Cititul mintiiirationalitate,empat ie si control

Studenta: Ciailic Ada

Cuprins: Citirea mintii(mindreading): -atribuirea ca proces de citire a mintii -teoria mintii(theory of mind) -teoria simularii -teoria mintii si psihopatologia Rationalitate si irationalitate: -credinte irationale si rationale -relatia dintre credintele irationale si mindreading Iluzii pozitive -perceptia controlului -iluzii pozitive -iluzia controlului

Obiectivele si ipotezele cercetarii: -credinta de a citi mintea altuia coreleaza invers cu cognitiile irationale -credinta oamenilor de a citi mintea coreleaza pozitiv cu perceptia controlului personal -empatia coreleaza direct cu inteligenta emotionala -cititul mintii coreleaza direct cu empatia Metodologie: La studiu au participat 100 de subiecti. Recrutarea se face pe baza de voluntariat. Varsta subiectilor variaza intre 20 si 40 de ani.

Instrumente utilizate: -scala credintelor de citire a mintii(Mindreading belief scale) -scala convingerilor si atitudinilor generale(GABS) -scala pentru inteligenta emotionala Schutte -scala de maturizare emotional empatica-M.E.E -scala pentru perceptia controlului personal -scala satisfactiei in viata

Procesul de atribuire este un mod de a intelege realitatea psihica , un process prin care ncercm identificarea cauzelor comportamentului celuilalt n vederea dobndirii informaiilor privitoare la trsturile sau dispoziiile sale de personalitate stabile.Atribuirea este de fapt reprezentarea mentala a starilor mentale ce apartin altora.
Acest simt comun psihologic nu difera mult de modalitatile de intelegere ale omului de stiinta. Exista multe cercetari prin care oamenii de stiinta au studiat procesul atribuirii starilor mentale celorlalti. Inca din anii 1960, Heider evidentiaza tendinta naturala a omul obisnuit de a judeca actiunile celorlalti, de a atribui cause ale actiunilor lor precum si atitudini si trasaturi de personalitate. Tot Heider evidentieaza existenta unui set de legi ale atribuirii pe care se bazeaza simtul psihologic comun.

Teoria mintii se refera la faptul ca fiecare avem un univers intern unic. Termenul "teorie a mintii", rezult din ipoteza c pentru a citi mintea altcuiva, un individ trebuie s posede o teorie despre modul n care mintea altor oameni functioneaza.(Premack & Woodruff, 1978). Psihologii evolutionisti nelege relativ putin despre procesele cognitive pe care oamenii le folosesc pentru a face predictii despre strile mentale ale altora (a se vedea Andrews, 2001; Baron-Cohen, 1995; Cosmides & Tooby, 1992; Haselton & Buss, 2000). Desigur, n cazul n care citirea mintii este una dintre cele mai dificile sarcini cognitive oamenii trebuie s fac fa, a-si da seama cum sa faca fata acestori sarcini este de asemea dificil. Teorie a mintii reprezinta un modul social, care conine scenarii i scheme atribuionale, care se aplic la comportamentul uman n general i sunt asociate cu atribuirea de credine, atitudini, emoii, gnduri, etc.

Teoria simularii este cea de-a treia abordare. ST respinge TT punand accent pe deduderea teoretica. ST spune ca oamenii fplpsesc imaginatia si transpunerea pentru a determina starea mental a celorlalti. Observatorul simuleaza starile mentale ale celuilalt pretinzand credintele, dorintele acestuia care corespund cu cele personale. Observatorul introduce intr-un mechanism cognitive acele stari presupuse si genereaza astfel decizii pe baza carora se fac atribuiri persoanei tinta.

Empatia reprezinta capacitatea de a recunoaste emotiile celorlalti. Pentru a se putea ajunge la simpatie sau la compasiune e necesara empatia.Initial, cuvantul englezesc pentru empatie a fost tradus de psihologul Edward Titchener in 1909 din limba germana(Einfhlungsvermgen). La sfarsitul secolului 19 insa, un nou psiholog, Theodor Lipps a folosit pentru prima oara cuvantul empatie si inca este utilizat. Cuvantul empatie provine din grecescul empatheia ceea ce inseamna afectiune, pasiune.

Empatia poate fi impartita in doua mari categorii. Empatia afectiva se repera la capacitatea de a simti ceea ce simte celalalt. Empatia cognitive se refera la capacitatea de recunoastere a emotiilor celuilalt.18(Rogers, Dziobek, Hassenstab, 2007) Multi cercetatori considera ca jocul de rol imbunatatesc abilitatile de citire a mintii si empatia.Printr-o cercetare sa incercat dezvoltarea empatiei si a citirii mintii prin cursuri de actorie. Actoria este considerata ca fiind o activitate in care actorii pretind ca sunt alte persoane. Acestia trebuie sa analizeze gandurile, dorintele si motivatia personajelor pe care le interpreteaza. La acest studiu au participat adolescenti carora li s-au administrat teste specifice pentru empatie si citirea mintii. La un an dupa cursurile de actorie s-au readministrat testele iar rezultatele arata ca abilitatile s-au dezvoltat.

In ceea ce priveste estimarea viitorului, majoritatea persoanelor cred ca propriul viitor va fi mai stralucit decat cel al altor persoane. Intrucat aceasta nu este posibil, aceste credinte au fost considerate cognitii irationale positive. Taylor si Brown (1988) au concluzionat ca aceste cognitii irationale positive promoveaza sanatatea mental prin diverse functii precum abilitatea de a fi pericit, empatia sau productivitatea si creativitatea. Intrucat iluziile positive influenteaza starea persoanei in mod indirect, abilitatile de empatie, cooperare, creativitate, intrajutorare si impliarea in activitti sociale sunt imbunatatite. Taylor si brown au sugerat ca iluzia controlului iluziile positive, optimismul nerealist pot incuraja oamenii sa se straduiasca mai mult in atingerea obiectivelor si obtin performante mai bune.

Nevoia de control Perceptia controlului este definite ca fiind credinta ca se poate determina si influenta o alta persoana sau mediul pentru a obtine rezultatele dorite. Se refera la capacitatea, resursele sau oportunitatile de a obtine rezultate positive sau de a evita rezultatele negative prin propriile actiuni. Doua dimensiuni importante ale acesteia sunt delimitate: daca obiectul controlului este situate in viitor sau in trecut sau daca obiectul controlului este un proces, comportament. Conceptual controlului a fost una dintre cele mai raspandite idei in cercetarile de psihologie si numerosi teoreticieni au avut un rol important in explicarea comportamentului uman si a perceptiei controlului. Ei au utilizat constructe precum autoeficacitate(Bandura,1977), control perceput(Thompson,1981), neajutorare(Seligman,1975).

La polul opus celor care au incredere scazuta in controlul personal se afla acele persoane care se ghideaza de iluziile positive. Iluzia controlului reprezint tendina oamenilor de a crede c influeneaz sau controleaz evenimente asupra crora de fapt nu au nici un fel de influen. (Ciccotti, 2004, pag. 34). O form simpl a acestui tip de gndire eronat i gsete locul n cazinouri: cnd se amestec zarurile s-a demonstrat c oamenii le arunc mai cu putere n sperana obinerii de numere mari i mai uor pentru numere mici. n unele circumstane, subiecii au fost fcui s cread c pot influena rezultatul aruncrii aleatoare a unei monezi. Subiecii care au ghicit o serie de aruncri au nceput s cread c se pricep mai bine la ghicit i credeau c performanele lor ar fi mai slabe dac nu se concentrau bine.(ciccotti,2004).