Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
37Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Curs Zoolog Nevert I

Curs Zoolog Nevert I

Ratings:

0.0

(2)
|Views: 10,961|Likes:
Published by lady_olgutsa

More info:

Published by: lady_olgutsa on Apr 11, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOC, TXT or read online from Scribd
See More
See less

06/20/2013

pdf

text

original

 
Introducere
Zoologia nevertebratelor este o ramură a biologiei care se ocupă cu studiul animalelor lipsite decoloană vertebrală, grup care reprezintă cea mai mare parte a vieţuitoarelor de pe Pământ, atât ca număr de specii cât şi ca număr de grupe taxonomice.Importanţa deosebită a zoologiei în general - ca şi a botanicii - a revenit în atenţia specialiştilor după o perioadă de câteva decenii în care atenţia lumii ştiinţifice a fost atrasă de câteva ramuri “de vârf”ale biologiei, deosebit de spectaculoase sub aspectul descoperirilor - genetica, biologia celulară şimoleculară, biofizica, ecologia.Odată însă cu avansarea studierii unor zone mai puţin cercetate sau chiar necercetate din anumitezone terestre şi mai ales a Oceanului Planetar, şi de dezvoltarea ecologiei din ultimele decenii, s-a ajuns laconcluzia surprinzătoare în aparenţă că suntem departe de a cunoaşte toate speciile de organisme de pePământ, cum se credea la un moment dat la mijlocul secolului XX (moment care a marcat un regres alcercetărilor de sistematică).Pentru exemplificarea nivelului la care ajunsesecunoştinţele asupra lumii vii la sfârşitulsecolului XX, redăm în tabelul 1 situaţia comparativă a speciilor inventariate la începutul anilor ‘90, dintoate grupele taxonomice. Se poate observa astfel ponderea pe care nevertebratele o reprezintă în regnulanimal şi nu numai. Cu toate acestea, situaţia prezentată în tabel este departe de a fi cea reală.Astfel, nu numai că se descriu în continuare specii noi pentru ştiinţă într-un asemenea ritm încâtcifrele pe care le avem în prezent (2000) la dispoziţie sunt de mult depăşite. Studii de inventariere a unor ecosisteme tropicale a dus la concluzia surprinzătoare că în pădurile ecuatoriale trăieşte un numă enormde specii necunoscute din punct de vedere ştiinţific. Faptul că deocamdacunoaştem extrem de puţindespre fundurile oceanice, nu numai din zonele abisale ci chiar de pe platformele continentale (despreaspectul scoarţei terestre acoperite de apă ştim în prezent mult mai puţin comparativ cu ce cunoaştemdespre satelitul nostru natural, Luna, sau despre planete precum Marte sau Mercur...), şi că au fostdescrise recent complexe faunistice extraordinare în apropierea izvoarelor termale submarine de mareadâncime nu lasă nici o îndoială afirmaţiei că şi în domeniul vieţuitoarelor marine suntem departe de acunoaşte toate tipurile de organisme.Câteva exemple în acest sens sunt edificatoare. La începutul anilor ‘80 erau inventariate circa 1,5milioane de specii de vieţuitoare (microorganisme, plante inferioare şi superioare, ciuperci, animale uni şi pluricelulare) şi specialiştii credeau că acestea ar reprezenta cel puţin jumătate din numărul total de speciiexistente în prezent pe Terra, în prezent nici un specialist - fie el microbiolog, zoolog sau botanist - nu semai îndoieşte de faptul că numărul total de specii de pe Pământ se află cuprins undeva între 10 şi 100 demilioane, ponderea cea mai mare revenind artropodelor, şi dintre acestea, insectelor.
Tabelul 1 - Numărul speciilor descrise la începutul anilor 1990Nr.Grupa taxonomicăNr. de specii inventariate1.
Virusuri
1 000
2.Bacterii
4 000
3.Protozoare
30 000
4.Protofite (alge unicelulare)
27 000
5.Plante
270 000
6.Ciuperci
72 000
7.Animale
1 320 000
8. - Spongieri 10 0009. - Celenterate10 000
1
 
10. - Plathelminti 20 00011. - Nematode25 00012.Moluşte70 00013.Anelide (viermi inelaţi)12 00014. - Artropode1 085 00015. Crustacee40 00016. Arahnide 75 00017. Insecte950 00018. Coleoptere 400 00019. Diptere 120 00020. Hymenoptere 130 00021. Lepidoptere 150 00022.Echinoderme(arici de mare, stele de mare, s.a.)6 00023.Cordate46 00024. - Peşti22 00025. - Amfibieni 4 00026. - Reptile6 50027. - Păsări9 67228. - Mamifere4 327In fiecare an se descriu circa 10 000 de specii noi pentru ştiinţă (fără să luăm în calcul descrierilespeciilor care mai devreme sau mai târziu se vor fi dovedit sinonimii) şi se estimează că în actualul ritmde lucru, ne vor trebui secole pentru a reuşi să inventariem în întregime vieţuitoarele de pe Terra, bineînţeles, dacă mediul natural al acestora nu va fi profund alterat mai înainte de către om. De exemplu,anual se descriu circa 1700 de specii de fungi şi circa 120 de specii de bacteriiPrimul pas în relansarea cercetărilor de inventariere a fost făcut de entomologul american TerryErwin de la Institutul Smithsonian, specialist în coleoptere, care la începutul anilor ‘80 a efectuat cercetăriîn comunităţile de insecte din coronamentul unei
 singure specii de copac
(
 Luehea seemannii
) din pădureaecuatorială din Panama. Utilizând insecticide şi determinând materialul colectat a constatat că un marenumăr de specii de coleoptere din cele 1200 inventariate erau necunoscute pentru ştiinţă. Pe de altă parte,cea mai mare parte a coleopterelor sunt strict specializate, astfel că se poate calcula cu oarecare precizienumărul
estimat 
de specii de coleoptere strict specializate. Tinând cont că circa 126 - 160 de specii decoleoptere sunt strict specializate pentru coronamentul unei singure specii de copac iar în pădureaecuatorială există peste 50 000 de specii de arbori, s-a ajuns la cifra de 8 milioane de specii de coleoptere pentru întregul coronament al pădurilor ecuatoriale. Ori, cum coleopterele reprezintă doar 40% dininsectele care populează coronamentul pădurilor ecuatoriale s-a ajuns la cifra de 20 de milioane de speciide insecte. Mai mult, studii anterioare au demonstrat că numărul de insecte din coronamentul pădurilor ecuatoriale este de circa două ori mai mare în comparaţie cu cel al speciilor care trăiesc la suprafaţasolului. In acest mod,
numai pentru pădurile ecuatoriale şi tropicale
se ajunge la o cifră de
30 demilioane de specii de insecte
!!!Circa 10 ani mai târziu faţă de cercetările lui Erwin, doi specialişti americani în biologie marină -Fred Grassle şi Nancy Maciolek - şi-au publicat studiile asupra faunei marine bentale de pe fundurileoceanice cu adâncimi cuprinse între 1500 şi 2500 de metri din partea de nord-est a Statelor Unite (zonaDelaware - New Jersey – deci o zonă relativ intens cercetată). Din cele 798 de specii de nevertebrateinventariate, 58% erau specii noi pentru ştiinţă!Efectuând studii statistice şi în acest caz, se estimează că pe întreaga suprafaţă de 300 km
2
ocupată defundurile oceanice trăiesc cel puţin
10 milioane de specii de nevertebrate
.In acest mod a devenit evident că în condiţiile în care în prezent ecosistemele naturale suntdegradate de om într-un ritm alarmant, accelerarea studiilor de inventariere reprezintă o necesitatestringentă de care s-au convins nu numai specialiştii în biologie şi ecologie, ci şi factorii de decizie politică.
2
 
Clasificarea lumii vii
Inainte de a trece la prezentarea efectivă a principalelor grupe de animale nevertebrate, trebuie săfacem unele precizări. Organismele vii care trăiesc în prezent pe Terra nu pot fi studiate individual decâtcu mare greutate. Practic, numărul lor enorm şi marea lor diversitate face imposibilă pentru un singur omacumularea de date referitoare la totalitatea vieţuitoarelor.Existenţa însă a unor trăsături comune, permite gruparea organismelor de acelaşi tip într-o singurăcategorie, şi astfel, familiarizându-ne cu aceste trăsături vom putea recunoaşte poziţia unei vieţuitoareoarecare în lumea vie.Pentru analiza vieţuitoarelor, specialiştii fac apel la două ramuri ale biologiei: sistematica şitaxonomia.
Sistematica
este ramura biologiei care are ca obiect descrierea şi denumirea vieţuitoarelor -diversitatea lumii vii - stabilind relaţiile filogenetice dintre acestea.
Taxonomia
(sau taxinomia) reprezintă teoria şi practica clasificării vieţuitoarelor. Termenul a fostintrodus de botanistul elveţian De Candolle şi derivă de la cuvintele greceşti
taxis
- aranjament şi
nomos
-lege).Cu alte cuvinte, dacă sistematica descrie şi denumeşte vieţuitoarele, taxonomia le aranjează însisteme de clasificaţii.Trebuie adăugat însă şi faptul că un mare număr de biologi nu fac o distincţie prea clară întresistematică şi taxonomie, considerându-le noţiuni sinonime.In biologie se lucrează cu
categorii sistematice
sau
categorii taxonomice
, care includ organismelede acelaşi tip. Aceste categorii sunt ierarhizate pe mai multe nivele. Cele mai des utilizate în biologie sunturmătoarele categorii: specia, genul, familia, ordinul, clasa, încrengătura şi regnul.
Specia
- termen introdus de savantul englez John Ray, este categoria de baîn studiulorganismelor vii animale şi vegetale (mai puţin a virusurilor, bacteriilor sau drojdiilor). Specia grupeazăindivizi care se pot împerechea între ei pentru a da naştere unor urmaşi fertili. Nu este neapărat necesar catoţi indivizii unei specii să arate la fel - există la foarte multe specii diferenţe foarte mari între sexe.
Genul
grupează toate speciile de acelaşi tip, similare sau strâns înrudite.
Familia
cuprinde maimulte genuri apropiate. Totalitatea familiilor de acelaşi tip formează
ordinul
, iar ordinele asemănătoaresunt grupate în
clase
.
 
In
 
sfârşit, clasele sunt grupate în
 încrengături
(phylumuri) iar mai multeîncrengături formează un
regn
.Pe lângă aceste categorii taxonomice, sunt frecvent utilizate şi altele - unele în mod curent, alteledoar pentru anumite grupe de organisme.Astfel există o serie de categorii taxonomice infraspecifice, cum sunt formele, aberatiile, rasele -fiziologice, geografice, ecologice, subspeciile sau infraspeciile. In cadrul comunităţilor taxonomiceinfraspecifice, distincţia între rase şi subspecii este extrem de greu de precizat pentru un mare număr despecii. Din aceată cauză, de multe ori termenii de rasă şi subspecie sau infraspecie sunt consideraţisinonimi, existând însă şi cazuri particulare.
Formele
sunt variante morfologice, fiziologice sau de altă natură care apar în mod normal în orice populaţie din cauze naturale. Multe specii de lepidoptere au forme cu desenele închise la culoare extinse -forme melanice - sau dimpotrivă - reduse; mamiferele şi păsările din zonele arctice au două formesezoniere - cu blana sau penajul alb iarna şi închis vara.
Aberaţiile
apar accidental în cadrul populaţiilor naturale ca urmare a acţiunii unor factori de mediu. De exemplu, la multe tipuri de insecte pot apareindivizi de talie mică în comparaţie cu talia normală a speciei; la fluturi, dacă nimfele sunt supuse acţiuniiunor temperaturi mai scăzute decât în mod normal pot apare uneori modificări radicale ale desenului.
Rasa fiziologi
este o categorie de organisme din cardul unei specii care diferă de restulindivizilor speciei printr-o anumită trăsătură fiziologică, şi nu prin habitus. De exemplu, în Marea Neagrăs-a descris o rasă de midii -
Mytilus galloprovincialis
- care trăiesc pe funduri mâloase la adâncimi mari şicare din cauza condiţiilor particulere de mediu se reproduc o singură dată pe an comparativ cu midiile dinzona de ţărm care se reproduc de două ori.
Rasa geografi
(sau
subspecia
)
 
este o grupare de indivizi din cadrul unei specii izolaţireproductiv de alte comunităţi prin bariere geografice care împiedică schimburile de indivizi. Dacă însă se
3

Activity (37)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
winslor liked this
Elena Marian liked this
paraschiv54 liked this
paraschiv54 liked this
Skepsis Dooh liked this
Chiparca Dana liked this
Ana Armeanic liked this
Liviu Avram liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->