Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Tatuaje

Tatuaje

Ratings: (0)|Views: 17|Likes:
Published by Neculai Alex
asdas
asdas

More info:

Published by: Neculai Alex on May 12, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/26/2013

pdf

text

original

 
Despre tatuje1
CUVÂNT C
Ă
TRE CRE
Ş
TINII ORTODOC
Ş
IDESPRE TATUAJE
Motto:
 
 „Iar dac
ă
robul va zice: îmi iubesc st
ă
 pânul, s
ă
-i g
ă
ureasc
ă
 urechea st
ă
 pânul 
 ş
i-l va robi pe veci“  
(Ie
ş
irea 21: 5-6)
 .
 
 „În trupul vostru s
ă
nu face
ţ 
i t
ă
ieturi pentru sufletele mor
ţ 
ilor, nici s
ă
scrie
ţ 
i pevoi cu împuns
ă
 turi de ac 
(tatuaje)
“ 
 
(Levitic 19: 28)
 .
 
Preot Ioan
 
Iubi
ţ
i credincio
ş
i,
Tatuajul, str
ă 
vechi mod de exprimare simbolic
ă 
, este întâlnit în ceamai mare parte a lumii, excep
ţ
ie f 
ă 
când China. Fie c
ă 
este o emblem
ă 
 valoric
ă 
, fie o marc
ă 
de infamie, el este un semn de apartenen
ţă 
la unanumit grup.De multe ori în autobuz, în tramvai sau pe strad
ă 
a
ţ
i v
ă 
zut pebra
ţ
ul unui b
ă 
rbat
„desenat 
ă
o femeie sub care st
ă 
scris un nume subo inim
ă 
s
ă 
getat
ă 
, sau orice altceva. Dar tatuaje nu-
ş
i fac numaib
ă 
rba
ţ
ii, ci
ş
i femeile. Acum a devenit o mod
ă 
 
ş
i cei mai mul
ţ
i tinerisunt victime sigure ale modei. Dar, dac
ă 
mul
ţ
i se tatueaz
ă 
, trebuie s
ă 
-iimi
ţ
i
ş
i s
ă 
-
ţ
i faci
ş
i tu neap
ă 
rat cel pu
ţ
in unul dac
ă 
nu mai multe ???Primii purt
ă 
tori de tatuaje din România au fostpu
ş
c
ă 
ria
ş
ii. Procedeul folosit de ei diferea complet de orice metod
ă 
profesional
ă 
 cunoscut
ă 
: cu ajutorul unui ac obi
ş
nuit se introducea past
ă 
de pix sub
 
Despre tatuje2
piele, dup
ă 
un contur desenat anterior. Acest mod de lucru, curezultate atât de urâte
ş
i neigienice, a avut o influen
ţă 
nefast
ă 
asuprapercep
ţ
iei românilor despre arta tatuajului.
Istoria tatuajului
Tatuarea nu este nicidecum o practic
ă 
modern
ă 
.
„Cel mai detemut“.
Aceasta este traducerea aproximativ
ă 
a cuvântului polineziancare definea tatuajul. Unii speciali
ş
ti sus
ţ
in c
ă 
exist
ă 
anumite indiciicare arat
ă 
c
ă 
tatuajul a ap
ă 
rut înc
ă 
din preistorie. Omul dinNeanderthal vopsea cu ro
ş
u sau cu ocru osemintele mor
ţ
ilor
ş
i leinciza într-un desen regulat. Se presupune c
ă 
 
ş
i viii foloseau aceea
ş
imetod
ă 
. S-au descoperit mumii egiptene
ş
i libiene tatuate, mumii careaveau o vechime de câteva sute de ani înainte de Hristos. Potrivitcercet
ă 
torului
Steve Gilbert:„Cel mai vechi tatuaj cunoscut, esteun desen care îl reprezint
ă
pe zeul Bes.
 
În mitologia egiptean
ă
,Bes era zeul volupt
ăţ
ii
ş
i al petrecerilor“.
Acest tatuaj apar
ţ
ine uneifemei care a tr
ă 
it în timpul celei de-a 11-a dinastii a Egiptului
antic(cca.2000 de ani î.d.Hr.).
Tehnica ornament
ă 
rilor corporale a fost semnalat
ă 
de istorici înmai multe culturi ale lumii de la triburile maori, la eschimo
ş
i, la vechiiegipteni
ş
i pân
ă 
la indieni.
 Multe
 
 triburi de amerindieni
obi
ş
nuiau s
ă 
-
ş
i tatueze corpul
ş
ifa
ţ
a. Tehnicile de tatuare erau diferite de la o zon
ă 
la alta.Amerindienii introduceau diverse culori în t
ă 
ieturile pe care
ş
i le
ă 
cuser
ă 
anterior. Aceea
ş
i metod
ă 
o foloseau
ş
i triburile din Tunisia,Aiwu din Japonia, Ibo din Nigeria
ş
i Chantal din Mexic.
 Eschimo
 ş
ii
 
ă 
ceau în
ţ
ep
ă 
turi cu acul prin care era tras un fir de a
ţă 
îmbibat înpigment. În diverse zone ale Polineziei, Malaeziei
ş
i Microneziei,pigmentul era introdus în piele lovind u
ş
or un instrument care sem
ă 
nacu un cârlig.
 În Europa
, tatuajul a ap
ă 
rut în a doua jum
ă 
tate asecolului XVIII, odat
ă 
cu expedi
ţ
iile c
ă 
pitanului Cook.Dac
ă 
înantichitate sclavii erau însemna
ţ
i pe frunte, mai târziu în perioadacomer
ţ
ului cu sclavi semnul apartenen
ţ
ei era gravat cu fierul ro
ş
u pepiept. Fugarii erau marca
ţ
i cu o floare de crin. Semnul a fost men
ţ
inut
ş
i mai târziu, în Fran
ţ
a. Cine nu î 
ş
i aminte
ş
te de celebrul personaj allui Dumas, Milady de Winter, cea care avea pe um
ă 
rul drept semnul
 
Despre tatuje3
„V“.
Floarea de crin sau
„V“-ul erau semnele derecunoa
ş
tere pentru ho
ţ
i,
 iar
condamna
ţ
ii la galere aveau pe bra
ţ
 tatuate literele „GAL“.
Abolirea definitiv
ă 
a înfier
ă 
rii nu s-a produsdecât odat
ă 
cu apari
ţ
ia cazierului judiciar.
 Ş 
i grecii
 
 î 
ş
i însemnauprizonierii cu o cucuvea.
Câteva sute de ani mai târziu, nazi
ş
tii aplic
ă 
 metoda tatuajului ca semn de recunoa
ş
tere a unei categorii depopula
ţ
ie supuse unei pedepse de cele mai multe ori, nemeritate.
 Prizonierii din lag
ă
 rele de concentrare naziste
aveau marcat peantebra
ţ
ul stâng un num
ă 
r matricol corespunz
ă 
tor celui din registrulde eviden
ţă 
al lag
ă 
rului, precedat de litera „D“, dac
ă 
era vorba de unevreu. Pentru realizarea marc
ă 
rii se folosea un fel de tampon avândnumere
ş
i litere formate din ace mici, care era înmuiat în cerneal
ă 
.
 
Moarte
ş
i rena
ş
tere
Despre tradi
ţ
ia de sute de ani a tatuajelor s-ar putea scrie tomuri întregi. Ei vor s
ă 
se simt
ă 
unici într-o lume standardizat
ă 
 
ş
i pentruaceasta trebuie s
ă 
-
ş
i schimbe înf 
ăţ
i
ş
area. Cu mii de ani în urm
ă 
 tatuajul indica o anumit
ă 
pozi
ţ
ie social
ă 
sau juca un rol protector. În„Levitic
(19:28)
sau a treia carte a lui Moise“ se spune
:
 
„Pentrumor
ţ
i s
ă
nu v
ă
face
ţ
i t
ă
ieturi pe trupurile voastre, nici semne cu împuns
ă
turi 
(tatuaje)
 s
ă
nu face
ţ
i pe voi. Eu sunt DomnulDumnezeul vostru“.
 
Ca
ş
i machiajul, tatuajul este f 
ă 
cut pentru aatrage aten
ţ
ia, a seduce sau a agresa privitorul, a-l preveni sau a-l
ţ
inela distan
ţă 
. Spre deosebire îns
ă 
de machiaj, care este numai o„podoab
ă 
“ efemer
ă 
, tatuajul este definitiv, încrustat în piele,
ş
ipresupune un aranjament definitiv
ş
i total.Celor doi regi ai Marii Britanii, Eduard al VII-lea
ş
i George alV-lea li se datoreaz
ă 
recunoa
ş
terea
ş
i aprecierea tatuajului ornamental japonez. Aceasta a devenit foarte la mod
ă 
în vremea celor doi regi.Din acest motiv mae
ş
trii japonezi au deschis saloane în porturi
ş
i înmarile ora
ş
e: Londra, Hamburg; apoi la New York, San Francisco etc.Adev
ă 
rate opere de art
ă 
, aceste tatuaje ornamentale japonezefascineaz
ă 
prin ciud
ăţ
enia
ş
i frumuse
ţ
ea lor.Primul tatuaj electric s-a realizat în 1894 în SUA care a devenit în scurt timp centrul de influen
ţă 
al tatuajelor.Cei care le realizeaz
ă 
  încep s
ă 
se perfec
ţ
ioneze din ce în ce mai mult. În prezent, în occident,

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->