Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Agricultura in Evul Mediu

Agricultura in Evul Mediu

Ratings: (0)|Views: 878|Likes:
Published by Geanina Milea

More info:

Published by: Geanina Milea on May 16, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/19/2014

pdf

text

original

 
 Universitatea Alexandru Ioan CuzaFacultatea de Istorie
Principalele ocupații ale omului medieval
 
Milea Geanina AlexandraAnul IGrupa C
 
 
Pentru a putea prezenta și înțelege principalele ocupații ale omului medieval, trebuie în primul rând să ținem cont de mai multe criterii
. A
tât mentalul colectiv cât și mediul în care trăiauoamenii acestei perioade joacă un rol
extrem de important, a
cești factori
determind economiavremii la care facem referire. Astfel ecomomia Occidentului medieval este o economie de
subzistență, o economie care avea drept ţel depăşirea necesităţilor.
 
Subzistenţa varia după diferitele pături sociale.
 
Pentru majoritatea covărşitoare a populaţiei
-
tărănimea
-
era suficient să aibă asigurată subzistenţa în sensul strict al cuvântului:hrană, îmbrăcăminte şi locuinţă. Pentru păturile sociale superioare subzistenţa comporta
satisfacerea de nevoi mai mari,
ea trebuind să le îngăduie să
-
şi ţină rangul, să nu decadă; traiullor era asigurat în mica parte de importurile străine şi pentru tot restul de munca maselor 
-
tărănimea. Drept urmare economia Evului Mediu era esenţialmente agrară, întemeiată pe pământ,ţărănimea asigurând bazele economice medievale, fiind totodată una din principalele ocupaţii.
1
 Agricultura
Pământul și economia agrară erau într 
-
adevăr baza și elementul esențial al vieții materialeal Evului Mediu timpuriu, și numai,și a tot ce putea ea să condiționeze: bogăția, putere socială și politică. Cu toate acestea viața economică a celor care o practicau
-
țăranii
-
era caracterizată de oaccentuată sărăcie, determinată de sistemul rudimentar de cultură și nivelul slab al tehnicii
agricole. Utilajul a
gricol era încă primitiv. Pământul este rău lucrat, arăturile nu sunt adânci.Aratul antic, portivit de astfel pentru solurile superficiale și terenurile accidentate din domeniulmediteranean, mai dăinuiește.
2
 
Intensificarea arăturii rezultă în Evul Mediu mai mult dintr 
-
o repetiție a muncii decât
dintr-
o perfecționare a utilajului.S
-
a răspândit practica a trei arături, și chiar la patru la finele
secolului al-XIII-
lea și începutul secolului al
-XIV-
lea, dar rămân
eau necesare muncile de
completare, acestea fiind la rândul lor de o eficacitate limitată.După o primă arătură, bulgării de pământ erau adesea fârâmați cu mâna, precum arată o miniatură a Psaltirei engleze a lui Luttrell
la începutul secolului al-XIV-lea.Pentru plivit, care nu se executa în tot locul, se foloseau la
1
Jacques Le Goff,
Civilizația Ocidentului medieval 
, Editura Științifică , București, 1990, p. 306
 
2
 
Ibidem, p.286
 
 
tăierea scaieților și buruienilor niște unelte rudimentare, un fel de furcă și o seceră având dreptcoadă o prăjină. Această carență de utilaj ar fi putut într 
-
o oarecare măsură fi îndreptată de
 
îmbogățirea solurilor prin gunoiere, dat și în acest sector slăbiciunea agriculturii medievale eraîncă și mai flagrantă.Desigur, îngrășămintele chimice, artificiale nu există, rămân cele naturale,
care sunt la rândul lor cu toul insuficiente.
3
 În ceea ce
 privește modalitatea prin care se obținea terenul arabil, trebuie amintitădefrișarea sau incendierea pădurilor, arbuștilor și mărăcinișului. Terenul obținut era cultivat pânăla epuizare, după care era părăsit pentru o perioadă destul de lungă ( 50 de an
i, poate chiar mai
mult ).Pe terenurile care urmau să fie desțelenite, mai întâi se se da foc mărăcinișului sauarbuștilor; altmiteri rudimentarele pluguri, în întregime de lemn la început, n
-
ar fi putut pătrundeîn pământul tare. Căldura și cenușa uscăturilor fertilizau brazdele, deși după cum am menționatmai sus, ferilizarea se putea obține și prin îngrășăminte naturale. Acestea din urmă fiind într 
-o
cantitate atât de mică, lucru datorat unor cauze secundare, ca de pildă ravagiile pricinuite demolimă, dar mai ales de faptul că fânețele trec în rândul al doilea, dupâ ogoare.Astfel eraufolosite doar pentru grădina de zarzavat și pentru vie.
4
 
În aceste condiții, productivitatea solului era foarte scăzută. De regulă randamentul mediuera de două boabe la unul semănat. Când la un bob însămânțat țăranul obținea trei boabe în locde două, creșterea era considerabilă: însemna că își dublase provizia, că își putea reducesuprafața lucrată necesară întreținerii familiei sale, că își ușura viața putând plăti în pr 
oduse o
 parte din corvezile la care era obligat. În cazuri excepționale, randamentul mediu la grâu era de patru boabe la unu însămânțat ( un sfert din această recoltă trebuind fie reținută pentruînsămânțarea următoare ). Azi, randamentul mediu la grâu este de 20 de boabe la unul semănat;dar până târziu, până în secolul al XIV
-
lea , raportul dintre cantitatea însămânțată și cea recoltată
nu trecea de unul la patru.
5
 
În perioada caroligiană se mai păstra încă sistemul roman de asolament bienal, adică de
 alternare tot la doi ani a recoltei; într-
un an câmpul era însămânțat, iar în anul următor era lăsatsă se odihnească. Odată însă cu secolele IX
-
lea și XIV au loc câteva inovații de o importanță
3
Ibidem, p.285
 
4
 
Ovidiu Drâmbă,
Istoria culturii si civilizatiei,
Editura Științifică și Encicopedică, București, 1
984-1995, p. 443
5
 
Ibidem,
p 444

Activity (3)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Tic1 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->