You are on page 1of 13

CALIN ANDREI EMIL GRUPA 1

Codul de etic al poliiei

I. Introducere

I.1. Coduri de etic ale poliiei Romane

O bun parte din ceea ce se scrie a propos de poliie, const n descrierea manierii sale deaciune, n diverse situaii. Exist tendina de a nu trata, cu excepia procedeului moralizator,chestiunea de a ti cum "ar trebui" s acioneze poliitii, ceea ce ar presupune o formulare clara valorilor i normelor ateptate de la poliie, ntr-o societate modern, democratic. Dispoziiile"Codului de etic al poliiei" pun ntr-un mod precis, bazele unui anumit cadru i acesttext nu poate fi mai oportun. Numeroase ri ncep, actualmente, cu reorganizarea poliiei lor, n scopul de a promova i consolida valorile democratice. Ele se preocup, deasemenea, de asigurarea normelor comune, n materie de poliie, dincolo de graniele naionale,att pentru a satisface ateptrile romanilor care, din ce n ce mai mobili, i doresc s se poat baza pe un tratament uniform, echitabil i previzibil din partea poliiei, ct i pe consolidareacapacitilor lor de cooperare i deci de eficacitate, n lupta mpotriva criminalitiiinternaionale. Dispoziiile Codului sunt formulate n spiritul obiectivuluiPoloitiei Romane,care urmrete realizarea unei uniti ct mai mare ntre membrii si.Este suficient s se reflecteze, o clip, la rolul poliiei ntr-o democraie, pentru a se putea evalua pertinena unui cod de etic pentru poliie. Cetenii rilor democrate au organizat statele, nmaniera de a se garanta o libertate maxim privind respectarea legalitii. De asemenea sistemelede justiie penal au fost dezvoltate n scopul garantrii libertii individuale i securitii. nsocietile democratice, guvernate de principiul legalitii, poliia ndeplinete funciiletradiionale de prevenire, de lupt i de detectare a criminalitii, de ocrotire a linitii publice, derespectare a legii i ordinii publice i de protejare a drepturilor fundamentale ale individului. Maimult, n cadrul acestor societi, poliia asigur diverse servicii cu caracter social, care sprijincelelalte activiti. Pentru a duce aceste misiuni la bun sfrit, ea beneficiaz de o largcapacitate de iniiativ. n statele democrate, poliia contribuie la meninerea valorilor democraiei i ea nsi este penetrat de aceste valori. n general, publicul accept i chiar aprob exercitarea autoritii legale a poliiei atta timp ct aceasta este perceput candeplinindu-i misiunile ntr-un mod etic acceptabil i are obiective valabile i democratice.Cnd aceste condiii sunt ndeplinite, poliia este ndreptit s se atepte ca publicul s aibncredere i s-i ofere ajutor i sprijin n exercitarea funciunilor menionate. Aceast concepie, privind exercitarea atribuiilor poliiei n democraii, reprezint punctul central al politiei romane.Chiar dac un cod de etic poliieneasc nu este dect prima etap al acestui ntreg proces, caretinde s aplice norme comune n domeniul activitii de poliie, n absena acestuia, un astfel de proces are puine anse de reuit. Proiectnd bazele normelor de etic, un cod de deontologie poliieneasc este ndreptit s faciliteze identificarea problemelor etice, permind o mai buncapacitate de nelegere, o analiz mai aprofundat i o soluionare fr efort. El incit, de altfel,la punerea unor

probleme privind valorile pe care le respect poliia, att n privina organizrii,ct i n privina aplicrii adecvate a acestora. Noiunile fundamentale pentru poliie, cum ar fi cele de loialitate, de imparialitate, de discreie

i de profesionalism, nu pot dect s beneficieze de abordarea comun din punct de vedere alsemnificaiei i deci al nelegerii pe care o poate permite un cod.Acesta poate, n plus, s ajute la formularea normelor personale de comportament, bazndu-se pesentimentul mndriei c aparine unei structuri de poliie. Acest aspect este important, n mod particular, pentru tinerii angajai, care trebuie s cunoasc de la nceput valorile fundamentale car definesc i conduc munca lor. Aceast precizare a noilor angajai reaminteste importanacodurilor de comportament n formarea poliitilor. n absena unor astfel de referine obiectiven materie de norme i valori, sarcina personalului de instruire este mult mai dificil. Originea iautoritatea normelor trebuie explicate i aprate, cu riscul ca ele s rmn locale i s reprezinteun singur formator, adugnd c un cod de deontologie poliieneasc este preios la toate nivelelede formare.Cum s-a menionat mai sus, serviciile de poliie sunt considerabil sprijinite n aciunea lor, chiar dac beneficiaz de aprobarea i colaborarea strns a publicului. Este vital pentru acesta dinurm, s fie asigurate, ntr-o manier responsabil, serviciile pentru exercitarea crora, poliiaeste investit cu o autoritate considerabil i cu o capacitate de iniiativ, asigurndu-i acesteiamonopolul unei coerciii legitime. De aceea, publicul are nevoie de garanii. Un cod de etic poliieneasc, beneficiind de o larg publicitate, poate, punnd n lumin normele, finalitile ivalorile, care sunt cele ale poliiei, s contribuie la consolidarea ncrederii publicului i lambuntirea relaiilor i cooperrii sale cu poliia. Aceleai norme, delimitnd clar gama icmpul de aciune ncredinate poliiei, contribuie la protejarea acesteia de ntrebri nejustificate,inutile, insistente i mai ales, la limitarea riscurilor unor ncalcari n serviciu. Un cod de etic poate, n plus, s fie un instrument de reglare la nivelul organizrii interne a poliiei. Acesta este una dintre caracteristicile remarcabile ale "Codului de etic al poliiei". n definirea normelor valorilor i cadrului etic minim, acesta poate ndeplini o funciede reglementare, prin cel puin 4 mijloace, meninnd astfel un control de calitate al personalului poliiei (cuprinznd i civili); uurnd exercitarea actului de comand, gestiunea i supervizarea;responsabiliznd cadrele structurii; elabornd norme pentru reglementarea delicatelor conflicteinterne.n ceea ce privete posibila influen asupra practicii poliieneti, un cod de etic al poliieirecomand cea mai bun practic pentru forele de ordine i constituie o versiune specific a principiilor de conduit cotidiene, inspirate din bunul sim. Cuvntul "etic" poate avea mai multesemnificaii, cea mai acceptat, fiind cea definit de Aristotel. Este vorba despre disciplinacritic, care are drept obiect conduita i convingerile etice cotidiene. Acesta nu este sensul doritn titlul "Codul de etic al poliiei". Societile moderne i poliiile lor sunt organizateconform unui principiu dublu de diviziune a muncii i de cooperare. Oamenii sunt ocupai cu unnumr mare de activiti specializate. Dac viaa lor cotidian se bazeaz pe reguli comune deconduit, au, n acelai timp, nevoie de cunistiinte si orientri specifice in cadrul exercitriimeseriei i atribuiilor lor. Aceasta se datoreaz faptului c munca lor implic aspectele particulare ale comportamentului uman, care dezvluie dilemele etice cu care ei sunt confruntaintr-un mod constant i c ei trebuie s le rezolve, dat fiind profesia lor. Este, mai ales, cazulacelora care lucreaz n serviciile publice, cci publicul ncredineaz bunstarea sa profesionitilor. n acest context, cuvntul, "etic" trimite la acest ansamblu de valori, principii iexigene, care permit reglementarea exercitrii unei profesii. Este important de remarcat c"etica", luat n acest sens, reprezint o tentativ de adaptare a eticii cotidiene nevoilor idilemelor unei

structuri publice. n acest sens, este "etica" utilizat n "Codul de etic al poliiei".Obiectivul poliiei respectarea Statului de drept - este de a acoperi dou sarcini distincte, dar unite ntre ele: aceea de a supraveghea la aplicarea legilor fundamentale ale Statului, asigurnd o

situaie generat de linite public i sarcina comun, de a se limita strict la puterile ce-i suntconferite, abinndu-se de la orice act arbitrar i respectnd libertile i drepturile individuale alecetenilor.Respectarea statului de drept nu implic nu numai preocuparea pentru ceea ce s-a fcut, ci si maiales maniera n care se face. n exercitarea atribuiilor sale, poliia trebuie s respecte dreptulsubiectiv, inclusiv libertile i drepturile omului i de s evite de a actiona ntr-o manierarbitrar sau ilegal. Aceasta este fundamental pentru un stat de drept i, deci, pentrusemnificaia i obiectivul misiunii poliiei, n democraie.Statul de drept presupune nainte de toate, c cei care fac, interpreteaz i aplic lege se supunacestei legi. n ali termeni, poliia trebuie s depind de legile pe care le aplic. Prin aceasta serecunoate poliia unui stat cu adevrat democratic: ea se supune aleceiasi legi pe care s-a angajats o apere. Rolul poliiei n aprarea i ocrotirea preeminenei dreptului este att de important, cdeseori se poate astfel aprecia stadiul unei democraii, observnd comportamentul poliiei.Codul de etic al poliiei are drept scop furnizarea unui ansamblu de principii i liniidirectoare pentru obiectivele, atribuiile i controlul poliiei n societile democratice, n care serespect statul de drept i este ntr-o mare msur, influenat de Convenia Drepturilor Omului. Codul caut s formuleze recomandri specifice i s defineasc necesitile poliiei i msurile indicate pentru a-i permite s-i conduc misiunea exigent i delicat de prevenire i detectare a criminalitii, de pstrare a legalitii i ordinii ntr-o societate civil,democratic. Chiar dac Recomandarea este destinat n primul rnd guvernelor, principiiledirectoare sunt redactate astfel nct s poat de asemenea servi drept surs de inspiraie celor care se ocup de chestiuni de tip poliist, la un nivel mai concret. I.2. Istoricul "Codului de etic al poliiei " Guvernul Romaniei s-a interesat foarte devreme de probleme privind poliia. Aceasta, ntr-adevr, joac un rol att de important n legtur cu protecia valorilor fundamentale ale politiei(democraie pluralist, Statul de drept i drepturile omului, adaptat dezbaterilor privind rolul poliiei ntr-o societate democratic.Curtea european a Drepturilor Omului a stabilit o jurispruden considerabil. Pe de alt parte,Comitetul european pentru prevenirea torturii (CPT), pedepselor sau tratamentelor inumane saudegradante a elaborat principii directoare importante pentru poliie. Carta social european i jurisprudena sa cuprind principii referitoare la drepturile sociale i economice ale personaluluide poliie. Comisia European mpotriva rasismului i intoleranei (ECRI) a elaborat n domeniulsu de competen, principii n atentia poliiei. n schimb, Comisia european pentru democraie(Comisia de la Veneia) a adoptat texte despre aspectele constituionale ale poliiei. Grupul deState mpotriva corupiei (GRECO) are drept sarcin evaluarea administraiilor naionale, printrecare poliia, sub aspectul coruptiei.Poliia trebuie, deopotriv, s rspund ateptrilor autoritilor locale i regionale, din punct devedere al problemelor de insecuritate urban . Poliia i relaiile interetnice constituie o alt problematic, ce reine atenia. Guvernul Romaniei a desfurat activiti destinate s sensibilizeze poliia privind aspectele muncii sale care

vizeaz drepturile omului. Activitile au permis practicienilor politisti i specialitilor n drepturile omului, reprezentanilor statelor iorganizaiilor nonguvernamentale s se aplece, mpreun, asupra problemelor drepturilor omului,n contextul profesional al poliiei. Printre rezultatele concrete ale acestei munci, poate fimenionat formarea personalului de poliie n materie de drepturile omului i un mare numr dedocumente, manuale, n legtur cu poliia i drepturile omului.

CODUL

de etica si deontologie al politistului

(Aprobat prin HG nr. 991/2005 publicata in Monitorul Oficial nr. 813/7 sept. 2005)

CAPITOLUL I. Domeniul de aplicare si principii generale

Articolul 1. Responsabilitate si demnitate Respectarea principiilor si a regulilor din prezentul cod reprezinta o datorie de onoare a politistului.

Articolul 2. Domeniul de aplicare (1) Prezentul cod stabileste regulile de conduita a politistului in exercitarea atributiilor profesionale care decurg din legislatia aplicabila personalului Ministerului Administratiei si Internelor. Orice persoana poate pretinde politistului respectarea acestor reguli de conduita in raporturile sale cu acesta. (2) Scopul prezentului cod il constituie asigurarea conduitei etice a politistului prin formarea si promovarea unei culturi profesionale adecvate, formarea si educarea personalului in spiritul acesteia, prevenirea abaterilor comportamentale, imbunatatirea calitatii serviciilor, protectia persoanelor si a politistilor si realizarea, pe aceasta cale, a echilibrului intre drepturile cetatenilor, interesele autoritatilor publice, drepturile si obligatiile personalului institutiei. (3) Prevederile prezentului cod sunt elaborate in considerarea principiilor enuntate in Recomandarea REC (2001)10 privind Codul european de etica al politiei.

Articolul 3. Functiile principale ale politiei (1) In societatea romaneasca, guvernata de principiile statului de drept, principalele atributii ale politiei sunt: apararea drepturilor si libertatilor persoanei, a proprietatii private si publice, prevenirea, descoperirea si combaterea actelor si faptelor infractionale, asigurarea ordinii si sigurantei publice. Prin indeplinirea acestora se promoveaza increderea reciproca, respectul si dezvoltarea democratica a societatii. (2) Activitatea politiei constituie serviciu public specializat care se realizeaza in interesul persoanei si comunitatii, precum si in sprijinul institutiilor statului, in conformitate cu legislatia interna si internationala aplicabila in domeniu.

Articolul 4. Despre politie si cooperarea cu alte institutii ale statului (1) Politia isi indeplineste misiunile sub autoritatea si raspunderea institutiilor abilitate de lege. (2) Politia coopereaza cu Ministerul Public in limitele competentelor ce ii revin in conformitate cu procedurile prevazute de lege. (3) In indeplinirea atributiilor ce ii revin politia trebuie sa respecte independenta si impartialitatea judecatorilor. (4) In cadrul politiei se asigura dezvoltarea unui mediu organizational bazat pe constiinta, integritate profesionala, nediscriminare, comunicare, transparenta, prevenirea si combaterea coruptiei la toate nivelurile ierarhice. (5) In indeplinirea misiunilor ce le revin serviciile politienesti coopereaza si cu alte structuri insarcinate cu aplicarea legii.

Articolul 5. Controlul politiei Actele intocmite de politie pot face obiectul unui control extern exercitat de catre puterea judecatoreasca, potrivit prevederilor legale in vigoare.

Articolul 6. Principii generale Principiile care guverneaza conduita profesionala a politistului sunt urmatoarele: a) legalitatea - in exercitarea atributiilor sale politistul este obligat sa respecte legea, precum si drepturile si libertatile constitutionale ale persoanelor; b) egalitatea, impartialitatea si nediscriminarea - in indeplinirea atributiilor profesionale politistul aplica tratamente egale tuturor persoanelor, luand aceleasi masuri pentru situatii similare de incalcare a normelor protejate de lege, fara a fi influentat de considerente etnice, de nationalitate,

rasa, religie, opinie politica sau de orice alta opinie, varsta, sex, orientare sexuala, avere, origine nationala, sociala sau decurgand din orice alta situatie; c) transparenta - consta in deschiderea pe care politistul trebuie sa o manifeste fata de societate in limitele stabilite de reglementarile politienesti; d) capacitatea si datoria de exprimare - reprezinta posibilitatea politistului de a analiza situatiile profesionale pe care le intalneste si de a-si exprima punctul de vedere, potrivit pregatirii si experientei sale, pentru a imbunatati calitatea si eficacitatea serviciului politienesc cu privire la acestea; e) disponibilitatea - presupune interventia politistului in orice situatie in care ia cunostinta despre atingerea adusa vreuneia dintre valorile aparate de lege, indiferent de momentul constatarii acesteia, capacitatea de a asculta si de a rezolva problemele celor aflati in dificultate ori de a indruma catre alte autoritati cazurile care se situeaza in afara competentei ori atributiilor sale; f) prioritatea interesului public - se manifesta prin aceea ca pentru indeplinirea atributiilor functionale politistul acorda prioritate realizarii serviciului in folosul comunitatii; g) profesionalismul - presupune aplicarea corecta si responsabila a cunostintelor teoretice si a deprinderilor practice pentru exercitarea atributiilor de serviciu; h) confidentialitatea - determina obligatia politistului de a garanta securitatea datelor si informatiilor obtinute in exercitarea autoritatii conferite de lege; i) respectul - se manifesta prin consideratia pe care politistul o acorda persoanelor, colegilor, superiorilor, subordonatilor, drepturilor si libertatilor acestora, institutiilor, legilor, valorilor sociale, normelor etice si deontologice; j) integritatea morala - presupune adoptarea unui comportament conform normelor etice acceptate si practicate in societate; k) independenta operationala - consta in indeplinirea atributiilor si misiunilor potrivit competentelor stabilite pentru nivelul ierarhic pe care il ocupa in cadrul politiei, fara imixtiunea ilegala a altor politisti, persoane sau autoritati; l) loialitatea - se exprima prin atasamentul fata de institutie si valorile promovate de aceasta, adeziunea constienta manifestata de catre politist, din proprie initiativa, fata de obiectivele institutiei, respectul fata de ierarhia institutiei, onestitate in relatiile interpersonale, respectul fata de adevar si dreptate, constiinciozitate in indeplinirea atributiilor, respectarea angajamentelor asumate, asigurarea confidentialitatii informatiilor obtinute in procesul muncii.

Articolul 7. Exercitarea atributiilor (1) Actiunile politistilor trebuie sa fie conforme cu dreptul intern, conventiile si acordurile internationale la care Romania este parte.

(2) In activitatea de aplicare a legii, politistul trebuie sa respecte principiul prezumtiei de nevinovatie, asigurand fiecarei persoane care face obiectul cercetarii exercitarea deplina si efectiva a drepturilor sale, in conditiile prevazute de lege. (3) Politistul trebuie sa indeplineasca atributiile si misiunile ce ii revin intr-o maniera echitabila si obiectiva, cu respectarea si protejarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei consacrate prin Constitutie si prin alte legi, in conformitate cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Conventia europeana a drepturilor omului, Codul european de etica al politiei si cu dispozitiile tratatelor la care Romania este parte. (4) Pe timpul indeplinirii atributiilor profesionale politistul actioneaza in parteneriat cu populatia si trebuie sa acorde persoanelor protectie, asistenta de specialitate pe care acestia sunt indreptatiti sa o primeasca si servicii, conform misiunilor si atributiilor politiei.

Articolul 8. Protectia politistului in exercitarea atributiilor (1) In indeplinirea atributiilor ce ii revin politistul beneficiaza, conform legii, de protectia institutiei care ii furnizeaza sprijin adecvat. (2) In exercitarea atributiilor sale personalul politiei este sprijinit de autoritatile publice in conformitate cu normele legale in vigoare.

Articolul 9. Utilizarea fortei (1) Politistul executa actiuni in forta ca masura exceptionala, in stricta conformitate cu prevederile legale si numai in situatii de absoluta necesitate, pentru indeplinirea unui obiectiv legitim. (2) Actiunile in forta desfasurate de politie trebuie subordonate principiilor necesitatii, gradualitatii si proportionalitatii. (3) Mijloacele din dotare ce pot fi utilizate in timpul actiunilor in forta, inclusiv armele de foc, vor fi folosite numai in caz de necesitate absoluta, cu respectarea stricta a prevederilor legale. (4) In momentul realizarii obiectivului legitim inceteaza si exercitarea actiunii in forta. (5) In executarea actiunilor in forta politistul va avea in permanenta in vedere respectarea demnitatii umane. (6) Cand este confruntat cu violenta fizica ori cu amenintari reale de folosire a fortei fizice impotriva sa ori impotriva altor persoane, politistul are obligatia de a interveni cu fermitate, in limitele legale, pentru restabilirea ordinii.

Articolul 10. Deontologia masurilor politienesti

(1) Masurile care pot fi luate de politie in conditiile legii si care presupun privarea de libertate a unei persoane se realizeaza numai in cazurile in care sunt cel putin indicii cu privire la existenta sau iminenta producerii unei infractiuni, cu respectarea procedurii prevazute de lege, si nu trebuie sa depaseasca perioada de timp strict necesara indeplinirii scopului acestora. (2) Persoanele care fac obiectul unor masuri luate in conditiile alin. (1) trebuie sa fie informate cu privire la motivele privarii de libertate, la procedura aplicabila situatiei respective si sa li se asigure posibilitatea exercitarii drepturilor corespunzatoare calitatii pe care o au in functie de situatia creata. (3) Pe timpul aplicarii masurilor luate in conditiile alin. (1), politistii evalueaza si intreprind masurile necesare pentru siguranta persoanei, monitorizarea starii de sanatate, realizarea conditiilor de igiena si de alimentatie corespunzatoare. (4) In contactele realizate cu persoanele asupra carora s-au dispus masuri privative de libertate, precum si pe timpul desfasurarii cercetarilor politistul trebuie sa respecte cu strictete normele procedurale prevazute de lege.

Articolul 11. Relatia politistului cu diferite categorii de persoane (1) Politistul trebuie sa acorde sprijin, conform competentelor legale, victimelor infractiunilor atunci cand intra in contact cu acestea pe timpul si in afara indeplinirii atributiilor de serviciu. In acest sens, victima este indrumata catre serviciile specializate ale politiei sau ale altor institutii cu responsabilitati in domeniu si este informata, dupa caz, cu privire la modalitatile de solutionare a situatiei sale. (2) Relatia politistului cu martorii trebuie sa se desfasoare in limitele competentelor si prevederilor legale, cu respectarea drepturilor si libertatilor constitutionale ale acestora si ale membrilor lor de familie, cu precadere a celor care vizeaza viata, integritatea corporala sau libertatea. (3) Pe timpul actiunilor politistul trebuie sa acorde atentie deosebita nevoilor specifice ale unor categorii speciale sau vulnerabile de populatie, cum ar fi: copiii, femeile, batranii, persoanele cu handicap.

CAPITOLUL II. Normele de conduita profesionala a politistului

Articolul 12. Conduita generala Politistul raspunde la orice solicitare privind exercitarea profesiei, evita comportamentul care ar putea afecta increderea populatiei, este disciplinat si apara prestigiul institutiei si profesiei, exercitand toate prerogativele si indatoririle specifice functiei publice pe care o detine.

Articolul 13. Comportamentul politistului

(1) Politistul trebuie sa se comporte civilizat si sa dea dovada de amabilitate si solicitudine, adoptand o atitudine politicoasa si ferma. (2) Politistul trebuie sa dovedeasca stapanire de sine, capacitate de comunicare, abilitati de gestionare a situatiilor conflictuale, dezvoltandu-si prin sistemul de formare continua puterea de intelegere a problemelor sociale, culturale si educationale specifice colectivitatii in care isi exercita profesia, precum si, dupa caz, capacitatile manageriale.

Articolul 14. Declinarea calitatii (1) Politistul in uniforma trebuie sa poarte insemnele distinctive si echipamentul prevazute de lege, pentru a fi protejat si recunoscut cu usurinta pe timpul misiunilor. (2) Politistul are obligatia de a-si face cunoscuta identitatea in legatura cu indatoririle profesionale ce ii revin, contribuind astfel la realizarea interesului public, asigurarea protectiei proprii si crearea premiselor necesare angajarii raspunderii personale pentru actiunile sau inactiunile sale.

Articolul 15. Raporturi in exercitarea profesiei Politistul trebuie sa promoveze si sa dezvolte fara discriminare bunele raporturi intre institutia pe care o reprezinta si comunitate, asigura cooperarea efectiva cu reprezentantii autoritatilor publice centrale si locale, ai organizatiilor neguvernamentale si ai populatiei, ai grupurilor minoritare, inclusiv ai celor etnice.

Articolul 16. Parteneriatul cu comunitatea In temeiul relatiilor de parteneriat dezvoltate in cadrul comunitatii, politistul furnizeaza membrilor acesteia informatii privitoare la legislatia in vigoare si la activitatea sa profesionala, in limita competentelor ce ii revin si fara a dezvalui date si informatii clasificate, potrivit legii.

Articolul 17. Protectia datelor si informatiilor (1) Politistul are obligatia sa pastreze, in conditiile legii, asigurand respectarea drepturilor persoanelor, secretul de stat si secretul de serviciu, precum si confidentialitatea deplina a datelor si informatiilor pe care le detine si sa nu le utilizeze abuziv sau in folos personal. (2) Culegerea, stocarea si utilizarea datelor cu caracter personal de catre politist se fac in conditiile legii si vor fi limitate strict la ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor legale legitime si specifice politiei.

Articolul 18. Respectarea demnitatii umane

(1) Politistului ii este interzis sa aplice, sa incurajeze si sa tolereze, in nici o imprejurare, acte de tortura, tratamente si pedepse inumane sau degradante, constrangeri fizice ori psihice. (2) In cazul in care politistul ia cunostinta, prin orice mijloace, despre savarsirea de catre alt politist a faptelor prevazute la alin. (1), ia masurile care se impun, dupa caz, pentru determinarea incetarii acestui comportament si pentru informarea superiorilor cu privire la situatia sesizata.

Articolul 19. Atitudinea fata de coruptie (1) Politistului ii este interzis sa tolereze actele de coruptie si sa utilizeze abuziv autoritatea publica pe care i-o confera statutul sau. (2) Politistului ii este interzis sa pretinda sau sa accepte bani, bunuri ori valori in scopul de a indeplini sau de a nu indeplini atributiile profesionale si sa primeasca sarcini, misiuni sau lucrari care excedeaza competentelor stabilite prin fisa postului. (3) Politistul ia atitudine fata de actele de coruptie manifestate in cadrul institutiei, avand obligatia de a informa superiorii si alte organe competente cu privire la cazurile de coruptie despre care a luat cunostinta. (4) Politistului ii este interzis sa uzeze de calitatea sau de functia indeplinita pentru rezolvarea unor interese de ordin personal.

Articolul 20. Sesizarea Persoanele care se considera lezate in drepturile si libertatile lor pot contesta actiunile sau masurile politiei, in conditiile legii.

Articolul 21. Statutul si drepturile politistilor (1) Politistul este functionarul public civil cu statut special, care exercita atributiile stabilite de lege pentru politia romana si celelalte structuri politienesti din Ministerul Administratiei si Internelor. (2) In conformitate cu statutul lor profesional, politistii au dreptul la protectie sociala adecvata, masuri specifice de protectie a sanatatii si securitatii individuale si la retributie corespunzatoare potrivit importantei, riscurilor si gradului de pericol determinat de activitatea profesionala. (3) Politistii se pot asocia pe criterii profesionale, umanitare, tehnico-stiintifice, culturale, religioase si sportivrecreative, potrivit prevederilor legale. (4) Pentru a-si apara drepturile si a-si promova interesele, politistii pot deveni membri ai Corpului National al Politistilor.

Articolul 22. Legalitatea actiunilor Politistul are obligatia de a verifica sistematic si de a asigura legalitatea actiunilor sale, inaintea si in timpul desfasurarii acestora, atat din perspectiva respectarii legislatiei nationale, cat si a documentelor internationale la care Romania este parte.

Articolul 23. Raspunderea politistilor (1) Politistul raspunde personal pentru actiunile, inactiunile si omisiunile sale, in conditiile legii. El are datoria sa se abtina de la executarea ordinelor si misiunilor vadit ilegale, avand obligatia de a-si informa de indata sefii despre aceasta, pe cale ierarhica, atat verbal, cat si prin raport scris. (2) Abtinerea de la executarea ordinelor si misiunilor in conditiile alin. (1) nu atrage raspunderea disciplinara a politistului. (3) Politistul care detine o functie de conducere raspunde pentru dispozitiile date subordonatilor in temeiul autoritatii pe care o exercita potrivit prevederilor legale. (4) Prin modul de organizare a relatiilor ierarhice in cadrul politiei se asigura posibilitatea identificarii superiorului responsabil de actiunile sau inactiunile politistului in exercitarea atributiilor profesionale. (5) Masurile disciplinare se stabilesc si se aplica numai dupa efectuarea cercetarii prealabile. In cazurile in care prin aplicarea sanctiunilor disciplinare se dispune amanarea promovarii in grade profesionale sau functii superioare ori se aduce atingere raporturilor de serviciu ale politistului, cercetarea prealabila este urmata in mod obligatoriu de consultarea consiliilor de disciplina special constituite.

CAPITOLUL III. Dispozitii finale

Articolul 24. Cadrul general al raspunderii Incalcarea principiilor si regulilor prevazute de prezentul cod atrage raspunderea disciplinara, civila sau penala a celui vinovat, in conditiile legii.

Articolul 25. Aplicabilitate (1) Prezentul cod se aplica personalului aflat sub incidenta prevederilor Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si personalului Jandarmeriei Romane aflat sub incidenta prevederilor Legii nr. 550/2004 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane, indiferent de structura in care este incadrat si de functia pe care o detine.

(2) Dispozitiile deontologice ale prezentului cod sunt obligatorii pe toata durata participarii, potrivit prevederilor legale, la actiunile politiei si pentru celelalte categorii de personal din Ministerul Administratiei si Internelor care indeplinesc misiuni in cooperare.

Articolul 26. Evaluare Normele prezentului cod si aplicarea acestuia vor fi supuse unor evaluari periodice efectuate de structurile competente in domeniu.

You might also like