LICEUL TEHNOLOGIC ENERGETIC CAMPINA

PROIECT
Examenul de atestare a competentelor profesionale-nivel 3

Tema : ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT REZISTOARE BOBINE PROF. INDRUMATOR : Ing.Toma Maria ELEV : Bugoi Razvan - Ionut Clasa a-12-a C

Calificarea: Tehnician in instalatii electrice

2013
CUPRINS

ARGUMENT

Cap 1. GENERALITATI

Notiunea de rezistor, rezistenta electrica, U.M. Clasificare

Proprietatea fizica a materialelor de a se opune intr-o masura mai mare sau mai mica trecerii curentului electric poarta numele de rezistenta electrica. Componentele electronice pasive construite special spre a avea o anumita rezistenta electrica se numesc rezistoare (in practica,in locul denumirii de rezistor se mai foloseste inca denumirea de rezistenta). Rezistorul este componenta electronica de circuit, cu doua borne, care are are proprietatea, potrivit careia, intre tensiunea la bornele lui si curentul care-l parcurge, exista relatia, descoperita de Ohm si cunoscuta sub denumirea de legea lui Ohm : U=RI , unde R este rezistenta rezistorului masurata in U este tensiunea aplicata la bornele rezistorului masurata in V I este intensitatea curentului electric masurata in A Unitatea de masura a rezistentei electrice este ohmul . .In practica se utilizeaza si multiplii acestei marimi: kiloohmul (K) si megaohmul (M), Pentru un fir realizat dintr-un material conductor rezistenta electrica se calculeaza cu formula: R = l/ s unde : este rezistivitatea materialului conductor [ mm 2/m] l este lungimea firului conductor [m] s este sectiunea firului conductor [mm2] Simbolul rezistorului:

Rezistenta unui rezistor variaza cu temperatura dupa urmatoarea formula : R = R0 [1+ ( t t0 )] unde R este rezistenta finala a firului dupa incalzire [] R0 este rezistenta initiala a firului inainte de incalzire []

t este temperatura finala [C] t0 este temperatura initiala [C] este coeficientul de variatie cu temperatura [1/C] Proprietatile rezistoarelor: - nu poate furniza energie electric; - are dou borne de acces; - comportarea sa nu depinde de sensul curentului. Parametrii nominali ai rezistoarelor:

Rezistenta nominala - este marimea valorii rezistentei, marcata in cifre sau in dungi colorate, pe corpul rezistorului. Acestei valori i se asociaza intodeauna toleranta, exprimata in procente din valoare.

Puterea disipata nominala, Pdn [W] - este puterea maxima - in curent continuu sau alternativ - pe care o poate disipa un rezistor, in conditii de mediu exterior determinate, pe o perioada indelungata de timp, fara ca rezistenta nominala sa se modifice. Daca rezistorul este supus unei puteri mai mari decat puterea nominala pot apare fenomene ca variatia inadmisibila a parametrilor sai, reducerea duratei de functionare sau distrugerea elementului rezistiv.

Tensiunea nominala, Un [V] - Este tensiunea continua sau valoarea eficace a tensiunii alternative aplicata la bornele rezistorului, in conditii normale ale mediului inconjurator, fara ca rezistorul sa se distruga. Marimea tensiunii nominale depinde de dimensionarea si constructia rezistorului, de proprietatile elementului rezistiv si de puterea nominala.

Rezistenta rezistorului in curent alternativ - Marimea rezistentei rezistorului difera,in curent alternativ, de valoarea masurata in curent continuu, datorita existentei capacitatii si inductantei distribuite pe lungimea elementului rezistiv,

a efectelor de suprafata si a pierderilor dielectrice in suportul rezistorului si in straturile de protectie. Toleranta admisa: abaterea (%) in plus sau in minus fata de R. Codul de culori:cuprinde patru benzi de culori, primele trei benzi reprezentand valoarea rezistentei iar a patra toleranta. Codul de litere si cifre: cuprinde trei sau patru caractere(doua cifre si o litera sau trei litere sau o litera),in functie de numarul cifrelor semnificative ce trebuie marcate pe rezistoare.

Rezistoarele se folosesc pentru a regla valoarea curentului electric intr-un circuit ,atat in domeniul curentilor tari cat si in domeniul curentilor slabi. Rezistorul este o componenta de circuit caracterizata printr-o proprietate numita rezistenta. Clasificarea rezistoarelor: 1.Dupa materialul folosit avem: rezistoare din metale sau aliaje metalice (sarme sau benzi);

rezistoare peliculare (pelicule depuse pe un suport izolat);

rezistoare cu lichid.

2.Dupa constructie avem: rezistoare fixe;

rezistoare variabile;

reostate

potentiometre

Rezistoarele variabile pot fi: cu variatie liniara sau cu variatie logaritmica a rezistentei in raport cu deplasarea contactului. 3.Dupa tehnologia de fabricatie: chimice

bobinate

4.Dupa modul de marcare: in clar in codul culorilor

Rezistoarele se confecioneaz din diferite materiale astfel ca s satisfac un anumit grup de condiii. Cel mai frecvent sunt ntlnite rezistoarele de srm, de carbon i cei din pelicule metalice. Rezistoarele de srm sunt confecionate prin nfurarea unei srme pe un suport izolant. Metalul folosit este, de regul, un aliaj cu rezistivitate relativ ridicat. Acest tip de rezistoare se utilizeaz atunci cnd sunt necesare valori sczute de rezisten electric ( ohmi sau mai puin), putere disipat

mare sau exactitate ridicat. Rezistoarele de carbon constituie un tip rspndit, fiind realizai din crbune presat la cald. Se realizeaz cu tolerane mari (520%). La exactiti mai mari se depune un strat fin de carbon pe un suport ceramic. Rezistoarele cu pelicul metalic se obin prin depunerea unui strat foarte subire de metal pe un suport izolant.

Comportarea unui rezistor in curent continuu: Un rezistor alimentat in curent continuu respecta legile lui Ohm si ale lui Joule. Astfel la trecerea unui curent I printr-un rezistor tensiounea care se stabileste la bornele rezistorului este o variatie liniara a curentului respectiv.

R U

U = I R
U

I Intr-un circuit cu rezistoare electrice alimentate de la o sursa de curent

continuu este valabila legea lui Ohm pe intreg circuitul: I = E/ (R+r)

+ E,

Pentru un rezistor puterea absorbita din circuit se calculeaza cu formula: P = U2/R = IU = RI2 De exemplu, dac avem un rezistor de 10 k i putere nominal 1W, curentul maxim ce poate strbate rezistorul este: I = P/R = 1/104 = 1/102 = 0,01A = 10mA iar tensiunea maxim ce poate fi aplicat: U = PR = 1104 = 102 = 100V Un rezistor strabatut de curent electric degaja caldura conform legii lui Joule, cantitatea de caldura degajata fiind egala cu produsul intre rezistenta rezistorului, patratul intensitatii curentului electric si intervalul de timp. Q = RI2t Printre aplicatiile practice ale legii lui Joule se numara fierul de calcat rezistenta de la masina de spalat, fierbatorul, radiatorul electric, prajitorul de paine, resoul, caloriferul electric, cuptoarele electrice cu rezistoare.

Cap 2. Gruparea rezistoarelor in c.c. si c.a.

Rezistoarele in curent continuu pot fi grupate in serie, paralel si mixt in functie de necesitatile urmarite. Astfel: 1. In serie: rezistorul este strabatut de acelasi curent cu intensitatea I, dar

tensiunea din circuit se repartizeaza pe cele n rezistente obtinandu-se valori mai mici. Se spune ca obtinem un divizor de tensiune.

I U1 R1 U R2 U3 R

R = R1 +R2 +R3+.. La conectarea in serie a mai multor rezistoare, rezistenta totala creste.

2. In paralel: tensiunea la bornele rezistoarelor este aceeasi dar curentul total din circuit se repartizeaza in curenti mai mici pe fiecare rezistor in parte. Curentii prin fiecare rezistor satisfac relatia corespunzatoare teoremei I a lui Kirchhoff: I = I1+I2+I3+ Se spune ca obtinem un divizor de curent. Rezistenta totala scade fata de oricare dintre rezistentele din circuit.
I1 I2 I I3 U R1

R2 R3

1/R = 1/R1 +1/R2 +1/R3 +..

3. Mixt, atunci cand se doreste obtinerea unei anumite puteri.

I1 R I 2 R 3 U

R1 I

In retelele de curent alternativ trifazat, pe langa legarea rezistoarelor in serie, paralel si mixt mai exista si posibilitatea conectarii acestor rezistoare in stea sau in triunghi. Pentru rezolvarea retelelor este necesara stabilirea unei echivalente intre aceste circuite , echivalenta care se stabileste daca la aceeasi tensiune la borne ,in exterior circula curenti de intensitati egale.

La conexiunea stea se observa ca intensitatile curentilor prin linii sunt egale cu acelea prin fazele receptorului. La conexiunea in triunghi se observa ca tensiunile de linie sunt egale cu cele de faza.

Formulele de transformare de la stea la triunghi sunt urmatoarele:

1

R1

R R3

R2

R3

3 2 R23

R12 = (R1R2+R1R3+R2R3)/R3 R23 = (R1R2+R1R3+R2R3)/R1 R31 = (R1R2+R1R3+R2R3)/R2 Formulele de transfigurare de la triunghi la stea sunt urmatoarele: R1 = R12R31/(R12+R23+R31) R2 = R23R12/ (R12+R23+R31) R3 = R31R23/ (R12+R23+R31)

Cap 3. Aplicatii ale rezistoarelor

1. Divizorul de curent (rezistoare legate in paralel pentru reducerea curentului din circuit)

I1 = IR/R1; I2 = IR/R2; I3 = IR/R3 1/R = 1/R1+1/R2+1/R3 2. Divizorul de tensiune (rezistoare legate in serie pentru reducerea tensiunii din circuit)

U1 = UR1/R U2 = UR2/R U3 = UR3/R R = R1+R2+R3 3. Traductoare de temperatura (termorezistente si termistoare). Termorezistentele sunt confectionate din metale (Pt, Rh, Au, Ag) iar termistoarele (Ge,Si,Se,C,B). Termorezistentele sunt traductoare de temperature care transforma variatia de temperature a mediului controlat in variatia rezistentei elementului sensibil si se bazeaza pe proprietatea materialelor de a-si modifica rezistenta electrica in functie de temperatura dupa urmatoarea formula: Rt = R0(1+At+Bt2) sunt confectionate din material semiconductoare

Unde : Rt este rezistenta termorezistentei la temperature t R0 este rezistenta termorezistentei la 00C T este temperature masurata A si B sunt coeficienti care se pot determina prin calibrare

Termistorul este un rezistor a crui rezisten depinde puternic de temperatur, ca urmare prezentnd o caracteristic U-I neliniar. Specific acestei dependene de temperatur comparativ cu cea a rezistoarelor liniare fixe sau variabile este faptul c la variaia temperaturii cu un grad valoarea rezistenei termistoarelor se modific de ordinul zecilor de procente. Cu alte cuvinte, este posibil ca ntr-un interval ngust de temperatur termistorul s-i njumteasc sau s-i dubleze valoarea rezistenei. Micorarea sau creterea rezistenei este n strns corelaie cu tipul termistorului, care poate fi: a) cu coeficientul de temperatur negativ, NTC b) cu coeficientul de temperatur pozitiv, PTC.

4. Sunturi si rezistente aditionale se folosesc pentru extinderea domeniului de masura la aparatele electrice (ampermetru si voltmetru) in curent continuu Suntul este o rezistenta de valoare mica montata in parallel cu ampermetrul care preia o parte din curentul din circuit atunci cand acesta este mai mare decat valoarea nominala a ampermetrului pentru ca aparatul sa nu se arda.

Formula de calcul a suntului este : rs = ra/ (n-1) unde n = I/Ia Rezistenta aditionala este o rezistenta de valoare mare care se monteaza in serie cu voltmetrul pentru a prelua o parte din tensiunea din circuit atunci cand aceasta erste mai mare decat tensiunea nominala a voltmetrului pentru ca aparatul sa nu se arda.

Formula de calcul a rezistentei aditionale este : r ad = ra(n-1) unde : n = U/Ua 5. Atenuatoarele sunt divizoare de tensiune speciale, folosite in aparatele de masurare electronice pentru reducerea semnalului de intrare la o valoare potrivita pentru a putea fi prelucrat de circuitele urmatoare.

6.Termoplonjonul (fierbatorul electric) este un aparat electrocasnic conceput pentru incalzirea sau fierberea rapida a unor cantitati mici de lichid, prin cufundarea directa in aceasta. La punerea in functiune, trebuie introdus mai intai in lichid, iar apoi concentrate la priza, deoarece incalzirea se face instantaneu, iar daca nu se afla in lichid exista pericolul arderi rezistentei.

E,r I

Cantitatea de caldura care se degaja la trecerea curentului electric este ; Q = RI2t Cantitatea de caldura care este absorbita de apa pentru a se incalzi este; Q = mc Unde: m este cantitatea de apa incalzita; c este caldura specifica a apei; este intervalul de temperature (diferenta intre temperature finala a apei si temperature initiala de apa) Daca egalam cele doua cantitati de caldura se poate afla cantitatea de apa incalzita sau temperature finala de incalzire sau timpul cat trebuie alimentat fierbatorul in functie de datele problemei. Alte aplicatii ale rezistoarelor:

Cap 4 - Bobine
n sensul larg, prin bobin se nelege un element de circuit format dintr-un conductor electric astfel nfurat,nct s formeze una sau mai multe spire. O spir are dou conductoare active :unul de ducere i unul de ntoarcere, raportat la sensul curentului prin spir. Ca, forme obinuite, ntlnim bobine cilindrice, paralelipipedice sau toroidale. Bobina (inductorul) este o component pasiv de circuit pentru care n mod ideal ntre tensiunea la bornele sale U(t) i curentul ce o parcurge I(t) exist relaia
U =L di dt

; L inductivitatea sau inductana i se msoar n SI este Henri (H) dar

se folosesc submultiplii nH, H, mH. Elementele componente ale unei bobine sunt carcasa, nfurarea, miezul i ecranul. Cu excepia nfurrii celelalte elemente nu intr ntr-un mod obligatoriu n structura unei bobine. a) carcasa suportul pe care se nfoar conductorul bobinei, ea are n general o form tubular i este realizat din material uor de prelucrat dar cu proprieti izolatoare i cu o rezisten mecanic satisfctoare. b) nfurarea (bobinajul) constituie elementul principal i indispensabil a oricrei bobine. Se caracterizeaz prin: diametru, numrul de spire seciunea conductorului, pas, numr de straturi. Cel mai frecvent se utilizeaz conductoare din Cupru avnd seciunea circular i diametru n limite normale. n cazul unor cureni foarte mari se utilizeaz conductoare cu seciune dreptunghiular sau ptratic uneori chiar tubular pentru a permite rcirea cu ap, nse se mai pot folosi conductoare i din Aluminiu. n cazul bobinelor de frecven joas conductoarele snt izolate cu email i fibre textile sau cu fibre anorganice. n cazul bobinelor de nalt frecven se utilizeaz conductoare liate (fascicul de fire subiri de metal rsucit, sau nersucit, folosit drept conductor electric) constituite din 7 15 conductoare de diametru foarte redus i izolate individual formnd ansambluri (ansamblu la rndul sau se izoleaz cu bumbac sau mtase). n domeniul frecvenelor foarte nalte se utilizeaz conductoare din Cupru argintat izolate cu email, mtas sau chiar neizolate cnd se utilizeaz bobine cu spire puine i rare.

c) Miezul - intr n componena majoritilor bobinelor ntruct permite obinerea unor inductiviti de valori mai mari i reglabile. Se utilizeaz miezuri magnetice din alam sau Cupru. d) Ecranul este facultativ i se utilizeaz pentru a nltura potenialele, cuplajele parazite (electrice sau magnetice). n consecin criteriile de clasificare a bobinelor pot fi: - considerente constructive cu carcas (forma sau tipul carcasei, tipul bobinajului, numrul de spire, numrul de straturi, prezena sau absena ecranului, a miezului etc.).

Parametrii bobinelor
Tensiunea nominal Un este tensiunea maxima pentru care se dimensioneaz izolaia bobinei Tensiunea de serviciu Us este tensiunea care se aplica la capetele infasurarii bobinei intr-un anume regim de lucru. Rezistenta R a bobinei este o mrime care se pot evidenia daca bobina este alimentata cu tensiune continua. Din legea lui Ohm, rezulta: R=
U I

Inducia proprie a bobinei L depinde de dimensiunile acesteia de numrul de spire i de materialul miezului magnetic, conform relaiei:
A L=N l
2

Inducia proprie a bobinei se mai poate calcula in funcie de fluxul magnetic si de curentul care strbat bobina, conform relaiei: L=

Impedana Z a bobinei se manifesta la alimentarea acesteia cu tensiunea alternativa si se poate calcula cu relaia: Z=
U I

Reactana inductiva XL=2fL Impedana se poate calcula in funcie de rezistenta si de reactana inductiva:

Z2=R2+XL2 Factorul de calitate Q este raportul dintre reactana inductiva si rezistenta: Q=

X
R

Tipuri constructive de bobine

Cel mai simplu tip de bobin conine un singur strat de conductor din Cu emailat.

spire carcas

Aceast bobin este bobinat spir lng spir pe o carcas tubular fr miez magnetic notnd cu 2r n centimetri diametrului exterior al carcasei, n numrul de spire ale bobinei, l n cm. lungimea bobinei pe carcas se poate demonstra cu condiia l > 0,8 r c inductivitatea L a bobinei este dat de relaia L H = 0,3937r2n2/ (9r+10l). Valorile Inductivitii maxime ce se pot obine cu astfel de bobini nu depesc 300 H. Bobinajele monostrat prezint rezistene de curent continuu, inductiviti i capaciti parazite reduse. Un alt tip de bobinaj constructiv fr miez magnetic conine mai multe straturi de conductor suprapus i avnd fiecare spirele bobinete una lng alta. Conductorul trebuie n acest caz s fie izolat cu email sau chiar cu mtase.

Bobinajele multistrat spir lng spir se caracterizeaz prin capacitate distribuit mare i pericol de strpungere a izolaiei (se are n vedere extremitatea bobinei unde diferena de potenial este mare n acest scop pentru reducerea pericolului de strpungere se introduc folii izolatoare din material plastic, hrtie de condensator etc.) unicul neajuns n acest caz este mrirea volumului bobinei i a preului de cost. Majoritatea bobinelor utilizate n echipamentele electronice au un miez magnetic care din punct de vedere constructiv poate s fie secionat, de obicei n form cilindric sau tubular n caz cnd este de form nchis are o form toroidal. Miezurile se realizeaz din materiale feromagnetice moi. Construcia miezurilor permite n general modificarea inductanei prin deplasarea miezului n raport cu nfurarea. Exist i miezuri nemagnetizate realizate din alam sau cupru. Pe lng tipurile de bobine analizate mai sus se pot realiza cu sau fr miez magnetic i alte tipuri.

piramidal

Carcas n form de galei

Aceste tipuri de carcase se utilizeaz pentru reducerea numrului de spire fiecare seciune delimitnd numrul spirelor n aa mod ca capacitatea parazit dintre spire s fie minim. n microelectronica modern se folosesc i bobinaje imprimate ns inductana acestor bobine este foarte mic. O bobin plat realizeaz cu apariia tehnologiei cablajelor imprimate sub forma unei spirale dreptunghiulare sau circulare este o bobin imprimat inductana creia poate fi ntre 0,1 10 H i cu un factor de calitate ntre 50 i 200.

Aplicatii ale bobinelor Transformatoarele electrice, aparatele electrice si motoarele electrice

BOBINE CONCENTRATE Bobinele pot fi realizate cu spirele dispuse la un loc i atunci se numesc bobine concentrate sau cu spirele dispuse n crestturile miezului magnetic i atunci se numesc bobine repartizate. Bobinele aparatelor electrice sunt bobine concentrate i pot fi nfurate direct pe miezul magnetic,nfurate pe carcas,nfurate fr carcas. Bobinele nfurate pe polii apareni ai mainilor electrice rotative sunt tot bobine concentrate i se numesc bobine polare. Bobinele concentrate ale transformatoarelor electrice, deoarece au unele particulariti constructive, vor fi prezentate separat. Dup forma constructiv, bobinele pentru transformatoare pot fi cilindrice, spiralate, n galei, continue. Bobinele cilindrice au spirele nvecinate pe direcia axial strns lipite unele de altele i se execut din conductor profilat izolat sau neizolat. La puteri mari, pentru mbuntirea rcirii din bobin se distaneaz spirele i se creeaz ntre canale radiale prin care se circul ulei. n acest mod, o bobin cilindric se transform n bobin spiralat. Prin galei se neleg grupe de spire din bobin, separate ntre ele prin canale de rcire sau izolare. BOBINE REPARTIZATE Aceste bobine se execut, n funcie de seciune, din srm rotund izolat cu email tereftalic, din conductor profilat cu email i sticl sau din bare i se plaseaz n crestturile miezurilor magnetice ale mainilor electrice.

Defecte specifice bobinelor: Intreruperea conductoarelor de regula in zona lipiturilor de slaba calitate Scurtcircuit intre spirele unei infasurari Scurtcircuit intre infasurari Scurtcircuit intre infasurare si masa

Norme de protectie a muncii in domeniul electric

Msurile principale pentru evitarea accidentelor prin electrocutare sunt urmtoarele: partile metalice ale echipamentelor electrice aflate sub tensiune n timpul lucrului s fie inaccesibile la o atingere ntmpltoare, ceea ce se realizeaz prin izolri, carcasri, ngrdiri, amplasri la nlimi inaccesibile, blocri(protecie prin inaccesibilitate); folosirea tensiunilor reduse, maxim admisibile: izolarea de protecie; separarea de protecie; protecie prin legare la pmnt; protecie prin legare la nul;

- deconectarea automat n cazul apariiei unei tensiuni de atingere periculoas; - deconectarea automat n cazul apariiei unei scurgeri de curent periculoas; - egalizarea potenialelor; - folosirea mijloacelor individuale de protecie; - organizarea corespunztoare a lucrului. Protecia prin legare la pmnt i protecia prin legare la nul sunt principalele msuri de protecie contra electrocutrii prin atingere indirect.

Bibliografie
1. Sabina Hilohi, M.Popescu Instalatii si echipamente.Tehnologia meseriei, Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti, 1993 2. Sabina Hilohi, Florin Hilohi Electrotehnica aplicata, Editura Didactica si Pedagogica , 2005 3. INTERNET 4. H. Popescu - Instalaie i echipamente electrice- Autori: Nicolae Mira 5. Constantin Hegus - Instalaii i echipamente, Maini, utilaje i instalaii n industrie Autori: S. Grozea D. Chisegu

Anexe