,,Tatdl meu a decretat destul de devreme cI viata din casanoastri era aproape de nesuportat. (...) I-a dat mamei Sansa de a-qi tiraniza copiii qi de a se folosi de ajutorul lor pentru a-l lipsi cu totul de drepturi pe tata." (Din Susan Mitchell, Figuri emblematice, sfinte gi diue: Conuersafii intime cufemei care au schimbat lumea, NewYork: Harper Collins, 1997.)

PRAPADUL Fiind respinse de ta[ii lor, femeile s_aumasculini_

PRODUS DE FEMINISM

ORIGINILE

FEMINISMULUI

De la asaltul celui de-al doilea val al feminismului '60, rata divorturilor s-a triplat. Aproape 5o% din anii dintre femeile albe care s-au cdsltorit la aceavreme au divorfat. Prin contrast, cu doar o singurd generatie mai inainte (prin anii rg4o), doar r4%o au trecut prin divor{. intre r97o qi 1992, propor[ia copiilor ndsculi in afara c5sXtorieia sdrit de la tt%ola go%. Un studiu care a urmXrit looo de copii provenind din plrinli divortati din tg76 pAn[ in rgST a revelat ci jumXtate dintre aceqtia nu iqi vdzuseri tatll in anul anterior. Feminismul este o boal5 care se autoperpetueaz5,influentAnd dezvoltarea psihologicl Ei fericirea femeilor.

il
ii
l

rerA-rrrcA:
O PARADIGMA HETEROSEXUAIA
Multe lidere ale celui de-al doilea val al feminismului.sunt produsele unor cdmine destrdmate. ,,Tatil meu nici mlcar nu a existat weodatd ca prezenld in via_

li

in zilele noastre,blrbalii qi femeile sunt {inuti intr-o starede fixalie infantil5, incremeniliin fazacurtIrii. DacX oamenii se lasX ademenili de mirajul
203

ll

aqa-zisei distracfii qi sunt insetali de sex, este mai simplu sX le vinzi produse qi sXii controlezi.

Tinerii sunt inv51a[i sI judece femeile dupl infHligarea lor qi si ignore calit5li mai importante. Media ii face pe birbali sX creadl ci femeile iru-oase sunt supraumane qi de neatins. Poate cd ideile de mai ios vd vor fi de folos. De vreme ce femeile iqi formeazl idealul de birbat sub influenla tatdlui lor, fie cd acestaa fost prezent ori absent, poate cd blrbalii ar trebui sd fie mai-,,asemin5tori unui tati" in abordarea femeilor. in mod tipic, femeile ii aleg pe birbalii care sunt cu cinci ani mai in vArsti, deoareceele cautl sd reclddeascl familia pe care au a\,'ut-o,in care solul sX ofere sentimentul de iecuri_ tate psihicd qi afectivXinsuflat de un tatI.

tatdl ei. Un b5rbat vrea sI fie confirmat in autoritatea sa de sot qi tat5, nu sd fie dldlcit ca un copil. Bineinteles, un birbat wea ca solia sa sd fie puternic6, sofisticatl qi capabili, deoareceacestecalit5li o fac mai dezirabili ca partener5. Dar ea ar trebui si iEi pistreze cAteva insuqiri de fiic5, pe care el le glseEte atAt de atractive. CAnd o femeie se lasl cu deplind incredere si fie condusd de solul siu, se poate concentra mai bine pe latura sa feminin5. O ajutl sd iqi pdstreze tinere{ea qi forfa de seduclie pAnI la o vArst[ inaintati. Responsabilitatea unui tatl este si construiascdin sufletul fiicei increderea in blrbati qi si o pregXteascd pentru un bdrbat. Aceasta inseamnl a o confirma in identitatea ei sexualX ca partenerd atrlgltoare pentru viitorul ei so{. Evident, dacl un tatd trece dincolo de linie fati de fiica sa, va distruge acea incredere gi ii va ruina viata.

l )

masoara.

tea, increderea, inocen{a pe care o fatX le simte pentru 204

CONCLUZIE in decursul vielii mele, imaginea tipic[ a tatdlui a suferit transformlri uriaqe, de la respectabilul Robert Young din Tapi Stiu cel mai bine la prostinacul de Homer Simpson. Acest fapt nu este o coincidenld sau ,,un semn al wemurilor", ci reflectd programul unui rlzboi psihologic sofisticat, menit s5-i efemineze pe blrbati qi s[ degradezeqi s[ destabilizezesocietatea. Oamenii care stdpAnescAi conduc planeta vor ca noi si nu devenim fiinte mature, in stare si inlelegem adevlrul. Principalul lor instrument este mass-media, care face ca miqcXri ca feminismul sI parX a fi aplrut spontan. O rela[ie sXnitoasl intre tatd qi fiici in cadrul unei familii nucleare este esenliald pentru dezvoltareapsihologicd a femeii gi pentru fericirea ei de mai tArziu. in

1,

205

pofida pretenliilor sale, feminismul le dezavantajeazd pe femei,lipsindu-letocmaide aceste lucruri esenliale. Vreau si md fac bine inteles qi sXclarific faptul ci, indubitabil, femeile sunt egale cu bdrbalii in ceea ce privegtedreptul lor la demnitategi la implinirea personald. Numai ci feminismul nu are nimic de-a face cu aceste lucruri. El r5spAndeqte o dereglare de dezvoltare, caredistrugesocietatea prin atacarea celuleisocietd{ii, familia nuclear5.

devine masa de votanti ai elitelor. $i in acestmod este intr-un stadiude fixalie infantil5. tinutl omenirea Estetimpul cabdrba{iis[ iasdin fali qi si ia frAiele in mAini. $i noi suferim de lipsa tatllui. insd existl un tatl pe careIl putem cunoagte. Md refer la Dumnezeu.Noi suntemfbcuti dup5 chipul SIu, iar chipul Sdu se afl5 in sufletele noastre" Bdrbatin latind se numeste gi are aceeagi rXdicinl cu ,,virtutea".A deveni ,,vir", bdrbat adevdratestela fel de simplu cu a face ceeace estedrept. AUTOCONTROLUL StipAnirea impulsului sexual masculin

aceasta mi-a ldsato impresieprofunddca gi Scena bdiat ce m5 aflam in pragul pubert5lii. qi Cultura noastr[ masonici pdgAnd(cunoscutX sub numele de ,,modernd") sd ne inne programeazd, chindm cultului sexualitdlii sub forma unei tinere femei fertile. IubirearomanticX estesurogatulnostru de religie.' Actul sexualesteun sfAnt sacrament.Sexul este considerat experientaceamai pl5cutl gi mai profundd pe care viata o are de oferit. Mi-am fhcut abonamentla revista Playboy qi am devorat nuduri cu adoratia lui Kirk Douglas.Ca atare, am judecat femeilein mod primordial in functie de forta lor de atractie sexuall, in weme ce toate celelalte erau pentru mine invizibile. Am echivalatdorinta sexuall cu iubirea,qi iubirea cu religia.in esen![, am devenit disfunclional, incapabil si relationezc! femei adevlrate. Versul subversival lui Paul Simon din Cdntecul Iui Kathy (rg6S) a devenit imnul generaliei noastre: cd am ajuns sd mdindoiesc/Detot ce socoteam a ,,,45a pierdut adeudrot,/Mi-am orice credinld.,/Unicul fi adeudrpe careil cunoscegtitu". sI ne simtim ,,aliena!i"in societaAm fost inv51a1i te gi si cXutdmimplinirea in poveqti de iubire. Fiind dezrdddcinatide contextul nostru istoric qi spiritual, ni s-a spuscI viala nu are sens,agac[ am inceputs[ il cdutXmin sex. ,,O adevlrat[ erotomanies-a rispAndit pretutindeni in civilizatia noastrd",scria Francis ParkerYockey in 1948.Aceasta este,,identificarea "fericirii> cu iubirea sexualS, linuti la mare pretuire,inainteaclreia orice onoare,datorie,patriotism qi inchinarea Vie{ii unui scopmai inalt trebuie sd treac[ in umbrd" (Imperium, p.297).
207

206

Acest mesaj nu s-a schimbat,ba mai mult, s-a generalizat. Zeila pdgirndeste folositi pentru a vinde orice, de la telefoane mobile la asigurdri. intr-o reclamd TV, spune ea, ,,chiar qi eu sufhr de constipatie", de parcI ar fi supranatural[. $i, de parc[ nu ar fi indeajuns, in ultima vreme s-a metamorfozat intr-o amazoandbelicoas5,nerlbdltoare sI se rdzbune pentru secolele de inchipuitd oprimare. Drept urmare, ea este ori o inabordabill de gheat5, ori o dezm5latd in perpetul cdutare de pllcere. Aceqti factori au otr5vit relafiile dintre blrbat qi femeie. Suntem temitori Ei nu putem stabili o legXturl permanent5. Mulli bXrba{i s-au indreptat citre pornografie, care a devenit o industrie multimiliardarl qi o distractienalionall.

in acest mod. Ins5, dupd cum mi-a scris recent un adolescent: ,,Daci simt nevoia sd mX uit la poze, atunci nu prea mai simt nevoia si o fac". El se concentra sX iqi stlpAneascd impulsul sexual, nu sb caute plXcerea. MasturbAndu-sedin doui in doui zile, putea fi ,,imperturbabil" in preajma fetelor.

PORNOGRAFIA IIARDCORE : UN DELICTAL URII NEAMENDAT Daci o leavXar revlrsa murdlrie pe strlzile noastre, am opri-o. insi pornografia hardcore face aceasta la nivel psihic qi la scard mult mai mare gi, intr-un anume fel, ne simtim neputincioEi. Un graffitti cu svastica ori epitetul ,,cioroi" sunt considerate ,,delicteale urii", insX faptul cd milioane de birbati primesc zilnic oferte ofensatoarepe e-mail pentru m5rirea penisului ori pentru a o vedea pe ani fiind sodomizatX este considerat ,,liSue-cea-de-14 bertate de exprimare". Pornografia hardcore este antiumand. Aceasta este uri. Din nefericire, tot ceea ce este interzis capltb o importan[i nepotriviti. Mi-ar pldcea ca blrbatii curioqi sXvadd despre ce estevorba Ei sI se dezguste,si se plictiseascd. Este o diferenti intre pornografia hardcore, care este anostd Ei bolnavl, qi nuditatea femininl sar.rrroasi, care este un substitut temporar. Cheia este s5 deplqim aceasti fazi. Substitutul temporar nu ar trebui sd devinI o permanenld. Nu ar trebui sI impiedice gXsirea unei partenere. Pornografia ne face sd vedem femeile doar prin latura strict sexual5 qi, in mod evident, aceastaafecteazd felul in care le tratdm qi felul in care ele ne rbspund.

PROCREATIE

SAU RECRE.ATIE?

in Republicc lui Platon, Socrate spune ci, la o vArst5 inaintati, atunci cAnd intr-un final qi-a pierdut impulsul sexual, s-a simtit ca Ei cum ,,ar fi fost eliberat din gheareleunei fiare silbatice". Sexul nu este nicidecum ceva care s5 devind o obsesiede-o via{d. Este parte a stadiului curtdrii Ei a procredrii. Noi suntem fXcu{i si ne clsXtorim tineri, sI avem copii Ei si depigim intr-o oarecare mXsurd faza activit5lii sexuale.Scopul nostru, ca oameni, este sI ne concentrlm energia pe lucruri mai importante. In cazul bXrbatilor, ei trebuie si iqi stlpAneascb impulsul sexual, nu sI fie ei stXpAnili de el (sau de femei). Cum fac blrba{ii aceastadacl nu pot gdsi o parteneri compatibild? DupI cAtese pare, cei mai mulli se masturbeazdgi mulli folosesc pornografia ca ajutor. Multor blrba[i nu Ie-ar mai fi capul la altceva dac[ nu ar elibera tensiunea
208

209

O ALTA OPTIUNE Birbatii qi femeile se injosesc atunci cAnd cautd sexul doar ca o relaxare fizicI. Si fim sinceri cu noi. Majoritatea dintre noi ne-am injosit. Noua Ordine Mondiall se centreazdpeproblema: ,,Esteviata umanl sacri ori suntem niqte simple animale?" Noua Ordine Mondial5 vrea sI ne arate cX suntem o turmi care poate fi condusd, inrobitl, ori chiar sacrificati. Rezisten{a incepe de acas5. Opuneti-vI frontal manipul5rii. SI incetim sd ne mai uitdm la femei ca la niqte obiecte sexuale.Si umaniz[m sexul inlelegdnd cI el iqi are locul intr-o relalie pe termen lung, relalie care estecondusl de birbat. Sexul este ritualul sacru de crealie. Blrbatul igi planteazi sdmAnla, care conline esenla sa, codul sdu genetic. Femeia o primeqte Ei face sd creascl aceastl sdmAnt[ care va deveni o fhpturi capabill de a-L cunoagtepe Dumnezeu. Si cdutim camaradepotrivite noul qi nu partenere de sex. Aceasta ne-ar scuti de o mullime de greutili, de suferin{a respingerii qi de timp irosit. Femeile ar deveni mai uqor de abordat Ei mai deschise. SUBLIMAREA A fi b5rbat cere o disciplind spirituali. inseamn[ sd te strdduiegti sd te po4i astfel incAt sI nu i1i trXdezi idealurile gi sd evoluezi in plan moral. Si ne surprindem in momentele cAnd privim cu poftd la o femeie. Este o mare diferentl intre aceasteatitudine qi a admi-

ra o femeiecAt estede atrXgdtoare, de frumoasXqi de plini de gralie. A ne comportacum se cuvine cere insd o-vointd puternic5. Noi suntem produsul gAndurilor noastre. GAnduleste plrintele faptei. Trebuie sI ne control[m gAndurile Ei stimulii pe careii lXsdmsI ne impresioneze. Un cunoscutde-al meu nu practici masturbarea foarte des. ,,Pentruce sI a!A! focul?" mi-a spus el. iqi pdzegte mintea de gAnduride desfrAnare gi se concentreazi asupraunor lucruri mai interesante18. Aceastase numeqtesublimare.Prodigiosulscriitor american Upton Sinclair(1828-1968) a scrisin Autobiografia sa(1962): ,,Mi-am plstrat castitateacu pretul unui efort emolionaluriag...Ceam primit in schimb?Am cAqtigat intensitate aceste elemente ale Eiputerede concentrare; plimidirii mele au fost rodul strldaniei de a md impotrivi ispitei. M-am deprinssXlucrezpaisprezece ore pe zi, studiind ori dedicAndu-mdoperei de creatie, deoarece numai tinAndu-m5astfelocupatputeamizgoni din suflet tAnjireadupl o femeie.Am recitat din "inlelepciunealui Solomonr':CeIce tgi stdpdnegte duhul estemai (p. +6). deprel decdtcuceritoruluneicetd.fi" ConformpXreriilui Sinclair,precumqi invdllturilor din multe religii, energiaigi are origineain puterea spirituall. ,,Imaginali-v[ pe cineva care are o grlmadi de qi bani slujitori Eihaine de lux dacl ar puteas5 fie la fel de fericit ca mine! Imaginali-vi pe cinevacareseimbati cu whiskydaci ar puteafi coplegitde betia poeziei, a muzicii,a apusurilorqi a vlilor pline de trifoi!" Vizitali minunatul site al lui Julian Lee uuu.celibacA.org gi veli afla o bogltie de informalii Ei
tot pAcateste.Raritatea Oricum, practicat6 rar saudes,masturbarea sivdrgirii unui pdcatnuil neutralizeazd [n.ed.). 2tl 't

2to

un izvor de inspiralie desprecum abstinentapoateface bdrbatiimai puternici. CONCLUZIE Impulsul sexual masculin este o puternici forfI creativ[, care trebuie sI fie controlati qi canalizatl. Puuqoari prin aplsareaqi apoi eliberarea tem faceaceasta a frAnei. Fiecarebirbat este diferit qi trebuie sI iEi gdpropria retetd. seascd Sclaviaincepe la nivel mental. Ne putem impotrivi dacdnu suntemcontrolati prin sex. AI{GOASA Birbalii nu uebuie si presteze Mulli birba[i perfect sinltoqi se pare ci folosesc medicamentede ,,imbunitltire a performanlei", care disfunctiei erectile. chipurile au ca scopdoar rezolvarea Unii dau mlrturie: ,,Eca qi cum ai aveaun ciocan pneumatic intre picioare" Ei ,,Poti lovi cu bAta cAt e noaptea de lungd". $i pentru a continua metaforacu baseball-ul,pun gi eu intrebarea: Asta nu inseamni a triga?Nu esteca qi cum ai folosi steroizipentru a marca? Aceqti b[rbati ar trebui tratati ca eroi ori ca impostori?Simt femeilecd au fost cu un birbat real saucu un vibrator natural? Acestemedicamente automatizeazltotalmenteun act care deja a devenit prea impersonal gi mecanic. Sunt,intr-adev[r, necesare? Un tAnIr din cercul meu de cunoscutimi-a povestit cum Viagra i-a anihilat frica de a nu puteapresta. Eu nu cred cd blrbalii ar trebui sd se simtd obligali sd presteze. d[ misura unui bdrbat.Ce Nu aceasta bizar vestigiude pe wemea zilelor cAnderam primate!
272

",1

B5rbatdevii atunci cAndslujeqtiunui ideal mai inalt, nu cdnd eqtiin staresi men[ii o ereclie. O erectieindicd gradul unei excitalii, precum acul de la manometru.Noudzecide grade aratl interesul acut; r7o de gradesugereazd cd cevaestegreqit.Femeia ori relatia pot fi in mod egalde vini. In experienta mea, reaclia femeii constituie un factor major. Excitalia qi dragosteaoglindit[ pe fata unei femei sunt cel mai puternic declanqator. Dac[ pe manometru apare indicatia de r7o de grade,esteabsolutnecesar sd rezolvdmproblema,nu si deregldmreactianormali a corpului. Triim intr-o epocXin caresuntem minlili in permanent6.Vrem si ne mintim qi noi pe noi ingine? CONFESIT]NEA IINUI CITITOR Un cititor care se semneazd ,Bud" a povestit cI el Viagra dupi cel de-al doilea dia inceput sI foloseascd vor[ al sdu. aflat, spre totala mea incAntare, ci femeile ,,,A,m sunt uquratice.Foarteuquratice!lDoar cd] inima, sufletul qi trupul meu nu erau aidoma majoritdtii femeilor pe carele intAlneam. DAR,de weme ce eram <Bdrbat>, socoteamcI <Aveamnevoie de o femeie> Si, in plus, <Trebuia> sdo satisfac. Ei bine, Viagra a reugit sI imi clarifice acealaturd a mea, care imi sugera,prin faptul cd nu functiona, c[ nevoie>de sex. eu de fapt nu <<Aveam Aici intervine partea bizarl in istorioara asta despre Viagra. Da, aveamintr-adevir o ereclie fantasticd, uluitor qi partenera, numai da, izbuteamsd-mi satisfac c5,dupdweun minut saudoul de sex,md plictiseam.

2L3

Exact aqacum am spus, chiar eram plictisit r5u de tot, Ei complet neimplicat, Ei mi se pdrea cX toatl trebuqoaraasta nu avea niciun rost. Aqa cI, pentru a-mi stimula atentia, am folosit, desigur, bluturi alcoolicegi m-am dedat la perversiuni. Am incercat sXimi pXstreztreaz interesul pentru a vedea <<ce ag putea sX o provoc sd facdrr. RXspunsul a fost cd <<totul>>, aga precum americancelemoderne sunt dispuse sd fac5. InsI acest fapt nu mi-a schimbat nicicum starea de plictis. Preferam si ascult muzic[. Mi-era mai drag sI mI gAndesc Ia copiii mei qi la cAt de dor imi era de ei ori imi fhceamai mare pl5cere sX mi plimb. in perioada in care $i toate acestea le sim.1g.4gr experiam "formidabilul sex facilitat de Viagra'r! Numai cI nu era nici pe departe formidabil! Din contrd, imi crea o stare de tristele! A,gase face ci pentru mine Viagra a armt un rol de deqteptXtor,intrucAt m-a ajutat sI devin mai conqtient de trupul meu gi de nevoile mele. Categoric, sexul nu se afla printre acestenevoi ale mele."

Suntem cumva initiati in mod secretin niqte practici sexuale oculteinjositoare? FIrX iubire, sexulnu estecu nimic mai brin decAt masturbarea. Sexul, in ocult-ura noastr6, inlocuieqte dragostea familia. Scopulultim esteacelade a dizolva Ei familia qi de a creao societate de anonimi carese masturbeazdreciproc,care nu pot stabili relatii durabile unii cu al1ii. A trecut multd weme de cAndam citit romanul lui Aldous Huxley, Minunata lume noud., insX acestedroguri imi amintescde SOMA,un drog utilizat pentru a abate maselor de la realitatea inrobirii lor. ^atenlia In prefatd,Huxley scrie: ,,PemS,sur5 ce libertatea politici qi economici scade, libertateasexuali tinde sX proporfional,iar dictatorular facebine sdincucreascd rajeze aceastX libeftate (...),ii va ajuta pe supuqiisdi sI seimpacecu servitutea, careva devenisoartalor". SEXUL $r AVENTTTRTLE ROMANTTCE O PEDALARE iTVCOr, Elitele exploateazd Eiretlicul fi rii La vArstade ST de ani, nu mai sunt in perioada efervescentei tineretii. Me refer la cerinlele firii. Nu mi semai ceresXprocreez un copil. Cunoscaceasta deoarece impulsul meu sexualnu mai esteceeace a fost odat5.Pot ,,presta", dar nu mai simt nevoia atAt de tare. Departe de a mi alarma, din contr5,md simt uqurat. Cum ceatahormonaldse evaporl, am momente de limpezimepe care aq wea sd le petrec cu prietenii mei mai tineri tratAndproblemasexuluigi a aventurilor de dragoste. Dup[ instinctulde conservare, impulsul de reproducereesteinstinctulnostrucel mai puternic.
215

SEXUL ESTE SUPRAESTIMAT Tr5im intr-o culturi care percepe sexul ca pe o experielti mistic[, necesardimplinirii noastre ca persoane. In filme, actul sexual apare ca un sfAnt sacrament. De ce se petrece aceasta?Cultura moderni occidentald are un caracter masonic. Pe bancnota de un dolar se afl5 piramida, simbolul francmasoneriei, aceasta fiind la bazd un cult p5gAn al sexualitefi. Suntem spIlati pe creier sd credem cd sexul are weo valoare intrinsecX,cd este necesar identitX{ii, sdnitdtii noastre etc.

2L4

Majoritatea bXrbatilor nu iqi dau seama cum, frecvent,cad exact in plasa acestui instinct. CAndse simt atraqi de o femeie,rareori cuget[: ,,Da,este chemareafirii, instinctul de a zXmisli". in loc sXcugetim aceasta, rimAnem fascinafi, dacd nu chiar copleqilide un sentimentde veneratie inaintea oricirei tinere seducitoare(adicXaflat5 la vArsta fertilitItii), ne{inAndcont nici de caracterulei, nici de personalitate, talent ori inteligent5.Birbatii o investesc cu un mare misterEi,de regul5,eanu ii corecteaz[. Cain cazulmultor altor lucruri pe carele idolatrizdm, comentariul scriitoarei Gertrude Stein despre Oakland:,,Nu esteniciun acolo,acolo",se aplicl qi de aceastd dat5.Fireane intinde o cursi qi cultura de mas5 o exploateaz5. Jung a spuscX atunci cAndDumnezeu esterenegat, oamenii igi creeazd falqi dumnezei.in locul lui Dumnezeu, illuminatii ne livreazX o falsdreligie,aceaa sexuluiEi a iubirii romantice,pe care ne-o vArdin cap prin filme qi prin muzica in vog5. Sexulnu are nimic mistic;primordial,seaxeazd pe funcfiade procreare. Noudzecila sutd din ceeace numim noi ,,iubire" estede fapt atractiesexuall.Avemsidit in firea noastrl foamea,ca s[ ne putem hr5ni, pofta, ca si ne putem inmulli. Acestaestemotiurl pentru care rar ne simlim atraqide femeiletrecutede perioada in carepot deveni mame. Iubirearomanticdesteo forml de idolatrie.Gratie pornografiei, controluluinaqterilor, sexula devenitdistractiasterill a maselorgi o formd de dependen!5. O femeieocupi un loc marginalpentru un bdrbat care iqi vede de treabalui, iar femeilein subconqtient gtiu asta.Ele evitl birbatii carele pun pe un piedestal. Hiperbolizarea romanticda femeii cauzeazd birbatilor fixatie infantili. (De aceea media le conferl femeilor puteregi le idealizeazd..) Oriceblrbat carecrede
2L6

cX o anumit[ femeieare cevafhri de care el nu poate un copil. trii estedestinatsdr6mAnd Un bdrbattAn5rar trebui sdiqi aleagi o femeiecare sXil ajute sd iqi atingd scopurile.Ideal ar fi ca unul dintre acestescopuri sI fie intemeiereaunei familii. Copiii reprezinti prelungirea noastri fireasci; ei ne proiecteazi in viitor. Ei sunt ofranda noastri cdtre Dumnezeu, Un tAnir ar trebui s[ iqi un Act de Credin{d. glseascX o femeie care il completeazlEi cu care este uEorsI i1i duci viata. lor, vor blrbati caresi in subconEtientul Femeile, Birbatii (Ei femeile)au fost ii sluieascllui Dumnezeu. pe Dumnezeu rui. il cunoaqtem crealica sd ii slujeascd prin noastre.Fefaptele voia, slujindu-L implinindu-I slujindu-lecopiilor qi someile il slujescpe Dumnezeu lilor lor, primind in schimbiubire Eipre[uiredin partea in lor. Cdnd femeile se slujescpe ele insele, sfArqesc singurltateEiam[rdciune. ERODAREA CTVILIZATIEI Semnuldistinctival unei civilizatiiesteingridirea sexuluiin sferaiubirii qi a cisniciei. Acestfapt umanizeazh sexul qi incurajeazi intemeiereafamiliilor, care sdnitdtii societi[ii. sunt esenliale liber5",in care Alternativao constituie,,dragostea iar femeiahidrantul.ToatXviata bdrbatulesteun cAine, mea am fost invdlat ci sexul pentru pura plXcereare valoare gi profunzime, cX infrAnareasexual5 cauzeazl, nevrozi, ci orgasmulare inclrciturd mistici etc.Woody Allen a rezumat astfel: ,,Printretoate experientele sterile,sexulesteceamai bun[ dintre ele". istoSXincadrim acestconflictintr-o perspectivd ricX. Relativ recent,cu 45 de ani in urmI, moralrrrile noastresexualeerau guvernatede principii religioase. 2r7

In 196o, incl mai persista stigmatul asupra copiilor ilegitimi. Nu inten{ionez sd indemn la defiimarea niminui, dar adevXrul este ci acest stigmat a fost anulat de o puternici fortd, hotdrAtl sd distrug[ institulia familiei. Vociferlm impotriva statutului femeii din Arabia Saudit5, insl in Chicago,la anul tgu2, o femeie putea fi amendatl dacd igi etala prea mult picioarele. Ben Hecht iEi amintegte ci polilia aresta femei dacd ,,fumau ligiri, mergeau la cump5rlturi fhrl corset, (...) vorbeau mlgarit51i, (...) purtau salopete ori pantaloni scurfi, se sirutau in public, purtau pdlirii bdrb[teqti, stlteau singure la cafenea ori consumau b[uturi intr-o cArciumd. conduceau un automobil fhrl a fi insolite de un birbat, se machiau prea strident ori iqi tundeau prea scurt pirul" (Un copil aI secolului, p. 47). Aceste cuvinte ne amintesc de faptul cd civiliza[ia noastrl a fost intemeiatd pe valori creqtine. Aceste interdictii erau extreme qi se impunea corectarealor, dar este cert ci ele aveau o bazd sinltoas5. Scopul lor era acela de a forma femeile pentru rolul de solii qi mame, ferindule de a fi transformate in obiecte sexuale.Fiind lipsite de rolul lor natural, multe femei tinere se aflI acum in crizi. Forfe oculte ne iniliazd treptat in cultul sexului fdri qtirea noastrl. ,,Secular"este echivalentul lor pentru ,,satanic".Libertatea pe care o trAmbileazd este eliberarea de disciplina de sine, necesardpentru a urma modului de vieluire pe care I-a sidit in noi Creatorul gi pentru a ne dezvoltain mod sinXtos Ei fericit.

atenlia, sX ne degradeze,sd ne sedezeqi, intr-un final, sXne controleze.

ARTA FEMINITATII, PE CALE DE DISPARITIE Fascinanta feminitate esteo calitategingaqi gi duioasl ca,,Feminitatea purtareaEi firea unei femei. re transpare in infhligarea, femeie o icoanl a blAndetiigi a delicafemininl este O te[ii. Sufletulei emanl dulce supunereEi o anume dependen{I fatl de bXrbati,fatd de grija gi ocrotirealor. masnici agresivitatea Nimic din ea nu parebdrbdtesc, neinfrinici eficienta, culin6,nici spiritul de competitie, ori puterea." carea Cartealui Helen Andelin, Fascinanta feminitate, in Noua Ordine Mondialddeoarece esteuna subversivd suslinediferenleleinerentedintre sexegi legilede bazl cdsnicia. careguverneaz6, cartenu ar fi fost niciodati publicatd O asemenea astXzi.Faptul cX mai este incd disponibill se petrece a apdrutcu 40 de ani in urm5 qi s-a vAndutin deoarece z milioanede exemplare. DacXai weo indoial5 cu privire la identitatea ta sexual5, ili recomandFcscinantafeminitate. Este potrivite deopotrivl bdrbatilor Ei femeilor. De asemenea, recomand cartea Fascinantafatd., pentru femeile singure, precum gi cartea scrisl de sotul ei, Bdrbatul de olel Sicatifea,pentrubdrbali. Nu spun cI ar trebui sI tratati acestmodelca pe o evanghelieori cd este valabil pentru to!i. ReprezintX care nemuritoarea heterosexualitdlii, insd o paradigmd Fiecarecuplu este,desigur,diferit. AIefunclioneazd. gi ignorafirestul. geli ceea cevi sepotriveEte 2r9

218

Feminitatea Ei masculinitateasunt o art5, se aseamin5interpretXriila pian. Trebuie sd o deprinzi. Trebuie s[ avem o bazl de cunoqtinleinainte de a fi in staresI improvizXm.' Oameniisunt foartemaleabili.Societatea estetinta unei indelungicampaniia urii ce doreqte sI degradeze gi si discrediteze heterosexualitatea. Violenla domesticXqi violul sunt trAmbifate pentru a le face pe femei s[ seteamXde bXrbati,si respingi feminitatea qi sd devinl masculine. Distrugerea familiei a fost dintotdeaunascopulelitei financiarepentru a controla lumea. FT]NDAMENTUL FEMININITATII Andelin spune c[ fericirea unei femei depinde de devotamentulqi iubirea de-o viall intreagd, a solului ei. Carteasa le invatd pe femei cum sI fie atrlgitoare pentru bdrbatii lor, cum sd fiefeminine. Andelin spunecd nu esteabsolutnecesar ca femeile sd fie frumoase, ci ele trebuiesd fie feminine.,,insugegte-1i un fel de a fi feminin prin accentuarea diferentelor dintre tine qi b[rbati, nu a similitudinilor. De weme ce felul de a fi masculinesteputernicqi greoi,al tdu trebuie si fie gingaq,delicat qi diafan.Aplicd-l in modul in carepiqegti,vorbeqti, gesticulezi Eite miqti." Eu incl imi mai amintesc de o fati care a inchis dulapul de la bucltdrie cu o miqcaredin qolduri. Aceasta s-a petrecutcrrJT de ani in urmd, pe cAndeu aveam
201

i i l

Atunci cAndAndelin spune cI o femeie feminini nu trebuie sd fie niciodatd ,,crudd,vulgard,asprd,autoritard ori critic5", devinelimpede cd sexulfrumos a fost inadins degradat gi schilodit de media. ,,Secuvine ca vorbirea ta sd reflecte tandrele, rdbdare, iertare, ingdduinti qi iubire."
22o'

Cea dintAi prioritate a unei solii este sotul ei Ei, mai apoi,copiii.Astfel,o femeiesingurl va lucra asupra ei spre a se pregiti pentru viitorul ei so! qi a copiilor ei cAtde mult posibil. Si nu fie dezmdlatX. Soliile tind si iqi pun[ cariera,prietenii, plrintii, gi modul in care arati inaintea grijii pe care o succesul poartl solului lor. ,,DacieEtio femeiede carierl careai' izbutit, p[streazi bine ordinea prioritililor", scrie Andelin. ,,F5-lpe solul tdu si qtie,prin cuvintele qi fapteletale,cI el estepe locul intdi." Rolul primordial al unei femei este sd fie so{ie, Rolul blrbatului estede a cil[uzi, maml qi gospodind. ocroti qi intreline familia. Aceastanu inseamni c[ femeile nu pot aveacarieresau cXbirbatii nu pot giti ori schimbascutece. Un blrbat are nevoiesXsimtX ci estenevoiede el prin cI rolul siu estemai bun decAtfemeia.Daci ea Ei devineindependent[,el igi poatepune sub semnulinsalefat[ de ea, deoatreblrii intenliile qi sentimentele lui de dragosteizvorisc in parte din rece ,,sentimentele nevoia ei de a fi protejatd, ocrotiti Ei de a i se purta de gnji". pe sotul ei aqacum O femeiear trebui si il accepte MAndriaqi libertaesteel gi si nu incercesXil schimbe. atentealui sunt inviolabile.Ea ar trebui sdiqi centreze rXsfiresc, ca va schimba iar el se lia pe calit[1ilelui, puns la felul ei de a sepurta. Pdrerile desprecartea lui Andelin sunt fie pozitidat Un pastora scrispe Amazon:,,,A,m ve, fie negative. pe care ci4i femeilor acestei ale aproape25o de c6pii le-am consiliatin ultimii 5 ani. In aceast[perioad[ de timp, nu am vlzut pe niciunadintre elesI igi imbundtdleasci viala familiali, strlduindu-se sI indeplineasc[ ceeace femeilear trebui sI faci intr-o cisnicie". Multe femei considerdaceast[ carte perimati qi hilar5. Unul din punctele discordiei este cI Andelin le
221

sfltuieqte pe femei s[ recurgd la o drigllag[ bosumflare de copil atunci cAnd sunt supirate pe sotul lor. O mullime de femei gdsesccd aceastd atitudine este degradant[. ins6, in practic5, majoritatea birbalilor rdspund pozitiv cAnd autoritatea lor nu este direct contestatd. Andelin poate fi demodatl ici qi colo, dar principiile de bazl sunt expusecorect. Si le adaptdm. Femei frumoase se gisesc pe toate drumurile, ins[ femeile feminine sunt din ce in ce mai rare. Dupi pdrerea mea, blugii sunt simbolul virusului unisex. Femeile feminine nu ar trebui si poarte niciodati blugi. Lumea suferl de pierderea calitd{ilor feminine: incredere, modestie, gratie, candoare, seninitate, tandrete, r5bdare qi iubire jertfelnici. TAnjirea dupX acestea se afl5 de fapt dincolo de obsesiamasculinl fati de sexul pornografic. Birbatii caut[, in mod subconqtient, feminitatea gi iubirea care sX ii echilibreze. Spiritul masculin nelinigtit cautd un liman liniqtit.

Apoi ceva ciudat gi de riu augur se intAmpl5. Scapi telefonul din mAnS! Aproape il auzim cum se izbeqtede stAnci. Nu qtiu ce au vrut cei de la Staples sX transmiti prin acestlucru. Poate ci s-au gAndit cI ea nu mai avea nevoie de telefon. Pentru mine, sclparea telefonului simbolizeazd condilia jalnicl a femeii moderne. In loc sd fie dependentd de so! qi de familie, ea este dependentdde qef qi de fluctualiile pie[ei Ei a politicii. Cu alte cuvinte, ea este dependentl de bancheri. CAndei iqi vor finaliza cea de pe urmX dintre ,,revolulii", cea (homo) sexual[, se vor debarasa qi de feminiqti. CAndva fi l5satd fhrl slujbX (scdpareadin mAnd a mobilului) gi ,,independenla" cu mAndrie etalat[ se va sf5rAma Ei ea in mii de bucIli, va rImAne singurd qi izolatI, agitAndu-se de stAnci abrupte.

rl

PRECIZAREA NEVOILOR PROPRII Iubirea se bazeazi pe dependenfi reciproci O NOUA RECI.A,MA A FIRMEI STAPLES suTprinde groaznica stare a femeii moderne ,,independente". Ea infhligeazd, o tdnXr[ feministi tipic[ in tot adevdrul ei. Undeva in sdlbiticie, ea escaladeazl o stAncl golaql dg peste 3oo metri. Ii sund telefonul qi un coleg de serviciu ii spune ci au cAgtigatun contract. Ea telefoneazd,laBiroul Central al Firmei Staples gi cere sI fie intocmit un raport pAnI miercuri. Acestea sunt contactele ei din agenda telefonicX: colegii de serviciu qi subalternii ei.

O ALTA PERSPESTIVA ASUPRA IUBIRII Iubirea romanticd este o pseudo-religie.CAntecele in vogl sunt imnurile sale. Sexul este preamlrit de parcI ar fi vreo experienli mistic5. Se cade ca noi sd il/o iubim (,,vener5m") pe partenerul/partenera nostru/noastrl in misterul lui/ei ca gi cum elf ea ar fi divin/divinI. Evident, foarte pulini oameni se ridicd la acest miret standard. Orbirea pe care !i-o dI tulburarea simlurilor gi noutatea se risipesc pe m5sur5 ce tensiunile vie{ii cotidiene se infiltreazd treptat. Descoperim cI ne-am clsitorit cu un om asemeneanoud, cu bune Ei cu rele. O cdsnicie are mai multe gansede a reuqi dacX se pe dependent[ reciprocS, iar nu pe idealizare bazeaz6,
223

romantic5. Am fost invdlali cd iubirea sebazeazdpe independenla fieclrui partener in parte, insd in realitate ne cisltorim deoarecepartenerul nostru ne implinegte anumite nevoi Eiviceversa. Aceste ,,nevoi"pot fi de ordin afectiv, spiritual, sexual, familial, financiar ori cum vreti voi. Un so! ii poate spune sotiei sale: ,,De acest lucru am nevoie de la tine. Tu de ce ai nevoie de la mine?" Nicio solie nu ii poate implini nevoile partenerului sXu implinite. dacl ale ei nu sunt, de asemenea, Clshtoria este un contract. Trebuie sI i1i respecti angajamentul pe care l-ai f[cut, chiar dacd nu sim]i neapdrat iubire intr-un anumit moment. Este un ,,leg5mAnt". Dar acestanu este un rispuns complet. in ultimi instantd, oamenii se iubesc unii pe allii aEacum sunt ei. Numai cd aceastl abordare aduce un strop de realism.

le, pentru cI (tineti-v[ bine!) ea esteo dramaturgX faimoas[. GAndili-v5 la oameniipe careii iubili cu adevdrat. O faceti pentru ci aratd bine, pentru cd sunt talentali saupentru realizdrile lor? Saupentru ci vX oferXlucrurile de careaveli nevoie? Cred c[ am dreptatecAndafirm ctr femeileindependente igi canalizeaz5 greqitenergiacltre carierl (care nu aduceiubire). Sunt atAtde ocupate, incercAnd nebuneqte s[ uite cXnu sunt mdritateqi c[ nu au copii, incAtcu greu mai pentrubXrbati. au timp ori dispozitie qi traumatizate. Celemai in vArsti sunt resemnate Am intrat in douX birouri unde femei de vArsta mea gi-auacoperitdegetele inelareliberein timp cevorbeau cu mine. Cantitatea de suferin{I uman[ esteincalculabile. FATA DE PE STANCA invoiala tradifionald decurgeain felul urmitor. Blrbatul se ingrijea de nevoilematerialeale femeii. in schimb,ea se ingrijea de nevoilelui afectiveqi sexuale. Birbatul fhcea casa;femeia flcea clminul Ei familia. Femeiaridici nivelul cultural al familiei. Dependentareciproci a functionat foarte bine pAnI cAndinginerii socialide la vArf au deciss[ distrugXfamilia,folosindu-se de mass-media. Ei au convins milioane de femei credule cd feminismul era ,,celmai in vogI" lucru. Dragele, bietelede ele,au aflat astfelcd iubitorii lor so!i, care trudeau pentru a le intretine gi iqi dddeauviata in rlzboaie, de fapt le exploatau! ,,O,om ridicol, existd cevace nu po[i fi fhcut si crezi?", intreba retoric Adam Weishaupt, fondatorul
225

DRAGOSTEA NE TRANSFORMA

PETOTriN CnnSnTORr
Cultura noastrI disfunctional5 incurajeazi ideea ci oamenii ar trebui sd fie iubili pentru excelentelelor calitdli (mai cu seaml pentru sex-appeal-ullor) qi pentru realizlrile lor (mai cu seaml pentru putere qi bog[tie). Suntem atraqi in mod firesc de oamenii care au calit5lile pe care noi le admirdm. Dar aceastXdragoste adulatoare adeseori se aseamdnd, inuidief. Vrem s5 poseddm ceea ce au aceqtia.CiutXm acestecalitXli in noi ingine^. Le clutdm pentru noi inEine. In mod similar, oamenii adeseori cred c[ vor fi iubili pentru realizdrile lor. De exemplu, in filmul Ceue, ceua, tot o ieEi, Diane Keaton joacl rolul unei femei in jur de qaizecide ani. Jack Nicholson o iubeqte , chipuri224

migcdriiilluminatilor. Aceastdcugetare se aplicd qi femeilor. Ast5zi, o femeie muncegtegi se ingrijeqte de propriile sale nevoi (fhcAndu-lpe bdrbat redundant). Adeseori,ea este mult prea extenuati qi indspritd de cerinleledure de pe piala muncii pentru a se mai ocupa de nevoileafectiveEi sexualeale solului ei. Fiind frustrafi, atAt so[ul cAt qi sotia incep sd cauteimplinire in altd parte; cisnicia lor se destraml gi copiii lor pierd mediulslnltos in caretrebuiausI creascS. Femeilenu aflI dragostea qi implinirea in cariera lor. Le afli fiind indispensabile celorpe careii iubescqi care, in schimb,lepretuiesc. Bdrbatii gi femeileau fost flcuti s5 se completeze unul pe cel5lalt.Dragostea qi cdsdtoriase bazeazd pe dependenfa reciprocl. Atunci cAndfemeileiEi dau seama de greEeala lor, esteadesea preatArziu.Seafl5 intre ciocanqi nicoval5. LILITH oculte ale feminismului

Dumnezeu,,a creat pentru Adam o femeie din pdmAnt,a$aprecumil crease pe Adam insuqi,qi a numit-o Lilith. Adam 9i Lilith au inceput si se berte.Ea spunea:<<Nu weau sd stausub tinerr,iar el spunea<<Nu weau si fiu sub tine, ci deasupra bita. Cdci1iei1i Eade ne si stai in pozilia inferioar5,in vreme ce mie mi se cuvinesI o ocuppe ceasuperioar5>. Lilith i-a rdspuns:<Noi suntemegaliunul cu celdlalt, de weme ce amAndoiam fost plnmdditi din t[rAnI>. Dar ei nu au wut si se mai asculte unul pe celdlalt. CAndLilith a vXzutaceasta, a pronuntat Numelecel de NerostitEi a zburatin aer. Adam s-a pus pe rugdciune inaintea Ziditorului siu: "Stdpdne al universuluirr,a spus el, <femeiape care mi-ai dat-o a fugit de la minerr".

Ridicinile

Feminismulare rdddciniin tradilia ocultl cabalistici qi gnosticS, carepercepecdsltoria qi familia ca impedimentepentru sexulliber qi controlulocult al sociegi gnosticismul t5[ii. (Cabala sunt bazafrancmasoneriei socialismului, fascismuEi,ca urmare,a comunismului, lui, sionismuluigi feminismului.) Conformacestei tradilii oculte,Lilith a fost prima sotiea lui Adam,arhetipulfeminist cu careun blrbat se clsdtoreqte pentru ca mai apoi sI divorfeze. filith EiAdam secertaumereu,deoarece Lilith refuza si fie sub el in actul iubirii, spunAnd cd sunt Fragmentulce urmeazdface parte din Pouestea ,,egali". Iui Lilith, caredateazd din secolele opt-zece:
226

Refuzul lui Lilith de a sta sub Adam echivaleazi cu refuzulplmAntului de a primi sXmAnta. Nu estenimic inferior ori ,,inegal" in aceastd chestiune, indiferent de rlspunsul prlsin guralui Adam in acesttext. BdrbatulIi slujeqte lui Dumnezeu. Femeiaslujegte familiei. in acestfel, ambii sunt folositori,iar viala are un scople. Insi traditia gnostici/cabalisticivrea sI Il uzurpe pe Dumnezeuqi sd inlocuiascl stdpAnirea Sa cu cea a unor oameni. Noua Ordine Mondiald este culminatia acestei tradilii satanice. De aceea, CeleZecePorunci au fost eliminatein omului", catribunalegi au fost inlocuite cu ,,drepturile ci sunt alcituite qi aplicare nu sunt datede Dumnezeu, te selectivde politicieni. Acesta este motil'ul pentru care tinerele femei qi nefolositoasunt crescute ca sXdevin[ disfunc{ionale
's Din punct de vederecregtin, nu numai birba[ii, ci gi femeile lui Dumnezeu.Faptul ci bdrbatul ii este trebuie sI ii slujeascd cap femeii nu presupunecd doar el Il slujegtepe Dumnezeu,in timp ce este,la rAndul siu, slujit de femeiasa [n.ed.] 227

re. $i, de asemenea, estemotivul pentru caretiacesta nerii nu sunt invdlali sd ii slujeascdlui Dumnezeu (Adev5rului, Iubirii) gi, astfel,sI le ofereqi femeilorun scopnobil in viati. DRAGOSTEA TREBUTE CASrrCerA Ridicinile oculteale culturii moderneconferi explicatii cu privire la aburul mistic, amlgitor, careinvlluie iubirea romanticl. Ideeaci blrba[ii iqi afl[ scopul gi clsltorie estefoarte derutantX existentei in dragoste gi greqiti. Estede fapt modul in carefemeileiEi aflI implinirea. B[rbatii igi cl5desc increderea in ei fXcAnd luqi rdspl5ticrul carele placeqi oblinAndrecunoagterea rea pentru ceeacefac. Ideeacd am fi divini qi cI putem iubi pe ,,dumnezeul dinl5untrul" partenerului nostru este o formd de idolatrie.Majoritateadintre noi suntemmai aproape de maimuledecAt de Dumnezeu. Eu ag inlocui cuvAntul,,iubire"cu alte doud: ,,incredere Acestconceptestemai realistgi mai Ei respect". lesnede inteles.Dragostea adevlratl seincheaglin decursul unei perioadede ani qi se fundamenteazipe inqi pe respect. credere Firegte,trebuie sXincepemprin ,,cAqtigarea" respectului fatd de noi inqine, iar aceasta se obline prin ridicareala inillimea idealurilornoastreqi prin atingerea scopurilorpe careni le-am fixat. Acestaesteizvorul increderiiin sine gi al for[ei de atrac{iepe care o degaApoi, un b[rbat trebuie sd ii ,,c6gtige" increderea qi respectulfemeii printr-o curtare r[bddtoare, flcutd pe indelete. Pentru o femeie, iubirea este un act de abandonal propriei persoane, care o face vulnerabill. Fericirea sa depindede alegerea inleleapt[ a unui so!.
228

Am eu o bdnuial[ cI cel mai satisfHcltor aspect al sexuluinu estede ordin fizic, ci afectiu:totala posesie din perspectiva blrbatului Ei totalul abandondin perspectiva femeii. Reuqita depindede cAqtigarea increderii femeii,astfelincAteasdlasegardajos. greqitdincetXtenitd printre noi cd ni se Concep{ia cuvineiubirea constituieun alt aspectal culturii noastre. in loc de a ne strddui sXdevenimmai merituoqiqi mai utili, tAnjim dupd ,,cineva" de povestecare sX ne iubeascd aqacum suntemnoi. CE NT]MIM NOI A FI IUBIRE ce numim noi iubire este,de celemai multe Ceea ori, tulburarea simturilor noastre.Tinerele femei se comportdde parcl sex-appeal-ul esteunicul lucru care le estenecesar, iar tinerii birbati de regul5le confirm5 aceastl greqeal[. Filmele ii aratd pe blrbati pierzAndu-qi minfile dupi femei care au puline lucruri de oferit, in afarl de frumuseteqi nonconformism. E o experientd interesantX weme de zeceminute, dar cum r[mAne cu restul vie{ii? in trecut, femeile aveaudeprinderi practicepentru a fi sofli qi mame. invdlau sI gIteascS, si coasl gi si iqi faci din casalor un loc frumos qi primitor. Primeau inv5llturd aleasi qi Etiaush cAntela un instrument.Aveaucunoqtinledespre creqterea copiilor. Insd, ceeace estemai important, ele iEi formau o atitudine spirituall. Ele urmau sI iqi lege vielile de un bdrbatgi ,,sdse aldtureechipeilui" la bine gi la rdu. Ele aveau sXii poartecopiii gi sXii ducdmai departeesenla fiintei lui. Intru aceasta constdde fapt iubirea unei femei.Aceasta celeagdun blrbat de o femeie. esteceea Sotia mea,care estemexicancd, mai pdstreaz[.ceva din LumeaVeche.Ne-amintAlnit cu cinci ani in ur229

jrm.

mX prin internet. Mi-a trimis un link, desprecaremi-a spusc[ reprezintX un dar. CAndl-am deschis, am vXzut cX realizase un superb site nou pentru carteamea,A Long Way to Gofor a Date . Dragostede la primul site; gestulei mi-a spuscI eaera pregdtitdsi imi fie folositoare, sd md, ajute. O femeies5-ifie de ajutor unui blrbat! Ceconcept bizar in zileleacestea, cAndo vecheconspiralie satanici aproape a atins apogeul. (Not5: Ii sunt dator lui David Livingstone, strdlucitul autor al cldii Dumnezeulmuribund: Istoria secretd-a ciuilizaliei occidentcle,pentru cX mi-a atras atentia asupraPouegtiilui Lilith qi a legiturii dintre feminism qi cabala.) INCORECT POLITIC Sfat pentru tineri Viata mea a fost disfunclionald pAndla vArstade de am acceptat cu naivitateminciunile 50 ani, deoarece feministe liwate de mass-media. Nu mi-am imaginat niciodati ci elita financiarl s-a angajatintr-un rdzboi pentru a submina societatea prin distrugerea rolurilor heterosexuale. Acestatacinveninatdin parteaguvernului impotriva familiei tradilionalecontinu5cu indArjire pAnI astizi. Scopulesteacelade a creao Noud Ordine MondialXtotalitarist5,in carecontrolul mentalsI inlocuiascd statul polilienesc. Ca milioane de alli bdrbati, ,,am fost scutit de o coroad5."prin eliberarea sexuald Eifeminism.in loc de a devenisof Ei pXrinte,am fost liber sXfac sexqi sd imi caut ,,identitatea". Adeseori, sexulEi identitatease confundd. Nu am inleles cd bdrbalii se maturizeazd qi iqi afld direclia gi scopulvielii asumAndu-Ei rolul tradilional, nu evitAndul. Drept urmare, am suferit de fixalie
230

de a-mi inteinfantil5 pe plan afectivqi am ratat qansa meiao familie. Ceeace urmeazdconstituieun antidot la'propaganda elitei feministe.Nu vreau ca tinerii sI cad[ in aceeaqi capcanlin caream cXzut eu. r) Arareori auzim aceasta, dar a aveacopiii sdndtoEiEi vigurogiesteceamai mare realizarea unui bIrbat. Instinctul patern estela fel de puternic ca cel matern, insi noi il lulm in mod greqitdrept poft5 trupeascX.De fapt, noi c5utIm o femeiecaresXne poarteqi sI ne ingrijeascX copiii; o femeie ale clror extraordinare calitili se vor impleti cu ale noastre,zdmislind fiinte minunate.Noi suntemverigi intr-un lant caretinde c5Noi suntempirinti fondatori.Familiaeste tre veEnicie.

carewea sd fie birbat trebuie dereain sine(t8+t). ,,Cel De instinctele? si fie un nonconformist." Ce i1i qoptesc pild5, eu dintotdeaunaam vrut s[ fiu stipAn in casa mea, dar feminismul imi interzicea. Ascultd-Siinstinctele. Ei nu 3) Muncape careo iubili sI vd fie pasiunea, Birbatii dintotfemeile.MuncaestecinsteabXrbatului. pe indeletniciqi-auclidit increderea in ei inEiEi deauna Femeile vor incerca rea favoritXgi pe rlsplata inerentX. intre un blrbat qi muncalui, dar sXnu sd se intercaleze Fele lXsafi.Nu l5sa[ipe nimeni sd vd distrugi darul.2o meilenu respectlblrbalii carefac din ele prima prioritate. MuncavI va ajuta sd o tineti pe caleaceadreaptd qi sI evitali ispitele.
,o Se subin[elege in care muncaii de aici o anumiti ierarhizare, estesuperioar[ femeii. Dar, in realitate,prioritar[ ar trebui sd fie relalia sofului cu so[ia sa, munca fiind pe plan secundar ln.ed.l. 23L

are un anumit talent qi aptitudini pentru viali, adicd una carepoatesd programeze un aparatvideo,si decorezecasaqi sdtaie gazonul"'. Nu pune femeilefrumoasepe un piedestal. S_) Au gi ele defecte, ca oricarealtele.iti aiu mai multl bltaie de capdeoarece au sentimentulci totul li se cuvine.Nu

6) Acum, cd am iegit din tulburareahormonaldla vArsta de SSde ani, pot infelegecXsexulesteindeobste modul prin carese asigurl supraviefuirea speciei. insl

sexul este folosit ca sI ne distragi atentia Ei ca si ne controleze. Oameniinu ar aveanevoiesXil cautedac[ '5o, s-ar clsltori la vArstetinere, cum fhceauin anii $i ar intemeiafamilii. Femeilear trebui sd se c[sdtoreasci qi si aibl copii inofnfe de a mergela facultate.DupI ce gi-au inceput cariera,bXrbatii trebuie sX iqi gdseascd partenerecu cinci ani mai tinere. Din punct de vedere sexual,un bdrbat necdsdtorit esteca un cablu electric sub tensiune.Trebuie s[ descarce aceaenergieintr-o femeie. Z) Nu vI clsitorili cu femei care nu fac din voi Ei din familia voastrdprioritatea lor primordiold. Vrei sd ili impa4i sotiacu gefulei? Daci ai un tel in viafd,de ce te-ai cdsdtoricu cinevacare nu te sustinepentru ca tu sXl urmdreEti? Ori cu una caresI se ia la intrecerecu iubirii, blrbatii detin puterea.Fertilitine? In economia tatea noastrddureazl de trei ori mai mult decAta lor. Noi suntemcumpdrdtorii. Alege-tisotiapentru invoiala pe care o facecu tine. ,,LInEapte" intreg estemai mult decAt un sfert din ,,zece". 8) Femeileadevlrateqtiu si treaci in umbr6. igi pun sotii Eicopiii mai presusde ele.Ocoli$femeilecare vor s[ intre in competi{ie, sd controleze, sd criticeori si se plAngi (celepatru puncte de evitat!).Ocolili femeile care sunt superperformante.Nu v[ agdtali de femeile cum care nu sunt disponibile.Nu sunt aEade speciale vor ele si vd facdsd credeti cI sunt (sau cum cred ele ci qi caresi sunt).Alegeti-vd o sotiecaresI vI completeze vI fie o bunXtovarlEdde viatd. esteun lucru firesc.Un blrbat wea 9) A fi posesiv vor sXfie posedate. o fbmeie.Femeile in actul sXposede iubirii, spunemcXun bdrbat,,posed5" o femeie.CedAnd totala ei putere,ea primegtein schimbtotala iubire (ori lucru cu dominarea. Nu totala posesie). Nu esteacelaqi i1i domini bratul drept, nu-i aEa? So[ia ta esteo parte
233

din tine. CisXtoriaesteparteneriatul bazatpe incredere qi respect reciproc. ro) GAndeEte-te la simAnla ta ca la spiritul Ei esen{a ta unice.Estecodul tiu genetic. V-a!i incredin[a sdmAnta unei femeir,ulgare mediocre doar pentru ci Ei esteatrlgXtoare? Ideal ar fi sI facemsexdoar cu femeia pe care o wem mama copiilor noqtri. De aceeasexul esterezervatcdsitoriei. Copiii ar trebui si fie rodul iubirii, nu al poftei. rr) Media ne faceun marerdu in ceeace ii priveqte pe copii. De cAteori vedemcopiii portretizaliintr-o luminl cu adevlrat pozitivl? Ca ingeraqi, aqacum adeseori Ei sunt? Socotinddupd lucrurile pe carele iubim, suntemfoartebogati.Ceamai mareiubire esteceadintre sot qi sotie,qi dintre plrinli gi copii. r? Nu vi irosili wemea ,,cIutAndu-L pe Dumnezed'.r,il afldm pe Dumnezeu slujindu-L,as6ultAndu-L. Dumnezeune vorbegteprin conEtientizarea a ceeace estebine gi a ceeace esteriu, prin idealurilede adevir absolut,de dreptateqi de iubire. Nu suntembirbali dacd refuzIm sd ne jertfim ,,sinele" (ascullui Dumnezeu tAndu-L). Adevlrul este eliberator, chiar dacd adevdrul poateinsemnarobia noastri momentanl.

DRAC'OSTE ORI SEX Ce vrem de fapt? CAnderam mai tAndr,nu puteamintelegece vor nici femeileinselenu qtiauce deoarece Aceasta femeile. sd aibl vor. Feminismulle-a spussd fie independente, cariereqi amanli. insl instinctelele-au spussd se cIsItoreascd EisI aib[ copii. la LonMury, o americanc[carelocuiegte Recent, dra, mi-a scris:,,Am39 de ani, sunt de doui ori divor[atd qi nu puteaminlelegede ce imi esteatAtde dificil sX il gdsescpe cel care mi se potrive$te.Multumitd siacum inleleg perfectde ce.Voi te-ului dumneavoastr[, arita articoleledumneavoastriprietenelormele [care] sunt foarte nefericiteqi se plAngcd majoritateablrbati(gi mI refer la blrbati trecuti de lor pe careii intAlnesc 3o de ani, nu la puqtanide rS) nu vor decAtsexqi refuzl intr-o rela[ie care si duc5 undeva.Am sI se angajeze inclin cltre o viati spirituali ca urmare a inceput s[ singurdtdliiqi a dorinlei neimplinitede a aveacopii. intre timp, vi voi citi articolelecu sArg,mullumindu-I lui Dumnezeucd cinevaare curajul s[ strige adevlrul. in uttimii cinci ani m-am intrebat tot timpul de ce viala mea s-a dovedit a fi atAt de neimpliniti, in problemX(ea s-a weme ce mama mea nu aveaaceastd nlscut in r9z9)". Mary esteuna dintre milioanelede femei, agacum existi gi milioane de birbati, care nu au familie din cauzaunei campanii secretedin cadrul unui rdzboi psihologic dus impotriva societ5lii heterosexuale.

Un sistemcareseamdnd frici gi confuzieintre sexe,,care promoveazdpromiscuitateagi distrugereafamiliei, indiscutabilnu are in centru celemai bune interesealet5rii.
,, Autorul nu contestdaici viafa religioasd in familie, ci contestd aga-numitul curent al ,,ciutdrii lui Dumnezeu",curent care in practicd a deschis poarta influenlelor spirituale orientale - ducAnd pAnd la urmi in gdsirea lui Dumnezeuprin droguri etc [n.ed.] 234

235

COMPORTAMENTT]L DE AUTOAPARARE AL FEMEILOR Mary identifici miezul problemei: blrbalii ,,nu vor decAtsexEi refuzdsI se angajeze intr-o rela(iecare si ducl undeva". Tinerelefemei de astizi se poartd de parcdsexul estesingurul mod de a atragebirba[ii. Apoi ele incearcd sI converteascd sex-appeal-ul in iubire durabili qi familie. Este o autoamigire. Le transmit acestoraun mesajgreqit. Doamnelor, dacdwe{i iubire qi familie, nu vI prezentati in manierdsexuali. De ce incercali sd ieqili in evidentl in felul in care practic orice tAndri femeieo poateface?Nici nu-i de mirare cI sunteli pdrisite! In loc de aceasta, prezentali-v[ca potenlialepartenerede viatd: ca solii qi mame.Cu alte cuvinte,imbricati-vi modestEi pregdtili-vds[ fi1i indispensabile bdrbatuluiqi copiilor pe careii veli iubi. Deprinde{iindemAndri qi de tovardEe de gospodine de via(I. Ieri, o casierifi de la Safeway m-a qocat, zAmbindu-mi.Repede mi-am dat seamaci ftcea parte din atributiunile ei de serviciu.Farmeculfeminin (cildura, gratia, voioqia,atenfia, modestia)a fost zdrobit sub cizmagreaa feminismului. Doamnelor,asigura[i-vl cI bdrbatul pe care l-a!i alesvi meriti. Nu vi incurca{i cu nomazi sexuali,care nu iqi fac timp pentru curtare qi clsltorie. Sexuleste ritualul sacrude procrea{ie. Sexulintotdeauna ar trebui sI se petreaci in contextul unei iubiri, preferabil al unei cdsdtorii. Copiii sunt literalmentepartedin noi. Ei reprezintI creEterea noastrl organici. Este sdndtos,natural gi normal sI simti un sentimentde posesiune fatd de ei. Ei sunt noi.
236

PROMISCUITATEA nu estenormaldsaunatural5penPromiscuitatea DupX cum am spusin altd parte,leheterosexuali. tru pe incredere. Incredegltura heterosexual[se bazeazd, rea sebazeaz|pe monogamie. lumeainfhliqeazd Cultul illuminat carestlpAneqte veche".De-a modl ca fiind tradilional[ moralitatea ,,de lungul istoriei,bancheriiilluminali au folosit ,,revolutia pentru a corupe societatea sexualX" Ei pentru a pune subtileilor tiranii. DupI cum a spusrevolutionabazele rul mason GiuseppeMazzini,,,noi corupem pentru a stdpAni". Forfa de atrac{iea migcdrilor de stAngaa constat intotdeauna in fhgiduinla privitoare la ,,sexul liber" iubirii qi cls5tori(adicdla eliberarea de constrAngerile ei). Moralitateatradilional5 reprezint[ in[elepciunea pe care omenireaa agonisit-ode-a lungul istoriei cu privire la ceeace este dlruitor de fericire. Comportamentul nostru moral contribuie la slndtatea noastri mai mult decAtdieta qi sportul. estebunl qi pentru bXrbati.Un prieMonogamia pretuireade sine ten imi scria:,,BIrbatuliqi dobAndeEte din iubirea Ei respectulpe care i le insufl[ familia, roadelemuncii saleqi din faptul ci sebucuri cd ceeace faunei lumi mai bune pentru ce el contribuiela edificarea fost rlpite, Henry. Este ne-au copiii lui. Toate acestea dezgust[tor cd foarte pulini blrbati au curajul si priveasci astfellucrurile". Femeiledepind qi ele de un bdrbat (sotul lor), sunt atAt De aceea pentru a seimplini pe plan personal. de iubire gi de miritig. de obsedate blrbatul iqi asum[ responsabilitatea in cXsnicie, ca femeie,adicl in calitatede parsolia de a-giimplini
237

tenerd de viatd qi de mamd. Femeilesunt diferite de bdrbati.Ele sunt ca niEteinstrumente, ca niqtevehicule. Ele simt nevoiade fi ocrotitegi folositepentru un scop mai inalt, altfel vor putrezi pe lujer ori vor explodade frustrare. Sexulreprezintl doar o mici parte din viafi. Noi trdim intr-o lume stranieqi nesiguri gi avem nevoiesX alegemca parteneri oameni adevXrali,de caractergi inzestrali cu anumite calitdli trebuincioasepentru a rdzbi in viatd. Iubirea creqte pe zi ce trece, acumulAndu-se intr-o lungi perioadl de timp.

BARBATTLoR Lr sE spuNE sA secnrFrcE

PUTEREA PENTRUA SE BUCURA DE SEX Comediade succes Dragul de Raymond esteun exemplu al noii dinamici (feministe) ce caracterizeazl, relatiadintre bdrbat gi femeie.Raymondestearhetipul blrbatului american efeminat. intr-un episod,de pildi, Raymondo invald pe sotia sa sI joacegolf. Lisdm la o partefaptul cI golful este un sport tradilional rezervatbdrba[ilor, un loc unde blrbalii seduc pentru a scipa de femei.CAndRaymond pentru priceperea o complimenteazl de caredi dovadi jocul la de golf, ea il rdspliteqtecu un sdrut pasional. Privitorii igi aratl aprobarea. Raymondrabdi orice incursiunea so[iei sale pe tir6mul lui gi ii potoleqte orice izbucnirenervoasd. El nu bagl de seaml cd ea se concentreazi mai mult asupra ei decAtasupralui gi a familiei. Rdsplata lui estede fiecare datl o partidXde sex. Copiii nu sunt niciodatdin prim plan, nu mai vorbim de Raymond.
238

in alt episod,Raymondse plAngecI solia sa ia toate deciziilein casd.Insd atunci c6nd preia el conducerea,provoacl un incendiu qi se iscl panic5.Imperturbabild,eail stingecu un extinctor.Separe ci ,,stereotipurile sexiste" sunt numai bune atunci cAndrolurile sunt inversate. AceeaEi dinamicdaparegi in reclamala cArpade praf Swiffer. B[rbatul este acasl Ei qtergepraful. Sotia sa esteun director energic,afldndu-se in mijlocul unei qedinte de afaceri.El o sund,telefonulfiind dat pe difuzor, qi ii spuneci acumfacecurilenie in dormitorul lor. IngAni un soi de gAnguritde bebelug, iar toti de la qedinld aud.Vai! ZAmbete dejenl pe feleletuturora! putereasotieisale, Mesaj:dacXun birbat cedeazd el va ! recompensat cu sex. In via{areall acestfapt ducela o cisnicie disfuncfionald. Femeile cedeazi puterea pentru a primi in schimb iubire. CAndbirbatii procedeaziastfel, ei se transforml in femei. Femeilenu sunt atrasede birbalii pe care ii pot controla.Cu toate acestea, feminismul nu wea sd accepte conducereabirbatului. Rezultatul este adesea destrimareac[sniciei. MEDIA DacXcineva s-ar ocupa s5-1idistragd atentia in siu ti-ar jefui casa,l-ai uri pe acestimp ce complicele ta? (EisistemuleducaExactaceasta facemass-media dezvoltarea, in weme tional).Ne ingeall qi ne stagneazi ce cartelulfinanciarconsolideazX un nemilossistemde guvernare adev[rata ,,desus in jos". Jara, democrafia, qi precum desreligie culturd, Eifamilia sunt, pe ascuns, trdmate.
239

Se edificd institulii in vederea guverndrii mondiale, creqterii fiscalit5lii gi a forfei polilienegti. Despre nimic din toate acesteanu se vorbeqte la Etiri qi nici nu sunt transpuse in filme. $i, in pofida acestui crud adevXr,ca niqte oameni fird minte, avem o atitudine pozitivl fa!5 de media Ei fati de educalie. Haidefi, mai distrageti-ne atentia! Mai spuneti-ne niEteminciuni! CONCLUZIE Cdsdtoria nu are nimic de-a face cu sexul gi cu adoratia reciproc5. Acestea devin rapid plictisitoarers. Cisltoria inseamnl a indeplini ceea ce eqti dator si faci, Ei anume sd lucrezi ceea ce este binepl5cut lui Dumnezeu,in cadrul propriului cimin qi in societate. Am incercat si n discreditlm pe Dumnezeu, acuzAndu-Lde tot ceeace nu merge bine. Dumnezeu nu este un personaj care sd ne rezolve noud toate problemele; El este un ideal spiritual, adevdrul absolut, suprema dreptate, bunitate qi iubire. Capacitateanoastrd de a percepe acesteidealuri este ceeace ne defineqteca oameni. Menirea noastrl este de a intrupa acesteidealuri qi de a le r[spAndi in lume. Dac[ nu o vorn face, lumea nu se va transfigura gi, pe merit, vom suferi consecinlele. Asemeneaqi urmaqii noEtri. Majoritdfii oamenilor le

pasdde copiii lor, insi acordeputind atentiestdrii reale a lumii pe careo locuiesc. Astfel, in centrul unei cisnicii nu se afli nici femein spe^fa[I de Dumnezeu. ia, nici bdrbatul,ci dragostea cum sd Ii sI aibl o viziune despre cial,birbalii ar trebui Femeiatrebuies[ iqi aleagi un lui Dumnezeu. slujeascd b5rbata cdruiviziunesi o poatdimpirt[gi. Ele vor si leasdun cuib de Cevor defapt femeile? const[ familia dedicatdidealurilor iubire. intru aceasta spirituale.

23 Devin plictisitoarepentru cei carenu gtiu de fapt sd se iubeasci unul pe celilalt, pentru cei pentru careiubirea trupeascd e un act animalic Ai atAt. Pentru cregtini, iubirea trupeascdeste un dialogintre so!i, un mod ldsat de Dumnezeupentru exteriorizarea sentimentelorlduntrice. CombdtAnd, pe bund dreptate,idolatrizarea sexualitdtrii familiale prin spiritualizareaei fodat[ curent influenfat de tantrism -, autorul cadein cealaltdextremd, a pervertirii unirii conjugale[n.ed.]. 240

24r

PARTEAA

PATRA

FRANCMAS ONERIA, CONTROLUL MENTAL $I SOCIETATEA ILLT]MINATI FRANCMASONERIA Dorin[a de moarte a omenirii Arhitecsii inSeldTii, o istorie de 6oo de pagini a francmasoneriei, scrisl de scriitorul estonian Jiiri Lina, oferi o profundd cunoaqterea adevlratei naturi a istoriei moderne. in esen![, un segment dominant al societ5lii occidentale s-a aliturat elitei financiare eweiegti imbr5liqAndfrancmasoneria, o filosofie luciferianS, care reprezintl o dorintl de moarte a civilizaliei. Ei iqi imagineazd c[ vor profita cumva in urma carnagiului qi a suferinfei cauzatede,,Noua Ordine Mondial5" pe care o vor cl[di. Deqi incredibil, bizar qi deprimant, Lina scrie ci de familii de bancheri, de origine eweiascl in mare 3oo parte, s-au folosit de francmasonerie ca de un instrument pentru a rlsturna, controla gi perverti lumea apuseanI. AceastXperspectiv[ este consonantl cu interogatoriul din 1938 al NKVD-lui la care este supus un membru illuminat, care numeEte multe dintre familiile de bancheri Ei confirmi faptul ci francmasonii sunt unelte de sacrificiu. (Vezi capitolul in trei pe4i ,,Clanul Rothschild dirijeazd Simfonia Roqie".) BazAndu-se pe arhivele puternicei Loje Francezea Marelui Orient, capturate in iunie r94o qi flcute publice mai tArziu de cdtre ruEi, Lina detaliazdcum francmasonii au urzit o conspiralie pentru inrobirea lumii qi au 242.

ale erei motoatemarile revolutii qi rdzboaie orchestrat derne(Lina,p.332). ewgi, sunt responsabilipent-ru Masonii, adeseori liberalism(qi feminism). comunism, sionism,socialism, reprezintl moEi iubescbig gouernment-uldeoarece mondial" (dictatura)reprenopolul suprem.,,Guvernul zintd trgfeul u]tim. Aceasta este viziunea din spatele qi a ,,rdzboiului impodin rr septembrie evenimentului triva terorismului". qi ,,revolutii Toate aceste miqciri ,,progresiste" mondiale" reflectd r{agritir-ea lui-trueifer impotriva le-

ternitllii", propriet5{ii publice qi altor idealuri amigitoare. Cu alte cuvinte, se face uz de metoda ,,momeqqi-comuti". t_e primordial Conform afirmaliilor lui Lina, ,,scop"_ul moderne este de a construi Noua al francmasoneriei Ordine Mondiald,un Templu al lui Solomonspiritual, in care cei care nu sunt membri nu sunt altcevadecAt niqtesclavitqil ...in carefiintele umanevor fi sacrificate lui Iahve". caresustin sg.r-se evreieqti Lina citeazi numeroase qi pe cI francmasoneriase bazeazd iudaism constituie ,,organulpolitic executival elitei financiareevreiegti". a extins iudaismulla non-el'rei,ori la Francmasoneria non-ewei care pretindeau a fi ewei (Vezi ,,Conspiratia evreiasciesteimperialismulbritanic"). qi allii careau incercat sd trezeasc[omenirea L;r_r_a stdrii salerealesunt de obiceietichela constientizarea de ca tili caiomnios antisemili, fasciqtiEi ,,detractori" extremi dreaptdde cltre persoanecare se afl6 indirect in slujbabancherilor.
243

apdrd conspiralioniqtii de inv_estigare_ _klca amlnun{itd gi ziddrnicegtediscu{ianoastrl privitoare la previziunilenegre. Eu sunt evreu.Eu nu fac parte din acestmonopol bancar,dupd cum nu fac partenici majoritatea eweilor. Plin a_nalogie, mafia este adeseoriconsideratdca fiind italiand,insd majoritatea italienilor nu aparlin mafiei.

gfilaj ce fqqg1_e_a_zd 33 de spatii, inconjurat de ramuri de mdslin,caresemnificl intensaactivitate din masonerie. piegedinlii Statelor Unite din seTr*pf,Jrrsu din Ke"rrfsguf-masoni (fac parte din ordinul ,,Skull and Bones").Roosevelt, Churchill, Lenin, Trotki Ei Stalin au fost masoni. I{ajoritatea lideril.or-sioniqti-aufost mdsoni. Gerhard Schroeder,JacquesChirac qi Tony Blair sunt francmasoni. La fel estesi Saddam Hussein. carea srllerat cI rdzboiuldin Irak aiputea fi o sadicdqaradd. Exist5pesteEase milioane de masoni-inB2-oOO.de loje in intreagalume, dintre careun numir de 2,5 milioanese afli in StateleUnite. gresuluiera.r.u..masoni. !_rji Cc'n 360.000 de masoni in Anglia. Lina crede ei ,,francmasoneria joacd acelaqi rol in societatea occidental5 pe care l-a jucat in Uniunea Sovi-

colulXX eg_f_ost-qasqqi .s! Fgshgalsi derang-inalt.

eticd.Dacdnu facipgggjiU*"francmas"o"n"efie, nu existi niciunGlffiinsi-fiiladJla tapiae,indifeo carierd

rent de cAtde talentat ai fi". Nu uitali faptul cd qi comuUismul afost.un-proiect qi puzzle-ul prindd incepesd contur. eq_gggip, astfel Lina spune ci francmasonii controleazl nu doar politie, gi gi fiecare segmenJal societitii occidentale, inglupi,yqtiinla qi cuitura. ,,Via1acultural5 din zilele nbastre realmente q-i;a pierdut luciditatea", scrie el. la debutulsenilitdtiiculturale." .Asistim "

CONSPIRATIA ILT]MINISTA Nu putem intelege deplin lumeamodernl dacl nu ne ddm seamacd ea.este rezultatulconsoiratielnrasonio iau in derddere,deqi ey.i-{.pg@ Ael,Oraqenii le sare in ochi in fiecarezi.

in puiln"i"t diil"Co'nriiffi;

deschisd: PIanuI

i n mod similar, _e mll ema,Naliu+tl_ofuLutc este de asemenea un simbol masonic. Lumea prinsd intr_un
244

pentru o reuolulie mondiald.(tgzg), francmasonulFLG. Wells descrie o ,,societatesecietl dE;hisETTc.Stuitd ffifi"bamenii de la c6rma societdlii,ce funclioneazl ca o f9r[5 secret6,avAndca scopluareain posesiea resurselor lumii, reducereapopulatiei prin rdzboi qi inlocuirea statului na[ional cu dictatura mondiali.

245

fll
IDEOLOGIA MASONICA CONCLUZIE Conspira{iailluminalilor este frAna responsabil5 pentru stitgnareadezvoltXrii omenirii. Omenirea se caresufer[ de o boal5gravdEi aseamlni unei persoane in c1rmd. zace ca si ne reinvie. Jiiri Lina a scris o carte curajoasX El spunecd noi ne infruntdm qu -cea mai amplScrizi spiritual5din istoria umanitdtii. (...) Ei ne-auconfiscat iStoriiiaemnitatea, in{elepciuneaqi-onoarea, simlul spiritualului". tradiliile gi perceplia fesponsabilit5tii, in parte qi noi suntemde vind. ,,Nuam izbutit si enormei gg,-impotrivimnebuniei masonicedin ,Qauza peciliti Ei am ryastrs--aredulitlti. Am fost totalmente de avertizare." semnalele nesocotit El incheieintr-o not[ optimist5,spunAndcd rlul 'qi inevitabil se va autodistruge. este disfunclional proFrancmisoneria conline inliuntrul ei .seminlele pj-d6trugrti." fac toate revoluliile,crizeleeconomice Rdzboaiele, al clru-i scopestede a parte din procesul,,revolulioRar" conduce omenirea il}*mar.q f"prlat cdtre ,,guvernarea surogat careest-e mondiali", sub egidafrancmasoneriei, TI alianlei dintre elitele oculte erreiegi Ei elitele financiare ne-eweiegti.,$glodistrugerea"lor pare a fi cea mai bund nddejdea noastrd,de weme ce oameniisunt preaslabiqi ineficientisI seimpotriveascl.

propovXduiegte cI ea este dedicatdumanismului,tolerantei, creqtinismului, precumqi,,transformdriiomului bun in mai bun" g.a.m.d. DacI acestea ar fi adevlrate,ar mai fi oarenevoie -a sd pretindd jUrimin_te de pdstrare secretului de la pembrii lor sub ameninlareacI li se vor tiia gAturile? I-ar mai indemnape masonisi igi sprijinefratele,chiar qi atunci cAndincalci legea? Ar mai fi fost ei condamnati de numerogipapi gi exilali din multe liri? Nu doresc sd contest bunele intenlii ale multor oamenidecenliqi cumsecade din ,,Gradele albastre', in-

N4eofii lecuno_s_c li cd aq o ager1dip_olltr_q1rcyor .. luuonara. O frazl ilustrativd printre cele pe care Lina le ciIeazl,din publicafiile masoniceeste cea dintr-o revistd

iNuocrmNARE
Cum iEi trideazi universitatea studen[ii Eu mi-aE trimite fiul la universitate numaidac[ nu ar aveaniciun talent. El se va duce oricum, pentru viala social5qi pentru diploml. insd il pun totugi in gardX cd,dupl ceva studiaEtiinleleumanisteqi sociale,

246

247
I

nu va mai fi in stare sX gAndeascd indepen_dent ori si absoarbl informalii care sunt contrare indoctrinirii primite. Universitateamoderr.rd n-geste fideli adevirului. ba dimpotrivl. Feminis.pnul represiv troneazi in campus, iar acestaestedoar un simptom al unei probleme mult mai profunde.

Dgmnezeupersonificdidealuri precum iubirea, C-redinta in adevlrul, bunitatea, armonia qi dreptatea. pentru dezvoltarea reialit-atea . acestora este esenliali numai noastrdsdnltoasi. Qultura noastr[ le cinsteqte pentru cI ea inEelarea), cu buzele(astfelfunctioneaz5 anihil5rtflg.. de fapt estededicatX PROGRAMA'TI SA DEVENIM DISFTINCTIONALI

creeze o noud ordine (secularl) mondiald, t-egidg[gd existenta lui Dumnezeu qi a legilor imuabile "at.rafti spirituale. In practici, aceasta inseamndci studenlii de la disciplinele umanistestudiazi o grdmadi de ateigticare sunt prezentatide parci ei ar fi dumnezei. profesoriilor joaci rolul unor mari preoli. Ca niEteoameni surzi care acordeazlun pian, ei ^ incearci sd explicecondiliaumani fhrl referirefa Creaori la Sfdntul.D.uh, lot I planul dumnezeiesc Careviazdin oameni. Ei portretizeazd omenireaca pe un animal ldsat _ de izbeliqte intr-o lume amorald,pridd nemiloasei lupte pentru supravietuire.

culturii qi educaliei moderne a fost acela S.copul de a ni face disfuncfionali. Protocoalele inlelepfilor Sfonului o confirmil. Protocoalele nt sunt o diatribX (Ei spun aceasta nu vor si le cideoarece antisemitic5. titi.) Este planul pentru Noua Ordine Mondial5 care qurare. este3_c_qg-L i n desfH Cineva care ar putea fi Baronul James Meyer Rothschild - a scris Ei a revizuit aceasti lucrare intre Masonic[, Secretd anii 1855qi tSgSpentru o Societate Illuminati reprezint[ o continuaIlluminati. Societatea re a alianlei feudaledintre bancherii ewei qi aristocratii gqropeni.Illuminatii au creat qi au finanJatcomunismul. Illuminalii sunt legali printr-un jurim6nt de inchinare inaintea lui Luci-fpr,ingerul rlzrryltit care L-a sfidat pe Dumnezeu,ei !:Ig4-nd acum cd omul va fi cel Numelelui inseamnl ,,purcareva pldmldi realitatea. tHtor de luminX". Acum intelege[ice anume inseamnl vor si fie ei dumnezei-qi Ceisuperbogali ,,iluminismul"? sX dea realitllii o infhliqarenoui, potriviti intereselor ei trebuiesi retezelegiturile lor. Pentrua faceaceasta, cu Dumnezeu(Adevdrul, adicl noastre cu Realitatea, Iubireaqi Dreptatea absolute).

248

249

- Mijloacelelor sunt nelimitate,precum le sunt qi ambiliile. Iatr catevaafirmatii relevantedin protocolul al gaisprezecelea: de-g nimici toate fo4ele-coleelirc in ^ ,,_Cr,scopul afarXde ale noastre,yo."desfiinlaUniversitltrl", pri-" etapi a colectivismului, si vom intemeiaaltele intr_un nou spirit." sI introducemiLeducalia lor toateacele ,,Trebuie principii careau slrbit atat de mult ordinealor sociald."

PLECATT-VA INATNTEA ,,MARILOR PERSONALITATI" Studentiisunt initiati in ,,CultulMarilor Personalit51i",p3nteonulimpostorilormodernicareau uzurpat tronul lui Dumnezeu. Fiecarelucrare de-a lor este tratatX ca o Scriere cuvintelor sunt consacrate SacrI. Articoleleacademice ulterior a fi greqelide tiplrire. Am care se dovedesc asistat la un colocviu al absolventilorin cadrul cdruia un student a citit o listd de ohscenit[ti revoltltoare care ilieJerd cenzurate din romanul lui William Faulkner. Sanctuarul. Dupd fiecare expresieobscenl cititd, ceilalti studentiiEi tineau rdsuflarea de oroarede parcl un profanat. artefactreligios ar fi fost Brofesorii sunt preo[ii pldtili cu vArf qi indesat ai acestuicult secular. Ei au un interespersonalin propagareainvdtXturilorsale.-Eiiqi iniliazi studentii intr-un 4i".Sl-d-"*seni".tute-".mental6peviati.fgatdcunoaqterea vine de la Marile Personalit[1i. Studentiipot doar aspira s[ le pltrundd inlelesul. Un profesormi-a spusodati cariera,deoarece cd eu imi ratasem ,,doarmarile persopot nalitlli spuneastfelde lucruri". Stareade spirit a studentuluiinclinl cdtre pasiviperspe cs5'reconcilieze tate qi dezorieirt"ar6:"El'Seliiptfl tive contradictorii asupralumii. intr-o bun6, zi mi-am venit in fire. Nu trliesc lume ca qi mine? aceste ,,maripersonalitdli"in aceeagi Nu esteceain careeu insumi tr[iesc? gu*mintea,mea? a-gAndi $_Icute_z Distrugerea are loc qi in timp, qi in spatiu. pe studierea trecutului, studenlii AxAnil[:se e:rpi_qsiv cred cI nimiI'frila mai rlmas de infhptuit. Nu a mai r5masniciun manifestde scris qi nicio Bastilienu mai trebuiezguduitddin temelii.
_'.'-r."i -

,,De weme ce fiecare catedrXde psihologiedin statele unite este ocupatdde persoaneditt no"tpg,folosireacum se cuvinea unor asemenea ".r.irl texie este garantatd. (...) Instruireaclaselor educate ale popula[iei in spiritul doctrinei comuniste se infHptuidte';;iaiiv uqor"(Arta souieticd. a controluluimental,II, cap.rt).
250.

25r

in vremecelumeatAnjeqte dupd un bun conducdtor la cArma ei iAndre qid" ingropatd intre ^g.e-neratria manuscrise prdfuite, scriind comentarii.elogior"", pe marginea lucrdrilor unor oamenimorti. SISTEMUL EDUCATIONAL SLUJE$TE ACESTUT SCOP

roqu ce strdbatetoate evenimentelece se petrec in lume... in concluzie,D.urnnezeu este-Duh,o starb de cong!iin{d, in care idealurile de dreptate,bundtate,,adevlr Ei iubire sunt evidente. Prioritate-ajllumina{ilor este ,lfff"r,r"""a erestinis*glgi* -.:-;:.;;q?F-. eu. $. s:i! r EYffi omenirea de ancora sa metafizici Ei-Irebuie sd dezlege favorabili conduEi de a o substitui cq*a_-ftL:gJggl*Ate lor. ce;ii E{qqalia umanisti din zilele noastre este un placebo, qrl S_qbpftutal unei adevdrateeducalii. Este un pfslext-pentru indoctrinare, pe care daci o accirpii, i1i d4 dreptulsdprimeqtio slujbi. L_umea nu va fi salvati de faptelelui Dumnezeu,ci cina noastr[ este de ne asumala modul cel mai serios aceste idealuriin viata noastri personali qi de a le rdspdndi in lume. Pretul respingeriilui Dumnezeueste acelade a deveni scJayri ug,qroamen-i extrem"de.male-

gngngzgu, SaF _eJ1grq#tuD"

TAVISTOCK Cum sejoacl elitele de-a Dumnezeu Ca o pisicl jucAndu-secu un qoricel, elitele ne hi4uiesc, ldsAndu-ne sI intrezirim cdnd Ei cAndstarea deplorabili in carene aflim. O astfelde mijoarcl o constituie gi filmul din 1998,The Truman Show,regizatde PeterWeir. Truman Burbank, interpretat de Jim Carrey, nu are habar cd viala sa esteun reality show. Toti, inclusiv sotia sa, sunt nigte actori Ei-tot ceea ce seintAmpld ar-e un scenariuin spate.Cu alte cuvinte, viatalui esteo amigire.
252 253

C_ondilia de coEmara lui Truman Burbank o descrie de fapt pe a noastrX.Conform spuselorlui John Coleman, qfiqelescriu qi rcgtzeazd, acest scenariu de aproapeo suti de ani la Institutul Tavistock pentru Re_ lafii Umane,cu centrulla Londra.

dintre toate este nqinsiuna_ edgusUhanii ar aveaceva de-afacecu evenimentul de la rr septembrie. Colemana aflat cil 94% din cuvintele si frazele

DupXcum sugereazd qi titlul, recentasa carteeste un strigit de acutl disperare: Institutul Tauistock pen_ tru Relatii Umane:pldmddirea dgclinuluimptgl, sptri_ tual, cultural, politic Si economi atn StareliEninit" Americii (zooS).

timpul celui de-al doilea rdzboi mondial ,,sepotriveau de minune cu celefolositein Rlzboiul din Coreea, RIzboiul din Vietnam,Rdzboiul din Golf'. Plincipala remarci a lui Colemaneste aceeaci putem av_ea n-o_i_lu, incredere in nimic din ceea ce g1_4-99*m_edia ori guvernulne spun Ei, mai cu seaml, in cadrul a5q-_zis,e_lg1 ,,gtiri". EI il citeazi pe sqful propag3lqef ]gi_$ta_lin*-WilliMunzenberg:,,Toate*".Stiqll_esunt minciuni$iJge!.a99_paganda estedeghizatlin gtiri". Coleman spunecXs-opietatea esteimpAnzit[ de institutii gi organizalii aflate sub directiva Institutului Tavistock, al ciror scopesteinlucerea-elitE', in eroaregi dis.riilit" Sunt insEtulii;de iliipT cei Ig{Sigglg". clrora acestea le slujesc. Conspiratiaare ramificatii pAnI la nivele locale. Conform afirma{iilor lui Coleman,lavistock define o .elpqli--invigihtli'l de actori care se gisesc ,,ast5ziin sllile de judecat[, in polilie, biserici,administraliainstituliilor de invIlImAnt, complexele sportive,redacliile ziarelor,televiziuni,(...) consilii ordqeneqti, puterea legislativl statali, Ei sunt o mullime in Washington.Ei suntla conducerea fiec5ruibirou..." Practic,fiecarecorporatie, universitate, think tank ori fundalie importanld este legati de Institutul Tavistock (vezi lista din lerarhia. conspirafiei, pp. zzt-253). Ape,sta alegece protagonigtiai divertismentului sX privim, c9 experfi s[ ascultlm, c__e politicieni sI alegem.Ei-ecare preEedinte al StatelorUnite, incepAnd cu TheodoreRoosevelt, s-a aflat sub controlul sdu. De la acestcontrol s:ausustlasrizvrdtili ca JFK gi Richard Nixon.
255

fab ricatedeI ns tit utufTAfr-st ALF;t ruTrc r,a-nt ebeie

254

eliberarea sexuali, migcareapentru pace, m[qgaqea qi.rnigcarea Age", ecologismul,homosexualitatea. ,,.N,gw pro-avort. ,,Falimentul moral, spiritual, rasial, economic, cultural qi intelectual in carene afl5m astizi nu esteun fenomen social (...) care pur gi simplu s-a intAmplat. MaicurAnd,este..p_ro_dusulu-uuip-rggralLgugujtr.pllnu_ i1 de Tavist"o-gk'1, scrie-Coleman. $untem..go-r-rqtAnl*Udlali spre a se vedea qum

iii" ultimul .-u.-."*o"1, ,,spon6il6L in.tuzAnd i"mioir*"f,

Tqvistock se afli in sp.4le!-9_"f,sc[r-ei migcirlsociale

in opinia lui Coleman,Tl11g_t-qqlp_oglp_un rdzboi gtnyA*lu qlii musu-lypane, i Urp ded receGHmuf ieiiie zintd un obstacolin caleadeplinului s5u control.-El afirml c.i Rusiqsi Chinaincd mai posedbun dram de independent5. CONCLUZIE nipastd deoarece Ne afl5min aceastd un mic grup de familii dinastice au adunat bogilii nelimitate prin rolului guvernuluide a creabani. uzurparea Pentru a mentine acestnedrept avantaj, ei au nevoie sd creeze o dictaturl a unui ,,guvern mondial".Precum in multe situatii coloniale,elitele noastrenationale sunt alesedupi disponibilitatealor de a colaboracu puterea ocupantd. Majoritatea oamenilor ar face orice pentru a avea ,,succes". Mulli cred ci sunt cet[teni liberi, care clidesc o lume mai bun[. Precum in cazul a doi profesori ewei care au adus recent critici lobby-ului israelian,oamenii, de reguld, descoperi realitateadoar atunci cAndseabat de la scenariulimpus. Publicul se afl[ sub un permanentatac psihologic. Dati drumul la qtiri, uitati-vi la complicelesub acoperire in cazul rr septembrie, Rudolph Giuliani, vdrsAnd lacrimi de crocodil cu familiile victimelor la procesul inscenatlui ZachariasMoussaoui,gdsit tap ispiqitor. MohammedAtta, deturndtoruldin parteaAl-Qaeda, ,,a tastat din greqealdmicrofonul de control al traficului aerianin locul sistemuluide intercomunicatie al cabinei" gi este surprins cum vorbegtecu pasageriiinfricoqati!Sigurcd da! Intre timp, ne paqtegripa aviarl. Cinevaincendiazd bisericile africanilor. Striini nepoftili ne invadeazl tara (in ciuda ,,securitllii sporite" decretatede,,rdzboiul impotriva terorismului;'). lisus i-a cerut lui Iuda s[ il tr[deze.$i agamai departe.
257

ril
Oameniicred ci illuminalii sunt un dugmanabstract qi vag. Sdnu carecumvasI privili dincolode televizorul vostru, de iPod-ul vostru, de radioul vostru, de filme ori ziare! Colemanspune c5,45o din cele5oo de companii de succes din clasamentul anualrealizatde revistaFortuneiqi primescordinelede func{ionare de la Tavistock. Aceasta ar explicade ce reclamele de la televizorsunt mai curAndpreocupate de modificareacomportamentului uman decAt de vindereaunui produs. Am vizut minundtia aceastarecent. Un bXielel asalteazio feti![ cu daruri. De fiecaredati, eail respinge. Intr-un sfArqit,acceptX o vazdplind cu flori, dar ii trAnteqte biiatului uqain nas.Aruncdflorile la gunoi gi foloseqte vazapentru a sorbi bXuturardcoritoaremarca McCain. Ce mesaj numai bun de liwat copiilor! I-au buimicit cu totul pe oameni gi iati ci acum am devenit preadezbina{igi disfunclionalisI le putem rezista. De exemplu,slptdmAnatrecuti, media fhceacomentarii elogioase unei piesede teatru despre,,iubirea sexuall"dintre un blrbat insurat qi o caprI. intr-un interviu, dramaturgul Edward Albee a spuscd piesalti, Capra, puneain discutieun ,,tabusocial" qi speraci publicul iqi va ,,re-examina valorile qi atitudinilefatd de zoofilie". ,,Nostim5, emotionanti gi tragicd" se extazia qi Channel4 News,un canalde televiziunerespectabil din Marea Britanie. ,,serios" Zoofilia chiar s-a produs, iar prim-planul piesei protagonistuluidespreneestecentrat pe confesiunea putinta de a facefalX faptului cd ,,sesimte vinovat pentru c[ nu are sentimentede vinovIlie". ,,Cutotii suntem niqteanimale",cugetdel. Piesaestebazatdpe confruntareadintre protagonist, sotieqi fiul lor gay. Un cititor, Jonathan Stonehouse, scria: ,,Mi cugAndul tremur la ci sunt mulli cei care asociazlacum libertatea cu declarareaca normalitate a tuturor lucrurilor care erau pe wemuri socotiteresping[toare, cAnd de fapt adevlrul estecd noi clidim o lume in caremajoritatea vor fi sclavi propriilor capricii qi fantezii, ca sI pe nu mai amintesc de poftele plcitoase qi scArboase le poate concepe. care imaginatia omeneascd Aceasta esteo formd de libertate de care eu foarte bine md pot dispensa". Adeudrata culturi are drept scop cizelarea instinctelornoastreanimalice,modelAndu-ne dupi ideaIurile spirituale(precumadevlrul, dreptatea, bunitatea gi frumosul).Contracultura moderni tinteqtecdtrescidereanivelului moral Ei distrugerea societitii prin anihilareaacestor idealuri. pe om in termeni pur il infhliEeazd Contracultura naturaliEtiqi materiali. Fiecareimpuls sexualqi fiecare functie biologici sunt indreptltite sI primeasci recuqi sd li se dea frAu liber. Optareapentru o noagterea
259

CULTURAMODERNA Ridicinile iudeo-masonice ale ,,culturii" moderne MODERNAesteprodusul conspira,,CULTURA" impotrivacivilizafieicreqtine. fiei luciferiene

258

asemenea atitudine esteconsideratlun act de ,,curaj", in vremece orice obieclietrecedrept represivi qi pudibondl ori fascisti. intr-unul dintre ultimele episoade ale filmului Sex and the Ct-fy, spectatorii au trebuit sd o suporte pe CarrieepilAndu-se inghinal.Din fericire,am fost scutili de o priveliqte frontal5deplin5. Nu estevorba de pudibonderie. Demnitatea umand presupuneintimitate. Farmeculfemeii presupune candoare gi mister.Avem qi suflete, nu doar trupuri. Preamdrirea laturii animalicea omului cu pre[ul injosirii calitSlilorlui spiritualeestedirecta consecinld a deificdrii omului. Cultura noastrXcredecd omul este un produs finit qi nu mai are nevoie sd fie transfigurat de iubirealui Dumnezeu. Un simptomal socotiriiomului cafiind dumnezeu este faptul cd noi impodobim cu o aurd de mister gi aducemadorarefiinlelor umane.Noi avemcultul mintilor strllucite, cultul frumuselii exterioare,cultul bog6tiei Eial puterii. ,,Cultura"modernl reflect5capitolulfinal al conspirafiei diabolicecare respingeplanul lui Dumnezeu cu privire la dezvoltarea umanitSlii. nAnAcrrrIILE IUDEo-MAsoNICE ALE CONTRACULTURII (MODERNTSMULUT) MAncAnd fructul interzis, Lucifer le-a promis: Zi se uor deschide ochii gi uettfi ca Dumnezeu, cunoscdnd binele girdul (Facere 3: 5). Aceasta inseamni c5 omul va stabili el insugi ce estebun qi ce ester5u. Dumnezeueste Bun. CAndomul se face pe sine Dumnezeu, el de fapt devineSatan.Binelese melamor-

fozeazl.inacelelucruri pe carecel mai puternic om sau gruparele doreqte. BineledevinerIu qi rlul devinebiastlzi. ne. Esteceea cesepetrece Existi o mullime de grupuri careau wut sI seaucred cd insX unii conservatori toproclameDumnezeu, ewenoastrl iqi are originilein conceptia contracultura lor de ,,popor ales". ilor privitoarela calitatea ca La origine,eweii L-au perceputpe Dumnezeu (Acesta qi iudaiseste fiind o Forti Moral[ Universal5. mul cu careeu mI identific.) Dupd cAtese pare,in anul 79 i.Hr. a avut loc un r5zboi civil, iar fariseii au iegit invingdtori. Ei au proTalmuduluibabilonianin detrimenclamatsupremalia tul Torei (primelecinci CXr[ialeVechiuluiTestament). cd ewreii sunt aleqi de Talmudul propovdduieqte aceasta In practicX, si conducd omenirea. Dumnezeu ba ii facesd fie Dumnezeugi le d[ dreptul sd reconfigureze realitatea.Astfel, ei devin luciferieni. DupI cum afirml eweilor nu le placesXo Harold Rosenthal, ,,majoritd1ii nostru esteLucifer (...),iar dar dumnezeul recunoasc[, noi suntem poporul ales. Lucifer este cAt se poate de viu". Conform spuselorunui autor care se semneazl estepreocupatmai cu seami de ,,Rabi":,,CreEtinismul mAntuireaindividuald a omului. Iudaismul estepreolui Israel,caredoar ea cupatnumai de mAntuireaCasei de neamuriale poateinlesni mAntuireacelor qaptezeci (Anatomia iudaismului universului" francez, pp. 2o3-2o4). Prin urmare,fariseii L-au respinspe Hristos deoareceEl inv[la cI Dumnezeuesteiubire qi cd toli oamenii sunt egaliinaintealui Dumnezeu. ,,Venirealui Hristos a fost o catastrofHnalionald pentru poporul eweu, mai ales pentru conducdtorii atunci,doar ei au fost iXi", scrieL6onde Poncins. ,,PAnd 26r

z6o

Fiii L,egdmAntului; ei fuseserl unicii sdi mari preofi gi beneficiari". El continud:,,Dugm5nia neimpdcatX cu careiudaismul s-a opuscreqtinismului de 2ooo de ani estecheia gi cauza determinantd a subversiunii moderne. (...) [Eweul] s-a fhcut apbritorul rafiunii impotriva lumii misticea spiritului (...), el a fost mareautoritatein materie de necredinld; toli intelectualii rizwdtiti s-au indreptat c5tre el, fie pe ascuns,fie pe fa!d..." (Iudaismul pp. 111-113). Ei Vaticanul FRANCMASONERIA $I IUDAISMUL Fiind fundamentati pe mesianismul iudaic, francmasoneria a fost unealtabancherilor gi a contribuit la distrugerea monarhiilor cregtine din Germania, Austria gi RusiaEila declinul Bisericii Catolice. In Enciclica Humanum Genus (1884), papa Leon al XIII-lea a scrisci scopulsupremal francmasoneriei

(Israel destulde bine Cabbalei..." corespunde masonicX Si - omenirea,p.TS). dintr-un articol care a apdrut De Poncins citeazd, pariziand,La Vdritd Iseweiascd revistl in 186r intr-o estecel al iudaismului raelite:,,Spiritulfrancmasoneriei salecelemai fundamentale;ideile salesunt in aspectele sa, iudaice;limbajul siu esteiudaic; chiar organizarea iudaicd..." integral,este aproape De Poncinsscrie cI scopul francmasonerieiqi al iudaismului deopotrivh este unificarea lumii sub legea iudaicl (Froncmasoneriagi Vaticanul,p. z6). CONCLUZIE nu a fost intru totul rea. Cultura iudeo-masonicd noastre sexuale dorinlele permis ne acceptim sd Ne-a qi fhri sentimentul de culpabilitate ne-a dat libertatea de a-L regdsi pd Dumnezeu conform datelor noastre interioare. Numai ci acestecAqtigurinu au fost diruite intenfionat. Jelul ultim este de a ne desplrfi de DumnezeuEi de ne face robi poftelor noastresexualeqi materiale, cu alte cuvinte,de a ne pune opreliqti dezvoltdrii personalitdliinoastre. Asemeniunui om de gtiinl[ care incepe cu o ipoca paradigml. Voi veti tezI, eu v-am oferit toate acestea decide dacd vI este de ajutor pentru a in[elegelumea. Evident, eu doar zgAndlr la suprafald,aqaci estebinevenitd c6l5uzireadin partea oamenilor care gtiu mai multe decAtmine. insi nu am nicio indoiali ci omenirea este sub-

PapaLeon al XIII-lea mai spuneagi ci ,,Francmasoneriaestepersonificarea permanentda Revoluliei;ea esteun fel de societate intoarsd pe dos, al clrei scopeste de a exercita o stipAnire oculti asuprasocietdlii aga cum o cunoagtemnoi qi a cirei unicd raison d'Otreeste purtarea unui rdzboi impotriva lui Dumnezeugi a Bisericii Sale" (De Poncins, Francmasoneriagi Vaticanul, p . 4 5). L6on de Poncinsfoloseqte surseeweiegti pentru a susline ci francmasoneriaeste strAns legatd de iudaism. De pildd, Rabbi Elle Benamozegh a scris: ,,Teologia
262

staulucrurile.
263

Mi tem cd inrobirea spirituald qi psihologich nu estedecAtun preludiu al celeipoliticeEi economice. incepAndcu evenimentulde la rr septembrie,suntem asemenea unor oi scoase la p[scut inainteaunui abator. MARXISMT]L CULTT]RAL Fundamentul fraudulos al culturii moderne Ar trebui si se pun[ un semnde avertizare ca cel pentru substanletoxice deasupra uqilor universit5lilor, cinematografelor gi galeriilorde art5.Ar trebui si existe un avertismentsimilar qi asuprateleviziunilor,muzicii gi videoclipurilornoastreactuale. In anul Lg2o,lideriiInternalionaleiComuniste au deciscd societatea occidentali era prea puternicl pentru a fi cuceriti. Era necesarsd fie slibitd prin subminareainstituliilor saleculturale:familia, educa{ia, religia,arta, mass-media qi guvernul. In mare,au qi reuEit.In timp ce au menlinut aceste institutii in acelaEi format, le-au schimbatsubtil continutul. E ca qi cum ai presira arsenicintr-o cutie de aspirin5.Scopullor estede a ne otrdvi pulin cAtepulin, de a ne paraliza,pentru ca intr-un final sd ne zdrobeascd. ObservXm c[ liderii nogtri politici qi culturali sunt in mare parte laqi, nitAngi, tredltori, escroci,oportuniqti gi impostori, rispldtiti dupl cantitatea de rdu pe careo pot face. Eqeculnostru de a combatecomunismulestecauzat de intelegerea eronatda adevdratei salenaturi. Noi ne imagindm ci este o miqcarecompromisd, dedicatd dreptXtii sociale,egalit5lii Ei proprietdlii publice.Milioanede idealiqti,printre care m-am numdrat Ei eu, au fost pIcdlili.
264

De fapt, comunismulesteun fenomeninternational, care a luat in stlpinire RusiaEi China. Estecreatia unui cult satanic(Illuminati), intemeiatin t776 de bancherii internafionali.Scopul acestoraeste de a aduna intreagabog5liea lumii in mAinilelor Ei,finalmente,de a reduceqi inrobi rasa uman[. SteauaRoqigcu cinci simbolul cultului lui Satan. colluri este,de asemenea, a luat nenumdrate Fiind un virus demonic,comunismul forme (de tipul feminismului) qi induce in eroare mai mulli oamenica niciodatX. este edificati pe creqtinism, Civilizalia apuseanS pe premisa cI Dumnezeueste real, chiar Realitatea .rr"qttice absolut[, de naturl spiritual[. Prin sufletul Ei omul obiEnuitpoate percepe sdu, creat de Dumnezeu, fhrl mediereaunei autorit5ti luvoia dumnezeiascd meqti. Acestaeste motivul pentru care bancherii urdsc creEtinismul. Dumnezeu este Adevdrul, Iubirea, Frumosul qi Bunitatea cltre careaspirlm. Contravineacesteiordini intreagabogltie moraleca o micd clici sd monopolizeze a lumii. Aqa c[ bancherii Ei-aupropus sI ne distrugl promounei Ordini DumnezeieEti, credinlain existenla Ei insceneazd vAnd darwinismul, existenlialismul etc. r[zboaiele,crizele economiceqi teroarea,astfel incAt - NouaOrdineMondialI. noi sXle cerem,,antidotul" ln strdlucitul siu eseu,$coclo de la Frankfurt Si corectitudineapoliticd, Michael Minnichino arat[ cum miqclrile intelectualeqi artistice cu cel mai mare impagt din secolulal XX-lea, inci qi astizi in vog[, au fost de fapt inspirate de gAnditori care erau agenli ai Kominteinuluf (Internationalei Comuniste),finanlali de banlucrat pentru cherii de la centru. Unii dintre ei chiar au '6o. anii din incd sovietic[ agenlia 'El de spionaj scrie: ,,Sircina [$colii de la Frankfurt] era in primul rAnd aceea de a submina moEte-nirea culturii> (...) Ei,in al doiprin uabolirea iudeo-creq-tinX

26s

lea rAnd, aceeade a fixa noi forme culturale care si accentuezealienareapopulafiei, generAndastfel un <<nou barbarism". (...) Scopufartei moderne,al literaturii gi al muzicii trebuia sI fie.distrugereapotenlialului de indllarespiritualda artei,literatuiii qi muzicii..." Fondurile au venit de la ,,diferite universititi germanegi americane,de la Fundatia Rockefeller. de la Comitetul eweilor din America, de la unele servicii de spionajdin America..." Aceasti miqcare subversivd ,,reprezintdaproape ^ intreagabazi teoreticxa tuturor modeior esteticdcorecte politic care fac acum ravagii in universitd}ile noas_ tre". Acestea sunt de felul pbstmodernismuiui, ferninismului, studiilor culturale, deconstructivismuiui,se_ mioticii etc. linta finald estede a ne rupe de adevir, de a dis_ truge coeziuneasociali qi moqtenireaculturali. Ei sus_ {in cd realitateanu poate fi cunoscutdgi cd scriitorii gi artiqtii se infrligea1d le fapt pe ei ingigi. De exemplu, postmodernistul Hayden White scrie:-,,Fovestirile isto_ rice sunt ficfiuni verbale,ale ciror conlinuturi sunt mai mult inventate decAtdescoperite(...), adevdrulgi reali_ tatea sunt mai presus de orice arme autoritariste ale wemurilor noastre",. Cu alte cuvinte,nu putem qti ce s_a intAmplat in trecut (ceeace esteexactceior ei). - Postmodernismulesteparte a agendeiautoritaris_ te. in mod similar, gcoala ie la i.i'"fn rt .rrii""t ideeacd ,autoritarismul"iqi are izvorul in religie,;on_ " ducerea masculind, cdsetoiie qi familie, aceste "a"da" ffi lucruri sunt tocmai temelia societd{ii. ce priveqte qtiin{ele sociale gi umaniste, . in ce.ea universiti{ile sunt qhiq teritoriul dugmanului,iar pro_ fesorii sunt de regulb obstacolein caieacrtre dobandireainvdliturii autentice.

MASS-MEDIA

se aflX ingineria social5,satanisti a.divertismentului mul, sexul gi violenla. Muzicianul Wes Penre spune cd dup[ talentul lor, ci in funcstarurile nu sunt selectate lor de a promova agendaelite-lor. lie de disponibilitatea lor este de a-i corupe pe tineri, de a El scrie: "scopul in care nimeni si nu mai fie in stare sl crea o societate gAndeascicu capul siu (contrar celor pe care cultura noastrl de masl incearc5ni le spun5 despre ttrebelatt muzic[ rock). Industria artisticd creeaz6' "figuri emqi satanice, blematice>caretransmit mesajedegradante al ciror lel estede a lua locul lui Dumnezeu.$i muzicienii inqiqi adeseori se comportd degradant, folosind

MichaelJackson,The Eaglesqi al1ii..." Mulli muzicieni au murit de tineri din cauza,,suei au incercat sd se-opupradozeide droguri", deoarece ni agendei.Aceastaexplicl 9i obsesiapentru iubirea ca prin romanticd din muzicala modd. Seintenlioneaz6' iubire qi sexsi ni se distragdatenlia de la toate celelalte lucruri. in muzica la mod5, se face din ce in ce mai prezent un mesajlesbian.De pildd, forma[ia Diie Chicksii
267

266

irrlrronAron
lodii qi seidentifici cu mesajele pe carele transmit. Este clidirea Adunlrii Legislative locale un templu pigAn camuflat? La mai putin de cinci mile de locuinla mea din oraEulWinnipeg, se aflI Clldirea Adunlrii LegislatiVe Presaindependentd. din Manitoba.in noiembriezc,c,6, in t5 pe{i, realizat o serie de articole, din Winnipeg a faptului ci sediul Adunirii Legislatiaxat5ire revelarea ve este similar, din numeroasepuncte de vedere,unui templu pigAn egiptean. De exemplu,cercetitorul Frank Albo a descoperit cI sala de receplie a l,ocotenentului-guvernatorare Sfintelor", sfAnta exact aceleagidimensiuni ca ,,SfAnta careadiposteaChiinclpere din Templullui Solomon, votul LegdmAntului.Aceasta aduce cu Loja Marelui Maestru,unde se celebreazicelemai sacreritualuri ale francmasoneriei.Holul de la intrare are 66.6 picioare pe 66.6 picioareEidispunede trei palierea cAte13trepte fiecareetc. implicate in Albo a descoperitci toate persoanele construc{iaedificiului, din r9r4 pAnd in Lg2o, au fost francmasoni, inclusiv arhitectul qcolit la Paris, antreprenorul, premierul gi aproape intregul sdu guvern. Templul, supraincircat cu picturi murale, colonade, sfincgi Ei statui ale masonilor faimoqi, a costat de trei ori mai mult decAtorice altd clddire legislativi din alte provincii. ' din Manitobs a in anul t9tt, Presa ind.ependentd comentat faptul cI competilia ofertelor arhitecturale mirosea a un oarecare,aranjament care urmlrea un rgrr). De altfel, in r9r5 a gi scopascuns"(9 decembrie izbucnit un scandalreferitor la costuri qi corup{ie,care a insemnatpentru premier pierdereafuncliei qi trimitea antreprenorului. reala inchisoare
268 269

CONCLUZIE

Dacd edificiul legislativului este un templu pdgAn camuflat,implicaliilesunt zguduitoare. Aceastd clldire pretindedoar de ochii lumii cd re-

devenit cumva lumea mai buni? ,,Dupd roadele lor ii veti cunoagte." illuminatilor reprezintl o forfd De fapt, societatea maleficl supranaturali care poartd un rizboi nemilos impotriva omenirii. Pufin cAteputin, ei fdurescun iad pe pdmAnt. Duc un rizboi folosind r[zboiul. Ne asmut umrl impotriva celuilalt, amigindu-ne qi dezbinAndu-ne. DuEmaniinogtri nu sunt oamenii obiqnuili, mu\i dintre ei fundamentdndu-qi identitatea pe nigte minciuni. Trebuie sd facem front comun impotriva mAnuitorilor de pdpuqiqi a agentilorlor. ,,iN Pr.ilvA LIIMTN;t'' in plind Francmasoniiau o filosofie de ,,ascundere lumin[". Ei uneltesc o ,,conspiratiedeschisd".Aceasta inseamnl ci vor vorbi deschisdespre anumite lucruri, insl mai apoi le vor negaori se vor eschivadaci lumea se inflameazl. Puterealor luciferici este afiqatI inaintea ochilor noqtri, insi, daci cinevaobservl, esteatacat qi numit,paranoic". SimbolismulIlluminati se afli pe Marele Sigiliu gi pe bancnota de un dolar. Este lesne identificabil gi pe emblema multor corporalii: CBS, AOL, Exxon, Shell. Simbolul tapului satanic devine omniprezent, mai ales printre tineri. Acum il folosescca sd faci reclaml la YaDesigur,ei vor spune cd reprezintl cu hoo Messenger. Acestaesteprincipiul lor de operare. totul altceva. Nu mi pot duce nicdieri unde si nu vid arboratd noua emblemd a oragului Winnipeg. Are motive Illuminati. Punctul inclus intr-un cerc este un simbol specific illuminatilor, reprezentAndOchiul lui Horus, ori actul sexual.Acestase afld deasupraunui dungi de 27r

FRANCMASONT Sr ILI]MrNATr

Slujegte francmasoneriadiavolului? Este nevoie ca o societate cu bune inten{ii si fie secretd? ii amenin{d pe iniliafi cu tdiereagfftului dacdsufld weo vorbd?Le cere membrilor si-se ajute unul pe celilalt, chiar qi ' atunci cAndincalcdlegeaori cAndsunt imorali'? Francmasongfa pretinde ci este preocupatd de desdvArgirea morald. Dlt fiind incredibiia .u pitu".,l
270

p.enel carereprezintl risdritul, adicdSoarele, ori pe Lucifer,cel ce aduce lumina.

Hermes promite si il ridice pe om la statutul de zeuin virtutea ,,cunoaqterii qi nu prin purificasecrete", re lduntrici qi inchinare inaintea lui Dumnezeu(Adevirul, DreptateaEi Iubirea). El este plasat cu fafa citre nord, fapt care,evident,are conotalii malefice. REACTIE CAndse publica seria realizatdde Presa independentd in noiembrie,a existatun interes ridicat din partea locuitorilor provinciei Manitoba, insd s-au ridicat foarte putine obiec{ii. Nimlnui nu pirea si ii peseci o institulie publicd ce reprezentalibertatea gi prosperitatea locuitorilor din Manitoba a fost acaparatl de o societate ocultl pentru bizarul sdu scop,pe cheltuiala contribuabililor. La partea ,,Scrisori citre redac{ie", numai doud persoaneau remarcat faptul cd centrul politic al unei societdtice se dddeadrept creqtini (cel putin agase petreceala anul rgrz) a fost reprezentatprin simbolismul pIgAn. Francmasoniipar si fie fericili s[ se ascunddin plini lumind. Ronald Stern qi Bob Stern, doi magnali locali in domeniul textil, au cumpdrat Presaindependentd din Winnipegin zoor. [.a scurt timp dupi aceasta, ,,BnaiB'rith", un ordin masoniceweiesc,i-a premiat. Ziarul nu ar fi publicat aceastl serie dacd francmasonilor le-ar fi fost teamdsd iqi descopere lucrarea. CONCLUZIE Trdim intr-o lume in careun mare segmental clasei conducdtoare s-a vAndut pe sine, dacd nu chiar lui Satan,atunci sigur oamenilorcare il venereazipe Satan...

in^r923, dupd ce a participataici la o gedin{X, Sir Arthur ConanDoylea scris: ,,Din perspectiva virtuaiite_ lilor parapsihice,Winnipeg ocupi un lo" foarte sus in-

272

273

A"ga se intAmpld cAndrespingemadevdratareligie in favoarea diversitdliiqi secularismului. Nu vom obline neutralitate religioasd,toleranld qi libertate. Ne vom afundain pdgAnism qi satanism.Privind in urmd, ,,sparareadintre Bisericdgi stat" a fost o tacticd prin care forfeleintunericuluiL-au indepirtat pe Dumnezeu gi au acaparatcontrolul societilii. Succesul lui Satanse datoreazd in parte eqecului nostru de a reinviachipul lui Dumnezeu din noi. Dumnezeuesteprincipiul dezvoltlrii noastre.Nu mai putem nega nevoia de El, aga cum nu putem nega nevoia de oxigen. Pentru neamul omenesc,Dumnezeuintrupeazl toate idealurile noastrede pace,armonie, frumos, adevdr, bunitate, dreptateqi iubire. Dumnezeu depindede noi pentru a-$i facelucra-

JOHN KERRY arta sovietici a controlului $i

mental

25Dumnezeu nu depinde de nimic, este libertatea absolutl. El impreund-lucreazd, cu noi spre binele nostru. Noi avem nevoie de El, nu El de noi [n.ed.]. z6Fiecarecregtin mdrturisegtein Crez: invierea mor[ilor ,,A"gtept gi viala veacului ce va sd fie". Cregtinii Stiu ci Hristos va veni a doua oard, a$a cum El insugi i-a anunfat. poate cd autorul nu vrea sd nege-aicia doua venire a lui Hristos, ci doar wea si punl in evidenfd faptul ci nu este de niciun folos pentru cregtini sd lase.rlul si se r[spAndeasci,privind ca nigte martori neputinciogi desfbgurareaevenimentelor apocaliptice, ci trebuie 1I fie participanfi activi la stivilirea acestui rdu - chiar dacd au congtiinfa faptului c[ lupta lor va aveaparte doar de incununare de la D_umnezeu, in plan lumesc biruin[a - ce-i drept, trecitoare fiind a puterilor rdului [n.ed.]. 274

Noua Ordine Mondiall seamine din ce in ce mai mult cu un film qtiintifico-fantasticdin anii '5o in care protagonistul igi d[ seamacd familia qi vecinii sdi au fost spdla{i pe creier qi incepe si iqi pund la indoiald propriasendtate. Daci v-ati uitat la ConventiaNationali Democrat5, seprea poatesdvd fi sim{it la fel. Cincizeci la sutd dintre americani gi, probabil, optzeci la suti dintre democrati cred cd Irakul este o gregealS tragicdgi inutild. $i, totuqi,John Kerrypromite qi inci mai grozave. mai multe de felul acestea Democratia inseamnda le oferi oameniloroportunitatea de a face o reali alegere.Totugi, nimeni nu a avut nimic de comentatla agaceva. la convenNu a existatnicio vocedezaprobatoare [ie. Toati lumea a aplaudat ca la un semnal. Chiar qi Howard Deanpdreadrogat. Acum se dddeain vAnt dupd rlzboi. iqi invilase lecfia. Protestatarii au fost blocati departe, intr-o imprejmuire, la trei blocuri distanti. mult-trAmbilata ,,Libertate"a AmeriEsteaceasta cii? Un fel de Ntirnberg cu pdldrii de paie gi baloane? Democralii au intonat ca cei din clasa intAi: "Se poatemai bine", ,,.{jutorule pe cale". Au fost tratati ca nigte prostSnaciqi s-au supuscu to{ii la apel. Sefhcearecurs la sentimentalism,nu la intelectori ratiune. in el! Aliluia! Kerryva tdmdduicancerul! Crede{i qi partea dori! ciudatd este ci exact asta !i-ai $i pripoate ce ci acest om nu fi sincer nici in ceea Numai veqtedescendenta sa eweiascdori cea a so{iei sale, Ei - dimpreundcu George W. Bush -, la socieapartenenla tateasatanicd Skull and Bones.
275

LuAndul gura pe dinainte, Kerry a promis mai multe for[e pentru ,,activitateateroristX". Apoi s-a corectatrapid:,,activitatea " anti-teroristI. Americanilor li se spune cd sunt sub asediuqi cd trebuie sXrenunle la proteclia Declara{ieidrepturilor qi a Constitu{iei. Nu are nicio importan{[ cI nu a existat niciun atac terorist in SUA de aproapetrei ani. Nu avem cunogtin{dsi se fi raportat atacuri,arest[ri qi procese. Ceea ce se petreceacum respectX intru totul ceeace scrie in manualedespremodul cum funcfioneazd dictaturile. CONTROLT]L MENTAL ln viitor, sdndtateamentalXva depinde de alegerea noastrl de a accepta sau nu platitudinile mincinoase de felul celor debitatede John Kerry qi GeorgeBush.

: ;

,,Pentrua induce un grad ridicat de hipnozXunui grup, unui individ ori unei populatii,un elementde teroare trebuie intotdeaunasd fie aplicat din fartea celor care guvetreazl" (Partea a II-a, cap. 6). Insd, dacd drept,,paranoizi". suntemcataloga[i afirmim aceasta, ideeaci pain societate sI sevehiculeze ,,Trebuie care individul crede cd se afld ranoia este o stare <<in Seva constatacd aceastl mosub atacul comuniqtilor>>. dalitateva fi foarte eficace"(II, cap.ro). trebuie adusdin stare sh creaddcI ori,,Populalia ce individ din mijlocul ei care se rdzvriteqte (...) impotriva striduinlelor qi acliunilor de a-i inrobi pe toti este sd ii o persoand dereglat[la minte (...) Si (...) acesteia fie administrateqocuri electriceqi s[ fie redusdla o docilitate de neimaginatpentru restul zilelor sale"(II, cap.
12).

ARTA ELITEI]ON iN CONTROLI]L MENTAL (prin Educa[ia Universitari) Acum mi voi referi la Arta souieticd. a controlului mental, un manualcare a fost utilizat in qcolilede formare comunistl atAt in Rusia, cAt qi in America, incepAnddin anii 1930. Aminti{i-vi cd niciodati nu a fost comunismul ,,o revolti a clasei muncitoare".A fost creat de societatea Comuniqtii (elita satanisti) il perceppe om drept (citez) ,un mecanismlipsit de individualitate". El este ,,in fond un animal" cu o ,,poleial5de civilizatie". Animal fiind, el poatefi forlat sd cread[ qi s[ facl orice, dacd i se administreazXcombina[ia potrivitd de teroare, amlgire, droguri qi fortd brut6. Scopul ,,psihopoliticii" este ,,de a produce maximum de haos in cultura duEmanului"qi de a ,y[duvi na[iuneade lideri". Vindecdtorii de boli mintale nu trebuie sd mai tdmlduiascd pe nimeni qi sunt instruiti sd ii indepdrteze pe toli oameniicompetenliin acestdomeniu. dedicatesdndtilii psihicetrebuie sd ,,Organizafiile grijd din rAndurile sale pe oricine este cu cu elimine
277

Manualul sugereazd cI suntem in acestmoment subiectiihipnozeiin masd,careare la bazdtraumacauzatdde punerea in aplicare a terorii.
276

t"' teatractiv din punct o" ".;A?"XT"!,T:J,X3#;,:J nrtunitd{i sexuale nelimita_

lddlulggmpetent in tratarea ori restabilireasdndtdtrii mentale" (Cap.II, 9). Manualul sus{inecd-miqcarea freudiandqi inter_ pretarea psihanaliti.^" fost preluate de .o_unisliqi au fost ,,propulsatein ly linia inlai a ."J"i; q,^;ifi;i" grafie,,accentului pe careil pun pe sex".e.."rtu..-".te scopurilor ,{egraddrii,' gi ,,injosirii perso";;i1;; ;il" cuvinte s-a realizato escrocheri.tII, g-). ,,Formarea responsabililor in domeniul ..vindeci_ rii psihice>poatefi cel mai bine ficutd prin alege;;;;; care sunt, intr_un oarecare elor careau fost <<trata[i> de Aceastd racolare va avea

care de bundvoie se v excelentexemplu de ,,acti_ iunile din statisticileapdru_ l), el a influenlat heterose_ tament homosexual.Hollv_ r film in care a jucat Liam ii psihopolitici', s_au infil_

Rockefeller, ONG-uri,think tank-uri,asocialiile de profesionigtiqi francmasonerie. Iatd alte cAteva instrucliuni pentru aceqtiactiviqti: sdlucrim pAni cAnd ,,Trebuie "religia>va deveni sinonimX cu nebunia. Va trebui sd lucra{i pAni cAnd persoanele oficialeale oraqului,provinciei gi guvernului {Irii nu vor pregetasi se nlpusteascdasupragrupdrilor religioase ca asupraunor inamicipublici" (II, r4). al ciror scopestede a-i aducepe tineri ,,Miqcdrile pe caleaceabuni trebuie sd fie acaparateEi qubrezite, deoarece acestea ar putea ziddrnici campaniilede a cultiva in tineret delicvenfa, dependenla,alcoolismul gi promiscuitatea (II, rS). sexual6" Clutati preocupdde viitorul tlrii gi "liderii,carese educati-iin credinla naturii animalicea omului. Aceasta trebuie si devindo concepliefoarte modernd.Ei trebuie deprinEi sI priveascl cu ochi rdi ideile, stridania individuald. Ei trebuie inv51a1i, mai presusde orice, ci salvareaomului se realizeazi doar prin adaptareacorespunzXtoare la acestmediu. (...) Naliunile care au o inaltd tinutd eticdsunt dificil de cucerit" (II, 8). DupI cum vede{i, treptata degradarea societifii occidentale, obsesia fa{d de posesiuni, pldcere, sex (pornografie),violenti gi fleacuri nu esteintdmpldtoare ori de naturd comerciali. Este o pregitire deliberatd pentru distrugeregi tiranie. RECI.AMELE DE I.A TELE\IIZOR Corpora[iile au o agendi sociali subversivi Nestlefolosegte dulciurile ca sd promoveze pe pia(sau viceversa)printr-o amdgitoaregi td lesbianismul social distructivl campaniede televiziune. Reclamala batonul de ciocolatdaeratdestecel mai bun exemplu.

Neeson.

278

279

Doui tinere femei cu mind severd (in linutd mas_ culinl qi tunsurd bob) se afld la birou, in pauzade masi. Cu evidentealuzii la sexul oral, una o inva{i pe cea_ lalti cum sd lasebatonul de ciocolat[ aeratr id i se topeasci lent in gurd. Introduce batonul de ciocolatdin gura prieteneisale. ,,fine-l pe limbi." din el." ,,Numuqca ,,Simtibulele?",,Bulele setopesc.', Au o experienfI orgasmicd.,Ciocolati dltitoare _ de plicere purd." Scenaatrage,firesc, atenlia unui birbat netot. il ignori, qi el trece mai departe.Iidrbatul esteredundant. In acestmoment, NestlefinteEtecitre adolescente cu o versiune revizuitd. Fetele sunt tinere gi feminine, agacI mesajullesbianesteinci gi mai repro6abil. Imaginati-vi cd aceasti reclamdaf fi fost diferiti. Imaginati-vb cd un bdrbat chipegi-ar arita unei femei atrdgdtoareproprietdgilesenzual-e ale acestui baton de ciocolati. Ea ar rogi, cu simlurile stArnite. Imagina[i-vd ci o femeie neinteresanti ar sur_ prinde scena. Ar fi ignorati. Nu mi fac avocatulutilizirii sexului pentru a ma_ nipula oamenii,dar ali prin! ideea.Reclamele ae genut lirea in fdrile occidentile a LuAnd in consideraliefapesteformat din heterosexustructura social5 careestede naturd rr.t.ror"*iX ,Y.'"'" Reclamade la Nesfleestetipici pentru zecide alte reclame care ii ataci pe heteros-e*uaii prin denigr"r." bdrbalilor qi punereafemeilor intr-o lumind favoribild.

O TRECERE iN REVISTA AALTOR RECI.AME premiatl in anul 2oo2,la supeleHeiz, O reclam5, cu imaincdlzibilela cuptorul cu microunde,debuteazd de pe o femeie ginea unui b[rbat care se rostogoleqte dupd ce au fbcut sex. Femeianesatisfdcut[ se duce in bucdtirie, unde un cuptor cu microunde fusesesetat uqa pentru intervalul de timp de doud minute. Deschide cuptorului Ei iqi minAnci cu poftI supa. Mesajul este evident:supa,nu blrbafii, sunt sursafericirii. reclami in careparteAcum inchipuili-vi aceastd nerul de sex ar fi fost o alt[ femeie.Ar fi insemnat ,,intoleranlI" gi ,,uri". (Drepturile omului sunt aplicateselectiv in Noua Ordine Mondiall.) Studiile intreprinse in invltimAntul superiorcare sunt consacrateacestui domeniu comportd anumite poncifuri. Se aduc plAngeri ci reclameleconsolideazd rolurile tradilionale rAnduitefiecirui gen. De fapt, rolurile tradilionale rAnduite fiecdrui gen sunt metodic subminate.Organizaliilede femei ar incepesi urle daci femeilear fi portretizatein felul in caresunt portretizafi blrbatii. De pild[, existi o reclamdla sosulAlfredo, in care un tati preparl o sup[. Fetila lui de ro ani il tot sAcAie:"Eqti sigur cd mamanu estesupdrat[ pe tine?" El insisti sd nege,insX finalmente intrebareaei il afecteazi. intreabl el timid. -A spusceva?", Acest bdrbat este clar abuzat. Imaginali-vl cazul in care o reclami ar fi infHliqat o femeie care trXieqte intr-o stare de permanentdteamb fali de dezlinfuirea mAnioasi a solului ei. Imaginali-vd cd fiica ei i-ar tot repeta intruna: ,,Egtisigurd ci tata nu este supdrat pe tine?"

z8o

z8r

,,.{ spusceva?"

O reclamd la mAncareagata preparatd marca Swansonil lipseEte pe tati de toice inseamndmasculi_ nitateasa. Mama, care are seruiciu, cere un castron ^tU"-" pe care sd il poatd mAncape fugd. - Swansone pe fazd. pleacdrepedela lucru.l . -Copiii vor cevade mAncaredupl terminarea orelor. swanson e pe fazi. [copiii fericiii sarmreazd g"rl"rea.]

,+{m avut femei din grupul celor intervievate care au fi suspus:<Dacd solul meu s-ar fi purtat astfel,nu l--aq portat. Insd pisica mea o face,gi chiar pentru astao iubescn." Cu alte cuvinte, femeile conducrela{ia dintre birpisicilepot fi bdrbati." bat qi femeie.,,Doar GENERAL MOTORS aparfinAndfirmei GeneAii vizut reclamaaceasta ral Motors? TAnirul trebuie sd alergedupl prietena sa doulzeci de etaje pentru dreptul de a conduceprimul bdrbatului magina!Ori ceain care femeiaii porunceqte si coboaredin maqini dupi ce el faceo remarcdcu priMesaj:femeileii fac praf pe bdrbali. vire la ,,qoferi1e". Reclama la Cadillac din anul zooT (intitulatd ca ,,KhaEs")ii infhligeazdpe nigte birbati agitAndu-se niEte qoricei in momentul apariliei la birou a pisio cii-qefe. Pe refrenul melodiei Here Comes Success, tAndri femeie inainteazd cu incredere de-a lungul culoarului, intimidAndu-i pe tinerii trAntori care se afld in birouri in diferite stadii de trAnddvie. intr-un birou, un bdrbat se miroasela subsuoari. Un altul executi Thai Chi. Altul iqi di jos picioarelede pe birou. Altul minAncd. ahul igi lasd miinile in jos in Nu o poli impresionain niciun fel. semn de supunere. Este intangibil[. in timp ce diverse minoritlli au fost inclusein reclamd,nu mai existi nicio altd femeieprintre aceqtitrAntori. in lift impreund cu un colegde TAndrase gdsegte serviciu.CAndeaii spune:"Buni, Chris",stiloul din bucI el nu a putut si zunar improagcdcerneall, sugerAnd iqi controlezeexcitalia.EjaculareprematurX= impoten-

Bruce Miller, directorul de marketing al firmei whiskas, a spuscd studiul realizatin randuico"rurn"torilor de companiea reliefat cd pisicile de{in "";ili;r.
282

F.
283

Zeila observXEi zAmbeqte ironic. in urmitoarea scend,ea pleacdla volanul Cadillac-uluiei. Se gAndeEte la Chris qi rAde triumfhtor. Nu e de ajuns cd are ,succes"; satisfactiacea mare este cd qi-l etaleazdautoritar inaintea blrbatilor. Mesajul care apare pe ecran este: ,Bucuri-te de scaunul goferului".Apoi apare emblemaCadillaccu un alt mesaj: Libertate qi Cdutarea[Succesului]". "Viati, insl unde se duce?Acasd,intr-un apartamentpustiu? Cebirbat s-ar intelegecu ea? Aceastdreclamddemonstre az6, ci,investireafemeii cu putere inseamndde fapt umilirea gi devirilizarea bdrba{ilor, astfel incAt ei si acceptesubjugareafall de Noua Ordine Mondiald.

inaccepentru a intra in graliile acestorf:*:i asexuate, pot impiedica atitudini !iUit., dumnezeiEgti.Aceste funclionareaslnitoasl a unei relalii. Un cititor remarca faptul c[ agenda politici a ,,UN GlobalCompact"'El scrie: fimei NestlesenumeEte corpo,,DacIcinevacerceteaz[site-urile celor mai mari valorile 9i polii:utii i"ta"ge din prima cd ele igi extrag surs[". ticile din aceeaEi Permanenta supradimensionarea calitdtilor f9disfunctie meilor qi discreditareabdrbatibl cauzeazd, pe se*uaU,'"aredistrugefamilia gi ii face birbati impotenli ' din punct de vederepolitic. . Nesltleeste lider in ingineria social[ a elitelor ce plinuiesc sd produci o rasdde sclavi'

nAznorur,PslHot,ocrc
AL FIRMEI NESTLE Gigantul alimentar de origine elve[iani, cu vAnzdri anualede peste6o miliarde de dolari, promoveazd disfunc[ia sexualXdin motive deopotrivl comercialeqi politice. Femeiledisfunctionaleinfulecd lacom bomboane. CAndinstinctele gi dorin[ele naturale sunt frustrate, ele se repedpasintins spre ciocolati. Intr-o a treia reclamd Nestle, de data aceastala Kit Kat Chunkies, doi tineri pierde-vard mediteazi la problema urmitoare: putem $ti c.6luim o pauzi "Cum de weme ce oricum nu facem nimic?" MAncAnd Kit Kat Chunkies,desigur. Acestereclameconfigureazdmodul in care tinerii qi tinerele se percep unii pe ceilal$ gi interac[ioneazi. Ele consolideazd sentimente de impotenli masculind, de putere feminini, de independenli qi de androginitate. Birbafii nici nu se pot injosi indeajuns
284

28s

SERTA,,SIMFONIA RO$rE" Partes.intdi Clanul Rothschild dirijeazd,,simfonia Roqie"

Degi sund incredibil gi straniu, omenirea este, intr-adevir, victima unei conspiralii diabolice. Rdzboaiele, crizaeconomici qi genocidele din secoleletrecute nu au fost intAmplXtoare ori inevitabile,ci urmareaunui plan perfid. Dovada gocanti a constituit-o un interogatoriu din anul 1938al poliliei staliniste(NKVD),la carea fost supusun fondator al Interna[ionalei Comuniste, Christian G. Rakovski,in vArstd de 6S de ani, care aveade infruntat execuliapentru cd uneltise sX il rlstoarne pe Stalin. Transcrierea lungl de 5o de pagini a interogatorului ce a fost intitulat ,,simfonia Roqie"nu era planificati a fi fhcutd publicd. Ea confirmd cX gruparea Rothschild-Illuminati a pldnuit sI se foloseasci de comunism pentru a pune bazeleunei dictaturi a celor superbogati. Acesta este, probabil, documentul politic cel mai incendiar din istoria moderni. El dezviluie faptul cd societatea Illuminati l-a creatpe Hitler qi apoi a cdutat si il distrug5, precum qi motivul pentru care Stalin a fhcutun pact cu Hitler in 1939. Christian Rakovski era un vechi cunoscdtordin interior al comunismului.NdscAndu-se in 1873,cu numele real de Haim Rakover, el a studiat Medicina in Franta, inainte de a deveni revolufionar.A fost conducltorul unui grup terorist care i-a atacatpe oficialii guvernului.
286

in r9r9, Lenin l-a pus in frunteaguvernuluisovietic ucrainean.ln timpul Rlzboiului Civil a menlinut cu succesteritoriul de partea victoriei bolgevicilor. Stalin al Rusieila Parisin 1925. l-a numit ambasador Rakovski aparfinea puternicei facliuni trotkiste care ascultade ordinile clanului Rothschild. Mulli dintre ei au fost impugcali in t997, in timpul epurlrii Parde Stalin. tidului Comunistcomandate INTEROGATORIUL DE I-A I0'[TF.ZTJLNOPTTT Aqadar, circumstan[ele interogatoriului de la miezul noplii din z6 ianuarie 1938 au fost deosebitde dramatice.Cear fi putut spuneRakovskica sd iqi salvezeviata? Rakovskipare si foloseascl tactica ,,induceriiin eroare prin mirturisirea adevXrului".El cAqtigl increderea revelAndadevlrul, omilAnd insl in acelaqitimp

to-Comunisti". El confirmd ci ,,miqcarearevolufionari" a fost creat[ pretinzAndci slujegteidealurilor morale 9i colective ale omenirii pentru a cAqtigasprijin. Scopul real, ins[, era acela de a dezbina societatea,de a submina autoritateaimpdmAntenit[ qi de a pune bazeledomniei totalitare. inseamnl, de fapt, ,,rlsturnarea" civi,,Revolulie" liza[iei occidentale. este singurul nostru inamic adevl,,CreEtinismul rat, dat fiind ci toate fenomenelepolitice 9i economice
287

ale_ statelorburgheze sunt integralcreafiilesale",spune Rakovski(Griffin, p. 264). Paceaeste ,,contrarevolu{ionari", de weme ce rdzboiulestecel ce paveazd caleacitre revolulie. Rakovski,a cdrui limbd a fost dezlegati printr-un drog blAnd pus in bdutura sa, face referire la illumina{i cala ,,ei"ori ,,lor". El sus[inecd ,,Illuminati"esteo societate masonicd secretd, dedicatd cauzei comunismului. in mod simptomatic,fondatorul ei, Adam Weishaupt,i-a dat numelesub inspiralia,celeide-adouaconspirafiia acelui veac,gnosticismul". CIIM A IE$IT r_A IyEAI-A ACEASTA PALPITANTA REI-ATARE Achetatorul era unul dintre cei mai inteligen{i agen{i ai lui Stalin, Gabriel Kusmin, cunoscutsub numelede,,Gabriel". in afard de el gi de un tehnician de sunet ce stdtea ascuns, mai era prezent un anume doctor Iosif Landovski. Racolat de NKVD pentru a ajuta la ,,dezlegarea limbilor_delinu{ilor", dr. Landovski era dezgustit de multitudinea de torturi la careasistase. Interogarealui Rakovskia fost insl cordiald. Dr. Landovskise indoieqteci aceaslab[ substanldeuforicd carei-a fost pusi in bluturi lui Rakovskia avut o mare contribu{ie. Interogatoriul, care s-a desfhqurat in francezi, a _ durat de la miezul nop{ii p6nd la ora 7. Dupd aceasta, Kusmin i-a ordonat lui tandovski sd il traducd in rusl gi sdfacddoui copii. Con[inutul era atAt de nducitor, incAt Landovskia ftcut qi pentru el in plus o copiela indigo. ,,Nuimi pare
288

a scrisel. (Bolqeriu ci am avut curajulsi fac aceasta", pe in armata lui, colonel vicii il uciseseri tatll taristd, in timpul revolutieidin r9r7.) Un voluntar spaniol fascista g[sit mai tArziu manuscrisulpe trupul neinsuflelit al lui Landovski,intr-un adipost de pe frontul din Petrograd,in timpul celui de-al Doilea rlzboi mondial. L-a adusin Spania,unde a fost publicat ca Sinfoniaen RojoMayo,in t949. Peter Myers a pus textul SimfonieiRogii pe internet: myers/red-symphony/h http :// users.cyberone.com.au/ tml. intreaga transcrierea fost publicati in englezi in anul 1968,sub titlul SimfoniaRogie:radiografia ReuoIuSiei. O puteli glsi inAlpatrulea Reichal celor bogafi, (1988) a lui Des Griffin. Vd recomandaceastl carte, ca de altfel toate lucrdrile pe care acestom deosebitle-a scris. DEZVALTIIRI Rakovskiii oferl anchetatoruluio uluitoare perspectivd din interior a istoriei moderne pentru a demonstraci cei careil patroneazl controleazi lumea. ,,Banii sunt fundamentul puterii", spune Rakovski,qi clanul Rothschildii fabricd gratie sistemului bancar. revolulionarI" a fost o incercare a lui ,,Miqcarea Meyer Rothschild qi a aliatilor sdi de a-qi proteja qi extinde monopolul, intemeind o Noud Ordine Mondiali totalita16. Conformspuselorlui Rakovski,,membrii familiei Rothschildnu erau simpli trezorieri, ci gefii acelui prim comunism secret. (...) Marx gi conducltorii cei mai (...) eraucontrolatide Bamari ai PrimeiInternafionale
289

ronul Lionel Rothschild(r8o8-r828), al cdrui portret revolutionara fost fhcut de Disraeli,premierul englez, qi ne-a parvenit qi nouX (in romanul lui Disraeli, Coningsby)". Fiul lui Lionel, Nathaniel(r84o-r9r5), trebuia sI rdstoarne dinastiacreqtini a Romanovilor. Prin agen{ii sii, Jacob Schiff qi fra{ii Warburg, el a finanfat ambele p54i ale Rdzboiuluiruso-japonez, precumEi insureclia neizbutitdde la Moscovadin 19oS.Apoi, el a instigat primul rlzboi mondial gi a finanfat Revoluliabolqevicd din r9r7. Rakovski afirmd c[ el personala fost implicat in transferulfondurilor la Stockholm. Miqcareaori asocia[ia muncitoreasci eweiascda fost instrumentul lui Rothschild.,,Facliunea secretX" a asocialieis-a infiltrat in toate partidele socialistedin Rusia qi s-a aflat la conducereaRevoluliei Ruse.Alexander Kerenski, primul ministru menqevic,a fost un membrusecretal acesteia. Leon Trotki trebuia si devini conducltorul Uniunii Sovietice. Tro{ki, evreude neam,era insurat cu fiica unuia dintre cei mai apropialiasocialiai lui Rothschild, bancherul Awam Jivotovski, gi deveniseastfel parte a ,,clanului". Din nefericire, comuniqtii ,,nalionaliqti"ca Lenin (un sfert eweu) s-aupusin cale.Lenin l-a indepdrtatpe Tro[ki gi a fhcut pace cu Germania (Tratatul de la Litovsk,rgr8). Nu acesta era planul lui Rothschild. Primul rizboi mondial trebuia sd ia sfArqitin felul in carea fhcut-ocel de-al doilearizboi mondial.Rusia trebuiasd invingi Germania in r9r8 qi sI ajute ,,revolupopularl". ,,republica fionarii" locali si intemeieze Trolki a fost responsabilde un atentat de asasinare a lui Lcnin din r9r8, insd acestaa supravieluit. CAndLenin a suferit un atac cerebralin tgzz, Trofki l-a pus pe [,evin, doctorul evreual lui Lenin, sdil ucid5.
290

s-a produs. in acestmomentcrucial,neprevdzutul lui inlesnit Stalin prei-a Trotki s-a imbolnivit, ceeace luarea puterii. in acest moment critic, trolkiqtii s-au prefXcutcI il sprijind pe Stalin qi s-au infiltrat in regim pentrual sabota. pe Stalin ca ,,bonaparRakowskiil caracterizeazd tist", nalionalist, spre deosebirede comunigtii internalionaliEti ca Trotki. ,,El este un anihilator al revoluliei, nu ii slujeqte ci doar trage foloasede pe urma ei; el reprezincauzele, td vechiul imperialism rus, la fel cum'Napoleon s-a identificatcu galii..." STAVILIREA LUI STALIN Pentru a-l controla pe Stalin, delinltorii finantepe Hitler qi lor internalionaleau fost obligali si il creeze partidul nazist. Rakowskiconfirmi cI finantatorii ewei i-au suslinut pe naziEti,deqi Hitler nu a fost conqtient de asta. ,,Un trimis special, Warburg [James Warburg], s-a prezentatsub un alt nume, iar Hitler nu a recunosel a mintit parte.(...) De asemenea, cut din cerasi fhcea

nerepentru S.A.qi S.S.qi finanlareaalegerilor..." Din nefericirepentru bancheri, Hitler s-a dovedit A inceput sd iqi tiplreascl prolipsit de maleabilitate.

297

beneficiulstatului. (...) Ve puteli imagina la ce s_arfi ajuns (...) dacbar fi contaminatun ,rumd, de alte state inceputul unei perioadede autarhie 9i ar fi declanqat (domnie absoluti, inlocuind-o p"u l"rr"nuriiorjf "eu salecontrare_ DacS.pute!i, atunci imaginafi-vdfuncliile volu{ionare." Hitler a devenit o amenin[aremai mare decAt Stalin,care nu se amestecase in problemabanilor. ec_ tuala misiune a lui Rakovs pe Stalin sd facd pact cu H nealui Hitler cdtreApus.S sI se exterr fiunile apusene ca un alt front sdsedeschidd in R5sirit. [Conform afirmaliilor lui Walter Kravitski, qeful Agentiei de_ Spionaj Militar Sovieticdin Europu, .u." u trecut in tabdra dugmani qi a fost, ulterior, aiasinat in r94r, stalin era hotirat sr facx un pact cu Hitler incd din 1934.Nu avea.nicio dorin{i si lupte impotriva na_ zigtilor. Esteposibil ca Rakovskiqi fininlatoiii lui si nu fi gliut- aceasta?(Kravitski, Despre SeruiciulSecret aI Iui Stalin,1939)l Rakovskii-a indemnat pe ruqi sd foloseascd tacti_ n mirturisirea adevirului',. ionezepe Hitler cu sincera :ler nu trebuia sb bdnuiascl rc5 un rizboi pe doul fron_ turi. Lui Stalini s-a dat si aleagl.Dacdera de acordsi imparti Poloniacu Hitler, Apuiul ar fi declar"t,arrli Germania.OacI .;il;; loar-impotriva unui agresor-, bancheriii-ar fi permis lui Hitler sd il dea 1", J" f" p* tere. Kusmin a cerut o confirmare de nivel inalt. Rakovskii-a_ s_pus sd se intAlneascdcu Joseph Davies, ambasadorulSUA la Moscova,frate fru".-'uror;i;
292

acelaqi timp un reprezentant al InternationaleiComuniste din administratia Roosevelt. Cinevaa fost trimis la Davies,care a cbnfirmat cd cAqtiga mult" dacb Rakovskiar obline o amnistie,,s-ar re. Pe z martie 1938,un puternic mesajradio cifrat a fost trimis cXtreMoscova.din ambasada sa de la [ondra. ,,.{mnistiereaori pericolul nazist va creqte", se spunea.Daviesa participat la judecatalui RakovskiEi a dat salutul masonic.In aceeaqi zi, pe rz martie 1938, Hitler a intrat mlrqiluind in Austria. la moarte a lui Rakovski Sentin[ade condamnare a fost comutatX.Unii cred cd a trdit mai departesub un alt nume. Y ezi: http :/ /www. acts 1. 171 com/ red_symphony. htm. O altd sursXspunecd ar fi fost impuEcat: RUSRako http ://www.spartacus.schoolnet.co.uk/ vski.htm. Negocierilesecretecu Hitler au inceput. Rezultatul a fost pactul Ribbentrop-Molotov,semnatin august 1939,Iadoar o slptdmAnd inainteainvazieiPoloniei. Interogatoriul pare si fi ajutat la crearea unui acordintre Stalin qi societatea Illuminati. RUSIA SE ZBATE TN STNANSOAREA CI-ANTILTII ROTHSCHILD Europa qi StateleUnite, cu mult inainte, cedaserd in fala controlului illuminalilor Rothschild. tn Rusia mai sunt incl vizibile cevazvArcoliride dinaintea mortii. Recent, Vladimir Putin l-a arestat pe Mihail Kordordovski,geful celei mai mari companii petroliere, qi,,celmai bogatom din Rusia". Yukos,
293

Putin a anun{atci Rusiava preluacelerz miliar_ de de dolari reprezentand z6% d'in particip"r"r."--L companiapetrolierl, una din multeleacti"" praa"tu i" perioadareorganizirii comunismului.u ts in;;;t. Apoi afldm^ "rr'i cd ac{iunile fuseserl a"1" tr..ut.-L nimeni altul decat bancherul Jacob nrtrr".crrila, pri"tr-un ,,aranjament anterior necunoscut,', specialffi", asemeneacircumstan{e.Cei doi se cunoscuserd de mult, prin ,,dragostea comunl pentru arti,,. (http://washingtontimes.com/world/zoo3 11o2_ 1 rr4oo-g72or.htm) Rakovskii-a spus lui Kusmin cd illuminafii nu iqi asumd .pozitii politice ori financiare. Ei rolor"rc ,,int"imediari".,,Bancherii gi poriticieniisunt aour o"-unia" paie (...), chiar daci ocupi pozilii inalte qi dil;"p; autorii planurilor careseintr-eprind... Evident, Kodordovsk tru Rothschild. Ia fel sur KissingerEi Ariel Sharon. t triva lui Putin. perle, arhit cerut excluderea Rusieidin ,,Grupulcelor Opt,,.Sharon gi-a exprimat grija cu privire lu ,purr""utarea oameni_ ror oe ataceriewei". Kodordovskiesteeweu, la fel ca gi Kukes, succesorulsiu. Ia fel ca qi p"rfrii fiJ_ Lt::: srnger. O cauzda antisemitisr

Partea a doua Exterminat! Revela[ia finali a francmasoneriei Francmasonii,,trebuiesI moard in revolutia care a fost declanqati prin cooperarea lor", conform spuselor lui C.G.Rakovski,unul dintre fondatorii InternationaleiComuniste. secretal masonerieiestesinuciderea ,,.A.deviratul francmasonerieica organizatie gi sinuciderea fizici, a fiecdruimasonimportant." Aceasti dezvlluire provine din interogatoriul efectuat de polifia stalinistl in 1938, intitulat ulterior Simfonia Rogie (tranbcrisdin Des Griffin, Al patrulea Reich aI celorbogaSi,p.2S4. ,,Estelimpede cd eu gtiu aceastanu ca francmason, ci ca unul care le apar[in <<Lor>> filluminalilor]", spune Rakovski, coleg de-al lui Leon Trotki, arestat pentru ci a complotatimpotriva lui Stalin. P ROTOCOAL E LE i T,I.W IN YU NOR SI ONU LUI

$r srMFoNrARo$rE

ire a lui Dumnezeu, a fost :jdie. De la soldatul ameri_ I la plititorul de taxe care rntemcu to{ii niqtepioni.
294

Francmasoneria este cea mai mare societatesecretd din lume, cu pestecinci milioane de membri, din care trei milioane in SUA. Esteesentialdin conspira[ia totalitari. in ProtocoaleleinfelepSilo Sionului,autorul (care,in opinia mea,esteLionel Rothschild)scrie: ,,Masonerianon-eweilor serveqteorbeqte ca o acoperirea noastri qi a intenliilor noastre,insi planul de acfiune a for[ei noastre,ba chiar qi locul reqedinfei salevor rdmAnepentru intregul popor un mister desivArqit.(...) Cinesauce ar puteardsturnao forfi invizibild?" (ProtocolulaI patrulea). Din nou, se scrie: ,,Vomcrea qi vom inmulli lojile (...) vom absorbiin ele pe toti cei care pot masonice,
295

Ca gi masonii, Ei alli aspiranli la cursurile de specializare intr-ale utopiei umaniste (neoconservatori, liberali, sionigti, activiqti gay $i feminiqti) s-ar putea si aibl o surprizd nepldcuti. Ar putea fi azvArlili cAt colo dupd cele vor fi slujit scopului,,lor". crNE SIINT,,Er'? CAndanchetatorulil preseazipe Rakovskisd numeascdpersoanelede seamd ale societ5fii Illuminati, Rakovski este sigur doar de doi membri, care acum sunt decedali:Walter Rathenau,ministrul de externeal Republicii Weimar, gi Lionel Rothschild.El ii spune cd

torii; apoi Baruch, Frankfurter, Altschul, Cohen, Benjamin, Strauss, Steinhardt, Blom, Rosenman, Lipqmann, Lehman, Dreifus, Lamont, Rothschild, [,ord, Mandel, Morgenthau, Ezekiel, Laski.... oricare dintre numelepe carele-am enumerat,chiar ale unora carenu le apar[in ,.lorrr, intotdeauna pot duce citre ,.eit in weo chestiunede ordin inalt." LdsAndu-lebancherilor privilegiul de a creabanii, noi am creat un vampir vegnic nesltul. Dacda[i puteafabricabani, numai inchipui1i-vdce mareispiti a[i aveasd posedaliabsoluttotul! REVOLUTIA SITB ACOPERIRE Rakovskise referd la Falimentul qi Marea Cnzd din r9z9 ca la o ,,revolu[ieamericani". A fost deliberat
296 297

Pa;rteaatveis. Bancherii de la centru vor controlul totalitar impotriva terorismului" este o viclenie ,,Rdzboiul de-a bancherilor de la centru pentru a controla fiecare al vietii noastre. aspect ^ UitAndu-md recent prin Simfonia Rogie,am fost gocat sI citesc o afirmalie a unui individ din interior cum ci bancherii nu sunt satisfhculicu bogdlia infinit[, ci ei vor putereainfinit[. Raia umani esteprimejduiti de intereseleprivate

Rakover,a primit sentinla de condamnarela moarte in timpul epuririi facliunii trolkiste a partidului, comandate de StaHn.Leon Trofki a scris in autobiografiasa, Viala mea: ,,ChristianG. Rakovski (...) a juca.t-un rol activ in lucririle interne a patru partide socialiste bulgar, rus, francezEi romAn - pentru a deveni, final-"nte, unul dintre conducbtorii Federaliei Sovietice, un fondator al Interna[ionalei Comuniste,preqedinteal Sovietului Comisarilor Poporului Ucrainean qi reprezentantuldiplomatic sovieticin Anglia gi Fran!a..." Rakovlki a incercat sI iqi convingd anchetatorul cu bancherii care ,,sunt c[ Stalin ar trebui sXcoopereze

tine". a puEi au creatun stat comunist,ca o ,,maqindrie grafie terii totale", fhrd precedentin istorie. in trecut, multor factori, ,,eia intotdeauna loc pentru libertatea
298 299

organizatie CAt despre francmasonerie,,,fiecare masonicl se str[duieqte s[ creezetoate condi$ile nece-

clmltarii alunecoqi ca sd facl come4 cu bani s-au transformat acum in temple, care stau fblos la fiecare lor pdgdle, coll al marilor noastreorage,cu colonadele cu zel,la zeulbanului,sI igi iar mullimile seduc acolo...

weodati. cunoscute Nu este bizar cd Marx nu menlioneazl niciodat[

nu imp6ralii, erau arbitrii, st[pAnii pdcii Ei ai rdzboiului. Sunteli in stare s[ vd imaginati consecinta unur
300
301

asemenea fapt de importan!5cosmicx? Nu are rdzboiul deja o funcfie revolullonard?De atunci, fiecare.erioi u insemnatun pasuriaqcXtrecomunism. DupI uciderea lui Walter Rathenau (membru Illuminati_giministru de externeal Republicii weirrrar) in tgzz, illuminafii au conferit pozilii politice qi n"""1 ciarenumai intermedia_rilor, .prri" Itaktwski.,,E;;;t, persoanelor careerau.deinc-redere gi loiali, fapt ce pu_ tea fi garantat prin mii de feluri; u.tf.l, ." poui" rfi,-'; cd acei bancheri politicieni [din funcliile publicej .9i_ sunt doar oameni de.paie... chiar dacd o"rrpe'po;ifli foarte inalte Ei apar drept autorii planurilor .uii intreprinse." ""r" in 1938,Rakovskia enumerattrei motive cu pri_ . vire la inevitabilitatea celui de-aldoileardzboi-ondid. Primul.era.faptul cd Hitler incepusesi iqi tiper""r"e proprii bani. ,'.A.cesta esteun lucru foarte giav. intr-atat d" gl3y, incAt.depiseqte to{i ceilalli fa"t6.i *;i r fii"'--esenlialigi duri ai na{ional-socialismului.', In al doilear6nd, ,,na{ionalismul deplin dezvoltat din Europa constituie un ol.t""oi-p";il -Apuseand marxism (...), necesitatea de a distruge nationa^lismul estein sineo cauzdsuficientd pentru u"a""ta.rgu;;;;: boi in^Europa". .Intr-un final, comunismulnu poatetriumfa dacd nu nimiceqte,,creqtinismul incd viu;'. El face uluri" iu dateazdde la naqterea lui a ,,primavictorie par[iald,,, atea. Aceastasugereazd, c6, adevirat, dat fiind cd toate"#iliikiiT.l fenomenele politice qi eco_ nomiceale statelorburgheze sunt integraicrealiileJL. Cregtinismul,de weme ce control.u* irrdilridul, este capabil sd zdrobeasciproiectul revolulionar al rtut"iui neutruori ateist."
302

Acum, bancherii centrali promoveazl cel de-al treilea rdzboi mondial, de pildi in Aocnirea ciuilizafiicu islamul. lor. inlocuili mai suscreEtinismul CONCLUZIE adenoastretrebuie sI se conformeze Credin{ele este pare, adevdrul qi Dupi cAte se invers. nu v[rului, acelacd o micd clicl formatd din familiile de bancheri evrei gi din alialii lor non-ewei din familiile din fruntea @rilor Europei qi Americii au uzurpat controlul creirii au deturnat destinul intregii banilor qi, prin aceasta, omeniri. Oligarhiafinanciari mondiali deline gi controleazd.celemai mari corporalii din lume, structuri media, agenlii de spionaj, societdli secrete,universitIli, politicieni,fundalii, think tank-uri qi ONG-uri.Separec[ tot eadomindEicrima organizat5. rizboiul impoEvenimentulde la u septembrie, Irakului sunt impotriva rizboiul triva terorismului Ei parte a unui procesprin careaceasti oligarhie financiabog5lia qi controlul. Jinta finar[ mondiall iqi sporeEte l5 estefondareaunui stat polilienescmondial, in care de bogi{ia, de libertatea qi, maselesd fie deposedate posibil, de vietile lor. sunt de fapt neocomuniqti.Ei Neoconservatorii pericliteazi securitateafratilor lor ewei (ca qi pe cea a tuturor americanilor) prin maginaliile lor rluvoitoare. Evreii ar trebui si imi urmezeexemplulgi sI ii repudieze. ca pe o ,,chesvreaca noi sdo percepem Oligarhia putea fi abitutd vina ar in acestmod, tiune evreiascd". cltre evreii nevinovati,pentru ca mai apoi tot ei sI cataProreaclianegativi ca ,,urd"gi ,,prejudecati". logheze banilor faptul creirii in mai cu seami rezidd blema a bog6(credit),carea dus la o incredibil[ concentrare oameni. liei gi puterii in mdinilecAtorva
303

,,De rapt,_creqtinismur lXji?"-,"

Aproapeoricine a cunoscut,,succesul" in societate, fie el evreu ori nu, trebuie, de voie ori de nevoie,sd colaboreze.cu oligarhiafinanciari mondiald.Instituliile noastrereligioase,culturale gi politice au fost subminate._ Aceastaexplici falsa calitate a vielii socialedin Occident. Sd ne amintim ce a spusHristos: Dumnezeu este iubire. Dumnezeu estemai puternicdecAt forfa satanici ce {ine lumea in robie. insd voia Lui nu poatefi impliniti dacdoamenii nu sefac lucrltori ai ei. Oricarear fi preful, mai mult ne va costadacdnu facem nimic. Belqugulde care ne bucurdm acum este parte a unui vechi complot de a momi qi inrobi omenirea.

EPILOG Ce se poate face? Triim intr-o epocl decadentlcarevrea solutii fadezordine' cile. Nu ai cum sd repari rapid o asemenea umanl de rasa puternici submineazd qi Oameniibogati 'a de la bancherilor 3oo de ani lncoic-e. Clica satanicd genetreptat ne degradeazi ;;t; 9i ne colonizea15...ln ral vorbind, ,,lideriit nogtri sunt complici la inrobirea noastrl. Oamenii care sunt promovali in domeniul cultural, politic qi al big business-uluisunt in cel mai rlu caz niEtetrdditori criminali qi pervergi,iar in cel mai bun caz nigte oportuniEti 9i ndtlrdi. Prezentanoastrd prosperitateare-rolul de a ne face sd ne complicem in iceasti stareqi de a devenidocili. esteo bdtilie dus[ pentru mintea qi sufleAceasta tul omenirii. Liniile frontului le constituie familia, rasa, religia gi naliunea.TrebuiesI ne educlm familiile, prieteni-i qi vecinii. Concetilenii noqtri sunt oameni bine-intenlionali, care au fost amigili. Ei reprezintl un uriaE adormit care trebuie sI fie trezit. Si ne aplrdm ideniitatea colectivi qi sI ne impotrivim tiraniei prin toate mijloacelelegale.Dac6 ei vor incerca s5 interzica adevirui (de exernplu,prin etichetareaca ,,discursinstigator la uri"), si ii sfidlm. Adevirul estetot ceeace coiteaz[; adevlrul este singurul lucru care ne va salva' Luciferienii sunt dependenli de inqelare. Evenimentul Milioane de oameni i-a demascat. de la rr septembrie curajoEiies in fat6' Oamenii realitate. teiibila au aflat noi avemo miq; la urmd, PAnd iEi fac apariliadezertori. care de protest pe care nu o sponsorizeazielitele. PAni la urm[, va exiJta un val de proteste care ii va face pe gi ai omului si deainapoi' Fielui Dumnezeu duEmanii caredintre noi are un dar deosebit.Jucali-vl rolul'
305

30.4

Anexe: BARBATIICU SUCCES I.A,FEMEI Caintr-o zicerezencu tAlc,birbalii careau succes la femei nu au nevoiede ele qi nu gi ie doresc.Nu se prefac.Pur Eisimplu nu au nevoiede eleqi nu le doresc. Testafi inversul acesteiformuldri. Sunt femeile atrasede bdrbalii carele adord?poatedoar pe termen scurt.InsI, in ultimd instanli, femeile.ru rrorie fie idealizate.-Vor sdfie percepute gi iubite pentru ceea cesunt ele de fapt. O femeiehdevdrati esteprin natura ei intrucAtvapasivd.Ea_ndddjduieqte c[ sopl ei ii va umple ASadar,nici pe departenu rAvneEte ca "i3f_{g_.e19. propria ei persoand. felul LUI si il constituie AceastdgAndireinleleapt[ mi-am insuEit_o mult preatardiv pentru a-mi puteaservidrept cdlluzl in viatq.J" pofida faptului cd nu mi-a lipsit nici istetimeasi nici o oarecare dozdde succes, milam irosit vihla sen_ timentald pozAndi-n postura disperatului care se injo_ seqtecergind.Am fost programatde mass-media gi de sistemul educalionalsi considersexul qi dragostea _ dar mai cu seamdsexul - ca pe niqte condilii"absolut necesare dezvoltdriimele personaleAm fost invdlat cd acestea erau celemai prelioaseexperienle pe carevia{a le are de oferit. cu alte cuvinte,am fost ut.u. i.rt.-o religie secularioculti caregravitain jurul... femeii. Egec programat sa, ,,ocultura,, atotstdpAnitoare . .Prinprogramarea a tintit cdtrerealizarea egecului vielii mele.M-a invl{at sd idealizez femeileatrrgdtoare,sd mr inchin inaintLa ,,aureilor de zei1e", sd am nevoieca ele sd mi defineas_ ci in personalitatea mea. in acelaqitimp, femeile au
306

fost programate s[ creadd cd ele sunt mai specialeEi mai importantedecAtsunt de fapt. in dinamicaheterosexualitdlii, femeileiEi investescso{ii cu putere prin cedareaputerii lor lumegtiEi primireain schimba puterii masculine,exprimatdsub forma iubirii. (Bdrbatii vor ins6, fhrl sI fie congtienputere;femeitevor dragoste.) ghidate sd tAnjeascidufost femeile au te de acestfapt, pe birba{i. pi putereqi si-i efemineze Femeileatrigltoare sunt arareori infhliqate intr-o lumind proast[ in filme ori la televizor.Din contri, recu gula este urmltoarea: forfa de seduclie echivaleazh superioritateamoral[. Daci weo persoandlipsiti de farmec este casti, sunt mari qanseca aceasta- birbat Nu-i delocde mirare cd am ori femeie- si fie maleficd. alergatdupl himere.Nu-i de mirare cd mariajelemele s-aucl5dit pe amdgiri. intr-un caHaide[i s[ analizdmaceast[chestiune dru mai extins Ei vom constatac[ lumea modernd nu qi-apropuss[ lucrezeconformlelurilor supremes[dite in noi de cdtre misteriosulCreatoral intregului univers. inadins ignord inerentelelegi naturaleqi morale carene societatea slnitoas[. Mai degrabd, asigurdo dezvoltare unui pe llcomiei satisfacerea modernl este focalizatl qi popularigrup de psihopali. Sefaceuz de ingelSciune tate nejustificatl pentru a-l trdda pe om gi a-L trdda pe O puteresatanicl extremde bine organizaDumnezeu. td, illuminalii, vor si suprime orice fel de idee a existenlei unui plan divin gi a unei alcltuiri universale.Vor sl rasaumand pentru nivelul moral Ei s[ degradeze scadX occiimperialismului inddritul se aflI ne coloniza.Ei a se Mondial5, dental,care acum,odati cu Noua Ordine intoarceimpotrivanoastri. de sex ca sI distragdoameniide la Ei se folosesc Esesteo funclie de reproducere. lor. Sexul maqinaliile penqi aurdfeericl stringen{i te inzestratcu o oarecare produceriisale.in locul unei scurtru a existasiguranfa
307

lafemei Bdrbafii cu succes weme cAt iubirea, chiar qi ceamai pldpAn,,.A.tAta dI, a blrbatului fatl de femeienu estedistrusd,mintea vileluasemenea esteca prinsi in niqtec5tuqe, acestuia lui caresugede la mamasa."(Buddha) in tinereteamea am fost la un moment dat cuprins de un zel religiosEi m-am gAnditsd mi fac monah. Am renunlat insd la acestgAnd,socotind cd eram ca un fel de hamburgerrumenit doar pe o parte. AtAta weme cAttAnjeamdupXiubireafemeii qi dupd sex,nu puteam fi tocmai pregitit pentru un asemeneapas. Acum am ajuns la 59 de ani gi am o cdsniciefericitl, dupi alte trei ratate. AvAndla activ nenumdrateore de amor qi analizAndcu sArguin{i femeia, pot spune cu siguranld ci sexulEi aventurile romantice sunt in mare parte o chestiune ce line de hormoni qi de programare mentali. Bdrba{ii nu au nevoiede femei ca si se implineascl pe plan spiritual. Au nevoiede ele doar ca sd iqi deaseamaci de fapt nu au nevoiede ele. Iubirea estesentimentul care creEteodatd cu trecereatimpului atunci cAndun blrbat qi o femeiese ininlelegeregi sprijin rein duh de incredere, tovlr5gesc ciproc. Orice alt fel de iubire esteadoratie,iar pe aceasta secadesd I-o dlm numai lui Dumnezeu. implinirea pentru un bdrbat vine din descoperirea scopului pentru care a fost creat qi din atingerealui. Dumnezeua rAnduit fiecirui b[rbat o misiune. Un birbat devinebdrbat in clipa in careincepe sd creaddin el insuqi gi nu pune mai presusde el niciun alt bdrbat gi nicio femeie.Acest gen de bdrbat nu are nevoie de femei decAtpentru a-l ajuta sd-qiduci misiuneala indeplinire. Acestaestebdrbatul adevirat pe care o femeie adevdratl gi-l doreqteallturi.

308

309

DE POSESIUNE" ,,SENTIMENTUL ESTEPARTEA CASATORIEI Recent,so{ia mea m-a intrebat de ce o iubesc.in loc de a enumera splendideleei calitdli, am rispuns simplu qi onest:,,Deoarece imi aparfii". Cu riscul de a fi politic incorect,voi afirma cd ceintelectului etc. Atmosferain carene ducem zileleesteins[ nocivi grad de posesie Siputere. (Uau! Casdvezi!) mai cred cd multe femei nutresc in inima lor $i dorinla complementard, anumeaceea de a ,,apar[ine" in intregime so{ului lor.

poatecontinua... Femeilor, daci suntefi ahtiate dupi independen-

CAndmeditezla cdsnicia mea,ceamai mare muldin simplul fapt ci solia mea este ,,a tumire izv-ordgte mea". Le facepe restul femeilor sd fie redundant".ttu

t6rAtali unul impotriva celuilalt. andThe CitY Sex

Origineaacestui,,sentiment de posesiune" estecAt se poate de reall gi de logicd. Bdrba[ii simt nevoia si ,posedepAntecele" so{iilor lor, pentru a se asiguracd
310 311

noastrene sunt sufletele-pereche, iar tipii nu sunt decAt niqtefiin{e cu caresd ne distrdm".

oorta in acestfel. Aidoma, unui bdrbat ii estepestepoaie sd nutreasci dragostefalx de o femeiecareil infruntd permanent. Sexulestesimbolul sacrual poseddriiheterosexuale, al intimit[tii qi exclusivit5lii. Cu cAt o femeie a-parcu line mai multor bnrbali din punct de vederesexual, adevdrat cu ca ea sd aparfinl vreodatd atAtscadqansele unuia singur. Nu 6stedeloco coincidenldfaptul cd producdtorul serialului Sexand the City, Darren Starr, estehomoseca pe ,,incapacitaxual. Eu am definit homosexualitatea tea de a realiza o legdtur[ permanent[ cu un membru de sex opus, cauzati de confuzia cu p-rivirela -propria identitate sexuall, rezultand de aici fixalia infantill". sunt supuqiingineriei socialepentru a se Heterosexualii caracterizdri. incadra acestei A posedain mod inteligent

gaj.eze.intr-o relalie gi sd se mlrit-e,qi, prin urmare,suferd din cauzafixa[iei infantile. insd, pe tot parcursul aventurilor lor, se consoleazd una pe iealalti in jurul
3L2

313

Dar sdfii cu bigare de seami sd nu te aventurezi in cdutareapropriei tale clone.in plus, sd preluieqtiviziunea ei asupralumii gi sdte bucuride difer-entele dintre voi. Primescscrisori de la bdrbati care se plAngci fe_ meile din via[a lor nu pot acceptaideeaexisteniei unei ""o-tlqiptii". $i ce dacl? Chiar wei ca nebuniasd cape_ te dubli propor[ie? Daci ceeace afirmim esteadevirat, va deveni evident pentru toatl lumea pAnd la urmj. Oameniicare poseddadevdrulnu trebuie sI il impunl altora cu forfa. Un alt exemplu. Refuz sd imi inchipui cd un bir_ bat poate sd insiste sr facd sex cu solia lui aaceaceasta nu are chef. Nu existi un mod mai rapid de a indepdrta o femeiede un bdrbatgi de o facesi iefuze sexultn"i_ dent, dacd ea nu wea niciodatdsex,mariajul esteGr_ minat.) Pj dg altd parte, un birbat nu trebuie si igi lase so{iasdse implice in activitdfi caresi o pericliter" p" eu ori cisnicia lor. Conchrzie CAndun birbat iubegteo femeie,el vrea ca ea si fie fericitS. El wea ca ea insigi si igi doreascd.i ii d; {inI lui. Nu spun cI toate cdsniciiletrebuie si fie astfel.Nu spun nici ch mariajul meu esteperfect.pani nu incerci pe pieleata, n-ai cum sd gtii cum e mai bine. Ceeace -func[ioneazi in cazultiu eite ceamai Uuneopliune. .Nu po! afirma cd multe cisnicii acoidd aten{ie ,sentimentului de posesiu-ne". Dar, daci nu gr"g"r", litatea-pecare birbalii trebuie si o cauteesterecepiivi""_ tgfea feminind, adjch capacitateaei de a iubi, a" "_ii $gu.i increderea,de a se abandonacu totul farte;";: lui ei. 314

Mesaie delacititori

a explodat precum o "bombi a adevirului>. Vi sunt foarte recunoscltoarecd v-a!i ridicat glasul impotriva feminismului, homosexualit[1iigi a multor altor lucruri din cultura noastrd care au un efect atAt de nociv asupra familiilor. tl voi ruga pe rabinul nostru sI publice idresa site-ului dumneavoastri in revista noastr6 siptlmAnald."(Jean) ,,Eupersonalmd simleam din ce in ce mai disperat vlzAnd evidentadomnie a rdului pe aceast[planetl; (Ian) mi-a[i insuflatun strop de nddejde." (Anonim) ochii. Mullumesc." ,,Mi-a!ideschis

mai clar..."(Eileen) ,*{rticolul tdu pune atAt de bine punctul pe i, !""4! upto"pe infricog[lor. Lucrurile despre car-evorbeqti " imfsuni cunoscutede foarte multl weme, dar nu am putut sX le exprim atAt de bine ca tine. i1i mullumesc (Charlene) pentru cd scrii qi spui adevdrul!"
315

,,DomnuleMakow, in primul rAnd vreau sI va mul{umesc. Articole dumneavoastrd m_augcut se imi vin in fire." (Alicia) ,,Savethemales.ca esteun site importantceprezin_ td o pfjdJ"rg? de mijloaceprin carecultul llluminaiia controlat/modelat societateiin trecut qi in prezenitrrticolele sale sunt {oafe- concise,uqo, h" ii i"irt" interesante/pline"iiit dni"lrride informa{ii)." (paceboor., tateadin Toronto) ,,Excelent site, domnuleMakow.Spercd o veti ti_ n9.tol aqamulti weme de acum inainte. N_am,.rirlt niciodatdplanul din spateleNoii Ordini M";ai"l.;d; mullumiti dumneavoastrd am acum o profundd i;iJ;: gere asupra sa Ei voi incepe usd rdspAndesc CuvAn_ tul!!!> Totul seleigl acum."(Moi*lcu nerdbdaresd vdd ce mai prezentali in ,,,A$tept ^ fiecare.sdptimAnd; este un fel de depend-enltffiil: saad,Singapore) ,,Credci materialul expuspe acestsite esteo lec_ turi-obligatorie de ceamai mur.i-portanfd p"rrtru ori_ ce tAnir cu mintea treazd., care inciarci sd igi d.lT prin jungla acesteiiumi. nxplicn cum std "roiurJ ;;t; cu Noua Ordine Mondiald,... pr".u- qi cum u i"nuu"_ {at migcareafeministd relalia dintre bdrbat si r"rn"i. ,i cum a dusla sftrAmarea unitdlii r".iti"i", a'"r"rl*.J_ asuprasocietilii in intresul rm sexula dus la denatuia_ la pervertirea societifii ... uit. Un material extrem de rlms Forum)
316

CUPRINS
Nota editorului............... 5 inainte ............:...::......:..::::..:....:.:..:................ cuvdnt 10 Despre autor.......... INTRODUCERE: Asaltul asuprasocietifii heterosexuale ..... PARTEA iT.ITAI: Femdndsm, comunisnr gdNouc Ordine M ondiald. -...... Betty Frieda n.,AiIami" era comunistd.......... Gloria Steinem.Cum s-afolosit CIA-uI defeminism ca sd destabilizeze societatea Feminismul rogu. Comunismul ameican gi orig inile emancipdriifemeilor Comunismul. inSeldciuneautopicd de pe WaII Street vaginului" . Impasul feminismului ,,Monoloagele Violenfa domesticd.Zorii statuluifeminist polisienesc Ordinul Illuminati. O conspiralie monstruoasd dincolo de oice imaginalie Femeil e in toiul luptei. Annata ridie fi2,fui aspru g ernthd tht .. Helen Gurley Brown. Transformarea femeilor in pr o stituatecorpor atiste ................ Lamentafie.,,Feminista din mine suferd" Feminismul poate fi tratat. Dacd este diagnosticat din timp. PARTEAA DOUA: Homosexualitatea Ei hetero-homosexualitatea intre a ne amigi gi a fi amdgili. Esteontprtaner&tgag malodiu? Fiatia turfintil5" Hayby gi Reuolt4ia |nmo) wnk persoanele gay. dinu,e Cdsitoria fucietata heterw)ald
13

39 43 49
55

6t 6S 7r 77 84 8Z 9o

95 I
105 113

seofidsubadiu
Frica de prddltorii gay.Confesiunileunui,homofob" ........... Propagandaprin literaturd,.,Un tramuai numit p ersecutar ea het er osexualilo r " Agenda homosexuali in campusul universitar. Iatd pddurarii g aA! ........... Irshad Manji. Reformatoarea musulmand lesbiand lucreazdpenlru Noua Ordine Mondiald

rr8 r23
127

3r7