ndrumari privind managementul comportamentului

"Daca un copil se afla n clasa pentru a nvata, el nu-si lasa la usa clasei dificultatile, problemele personale, angoasele etc.; daca profesorul vrea sa fie eficient, el trebuie sa ofere raspunsuri la toate acestea. Toata gama dificultatilor traditionale (neatentia, distractibilitatea, raspunsuri inadecvate, comportamente perturbate s.a.) provin de aici, ceea ce demonstreaza ca eficienta nvatarii se bazeaza si pe alte variabile dect doar buna programare a stiintei de transmis."

(Paunescu si Musu, Recuperarea medico-pedagogica a copilului cu handicap mintal, Ed. Medicala, Bucuresti, 1990, p. 56) Munca de profesor poate fi uneori dificila. Profesorii trebuie sa coordoneze eficient clasele de elevi. Unii dintre acestia pot fi greu sau foarte greu de stapnit, pot prezenta tulburari emotionale sau comportamentale, clasa se poate transforma ntr-un "cmp de lupta". Energiile elevilor ce prezinta dificultati emotionale-comportamentale nu sunt investite n activitati constructive. Astfel, sarcina profesorului este sa directioneze energia elevilor de la un comportament nepotrivit la unul adecvat. Redirectionarea acestor energii nu este o sarcina usoara. Acest material si propune sa ofere o serie de sugestii prin care profesorul poate gestiona mai eficient "problemele" clasei. Printr-un management al comportamentului, profesorul poate preveni/ evita dezvoltarea unor situatii conflictuale n clasa, promovnd climatul adecvat studiului. Putem sa ne imaginam urmatoarea situatie: Domnul Georgescu, profesor la o scoala din reteaua SAM, se afla la ora. Trece peste lipsa de entuziasm a clasei, ncercnd sa-si predea lectia ct mai bine. Eforturile sale sunt zadarnicite din start, petrecnd mai mult timp cu monitorizarea si ndrumarea comportamentului elevilor d 17417w2221r ect cu predarea propriu-zisa. n cele din urma reuseste sa focalizeze atentia elevilor asupra lectiei. Este concurat, din nou, sonor, de cei doi elevi (cunostinte vechi) din ultima banca . Cum ar putea reactiona domnul Georgescu? Le-ar putea spune: "Nu este cea mai buna modalitate de a te face remarcat la ora mea " sau "Sunteti obraznici, cum va permiteti sa-mi faceti galagie " sau "Aveti chef de vorba, vorbiti cu mine. Ce ati pregatit pentru astazi? " sau "stiti, am mai discutat subiectul acesta. Va rog, faceti si voi liniste" sau nu le-ar spune nimic, ignorndu-i pur si simplu, dupa care s-ar nfuria si i-ar duce la director. Se poate remarca ca domnul Geogescu are multe solutii la dispozitie. Dumneavoastra ce i-ati recomanda? De fapt nici una dintre solutiile pe care le are la dispozitie nu-l poate ajuta prea mult, nici una dintre ele nu-i garanteaza ca astfel de probleme nu se vor repeta n clasa. n plus exista riscul de a dezvolta o solutie ce mentine problema.

Astfel, domnul Geogescu poate tipa la ei, i poate ameninta. Neremarcnd o schimbare si repeta solutia, caznd n capcana de a face mai mult din acelasi lucru, agravnd chiar problema. Dezamagit de ncercarile sale, considera ca a ncercat absolut totul, fara rezultat, si dezarmeaza, numind (considernd) acei elevi "needucabili, obraznici .". Ne putem imagina cum se simte domnul Georgescu ? Acesta experimenteaza o serie de emotii negative, se simte furios, dezamagit, frustrat, emotii care i afecteaza, de fapt, eficienta ca profesor. Repetndu-se n timp aceste situatii, domnul Georgescu ajunge se sa ndoiasca de competentele sale didactice. Responsabilitatea pentru aceste comportamente inadecvate o va atribui, totusi, n ntregime elevilor. Astfel, domnul Georgescu va adopta o atitudine criticaagresiva fata de elevi, elevii vor raspunde persevernd n aceste conduite inadecvate, considerndu-l pe domnul Georgescu nedrept, acesta si va intensifica reactia negativa.. ntr-un final se va ajunge la un cerc vicios al nvinuirilor si al acuzelor. Putem spune ca domnul Georgescu este ntr-un impas. n general se considera ca, atunci cnd un profesor nu poate stapni clasa, acesta este un "profesor slab", i se (si) atribuie tot felul de defecte profesionale sau de caracter. O atitudine gresita, deoarece controlarea unui grup de elevi este o activitate extrem de dificila si cere anumite abilitati, care pot fi nvatate si exersate. Revenind la domnul Georgescu, nu ar trebui sa-i fie teama sa accepte ca exista elevi pe care nu-i poate controla. Primul pas ar fi sa accepte ca se confrunta cu o problema si sa-si asume responsabilitatea de a o depasi. Din pacate, nu exista o solutie miraculoasa, care sa-i garanteze ca poate reusi sa schimbe peste noapte calitatea relatiilor pe care le-a stabilit, reducnd n mod spectaculos incidenta comportamentelor perturbatoare n clasa, modificnd eficienta nvatarii si predarii n clasa. Exista, nsa, o serie de aspecte ale managementului comportamentului care i permit exersarea de noi deprinderi cognitive si comportamentale, dezvoltndu-si abilitatile didactice. Cele mai importante aspecte ale managementului comportamentului sunt: dezvoltarea unor credinte realiste; abordarea pozitiva a comportamentului; interiorizarea principiilor managementului comportamentului; tehnici de promovare a comportamentului dorit.

Credinte realiste - un alt mod de a privi relatia profesor-elev

Prin traditie, profesorii i-au privit pe elevi ca pe niste receptori pasivi de cunostinte. Ei au presupus n mod automat ca au dreptul de a fi autoritari si ca pot conduce elevii fara ca acestia sa protesteze. Multi profesori cred ca daca se concentreaza pe calitatea relatiei lor

cu elevii apare pericolul de a-si pierde autoritatea. Numai ca aceasta conceptie limiteaza considerabil procesul educativ. Studiul, materia nu este ceva ce poate fi "predat" ca un ziar sau o sticla de lapte. Studiul a avut loc mereu natural si cel mai eficient prin interactiunile dintre oameni. Se realizeaza prin comunicare si prin dezvoltarea relatiilor pozitive. Felul n care profesorii si explica comportamentele indezirabile ntlnite determina reactia pe care o adopta: conduita este etichetata ca obraznica, reactia va fi de pedepsire a elevului (efect resimtit de elev: ostilitate, resentimente fata de profesor, sunt sanse de a persevera n aceste comportamente); aceeasi conduita este etichetata ca o problema, reactia va fi de a o trata (profesorul nu-si asuma responsabilitatea, "cazul" fiind pasat specialistilor). Daca o consider o greseala inerenta procesului de nvatare, reactia va fi sa ajut elevul prin promovarea situatiilor ce l ncurajeaza sa-si asume responsabilitatea pentru propriile decizii (comportamente). Munca de profesor are parte si de astfel de provocari. Comportamentul elevilor nu poate fi controlat n mod direct. Poti sa-i controlezi pe ctiva, dar nu pe toti. Ce se poate controla n schimb este raspunsul emotional la comportamentul elevilor. Controlndu-ti raspunsul, poti influenta comportamentul elevilor, dar nu-l poti controla (daca alegi sa-i raspunzi unui copil cu calm, ntr-o maniera rationala, este putin probabil sa ai parte de o confruntare). Profesorii eficienti au n vedere atunci cnd predau nu numai programa scolara, ci si deprinderi sociale si emotionale. Desi nu pot controla n mod direct comportamentul elevilor, n schimb l pot influenta prin: construirea de relatii pozitive; prezentarea clara a ordinii de zi; fixarea si mentinerea unor asteptari ridicate; consecventa.

Cnd influenta esueaza ocazional, pot controla alegerile pe care elevii le fac, prin formularea clara a consecintelor. Dezvoltarea unor credinte realiste fata de elevi permite profesorului promovarea unui comportament pozitiv n clasa:

O abordare pozitiva a comportamentului

Este ntodeauna o placere sa intri ntr-o clasa si sa vezi elevii lucrnd atenti, toti stiind ce au de facut, profesorul plimbndu-se lejer printre ei pentru a le oferi asistenta, atunci cnd este necesar, totul ntr-o atmosfera pozitiva si ncurajatoare pentru elevi. ntr-o astfel de clasa att predarea ct si nvatarea sunt efective si eficiente. Atingerea unui asemenea nivel de functionare este posibila numai daca profesorul si rezerva timp pentru a planifica si implementa cu consecventa procedurile si regulile prin care sa conduca clasa (vezi capitolul urmator: Managementul comportamentului. Manualul formatorului, Regulamentul clasei). Abordarea pozitiva nseamna:

afirmatii, reguli si ndemnuri pozitive, n dauna celor negative; folosirea constanta a laudelor si recompenselor (recunoasterea progresului, ncurajarea sunt recompense); stimularea exersarii deprinderilor sociale de care au nevoie elevii pentru a avea succes; redirectionarea elevilor spre succes dect sublinierea greselilor.

Daca ti oferi suficient timp si oferi suficient timp elevilor tai si esti constant n ncercarile tale, vei remarca o schimbare majora, elevii se vor ncadra n planul comportamental pe care-l propui, scaznd semnificativ frecventa comportamentelor neadecvate.

Principii ale managementului comportamentului

Principiile ti permit sa-ti controlezi raspunsul emotional fata de elev, urmarind prentmpinarea si reducerea comportamentelor inadecvate. Cel mai eficient control comportamental limiteaza posibilitatile de aparitie a unui comportament inadecvat. 1. Propuneti-va promovarea comportamentului adecvat Aplicati recompensele, sanctiunile si consecintele n mod consecvent. Realizati un echilibru ntre sanctiuni si recompense. Oferiti-i elevului alternative pentru a-l nvata sa-si asume responsabilitatea pentru actiunile sale. Oferiti alternative la confruntare. Asigurati-va ca stiti la cine sa apelati daca aveti nevoie de ajutor. 2. Separati comportamentul (inadecvat) de copil Comportamentul este inacceptabil, nu elevul. Catalognd elevul ca "rau" se poate ntmpla ca el sa devina rau. ncurajat, elevul poate nvata sa-si mbunatateasca comportamentul. Comportamentul adecvat, totusi, ar trebui ntotdeauna asociat cu persoana. Exemplu: "Felul n care ti-ai realizat tema demonstreaza implicarea si perseverenta ta. Felicitari!"

3. Oferiti-i alternative de comportament Greselile pot fi privite ca o parte a procesului de nvatare. Promovarea alternativelor de comportament presupune: a) oferirea posibilitatii ca elevii sa faca alegeri privind comportamentul lor; b) stimularea alegerilor potrivite; c) aplicarea consecintele alegerii lor. Exemplu: "Andrei, daca alegi sa continui sa vorbesti cnd predau, vei alege sa fii mutat singur n banca/n prima banca. Fa o alegere mai buna, acum. Multumesc". Mesajul transmis este ca elevul este responsabil pentru alegerea facuta, prin oferirea unei arii limitate de alegeri si prezentarea consecintelor, evitndu-se astfel un conflict direct, oferindu-i sansa de a adopta un comportament adecvat.

4. Concentrati-va pe comportamentul primar Imaginati-va situatia n care un elev ntrzie la ora. n momentul n care intra, profesorul l ntreaba de ce a ntrziat, iar elevul ofera o serie de scuze mai mult sau mai putin plauzibile. Comportamentul primar (n cazul nostru "ntrzierea la ora") este acela care are loc primul si care declanseaza n general reactia adultului. Comportamentul secundar (n cazul nostru scuzele pe care le ofera pentru ntrziere) se realizeaza pentru ca elevul sa se simta mai bine si pentru a distrage atentia de la greseala pe care a facut-o, nu este neaparat un atac la adresa profesorului. Comportamentul secundar poate fi verbal sau non-verbal. Focalizarea pe comportamentul primar accentueaza ideea ca elevul are la dispozitie alternative de comportament si este responsabil pentru ceea ce face. Focalizarea pe frustrarea indusa de comportamentul secundar nrautateste si mai mult lucrurile. 5. Construiti n mod activ ncrederea elevului si relatia cu acesta Unor elevi (mai ales daca sunt adolescenti) le este greu sa se relationeze cu adultii sau sa aiba ncredere n acestia. Relatiile pozitive profesor-elev sunt de o importanta centrala n educatie si managementul comportamentului.

 Stabilirea si rentarirea limitelor, pastrndu-ti promisiunile, fiind consecvent n asteptari sunt modalitati prin care poate fi dezvoltata o relatie puternica cu elevii. O relatie buna implica contacte pozitive (prin semne non-verbale pozitive sau verbale). Exemplu: "Ai rezolvat corect problema. Excelent! Bine facut! (non-verbal: zmbet, nclinare a capului)." Comportamentul care este urmat de o consecinta pozitiva este mult mai probabil sa se repete. Oamenii realizeaza mult mai multe lucruri atunci cnd au ncredere n sine si n cei de lnga ei. 6. Modelati comportamentul pe care-l asteptati de la elev Profesorul este un model pentru elevi. Rezolvarea cu calm a conflictelor este unul dintre cele mai importante modele de comportament. Calmul, predictibilitatea si siguranta sunt abilitati cheie care trebuie modelate. 7. Nu abandonati niciodata o problema importanta Atunci cnd le oferiti alternative de comportament elevilor, nu faceti exceptii de la consecintele stabilite, fie pozitive, fie negative. Acordarea unei recompense pentru un comportament adecvat arata ca va pasa si ca va respectati cuvntul dat. Aplicnd o consecinta negativa, adoptati o atitudine pozitiva n ce priveste comportamentul viitor. 8. Depuneti efort pentru a remedia si restabili relatia cu elevul atunci cnd aceasta s-a deteriorat Nu uitati ca elevii s-ar putea sa fie n continuare stresati sau reticenti n urma sanctionarii primite. Fiti gata sa le acordati mai mult timp si sa repetati ncercarile dumneavoastra de a mentine o atitudine pozitiva. Daca nu-i acordam elevului sansa de a-si remedia comportamentul, relatia cu acesta se va degrada.

Tehnici de promovare a comportamentului asteptat

Plan de disciplina n 9 pasi Profesorul centrat pe pedepse, ca singura modalitate de a impune comportamentul asteptat, poate obtine n cele din urma linistea si disciplina pe care si le doreste, dar

disponibilitatea elevilor de a nvata este inhibata. Desi este mai simplu pentru profesor sa stabileasca controlul asupra elevilor printr-o atitudine autoritara, apelnd la pedepse si amenintari, la nivelul elevilor aceste reactii negative nu fac dect sa activeze mecanismele de aparare. De fiecare data cnd profesorul se comporta calm si asertiv cu elevii are mai multe sanse de a reduce comportamentele inadecvate. n continuare este prezentat un set de metode ce pot ajuta n prevenirea si corectarea comportamentelor distructive n clasa. 1. Focalizeaza-te asupra celor care au un comportament adecvat Oricnd este posibil, concentreaza-te mai nti asupra acelor elevi care au ales sa se comporte adecvat, apreciindu-i verbal, ignornd n acelasi timp elevii care se comporta neadecvat. "Bravo, mi place ca ai ales sa fii atent si sa iei notite. Multumesc" Daca ceilalti elevi adopta acest comportament, apreciaza-i pentru aceasta schimbare. Daca unii dintre elevi persista cu respectivul comportament nepotrivit, poti sa-i directionezi asupra sarcinii.

2. Utilizeaza indicatiile pozitive Indicatiile pozitive urmaresc sa foloseasca comportamentul pozitiv din clasa pentru a-l transmite si colegilor. Exemplu: observi un elev care nu se conformeaza sarcinilor stabilite. Lnga acesta se afla un elev care are un comportament adecvat. Te plasezi lnga el si-i spui: "Mircea, multumesc ca ai nceput sa lucrezi de unul singur. Foarte bine." Nicolae, din banca sa, deschide cartea si caietul. Recunosti aceasta schimbare prin zmbet, spunnd: "Multumesc, Nicolae". 3. Utilizeaza aproprierea fizica Exemplu: observi ca Marius nu se implica n rezolvarea sarcinii, asa ca te deplasezi spre acesta, oprindu-te spre a ncuraja ctiva elevi care se concentreaza asupra sarcinii. "Razvan (trei banci distanta de Marius), lucrezi atent. Bravo!" Continui sa naintezi spre Marius: "Sorin (o banca distanta), mi place ca lucrezi bine de unul singur." Curnd Marius se va concentra asupra exercitiului; apreciaza-l pentru aceasta alegere.

Acordarea unei atentii exagerate unor comportamente indezirabile provoaca n cele din urma comportamentul pe care ncearca sa-l limiteze. Acesti trei pasi au n comun faptul ca nu se acorda prea multa atentie comportamentelor indezirabile (tactica ignorarii), se folosesc n mod indirect elevii care au un comportament adecvat, care este recunoscut si apreciat de profesor, ca model ce este preluat de restul elevilor. 4. Utilizeaza ntrebari pentru a-i redirectiona ntrebarile aparent dezinteresate pot fi solutii eficiente de refocalizare a atentiei elevilor. Exemplu: te apropii prietenos de unul sau mai multi elevi, ncercnd sa nu dai atentie comportamentului acestora. Le poti adresa o ntrebare prietenoasa: Cum merge? Aveti nevoie de ajutor? Silvia, ai nevoie sa verific ce ai facut pna acum?" Pleci de lnga ei spunnd "Am sa ma ntorc peste cinci minute sa vad ce ati facut pna acum".

5. Repeta-i directia Dndu-i elevului indicatii privind comportamentul, asteptati cteva secunde pentru a-i permite sa adopte comportamentul solicitat. Exemplu: observi ca Maria s-a oprit din activitate. Te deplasezi repede lnga banca ei: "Maria, as prefera sa continui sa raspunzi la ntrebari, multumesc". Nu te astepti la o ncuviintare imediata, pleci de lnga ea pentru a-i da cteva secunde pentru a-si modifica comportamentul. Cnd Maria revine asupra exercitiului, te deplasezi spre banca ei pentru a aprecia aceasta schimbare.

6. Redirectioneaza comportamentul elevilor Pentru a nu pierde timpul n controverse (polemici) provocate de comportamentul secundar urmareste sa-i redirectionezi asupra sarcinii. Exemplu: observi ca Mirela si Adela vorbesc n timpul orei, nefiind atente. Te deplasezi lnga eleve: "Mirela, Adela as prefera sa ncetati sa mai vorbiti si sa fiti atente." Mirela raspunde: "Doar o ntrebam pe Adela ce a scris. Am ramas n urma. " (comportament secundar).

Raspunsul tau: "mi dau seama ca ai ales sa completezi unde ai ramas n urma si nu poti astepta pna la sfrsitul lectiei (recunoastere a situatiei), dar chiar acum prefer sa fiti atente (redirectionare), multumesc (ntaresc expectanta)".

7. Da-i posibilitatea sa-si reaminteasca regulile Reamintirea prieteneasca a regulilor din clasa ta se poate dovedi o strategie eficienta care evita confruntarea. Referirea la reguli ca "regulile noastre" permite o abordare impersonala a problemelor de disciplina. Exemplu: "Corina, reaminteste-ti regula noastra de a nu jigni pe ceilalti! Mi-ar placea s-o urmezi. Multumesc." 8. Ofera-i alternative clare Prezentnd consecintele continuarii unui comportament nepotrivit, transmiti responsabilitatea alegerii elevului. Exemplu: Observi ca Maria si copiaza tema la matematica pentru ora viitoare. Te deplasezi catre ea si, calm si asertiv, prezinti consecintele continuarii acestui comportament: "Maria, as prefera sa alegi sa deschizi caietul si sa fii atenta (restabilirea directiei). Daca alegi sa nu fii atenta vom discuta acest lucru la sfrsitul orei (prezentarea consecintelor). Deschide caietul si ia notite, multumesc (ntaresc expectanta)".

9. Foloseste consecintele stabilite Daca elevul continua sa faca alegeri nepotrivite, poti aplica consecintele stabilite. Exemplu: "Maria, ai ales sa discutam la sfrsitul orei (aplic consecintele). Acum fii atenta si rezolva exercitiul, multumesc. Cnd elevul adopta un comportament adecvat, repara relatia printr-o ncurajare.

". .Multumesc." Utilizarea frecventa a acestei expresii, finaliznd orice solicitare (indicatie) facuta elevului, ar putea parea pretentioasa si exagerata, dar: promoveaza bunele maniere n clasa, acolo unde profesorul este cel mai important model; nu impune comportamentul, dar arata ntr-un mod ferm si politicos ce se asteapta de la elev;

induce cu o mai mare probabilitate comportamentul dorit . Fiind exprimat dupa fiecare solicitare si nu dupa adoptarea comportamentul dorit de profesor, cresc sansele de a se adopta acest comportament prin crearea unei presiuni asupra elevului care este apreciat pozitiv, n avans, pentru comportamentul ce se asteapta a fi adoptat.

Alte aspecte ale unui management al comportamentului

Pozitionarea n spatiul clasei, mobilitate Locul unde te pozitionezi n clasa poate avea un impact semnificativ asupra eficientei tale ca profesor. Daca nu ai fost atent pna acum la acest lucru, tine cont de urmatoarele sugestii: Nu te pozitiona doar n fata clasei (la catedra), restul salii va deveni teritoriul elevilor. Misca-te prin clasa, stabileste-ti toata clasa ca teritoriu. Cnd esti n fata, pozitioneaza-te catre unul dintre colturile clasei de unde poti observa elevii mai bine dect daca ai sta n mijloc. Du-te la elev cnd vrei sa-i corectezi comportamentul, nu ncerca sa intervii din cealalta parte a clasei. Nu invada spatiul personal al unui elev. Daca te apropii prea mult, vor creste sansele de a transforma disciplina ntr-o confruntare.

Scurt si simplu Uneori suntem tentati, atunci cnd ne confruntam cu diverse probleme de comportament, sa ne revarsam frustrarea (ntemeiata, de altfel) asupra elevului, ntr-un lung monolog ineficient. Exemplu: "Ion, deschide caietul si rezolva exercitiul. Multumesc." n loc de: "Ion, ai uitat sa-ti faci tema. Daca ai petrece mai putin timp cu prietenii tai facnd tot felul de tmpenii si ai fi atent mai mult la lucrurile cu adevarat importante n viata, s-ar putea sa iasa totusi ceva bun din tine. Acum, deschide caietul si rezolva exercitiul."

Da sfaturi nainte de avertizare Este o tehnica simpla prin care se evita o confruntare directa cu un elev. Dndu-i sfaturi legate de felul n care se comporta, se creeaza oportunitati ca elevul sa-si asume responsabilitati personale.

10

Exemplu: "Aurel, daca nu ncerci sa rezolvi de unul singur, s-ar putea sa-ti fie greu la lucrare." "Marian, daca vorbesti urt cu colegii, s-ar putea ca acestia sa refuze sa te mai ajute la matematica." Foloseste limbajul pozitiv Utilizarea negatiilor n activitatea cu elevii poate provoca reactii de respingere din partea acestora. Indicarea comportamentului dorit permite o mai mare confirmare a acestuia. Exemplu: " Carla, mi-ar placea sa alegi sa lucrezi n liniste. Multumesc ." Este o indicatie care are un efect mai puternic dect: "Carla, te rog, nu te mai agita atta. "

11