JUUtjUL ICLCV/lvtttrui

teu. in luncile celorlalte riuri predomina lacuriie de mean-dre, cele mai cunoscute fiind.' Lacul lui Savin pe valea Cla-nitei, L. Coadc Beleiugului pe valea Teleormanului, L. Bodu-rului, Lccul lui Colin, L Savu, L. Bo/doWnesti si L. Belciug pe valea Ciinelui, Lacul lui Stan pe valea Burdea, L. Sarata pe valea Urlui, Balta Saratd, Lacul Mare, L. Ust/ubei, L, V73-dei pe riul Calmatui etc. Lacuriie artificiale sint repre-zentate prin numeroase iazuri construite pe riurile Tecuci, Tinoasa, Ciinelui, Clani^a, Bratcov, Nanov, Gauriciu, Vijistea^ etc. din bazinul Vedea precum si pe riurile Calmatui, Urlui/ Giavacioc, Cilnistea etc. Se apreciaza ca in 2 jud. se gasesc cca 170 de iazuri cu p supr. totala de cca 20 km si un vol. de cca 37 3 mil. m . in afar5 de iazuri in cadrul jud. exista si citeva helestee amenajate in : luncile riurilor, cum sint cele de la Vitanesti, Magura si L. Suhaia. CM. APELE SUBTERANE. Acestea sint inmagazinate in depo-zitele de nisipuri si pietrisuri ale Stratelor de Fratesti, la a'dincimi de cca 20 m si in depozitele aluviale nisipo-argiloase de terasa si de lunca, la adincimi de 05 m. CLIMA. Unitati climatice. Jud. Teleorman apartine in intre-gime sect, cu clima continentals (tinutului climatic al Cim-piei Romane). Regimul climatic general. Se caracterizeaza prin veri foarte calde cu precipitatii moderate ce cad adesea sub forma de averse si prin ierni reci, cu viscole mai rare decit in jud. dinspre E si cu frecvente intervale de incalzire, care provoaca topirea stratului de zapada si implicit discon-tinuitatea lui. Radiatia solara globala. Inregistreaza valori cuprinse 2 2 intre 125,0 kcallcm 'an in partea de N a jud. si 127,5 kcallcm -an in partea de S. Acestea situeaza Teleor-manul printre jud. cu un ridicat potential de energie solara. Circulatia generala a atmosferei. Este caracterizata prin frecventa mare a advectiilor de aer temperat-oceanic din V si NV, mai ales in semestrul cald si prin frecventa, de asemenea, mare a advectiilor de aer temperat-continental din NE si E, mai ales in semestrul rece. La acestea se adauga patrunderile mai putin frecvente ale aerului arctic din N, ale aerului tropical-maritim din SV si S si ale aerului tropical-continental din SE si S. Temperatura aerului. Cu toata uniformitatea reliefului de cimpie, intre partea de S a jud., mai joasa (apartinind C. Burnas) si extremitatea nordica, mai inalta (apartinind C. Gavanu-Burdea), apar dife-rentieri termice sensibile. Mediile anuale inregistreaza 11,5C la Turnu Magurele, 10,8C la Alexandria si 10,5C la limita nordica a jud. Mediile lunii celei mai calde, iul., sint de asemenea mai ridicate in S (23,4C la Turnu Magurele) decit in partea centrala (22,7C la Alexandria) sau in cea nordica (cca 22,0C) a jud. Mediile lunii celei mai reci, ion., coboara sub 3,0C in jumatatea nordica ajud. (3,2C la Alexandria) si ramin superioare acestei valori in jumatatea sudica ( 2,3C la Turnu Magurele). Maximele absolute au depasit 40,0C in tot cuprinsul jud.: 42,9C la Alexandria (5 iul. 1916), 42,4C la Zimnicea (20 aug. 1945), 41,7C Rosiori de Vede (20 aug. 1945), 41,4C la Turnu Magurele (17 aug. 1952) si 40,6C la Slavesti (17 aug. 1952). Minimele absolute au coborit pina sub 30,0C in tot jud. atingind -34,8C la Alexandria (24 si 25 ian. 1942), 34,6C la Rosiori de Vede (25 ian. 1942) si -34,0C la Videle (25 ian. 1942). Apropierea Dunarii are la Turnu Magurele efecte atenuatoare, minima termica absoluta necoborind sub 30,0C (30,CC in ziua de 24 ian. 1942). Numarul mediu anual al zilelor de inghet este substantial mai scazut in lunca Dunarii (88,2 zile la Turnu Magurele) decit pe cimpia care alcatuieste restui jud. (107,5 zile la Alexandria). Poten-tialul termic mai ridicat din lunca Dunarii se datoreaza nu numai latitudinilor si altitudinilor ceva mai mici decit in jumatatea nordica a jud. ci si influentei apelor fluviului, care contribuie in mod hotaritor la crearea unui topocli-mat specific. Precipitatiile atmosferice. inregistreaza cres-teri usoare de la S catre N odata cu cresterea altitudinii reliefului. Cantitatile medii anuale totalizeaza 583,7 mm la

Dracsenei, 562,0 mm la Rosiori de Vede, 530,6 mm la Alexandria si 517,6 mm la Turnu Magurele. Cantitatile medii lunare cele mai marl cad In iun. si sint de 85,3 mm la Dracsenei; 81,8 mm la Rosiori de Vede, 78,9 mm la Alexandriasi 73,5 mm la Turnu Magurele. Cantitatile medii lunare cele mai mici cad in febr. si sint de 32,5 mm la Dracsenei, 31,4 mm la Rosiori de Vede, 30,8 mm la Turnu Magurele, 30,2 mm la Alexandria. Majoritatea precipitatiilor cad in semestrul cald avind foarte frecvent caracter de aversa. Cantitatile max/me cozute in 24 de ore au totalizat 144,2 mm la Alexandria (16 iul. 1907), 118,0 mm la Dracsenei (4 iul. 1939), 105,0 mm la Turnu Magurele (5 sept. 1904), 105,0 mm la Rosiori de Vede (14 iul. 1901). Stratul de zapada. Este discontinuu atit in timp cit si in terit. Durata medie anuala este mai mica de 40,0 zile in partea sudica a jud. (mai ales in lunca Dunarii) si mai mare de 40,0 zile in par-tea nordica, ceva mai inaita. Grosimile medii decadale ating valori maxime de 5,5 8,0 cm in ian. si febr. Vinturile. Sint influentate de relief mai ales in extremitatea sudica a jud. unde valea Dunarii constituie un mare culoar de ghidare a curentilor atmosferici. Frecvente/e medii anuale inregistrate la Turnu Magurele atesta aceasta influent! prin predominarea vinturilor dinspre V (26,8%) si E (18,9%). O frecventa relativ mare au si vinturile din NE (11,0%). Frecventa medie anuala a calmului insumeaza 20,0%. Viteze/e medii anuale pe cele opt directii cardinale si inter-cardinale variaza intre 1,3 si 4,4 m/s, cele mai mari reve-nind directiilor cu frecvente maxime din V si E. S.C. SOLURILE. jud. Teleorman dispune de soluri cu fertilitate naturala ridicata (fond funciar 539,8 mii ha). De la S spre N, aproape sub forma unor fisii regulate, se succed cernoziomuri (pe terasele Dunarii), cernoziomuri cambice (levigate), cernoziomuri argiloiluviale, soluri brune roseate (inclusiv pod-zolite), vertisoluri si, cu totul local (in bazinul superior ai Cilnistei, pe terasele inferioare ale Dunarii si Vedei), varian-tele afectate de hidromorfie ale unora dintre acestea (cer-noziomurilor si cernoziomurilor cambice); in partea de S si centrala a jud., aceste soluri s-au format pe depo-zite ioessoide, iar in partea de N pe depozite ar-giloase. Pe stinga Vedei, in aval de confluen^a cu Teleor-manul, pe cca 1 200 ha, apar soluri nisipoase in mare parte cultivate cu vita de vie. O mare raspindire o au aluviunile si solurile aluviale (cca 78 000 ha); se intilnesc de-a lungul Dunarii (local gleizate), in lunca Oltului, Vedei si Teleormanului. Pe unele vai mai inguste au fost semnalate laco-visti, iar saraturi (soloneturi), cca 2 500 ha, atit pe Vedea si Teleorman, cit si in lunca Dunarii, la N de Ciuper-ceni. Condi^iile de sol si relief au permis cultivarea pe scara larga a solurilor; fertilitatea solurilor, relativ buna in S, se diminueaza treptat spre N, factorul [imitativ al productiei agricole fiind textura grea a solurilor asociata cu formarea de exces temporar de apa in sol. Conditiile de relief permit executarea mecanizata a tuturor lucrarilor agricole, indeosebi in zona solurilor argiloase din N jud. Desi fac-torii pedoclimatici ai jud. sint dintre cei mai favorabili, folosirea intensiva a fondului funciar mentinein actualitate problema aplicarii unei agrotehnici adaptate cond i'fii lor de sol si a unei administrari rationale de ingrasaminte chimice si, eventual, amendamente pe solurile acide din N (cca 45 000 ha); in aceeasi zona se impune afinarea adinca a vertisolurilor si solurilor brun-roscate argiloase (cca 200 000 ha), asociate cu masuri de eliminare a exce-sului de apa temporar, realizindu-se astfel o mai buna aera-tie si insusiri mai favorabile de retinere si cedare a apei; extinderea irigarii culturilor, in special, in partea de S a jud., insotita de o agrotehnica si chimizare corespunza-toare conditiilor de. sol si culturii irigate, precum si de

727