Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Monografie filiasi

Monografie filiasi

Ratings: (0)|Views: 374|Likes:
Published by viorica badea
Monografie filiasi
Monografie filiasi

More info:

Published by: viorica badea on May 12, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/13/2013

pdf

text

original

 
Strategia de dezvoltare a ora
 ş
ului Filia
 ş
i__________________________________________
17
Cap.IVANALIZA MULTICRITERIAL
Ă
 PRIVIND STRUCTURA
Ş
I FUNC
ł
IILEORA
Ş
ULUI FILIA
Ş
I
Ş
I A TERITORIULUI PERIURBAN
4.1. POTEN
ł
IALUL MORFOLOGIC
Teritoriul ora
ş
ului Filia
ş
i
ş
i al localit
ăŃ
ilor rurale apar
Ń
in
ă
toare (Frato
ş
ti
Ń
a,Usc
ă
ci, Brani
ş
te, R
ă
carii de Sus
ş
i Bâlta) ocup
ă
valea râului Jiu imediat în avalde confluen
Ń
a acestuia cu afluen
Ń
ii s
ă
i Gilortul
ş
i Motrul
ş
i ariile intrerfluvialeadiacente.Ora
ş
ul
ş
i localit
ăŃ
ile rurale apar
Ń
in
ă
toare sunt a
ş
ezate pe stânga Jiului cuexcep
Ń
ia localit
ăŃ
ii Bâlta care se afl
ă
pe dreapta acestuia.Arealul administrativ al Filia
ş
iului ocup
ă
un relief variat care înglobeaz
ă
 lunca Jiului, terasele
ş
i fruntea interfluviilor de pe ambele p
ă
r
Ń
i ale râului.Caracteristica reliefului în arealul ora
ş
ului Filia
ş
i este dat
ă
de faptul c
ă
, înevolu
Ń
ia sa, Jiul s-a ab
ă
tut constant c
ă
tre sud-vest, s
ă
pând o vale asimetric
ă
, cuterase numai pe partea stâng
ă
 
ş
i versant abrupt, lipsit de terase pe parteadreapt
ă
(Fig.2).Albia major
ă
a Jiului, prezint
ă
un râu în stadiul de b
ă
trâne
Ń
e, caracterizatprintr-o lunc
ă
foarte larg
ă
, meandre divagante
ş
i despletiri, cu eroziunea lateral
ă
 foarte activ
ă
 
ş
i diminuarea la maximum a eroziunii verticale.Pe stânga râului, relieful coboar
ă
în trepte, de la podul piemontan alAmaradiei (35 - 200 m) la terasa 75 - 100 m, terasa 25 - 50 m, la lunca Jiului, iarpe dreapta, urc
ă
abrupt la podul piemontan al B
ă
l
ă
ci
Ń
ei.În acest areal, relieful este dezvoltat pe o structur
ă
litologic
ă
orizontal
ă
deduritate redus
ă
(nisipuri, argile, marne
ş
i loess) în care, carecteristicile reliefuluisunt impuse de roc
ă
 
ş
i de procesele complexe care se desf
ăş
oar
ă
la suprafa
Ń
aacestora (pluviodenudare, alunec
ă
ri, pr
ă
bu
ş
iri etc.) (Fig.3).
Lunca Jiului
În sectorul Filia
ş
i, Jiul desf
ăş
oar
ă
pe direc
Ń
ia NV – SE un curs foartemeandrat, pe o lunc
ă
ce are o l
ăŃ
ime de 3,5 -4,0 km, fiind ab
ă
tut mai întâi lâng
ă
 versantul drept, de la confluen
Ń
a cu Gilortul
ş
i pân
ă
la Schitu, apoi pân
ă
laR
ă
carii de Jos ajunge în zona median
ă
a luncii, pentru a se abate la margineastâng
ă
a luncii în dreptul localit
ăŃ
ii Tatomire
ş
ti.Pe dreapta râului, lunca vine în contact direct cu versantul relativ abrubt,care marcheaz
ă
limita Piemontului B
ă
l
ă
ci
Ń
ei, în timp ce pe stânga contactul cu
 
________________________________________Strategia de dezvoltare a ora
 ş
ului Filia
 ş
i
 18
interfluviul se realizeaz
ă
prin intermediul teraselor. Versantul drept al râului dintreGura Motrului
ş
i Schitu este afectat de alunec
ă
ri dintre care majoritatea active.
Fig.2 Harta geomorfologic
ă
a zonei Filia
ş
i
(Stroe R., 2003 
)
Albia minor
ă
 
Albia minor
ă
prezint
ă
depuneri de aluviuni sub form
ă
de ostroave, limbi denisip, grinduri de mal, mai mult sau mai pu
Ń
in fixate
ş
i cu în
ă
l
Ń
imi de 2 – 3 m, sauplaje laterale.L
ăŃ
imea albiei minore este variabil
ă
, de la 100 – 200 m pân
ă
la îngust
ă
ri de50 m l
ăŃ
ime, fiind prins
ă
între maluri înalte, estompate pe alocuri de depunerirecente
ş
i întrerupte de grindurile afluen
Ń
ilor. În zona Schitu apare în lunc
ă
unmartor de eroziune pe linia Schitu – R
ă
carii de Sus.Substratul luncii în zona Filia
ş
i este format dintr-un complex argilos –nisipos, sub care se afl
ă
un complex bazal din pietri
ş
 
ş
i bolov
ă
ni
ş
în masa denisip, care st
ă
pe argile marnoase romaniene.
 
Strategia de dezvoltare a ora
 ş
ului Filia
 ş
i__________________________________________
19
Terasele Jiului
Sistemul teraselor Jiului în aval de confluen
Ń
a cu Gilortul, sunt prezentenumai pe versantul stâng al v
ă
ii.Terasa de 15 - 20 m altitudine relativ
ă
, se dezvolt
ă
ca o treapt
ă
aproapecontinu
ă
de la Flore
ş
ti pân
ă
la Malu Mare, fiind întrerupt
ă
de la limita estic
ă
aora
ş
ului Filia
ş
i pân
ă
la R
ă
carii de Sus. Spre lunca Jiului, terasa este delimitat
ă
 de o frunte în general abrubt
ă
. Conul de împr
ăş
tiere al Frato
ş
ti
Ń
ei
ş
i cel comun alv
ă
ilor toren
Ń
iale Iapa
ş
i Apa Rece, coluvioneaz
ă
 
ş
i înal
Ńă
podul terasei. La est devalea Cârne
ş
ti se îngusteaz
ă
 
ş
i urc
ă
la 35 - 40 m altitudine unde este deformat
ă
 prin coluvionare.Forajul de la Filia
ş
i s
ă
pat în aceast
ă
teras
ă
, indic
ă
o structur
ă
format
ă
înbaz
ă
din nisipuri grosiere cu pietri
ş
 
ş
i bolov
ă
ni
ş
care stau pe fundamentul argilosde vârst
ă
romanian
ă
 
ş
i care suport
ă
nisipuri g
ă
lbui de circa 2 m grosime.Terasa de 65 - 75 m altitudine relativ
ă
, apare doar la R
ă
carii de Sus
ş
iR
ă
carii de Jos. Între valea Frato
ş
ti
Ń
ei
ş
i valea R
ă
c
ă
rele de la nord-vest de R
ă
cariide Jos, podul terasei este puternic fragmentat. Pe fundul v
ă
ilor evoluate ca:Valea Lung
ă
, Valea Iepii, Valea cu Ap
ă
Rece, care fragmenteaz
ă
terasa, se încrusteaz
ă
oga
ş
e corespunz
ă
toare adâncirii actuale a Jiului. Trecerea spreterasa inferioar
ă
se face în general lin.Terasa de 70 - 80 m este prezent
ă
doar între Frato
ş
ti
Ń
a
ş
i Filia
ş
i, fiindputernic fragmentat
ă
de v
ă
i toren
Ń
iale ramificate.
Fig.3 Profil transversal litologic în lunca Jiului între Bâlta
ş
i Filia
ş
i
(
Stroe, 2003 
)
Morfodinamica versan
Ń
ilor
Dezvoltarea proceselor geomorfologice actuale este strâns legat
ă
demorfologia reliefului reprezentat
ă
prin gradul de fragmentare pe orizontal
ă
,energia versan
Ń
ilor, lungimea
ş
i valoarea înclin
ă
rii acestora. Astfel, apare evidentfaptul c
ă
degrad
ă
rile se produc în general pe pante mai mari de 5
o
, iaramploarea lor cre
ş
te propor
Ń
ional cu declivitatea.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->