Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

1. A.P. (persoan fizic) si SC MM SRL (persoan juridic) au hotrt s constituie societatea n nume colectiv A.P.-MM. A.P. s-a obligat s aduc la capitalul social suma de 5.000 lei, iar SC MM SRL un teren n suprafat de 5.000 m2, n valoare de 100.000 lei. n actul constitutive al societtii, asociatii au prevzut ca asociata SC MM SRL, fiind o societate cu rspundere limitat, s rspund pentru obligatiile societtii numai n limita capitalului social subscris. Este valabil clauza inserat n actul constitutiv privind rspunderea asociatilor pentru obligatiile societtii? Raspuns: Clauza inserata in actul constitutiv privind raspunderea asociatilor pt obligatiile societatii este legala potrivit art.3 alin.1 asociatii raspund limitat in SRL, In SNC raspund solidar si nelimitat. 2. SC ML este o societate n nume colectiv care a ncheiat un contract de credit de 3 milioane lei cu societatea bancar SC MB SA pentru a-si achizitiona o linie de fabricatie si prelucrare boabe cafea. Constatnd c societatea debitoare nu a achitat trei rate scadente din creditul acordat la termenele stabilite n contract, creditoarea, n baza art. 3 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicat si modificat, a chemat n judecat pe asociatii debitoarei, respectiv pe sotii A.M. si A.F., solicitnd ca acestia s fie obligati solidar la restituirea creditului acordat societtii. Asociatii rspund n mod solidar pentru obligatiile societtii? Asociatii au beneficiul de discutiune n cazul n care sunt actionati de creditorii societtii? Raspuns: a)Raspund in mod solidar, fiind o societate in nume colectiv. Insa nimic nu-l impiedica pe debitor ca si ulterior celor 15 zile sa sa continue urmarirea societatii si nu pe asociatii sai, se poate trece la executarea silita a bunurilor acestuia pentru recuperarea creantei. b). Beneficiul de discutiune este de fapt obligatia creditorului ca mai intai este actionata societatea debitoare pentru recuperarea prejudiciului si numai in masura in care aceasta nu-si acopera datoriile in termen de 15 zile stabilit de lege sa fie urmariti asociatii.

3.

Prin ce modalitati se realizeaza punerea in intarziere conf contextului art 3 alin2 din L.31/1990, republicata

si

modificata?
Raspuns: In cazul in care societatea nu-si achita datoria catre creditori pana la data scadenta, aceasta este pusa in intarziere (perioada de gratie) pentru 15 zile, si daca dupa aceasta perioada datoria nu a fost achitata, creditorii pot actiona in justitie asociatii beneficiarului. 4. SC MIXAM SRL este o societate cu rspundere limitat format din trei asociati, respectiv dou persoane fizice si o persoan juridic. Asociatii persoane fizice s-au obligat prin actul constitutiv s aduc la capitalul social munca pe care o vor desfsura n societate, respective activitate de marketing/publicitate, n vederea atragerii unei clientele stabile a societtii, n valoare de 100.000 lei. Pe de alt parte, aportul la capitalul social al persoanei juridice const n actiunile pe care aceasta le detine deja la societatea comercial FN SA. Totodat, cei trei asociati au vrsat ca aport la capitalul social suma de 5.000 lei. Verificnd continutul actului constitutiv si probele depuse la dosar, instanta de judecat a constatat c exist neregularitti n privinta constituirii capitalului social al societtii. Artati care sunt neregularittile sesizate de instanta de judecat cu privire la capitalul social si la felurile aporturilor asociatilor.

Raspuns:

(L31/1990)Art. 16-(4)Prestaiile n munc nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social. La infiintarea societatii cu raspundere limitata, sunt acceptate doar aporturi in bani sau natura legea neadmitand aportul in creante.Nu este deci legal aportul in munca pe care il au cei doi asociati persoane fizice. 5. Se poate infiinta o societate comerciala declarandu-si sediul intr-un spatiu in care functioneaza mai multe societati ? Raspuns:

Da. Art. 17-(2)La acelai sediu vor putea funciona mai multe societi, dac cel puin o persoan este, n condiiile legii, asociat n fiecare dintre aceste societi. .(L31/1990) 6. Trei persoane fizice, n calitate de fondatori, au hotrt constituirea unei societti pe actiuni prin subscriptie public, ntocmind prospectul de emisiune n care s-a mentionat capitalul social, numrul de actiuni, valoarea nominal a unei actiuni si data nchiderii subscriptiei. Numitul V.R. a subscris un numr de 100 actiuni depunnd la CEC valoarea actiunilor subscrise. Ulterior acestui moment, verificnd continutul prospectului de emisiune, a solicitat instantei de judecat constatarea nulittii acestuia ntruct nu cuprinde mentiunea privind participarea la beneficii (pierderi) a actionarilor, mentiune obligatorie, potrivit art. 18 alin. (1) coroborat cu art. 8 din Legea nr. 31/1990, republicat si modificat. Actiunea n constatarea nulittii prospectului de emisiune ntocmit de fondatori este ntemeiat? Argumentati solutia. Raspuns: In cazul in care prospectele de emisune nu cuprind toate mentiunile din actul constitutiv, acestea sunt nule. (art.18 al.4 din Legea 31/1990 ;Prospectele de emisiune care nu cuprind toate meniunile sunt nule. Subscriitorul nu va putea invoca aceast nulitate, dac a luat parte la adunarea constitutiv sau dac a exercitat drepturile i ndatoririle de acionar.) In concluzie, decizia este corecta. 7.
In ce situatii acceptantii prospectului de emisiune privin d

constituirea unei SA prin subscriptie publica se pot retrage in faza prealabila inmatricularii soc in Registrul Comertului?

Raspuns: Daca valoarea aporturilor in natura stabilita de experti este inferioara cu o cincime aceleia prevazute de fondatori in prospectul de emisiune, orice acceptant se poate retrage. 8. La data de 15 noiembrie 2005 a fost nmatriculat n registrul comertului SC NABO SRL, cu doi asociati, persoane fizice, A.N. si V.T. n scopul achizitionrii unei constructii necesare desfsurrii activittii, asociatul V.T. a depus la banc n contul societtii suma de 200 lei, urmnd ca societatea s-i restituie acest mprumut n termen de 10 ani. ntelegerea cu privire la acordarea mprumutului si restituirea lui a intervenit ntre cei doi asociati numai prin acord

Page 1 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

verbal. Este valabil acordul verbal ncheiat ntre cei doi asociati privind mprumutul acordat societtii? n ce cazuri legea prevede obligativitatea formei scrise? Raspuns: Acordul verbal este valabil intre asociati daca acestia pot face dovada actului / actiunii realizate.L31/1990,Art.15) cordul verbal este valabil intre asociati daca acestia pot face dovada actului / actiunii realizate. 9. ntr-o societate cu rspundere limitat n care prtile sociale apartin unei singure persoane exist ca organ de conducere adunarea general a asociatilor? Asociatul unic poate ndeplini mandatul de administrator al societtii? Raspuns:

ca organ de conducere AGA, Asociatul poate fi administrator

Nu exista

drepturile i obligaiile

unei astfel de adunari

revin asociatului unic.

10. n actul constitutiv al SC OLVEX SNC s-a prevzut ca asociatul L.E. s procure clientel societtii prin deplasarea n tar pentru a face publicitate acesteia, urmnd s participe la profit si pierderi n proportie de 30%. Activitatea la care s-a obligat asociatul L.E. reprezint aport la capitalulsocial al societtii? Raspuns:

Prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalui social . 11. n cazul unei societti pe actiuni constituit prin subscriptie public, avantajele acordate membrilor fondatori au fost acceptate de subscriitori. Este suficient ca subscriitorii s accepte avantajele patrimoniale acordate fondatorilor? Raspuns: Avantajele acordate membrilor fondatori trebuiesc mentionate in actul constitutiv pentru a fi valabile. L31/1990/Art. 19(3)Participrile la beneficiile societii, rezervate de fondatori n folosul lor, dei acceptate de subscriitori, nu au efect dect dac vor fi aprobate de adunarea constitutiv. L31/1990/Art. 8,lit.(m)-orice avantaj special acordat in momentul infiintatii soc. Sau pana in momentul

in care soc este autorizata sa-si inceapa activ.,oricarei pers care a participat la constituirea societatii....
12. La constituirea societtii pe actiuni prin subscriptie public, aportul n natur poate fi vrsat numai n proportie de 50%? Raspuns: La constituirea SA prin subscriptie publica, actiunile ce reprezinta aporturi in natura vor trebui acoperite integral.Aportul in numerar poate fi varsat numai in prop de 50% diferenta in termen de 12 luni. 13. Precizati cine are competenta legal de a examina si valida rspunsul expertilor de evaluare a aporturilor n natur, n cazul constituirii unei societti pe actiuni prin subscriptie public. Raspuns: Adunarea constitutiv are urmtoarele obligaii: L31/1990/Art. 28,lit(b)-examineaz i valideaz raportul experilor de evaluare a aporturilor n natur; (c)-aprob participrile la profit ale fondatorilor i operaiunile ncheiate n contul societii; 14. SC MIX SA este o societate pe actiuni care s-a constituit prin subscriptie public pe o durat de 10 ani, prevzndu-se n actul constitutive c fondatorii vor ncasa timp de 5 ani de la constituirea societtii un procent de 6% din profitul net al societtii. ntruct societatea nu a recunoscut prin actul constitutiv avantaje patrimoniale se pot opune dizolvrii hotrte de actionari? Raspuns: In caz de dizolvare anticipata a societatii, fondatorii au dreptul sa ceara daune de la societate, daca dizolvarea s-a facut in frauda drepturilor lor. Societatea a fost infiintata pe un termen de 10 ani, ea s-a dizolvat dupa 2 ani este deci o dizolvare anticipata. Au dreptul la daune, dar nu se pot opune hotararii AGA singura indreptatita la dizolvare. 15. Indicati situatiile n care, la constituirea societtii pe actiuni, judectorul delegat de la oficiul registrului comertului numeste unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati pentru efectuarea unei expertize. Raspuns: L31/1990Art. 38-(1) La societatile pe actiuni, daca exista aporturi in natura, avantaje rezervate oricarei persoane care a participat la constituirea societatii sau la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei, operatiuni incheiate de fondatori pe seama societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa, judecatorul-delegat numeste, in termen de 5 zile de la inregistrarea cererii, unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati. Acestia vor intocmi un raport cuprinzand descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de judecatorul-delegat. 16. Ce trebuie s cuprind raportul de expertiz ntocmit de experti n cazul n care judectorul delegat la oficiul registrului comertului dispune efectuarea unei expertize necesar nmatriculrii unei societti pe actiuni? Raspuns: Raportul de expertiza va cuprinde :descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de judecatorul delegat. ( L31/1990/Art.

38-(1))
17. Artati care sunt incompatibilittile prevzute de Legea nr. 31/1990, republicat si modificat, privind calitatea de expert? Raspuns: (L31/1990/Art. 39)- Nu pot fi numiti experti: rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea inclusiv ori sotii acelora care au constituit aporturi in natura sau ai fondatorilor; persoanele care primesc, sub orice forma, pentru functiile pe care le indeplinesc, altele decat aceea de expert, un salariu ori o remuneratie de la fondatori sau de la cei care au constituit aporturi in natura; orice persoana careia, ca urmare a relatiilor sale de afaceri, de munca sau de familie, ii lipseste independenta pentru a realiza o evaluare obiectiva a aporturilor in natura, potrivit normelor speciale care reglementeaza profesia 18. Stabiliti valoarea de adevr a urmtoarei afirmatii: Filiala reprezint sediul secundar al societtii comerciale mam. Motivati:adevrat; fals.

Page 2 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

Raspuns:

Sediile secundare sunt dezmembraminte fara personalitate juridica si patrimoniu ale societatilor comerciale. In schimb filialele au personalitate juridica cu patrimoniu propriu. Ambele sunt insa constituite pentru nevoile specifice comertului. Societatea mama isi exercita actiunea prin dreptul la vot la filiale si prin ordine directe in cazul sediilor secundare. Raspuns : fals.
L31/1990/Art. 42,Art.43(4)19. Cinci persoane fizice si o persoan juridic au convenit constituirea unei societti pe actiuni, semnnd actul constitutiv, procurnd toate actele necesare nmatriculrii societtii n registrul comertului. Pentru depunerea cererii la registrul comertului a fost desemnat reprezentantul asociatului persoan juridic care nu a efectuat procedura n termen de 15 zile de la semnarea actului constitutiv. Fat de mprejurarea c cererea de nmatriculare n registrul comertului a societtii nu a fost depus de persoana mputernicit, asociatii pot obtine o hotrre judectoreasc de obligare a persoanei respective s efectueze procedura? Raspuns: Art. 47-(1)n cazul n care fondatorii sau reprezentanii societii nu au cerut nmatricularea ei n termen legal, oricare asociat poate cere oficiului registrului comerului efectuarea nmatriculrii, dup ce, prin notificare sau scrisoare recomandat, i-a pus n ntrziere, iar ei nu s-au conformat n cel mult 8 zile de la primire. In cazul in care acesta a avut o imputernicire semnata de asociati, poate fi tras la raspundere pentru faptele sale. 20. SC MICA SRL a fost nmatriculat n registrul comertului fr ca administratorul desemnat prin actul constitutiv s fi depus specimenul de semntur. Totodat, la dosar nu a fost depus dovada sediului social. Exist posibilitatea acoperirii acestor lipsuri chiar si dup nmatricularea societtii? Raspuns In cazul in care s-au constat neregularitati dupa inmatriculare, societatea are obligatia ca in termen de 8 zile sa rezolve problemele

Nulitatea nu poate fi declarata in cazul in care cauza ei, invocata in cererea de anulare, a fost inlaturata inainte de a se pune concluzii in fond la tribunal. Daca se depune dovada sediului social si specimenele de semnatura, nulitatea nu va fi declarata.
aparute.(art.48 al.1,L.31/1990).

21. S-a constituit o societate cu rspundere limitat n care unicul asociat a adus la capitalul social un teren situat intravilan n localitatea unde s-a declarat sediul social al societtii. Dup trecerea unui termen de doi ani de la data nmatriculrii n registrul comertului, s-a constatat c actul constitutiv nu a fost ncheiat n forma autentic, asa cum prevede art. 5 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 31/1990, republicat si modificat, formulndu-se o actiune n constatarea nulittii societtii. Este ntemeiat actiunea n constatarea nulittii societtii? Raspuns: Actiunea in constatarea nulitatii este intemeiata deoarece nulitatea unei societati inmatriculate in Registul Comertului poate fii declarata de tribunal cand lipseste actul constitutiv sau nu a fost incheiat in forma autentica. Dupa un an de zile de la inmatriculare dreptul la actiune de regularizare se prescrie. (art.48 al.3,L31/1990). Totusi conform art.56 al.1 pct.a se specifica ca se poate cere nulitatea. 22. Indicati cel putin patru cauze de nulitate a unei societti nmatriculate. Raspuns: Art. 56-Nulitatea unei societi nmatriculate n registrul comerului poate fi declarat de tribunal numai atunci cnd: lipsete actul constitutiv sau nu a fost ncheiat n form autentic,n situaiile prevzute la art.5alin.6 toi fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societii; obiectul de activitate al societii este ilicit sau contrar ordinii publice; lipsete ncheierea judectorului delegat de nmatriculare a societii; lipsete autorizarea legal administrativ de constituire a societii; actul constitutiv nu prevede denumirea societatii, obiectul sau de activitate, aporturile asociatilor sau capitalul social subscris;". s-au nclcat dispoziiile legale privind capitalul social minim, subscris i vrsat; nu s-a respectat numrul minim de asociai, prevzut de lege. 23. Pentru nmatricularea societtii, asociatii F.G. si L.M. au ncheiat un contract de nchiriere privind un spatiu n care a fost declarat sediul societtii. Dup nmatriculare societatea a achitat o lun chiria datorat, dup care a refuzat s mai plteasc chiria datorat numitului M.N., motivnd c cuantumul este exagerat de mare. Acesta, invocnd dispozitia cuprins n art. 53 din Legea nr. 31/1990, republicat si modificat, a solicitat asociatilor F.G. si L.M. plata chiriei restante, motivnd c acestia rspund n mod solidar si nelimitat pentru actele ncheiate n contul societtii. Cui apartine rspunderea pentru actele juridice ncheiate de reprezentantii societtii n faza de constituire? Motivati solutia n cazul de fat. Raspuns: Fondatorii, reprezentantii si alte persoane care au lucrat in numele unei societati in curs de constituire raspund solidar si nelimitat fata de terti pt actele juridice incheiate cu acestia in contul societatii, in afara de cazul in care societatea dupa ce a dobandit personalitate juridica le-a preluat asupra ei.Actele astfel preluate sunt considerate a fii fost ale societatii inca de la data incheierii lor. (Legea 31/1990/Art. 53-alin.(1)si (2) -Daca societatea a preluat respectivele acte juridice asupra sa, de ex. sediul social declarat dupa inmamtriculare, societatea a achitat chiria pe o luna (prin plata chiriei pe o luna a preluat asupra sa actul juridic incheiat) , fondatorii nu mai pot fi raspunzatori, raspunderea revenind societatii. 24. La data de 30 august 2004, Tribunalul Bucuresti a constatat nulitatea SC MONDOMAR SA pentru c lipsea din actul constitutiv prevederea referitoare la aporturile asociatilor, fiind mentionat doar capitalul social. Societatea fusese nmatriculat n registrul comertului la data de 1 septembrie 2000 si ncheiase cu mai multe societti comerciale contracte de livrare de produse (cherestea) pentru care mai avea de ncasat o parte din pret. Nulitatea societtii produce efecte asupra contractelor ncheiate pn la data constatrii ei? Care este calea de atac ndreptat mpotriva ncheierilor pronuntate de judectorul delegat privitoare la nmatricularea sau la orice alte nregistrri n registrul comertului si n ce termen se exercit?

Page 3 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

Raspuns: Nu, deoarece declararea nulitatii societatii nu aduce atingere actelor incheiate in numele sau. Calea de atac impotriva incriminarilor judecatorului delegat este recursul. Termenul de recurs fiind de 15 zile si curge de la data pronuntarii incheierii pentru parti si de la data publicarii incheierii sau a actului modificativ al actului constitutiv in Monitorul Oficial pt orice alte persoane interesate. L31/1990/Art. 58(1)Pe

data la care hotrrea judectoreasc de declarare a nulitii a devenit irevocabil, societatea nceteaz fr efect retroactiv i intr n lichidare. L31/1990Art. 59(1)Declararea nulitii societii nu aduce atingere actelor ncheiate n numele su. L31/1990Art. 60(1)ncheierile judectorului delegat privitoare la nmatriculare sau la orice alte nregistrri n registrul comerului sunt executorii de drept i sunt supuse numai recursului. (2)Termenul de recurs este de 15 zile i curge de la data pronunrii ncheierii pentru pri i de la data publicrii ncheierii sau a actului modificator al actului constitutiv n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.
25. n cazul unei societtii n nume colectiv, asociatul V.M. a adus la capitalul social un numr de 100 de obligatiuni pe care le detinea la SC OVEX SA, cu termen de rambursare la 15 august 2005. Societatea emitent de obligatiuni nu si-a onorat obligatiile, asa nct la sfrsitul anului 2005 societatea n nume colectiv s-a adresat cu somatie de efectuare a pltii asociatului care a aportat obligatiunile respective. Ce fel de aport reprezint obligatiunile? Este admisibil la o societate n nume colectiv? Societatea creditoare poate s-l urmreasc silit pe asociatul care a aportat obligatiunile respective? Raspuns: Obligatiunile reprezinta aporturi in creante si sunt admise la o SNC.Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cat timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost depuse, deci societatea creditoare poate sa urmareasca silit pe asociatul care a acordat aceste obligatiuni, terenul juridic fiind art.84 alin 2. Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat asociatul in afara de daune raspunde de suma datorata cu dobanda legala din ziua scadentei. 26. ntre dou societti comerciale s-a ncheiat un contract de livrare de mrfuri, pentru care nu s-a achitat pretul. Societatea beneficiar a refuzat achitarea pretului desi a primit marfa, considernd c produsele livrate nu corespund din punct de vedere calitativ si sustinnd c administratorul societtii furnizoare ar fi directionat unele produse calitativ corespunztoare ctre societatea la care el, administratorul, avea calitatea de asociat. Societatea beneficiar a produselor considerate calitativ necorespunztoarea chemat n judecat pe administratorul societtii furnizoare pentru ca acesta s rspund. Actiunea ndreptat mpotriva administratorului este ntemeiat? Motivati solutia. Raspuns: RC : Actiunea indreptata impotriva administratorului este intemeiata. Administatorul care are intr-o anumita operatiune direct sau indirect interese contrare intereselor societatii trebuie sa-i instiinteze despre aceasta pe ceilalti administratori si pe cenzori sau auditori interni si sa nu ia parte la nici o deliberare privitoare la aceasta operatiune 27. S-a constituit o societate n comandit simpl n care asociatul comanditat S.M. a ascuns faptul c sotia sa este asociat ntr-o societate n nume colectiv cu aceleasi obiect de activitate.Asociatii comanditari M.N. si S.V. au solicitat excluderea din societate a asociatului comanditat S.M. pentru conflict de interese si mai cu seam c nu i-a ncunostintat pe ceilalti asociati despre existenta unei alte societti n care sotia sa este asociat cu rspundere nelimitat. Poate fi exclus asociatul comanditat n situatia de fapt prezentat? Motivati solutia Raspuns: RC: Asociatul nu poate fi exclus, insa va fi tras la raspundere pentru prejudecatile aduse societatii si pentru faptul ca nu a instiintat ceilalti asociati asupra acestui aspect, insa numai daca acest lucru este prevazut in statut. L31/1990,ART.

82 : 1) Asociatii nu pot lua parte, ca asociati cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa faca operatiuni in contul lor sau al altora, in acelasi fel de comert sau intr-unul asemanator, fara consimtamantul celorlalti asociati.

(2) Consimtamantul se socoteste dat daca participarea sau operatiunile fiind anterioare actului constitutiv au fost cunoscute de ceilalti asociati si acestia nu au interzis continuarea lor. (3) In caz de incalcare a prevederilor alin. (1) si (2), societatea, in afara de dreptul de a exclude pe asociat, poate sa decida ca acesta a lucrat in contul ei sau sa ceara despagubiri. (4) Acest drept se stinge dupa trecerea a 3 luni din ziua cand societatea a avut cunostinta, fara sa fi luat vreo hotarare. 28. Societatea n comandit simpl MN si FL a fost obligat, prin hotrre judectoreasc, s plteasc altei societti de antrepriz de lucrri constructii suma de 400.000 lei pentru efectuarea mai multor lucrri de consolidare a cldirii n care se afl sediul societtii debitoare. mpotriva societtii debitoare s-a ncercat executarea silit, dar s-a constatat c aceasta nu are bunuri cu care s achite datoria, motiv pentru care societatea creditoare s-a adresat asociatilor comanditati L.F. si V.M. Acestia au refuzat achitarea datoriei motivnd c hotrrea judectoreasc este pronuntat mpotriva societtii si, ca atare, nu le este opozabil. Aprrile asociatilor comanditati sunt ntemeiate? Motivati solutia. Raspuns: L31/1990,Art. 85,alin (1)si(2)Daca asociatii comaditati MNsi FL au avut o procura speciala pentru operatiuni determinate semnate de reprezentantii societatii, acestia devin raspunzatori fata de terti nelimitat si solidar pentru toate obligatiile. RC : Apararile nu sunt intemeiate, pentru ca asociatii sunt obligati nelimitat si solidar pentru operatiunile indeplinite in numele societatii de persoanele pe care o reprezinta hotararea judecatoreasca obtinuta impotriva societatii este opozabila fiecarui asociat.

Page 4 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

29. SC LIR SRL are trei asociati, respectiv L.M., N.M. si V.P., fiecare participnd la capitalul social cu un aport n numerar de cte 2.000 lei,adic un procent din capitalul social de 33% fiecare.n clauza referitoare la modul de participare la profit si pierderi, asociatii au prevzut ca asociatul L.M. s participe n proportie de 20%, iar ceilalti doi, respectiv N.M. si V.P., cu un procent de cte 40% fiecare. Este legal clauza nserat n actul constitutiv privind modul de participare a asociatilor la profitul si pierderile societtii? Motivati rspunsul. Raspuns: RC: Este legala deoarece in actul constitutiv s-a facut acesta mentiune. Doar raspunderea se diferentiaza pana la concurenta capitalului social subscris. RC : Clauza este legala pt ca asociatii sunt liberi sa decida modul de participare la profit si pierderi cu obligatia de a mentiona acest lucru in actul constitutiv. Sunt interzise clauzele leonine, adica acele clauze prin care unul sau mai multi asociati sa suporte pierderile iar altii sa participe numai la profi. Daca asociatii nu prevad in actul constitutiv modalitatea de participare la profit si pierderi numai atunci dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, dar ei sunt liberi sa aleaga. 30. n ce termen societatea comercial este obligat s plteasc asociatilor dividendele aprobate de adunarea general a asociatilor (AGA) si care este sanctiunea prevzut de lege n cazul neachitrii lor? L31/1990,Art. 67 (2) Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare. 31. Artati care este momentul de la care se calculeaz termenul de 3 ani prevzut de art. 67 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, republicat si modificat, privind prescriptia dreptului material la actiune al asociatilor pentru plata dividendelor. Raspuns: L31/1990,Art.67,alin(5)-Dreptul la aciunea de restituire a dividendelor se prescrie n termen de 3 ani de la data distribuirii lor. => nu se refera la prescriptia dreptului material la actiune al asociatilor pt. plata dividendelor. 32. La data de 15 iulie 2003 s-a ncheiat contractul de cesiune de actiuni prin care M.N. a cesionat lui V.D. un numr de 100 de actiuni n valoare total de 100.000.000 lei. Prin hotrrea AGA din 15 martie 2004 s-a aprobat distribuirea dividendelor aferente exercitiului financiar al anului 2003, fiecare actionar urmnd s primeasc dividende n functie de numrul de actiuni detinute si de cota de participare la capitalul social. Pentru exercitiul financiar al anului 2003, dividendele aferente celor 100 de actiuni au fost atribuite n totalitate numitului V.D., care detinea actiunile respective la data adoptrii hotrrii AGA. M.N. a solicitat achitarea dividendelor aferente anului 2003 pn la data de 15 iulie, iar dup aceasta s i se atribuie cesionarului V.D. Cererea de plat a dividendelor formulat de actionarul cedent M.N. este ntemeiat? Raspuns: Da. Acesta a detinut pana la acea data toate drepturile si obligatiile asociate actiunilor, astfel ca in speta analizata actiunea este intemeiata, partile nestabilind o alta modalitate de repartizare a dividendelor. 33. SC MILAV SRL si SC ANVEL SRL au hotrt s fuzioneze prin absorbtia SC ANVEL SRL de ctre SC MILAV SRL. SC MILAV SRL are cinci asociati, cu un capital social de 50.000.000 lei, divizat n 5.000 prti sociale a cte 100.000 lei fiecare. SC ANVEL SRL are doi asociati, respectiv SC MILAV SRL si L.M. (persoan fizic). Capitalul social al SC ANVEL SRL este de 2.000.000 lei, divizat n 20 prti sociale a cte 100.000 lei fiecare, mprtite n mod egal ntre cei doi asociati. SC ANVEL SRL a nregistrat n ultimii doi ani pierderi n asa fel nct n conturile societtii nu a mai existat nici mcar capitalul social. Pentru a salva societatea ANVEL SRL, SC MILAV SRL a hotrt absorbtia acesteia cu toate datoriile pe care le avea. n situatia de fapt se mai retine c SC ANVEL SRL concesionase un teren n scopul construirii unei fabrici si ncheiase un contract de asociere n participatiune cu numitii M.N. si L.A., contract n care nu si-a executat obligatia de aportare a sumei de 200.000.000 lei pentru achizitionarea unor mrfuri. Adunarea general extraordinar a asociatilor fiecrei societti a hotrt fuziunea prin absorbtie, s-a ntocmit bilantul de fuziune la fiecare societate avnd aceeasi dat si s-a ntocmit proiectul de fuziune care a fost depus la registrul comertului pentru a fi avizat de judectorul delegat si a fi publicat n Monitorul Oficial. Dat fiind c societtile care fuzioneaz nu-si nceteaz activitatea dup depunerea proiectului de fuziune la registrul comertului, SC MILAV SRL hotrste majorarea capitalului social cu un utilaj procurat din strintate, pentru care beneficia de facilitti fiscale (vamale). Identificati problemele de drept privitoare la posibilitatea legal a fuziunii Raspuns: Conform art. 69 din Legea soc. com., la constatarea micsorarii activului net al societatii, capitalul social va trebui reintregit sau redus. Avand in vedere art. 222 si 223 ale Lg. Soc. Com, faptul ca societatea are un activ net sub plafonul minim al capitalului social astfel ca societatea se dizolva de drept daca nu isi majoreaza capitalul la nivelul minim prevazut de lg. Soc. Com. RC : Art.237 (d) conf.caruia o societate nu are cum sa existe fara capital social, se solicita dizolvarea * se poate face absorbtia dar mai intai dizolvarea art. 207 (b), art 238 (1) pct. b si (4) (art. 237-(1) La cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile in care: a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni; b) societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului; c) societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut sau resedinta cunoscuta; d) societatea nu si-a completat capitalul social, in conditiile legii;si art. 207-(1) Capitalul social poate fi redus prin:b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;si art. 238-(1) Fuziunea este operatiunea prin care: b) mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei societati pe care o constituie, in schimbul repartizarii catre actionarii lor de actiuni la societatea nou-constituita si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate,(4) Fuziunea sau divizarea, astfel cum este definita la alin. (1) ori (2), poate fi efectuata chiar daca societatile dizolvate sunt in lichidare, cu conditia ca acestea sa nu fi inceput inca distribuirea intre asociati a activelor ce li s-ar cuveni in urma lichidarii.

Raspuns:

Page 5 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

34. Reclamantii B.V. si SC V.S. SRL au chemat n judecat pe M.C. solicitnd ca prin sentinta ce se va pronunta s se dispun excluderea prtului din societate, oblignd societatea la plata drepturilor ce i se cuvine celui exclus, cu motivarea c M.C., n calitate de asociat si administrator, a nclcat Legea contabilittii prin efectuarea unor activitti care au fost de natur s fraudeze societatea. Prtul M.C., prin cerere reconventional, a solicitat excluderea reclamantului B.V. din societate, motivnd c situatia falimentar a societtii se datoreaz culpei exclusive a acestuia. n urma probelor administrate, instanta de fond a admis att cererea principal si n parte cea reconventional, dispunnd excluderea din societate a reclamantului prt, ct si a prtului reclamant, dispunnd totodat si dizolvarea societtii n conditiile n care prin excluderea celor doi asociati a mai rmas n societate un asociat. Celelalte cereri privind pretentiile bnesti au fost respinse. Pentru a pronunta aceast solutie, instanta de fond a retinut c reclamantul a desfsurat o activitate contrar interesului societtii, n sensul c a folosit n scop personal o parte din suma ce constituia aport la capitalul social, pltit de M.C., a vndut prtile componente din utilajele societtii fr ncuviintarea celorlalti asociati. Prtul M.C. a fost exclus din societate, cu motivarea c acesta a ntreprins activitti contrare scopului societtii, n sensul c a efectuat operatiuni contabile prin care a schimbat sursele si destinatia depunerilor desi nu avea specimen de semntur n banc. Instanta de fond a dispus si dizolvarea societtii, n baza art. 229 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicat si modificat, deoarece prin excludere societatea a rmas cu unic asociat, aceasta fiind cauz de dizolvare a societtii cu urmtoarea motivare: Dispozitia cuprins n art. 222 lit. c) nu se aplic asociatilor unei societti cu rspundere limitat, ci unei societti n nume colectiv sau n comandit simpl. Nedepunerea la banc a aportului la capitalul social al asociatului M.C. nu este un motiv de excludere, ci eventual de rspundere pentru daunele produse. Deturnarea fondurilor sociale nu reprezint o fapt care s nsemne fraud n dauna societtii att timp ct cu sumele respective au fost cumprate alte bunuri n folosul societtii. Inabilittile manageriale ale administratorului nu se sanctioneaz cu excluderea din societate, ci doar cu revocarea din functie si obligarea la daune ctre societate. Dispozitiile cuprinse n art. 222 din Legea nr. 31/1990, republicat si modificat, privind cazurile de excludere din societate sunt expres si limitativ artate de legiuitor? Care este domeniul de aplicare a fiecrei dispozitii legale? Este corect solutia de dizolvare a societtii?

Raspuns:

Cf.art. 222 Lg. Soc. com - (1) Poate fi exclus din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat: a) asociatul care, pus n ntirziere, nu aduce aportul la care s-a obligat; b) asociatul cu rspundere nelimitat n stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil; c) asociatul cu rspundere nelimitat care se amestec fr drept n administraie ori contravine dispoziiilor art. 80 i 82; d) asociatul administrator care comite fraud n dauna societii sau se servete de semntura social sau de capitalul social n folosul lui sau al altora. RC:Apararea paratului=cerere reconventionala.nu este obligatoriu sa se dizolve,pt ca soc. se poate transforma intr-un SRL cu unic asociat.Clauzele de excludere sunt expres prevazute de lege-art. 222 35. Asociatii care au hotrt dizolvarea societtii pot renunta la aceasta, chiar si dup publicarea n Monitorul Oficial a hotrrii adunrii generale extraordinare a asociatilor? Raspuns: Da.Legea permite revenirea asupra hotararii privind dizolvarea societatii. RC : Orice persoana interesata poate face recurs impotriva hotararii de dizolvare in termen de 30 zile de la data efectuarii publicitatii, iar asociatii care au hotarat dizolvarea pot renunta la aceasta chiar si dupa publicare. Opozitia se face in termne de 30 zile de la data publicarii in monitorul oficial. Opozitia se depune la Of. Reg. Comertului care in terme de 3 zile o va mentiona in registru si o va inainta instantei judecatoresti competente. Art 237 alin 5, art.62 pct 1. 36. Artati n ce const contrarietatea de interese n cazul asociatilor unei societti n nume colectiv. Raspuns: Contrarierea de interese asociatul care, intr-o operatiune determinata are pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale societatii, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceasa operatie.(art.79,alin.1,L31/1990) 37. SC M SA si SC VL SA, prin reprezentantii legali, au ncheiat un protocol prin care au hotrt dizolvarea prin absorbtie a SC VL SA si transmiterea cu titlu universal a patrimoniului societtii SC VL SA ctre SC M SA. Protocolul ncheiat ntre cele dou societti este suficient pentru realizarea transmisiunii cu titlu universal a patrimoniului SC VL SA ctre SC M SA? Raspuns: Dizolvarea are ca efect lichidarea societatii, iar protocolul nu este suficient in cazul de fata. transmiterea

universala a patrimoniului societatii VL are loc in cazul fuziunii dintre cele doua societati. Pentru fuziunea a doua societati este necesara intocmirea de catre administratori a unui proiect de fuziune care se intocmeste pe baza hotararii AGA a celor doua societati. (art.240,L31/1990)

38. SC VL este o societate pe actiuni cu un capital social de 90.000 lei divizat n 900 actiuni a cte 100 lei fiecare, atribuite celor cinci actionari n mod egal. n decurs de 3 ani de la constituirea societtii activitatea acesteia a fost profitabil, achizitionnd trei terenuri, dou cldiri si aparatur de birou, astfel nct adunarea general extraordinar a hotrt majorarea capitalului social prin emisiune de noi actiuni cu prim de emisiune, valoarea unei actiuni devenind 1.000 lei. Totodat, actionarii au hotrt ca achitarea actiunilor emise cu prim s se fac n proportie de 30% n momentul subscrierii si diferenta n termen de 3 ani. Este legal hotrrea de majorare a capitalului social n conditiile stabilite de actionari? Raspuns: Legea prevede intr-adevar ca actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in M. O. al Romaniei, a hotararii adunarii generale.

Page 6 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

Insa daca emisiunea de actiuni noi in vederea maririi capitalului social presupune existenta unor prime de emisiune, valoarea primelor va trebui integral achitata la data subscririi. Ca urmare, hotararea actionarilor in acest sens nu este valabila. (art.220,alin.1 si 3,L31/1990) 39. SC AC SRL s-a constituit prin asocierea numitilor M.L., F.S. si A.L., avnd un capital social de 60.000 lei divizat n 600 prti sociale n valoare de 100 lei fiecare. Dup trei luni de la nmatricularea societtii n registrul comertului asociatul A.L. decedeaz, avnd ca mostenitori sotia supravietuitoare si un copil minor. La prima sedint a adunrii generale a asociatilor a participat n locul asociatului decedat sotia supravietuitoare n nume propriu si n calitate de reprezentant al copilului minor, exprimndu- si votul cu privire la majorarea capitalului social. Sotia supravietuitoare are drept de vot n adunarea general a asociatilor n nume propriu si ca reprezentant a minorului asociatului decedat? Motivati solutia. Raspuns: Da, sotia are drept de vot in nume propriu si ca reprezentant al copilului in conditiile in care prin actul contitutiv al societatii nu se specifica altfel. (adica nu se prevad conditiile alin 2 al art. 202,transmiterea ctre persoane din afara societii este permis numai dac a fost aprobat de asociai reprezentnd cel puin trei ptrimi din capitalul social). 40. n actul constitutiv al SC L SRL s-a prevzut c modificarea actului constitutiv poate fi decis cu votul asociatilor care reprezint majoritatea calificat a capitalului social. Avnd n vedere dispozitia cuprins n art. 192 din Legea nr. 31/1990, republicat si modificat, hotrrea de modificare a actului constitutive trebuie s fie adoptat de toti asociatii? Raspuns: L31/1990,Art. 192-(2)Pentru hotrrile avnd ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociailor, n afar de cazul cnd legea sau actul constitutiv prevede altfel. Astfel in cazul de fata cand prin actul constitutiv se prevede aprobarea modificari i

actului constitutiv de majoritatea calificata a capitalului social, prevederea este valabila, nu este nevoie de acordul tuturor asociatilor pentru modificarea dorita.
41. Retragerea dintr-o societate comercial este prevzut de legiuitor pentru asociatii din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat (art. 226 din Legea nr. 31/1990, republicat si modificat). Cu toate acestea exist posibilitatea legal ca si actionarii dintr-o societate pe actiuni s se retrag? Raspuns: L31/1990,Art. 134. - (1) Actionarii care nu au votat in favoarea unei hotarari a adunarii generale au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate, numai daca respectiva hotarare a adunarii generale are ca obiect: schimbarea obiectului principal de activitate; mutarea sediului societatii in strainatate; schimbarea formei societatii; fuziunea sau divizarea societatii. (2) Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii adunarii generale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in cazurile prevazute la alin. (1) lit. a)-c), si de la data adoptarii hotararii adunarii generale, in cazul prevazut la alin. (1) lit. d).

42. Care sunt drepturile cuvenite actionarilor retrasi din societate?

Raspuns: L31/1990, Art. 134 (3) Actionarii vor depune la sediul societatii, alaturi de declaratia scrisa de retragere, actiunile pe care le poseda sau, dupa caz, certificatele de actionar emise potrivit art. 97. (4) Pretul platit de societate pentru actiunile celui ce exercita dreptul de retragere va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezulta din aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii. Expertul este numit de judecatorul delegat in conformitate cu dispozitiile art. 38 si 39, la cererea consiliului de administratie 43. S.M. si S.E., soti, au hotrt s constituie o societate comercial SRL n care s aduc la capitalul social un imobil, respectiv apartamentul situat n imobilul din Str. Florilor nr. 10, apartament cumprat de cei doi soti n timpul cstoriei. n schimbul aportului la capitalul social al imobilului bun comun fiecare sot a primit n mod egal prti sociale. Sotii se pot asocia pentru a constitui o societate comercial? Este necesar imprtirea bunurilor comune pentru a fi aduse la capitalul social? Faptul c imobilul a fost adus la capitalul social n schimbul cruia sotii au primit prti sociale n procent de 50% fiecare nseamn o partajare conventional a bunurilor comune, operatiune interzis de legiuitor potrivit art. 30 alin. (2) din Codul familiei?

Raspuns:

Sotii se pot asocia si nu este necesara impartirea bunurilor comune, fiind suficient sa fie ambii de acord cu aducerea ca aport a bunului imobil comun, neavand relevanta cotele participarii la beneficii, neechivaland cu o impartire a bunurilor in sensul c. fam. 44. SC MN SRL, n calitate de debitoare, a solicitat respingerea cererii introductive de faliment formulat de creditoarea SC FG SA, artnd c n ultimele dou luni nu a mai efectuat plti ctre creditori deoarece el nsusi are de ncasat mai multe creante de la debitorii proprii. Totodat, debitoarea a motivat cererea de respingere a actiunii artnd c n patrimoniul propriu exist mai multe bunuri mobile si imobile pe care creditorii le pot urmri silit, potrivit dreptului comun, pentru a-si ndestula creantele. Cererea formulat de debitoare de respingere a actiunii creditorilor este ntemeiat? Raspuns: RC : Cererea este intemeiata. Chiar daca are de incasat este in stare de incetare de plati. 45. Artati care sunt principalele atributii jurisdictionale ale judectorului sindic n procedura insolventei. Raspuns: RC : art.11 legea 85/2006 ART. 11 (1) Principalele atributii ale judecatorului-sindic, in cadrul prezentei legi, sunt: pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii si, dupa caz, de intrare in faliment atat prin procedura generala, cat si prin procedura simplificata; judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii;

Page 7 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

desemnarea motivata, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii in insolventa care au depus oferta de servicii in acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupa caz, a lichidatorului care va administra procedura pana la confirmarea ori, dupa caz, inlocuirea sa de catre adunarea creditorilor, stabilirea remuneratiei in conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a profesiei de practician in insolventa, precum si a atributiilor acestuia pentru aceasta perioada. In vederea desemnarii provizorii a administratorului judiciar, judecatorul-sindic va tine cont de toate ofertele de servicii depuse de practicieni, de cererile in acest sens depuse de creditori si, dupa caz, de debitor, daca cererea introductiva ii apartine; confirmarea, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor; inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului; judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea; judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului in insolventa, potrivit art. 138, sesizarea organelor de cercetare penala in legatura cu savarsirea infractiunilor prevazute la art. 143-147; judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii; judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate impotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator; admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori; solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de intrerupere a procedurii de reorganizare judiciara si de intrare in faliment; solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului; judecarea actiunii in anularea hotararii adunarii creditorilor; pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii. 46. mpotriva SC AC SA n calitate de debitor s-a deschis procedura de insolvent, la cererea creditorilor SC OP SRL si SC PV SA, desemnndu- se prin hotrrea de deschidere a procedurii n calitate de administrator judiciar numitul M.A. Pentru data de 30 septembrie 2006 a fost convocat adunarea creditorilor de ctre creditorii ale cror creante reprezint 20% din valoarea total a acestora. n cuprinsul convocrii, creditorii au mentionat c la adunare se va discuta despre posibilitatea admiterii planului de reorganizare depus de ctre debitor, ct si alte probleme care vor fi trecute pe ordinea de zi n ziua desfsurrii adunrii generale. La adunare s-au prezentat creditorii ale cror creante reprezint 75% din totalul acestora, hotrnd respingerea planului de reorganizare a activittii debitorului. mpotriva hotrrii adoptate de creditorii prezenti, debitorul a formulat actiune n anulare pentru urmtoarele motive: 1. Adunarea creditorilor nu putea fi convocat dect de administratorul judiciar sau de lichidator, potrivit art. 13 alin. (1) din Legea nr. 85/2006; 2. Ordinea de zi a sedintei nu prevede n mod expres toate problemele care vor fi discutate; 3. Unii dintre creditori au fost reprezentati de terte persoane, fr a avea procur special. Actiunea n anularea hotrrii adoptate de adunarea creditorilor este legal? Raspuns: L85/2006/Intr-adevar, adunarea creditorilor poate fi convocata de catre administrator sau lichidator, dar si de catre adunarea creditorilor ale caror creante reprezinta 30% din totalul acestora. -Adunarea convocata nu este valabila, fiind convocata de creditorii care detin doar 20% din creditori. -Daca

creditorii sunt reprezentati de terte persoane, aceste trebuie intr-adevar sa aiba procura speciala si legalizata, iar in cazul creditorilor bugetari si al celorlalte persoane juridica delegatie semnata de conducatorul unitatii - pentru exercitarea drepturilor acestora. -Convocarea creditorilor va trebui sa cuprinda ordinea de zi a sedintei(art.14,alin.1). -Orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse in convocare este nula, cu exceptia cazului in care la sedinta participa titularii tuturor creantelor. art.14,alin.2)
Actiunea de anulare a hotararii este legala. 47. Care sunt conditiile legale pe care trebuie s le ndeplineasc o persoan fizic sau juridic pentru a fi desemnat ca administrator judiciar n cadrul procedurii insolventei? Raspuns: L85/2006 Art. 19. - (1) Practicienii n insolven interesai vor depune la dosar o ofert de preluare a poziiei de administrator judiciar n dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calitii de practician n insolven i o copie de pe polia de asigurare profesional. n ofert, practicianul n insolven interesat va putea arta i disponibilitatea de timp i de resurse umane, precum i experiena general sau specific necesare prelurii dosarului i bunei administrri a cazului. n cazul n care nu exist nici o astfel de ofert, judectorul-sindic va desemna provizoriu, pn la prima adunare a creditorilor, un practician n insolven ales n mod aleatoriu din Tabloul U.N.P.I.R. 48. Raportul ntocmit de administratorul judiciar desemnat n cadrul procedurii insolventei trebuie s contin elemente, date privind situatia patrimoniului debitorului si a activittii sale. Ce aspecte trebuie mentionate n cuprinsul raportului administratorului? Raspuns: RC: Raportul intocmit de administratorul judiciar. La fiecare termen de confirmare a procedurii administratorul judiciar va prezenta judecatorului sindic un raport cuprinzand descrierea modului in care si-a indeplinit atributiile precum si o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fonduril e

existente in averea debitorului. Baza de racordare este una intreaga, raportul putand cuprinde mai multe luni.
49. Definiti starea de insolvent potrivit Legii nr. 85/2006. L85/2006,Art. 3. - n nelesul prezentei legi, termenii i expresiile de mai jos au urmtoarele semnificaii:

Page 8 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

Insolvena este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin insuficiena fondurilor bneti disponibile pentru plata datoriilor exigibile: Insolvena este prezumat ca fiind vdit atunci cnd debitorul, dup 30 de zile de la scaden, nu a pltit datoria sa fa de unul sau mai muli creditori; Insolvena este iminent atunci cnd se dovedete c debitorul nu va putea plti la scaden datoriile exigibile angajate, cu fondurile bneti disponibile la data scadenei; 50. Care sunt conditiile pe care trebuie s le ndeplineasc creantele creditorilor pentru a putea fi declansat procedura reorganizrii judiciare si a falimentului? Raspuns: RC: Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca creantele creditorilor

pentru a putea fii declansata procedura

organizarii judiciare si a falimentului: creanta impotriva patrimoniului debitorului sa fie certa, lichida, exigibila de mai mult de 30 zile valoarea prag a creantei reprezinta cuantumul minim al creantei pentru a putea fii introdusa cererea creditorului de 10.000 lei pt creditori, 6 salarii medii pe economie pt salariati.
51. Delimitati conceptul de insolvent de cel de insolvabilitate si de refuz de plat. Raspuns: Art. 153. - n toate actele normative n care figureaz termenul insolvabilitate n contextul procedurilor de reorganizare i de faliment, cu sau fr referire la Legea nr. 85/2006, se nlocuiete cu termenul insolven insolventa-presupune inexistenta fondurilor banesti pentru achitarea datoriilor comerciale si fiscale ale societatii; -stare

a patrimoniului debitorului, caracterizata prin incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile. -debitorul nu se afla insa in insolvabilitate avand la randul sau de incasat creante sau avand in proprietate bunuri care pot acoperi datoriile neachitate.
Refuzul de plata reprezinta atitudinea debitorului fata de un creditor al sau, fara a fi in sfera insolventei. Simplul refuz de plata al unei datorii nu conduce la deschiderea falimentului. Refuzul de plata poate fi intemeiat, in caz de insolventa, si poate fi neintemeiat, cand debitorul detine mijloace banesti de achitare a datoriilor, insa cu rea-credinta nu-si achita datoriile. Temeinicia unor astfel de aparari (refuz de plata) se apreciaza de tribunal de la caz la caz. Totodata trebuie sa se tina seama si de faptul ca, de foarte multe ori, se apeleaza Ia aceasta procedura fie pentru intimidarea debitorului care astfel este constrans indirect sa-si achite datoria, fie pentru ocolirea taxelor judiciare de timbru. Tot in aceeasi masura trebuie sa se aiba in vedere ca si neachitarea unei singure datorii este suficienta pentru admiterea cererii de deschidere a procedurii de faliment. 52. n cazul cererii introductive formulate de creditori, depunerea unei cautiuni este obligatorie? Care este consecinta nedepunerii cautiunii? RC: nedepunerea cautiunii nu are un efect asupra cererii introductive formulate de creditori 53. Care sunt principalele efecte patrimoniale ale deschiderii procedurii reorganizrii judiciare si a falimentului? Raspuns: L85/2006,Art. 47. - (1) Deschiderea procedurii ridic debitorului dreptul de administrare - constnd n dreptul de ai conduce activitatea, de a-i administra bunurile din avere i de a dispune de acestea -, dac acesta nu i-a declarat, n condiiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, dup caz, art. 33 alin. (6), intenia de reorganizare. (2) Cu excepia cazurilor prevzute expres de lege, prevederile alin. (1) sunt aplicabile i bunurilor pe care debitorul le-ar dobndi ulterior deschiderii procedurii. Deschiderea procedurii de faliment produce urmatoarele efecte: art. 34-suspendarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale art. 36-suspendarea termenelor de prescriptie a actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor a asupra debitorului sau bunurilor sale art.37-suspendarea calculului dobanzilor la datoriile debitorului; de asemenea, nu se poate adauga nici o alta cheltuiala cu privire la datoriile debitorului interzicerea instrainarii de catre administratorii debitorului fara acordul judecatorului-sindic a actiunilor detinute la debitorul aflat in faliment; art. 38-judecatorul- sindic dispune indisponibilizarea actiunilor in registrele speciale de evidenta sau in conturile inregistrate electronic lnterzicerea constituirii unor garantii personale sau reale de catre debitor, garantii pentru obligatii asumate anterior sau chiar ulterior deschiderii procedurii dar fara autorizarea judecatorului sindic, sub sanctiunea nulitatii 54. Stabiliti valoarea de adevr a urmtoarei afirmatii: Deschiderea procedurii insolventei are ca efect ridicarea dreptului debitorului de administrare constnd n dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile (averea) si de a dispune de ele: a) adevrat; b) fals. Raspuns: L85/2006,Art. 47. - (1) Deschiderea procedurii ridic debitorului dreptul de administrare - constnd n dreptul de ai conduce activitatea, de a-i administra bunurile din avere i de a dispune de acestea -, dac acesta nu i-a declarat, n condiiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, dup caz, art. 33 alin. (6), intenia de reorganizare. Afirmatia este partial adevarata. 55. Indicati categoriile de acte juridice ncheiate de debitor n cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolventei, acte n care prestatia debitorului depseste vdit pe cea primit. Raspuns:

Page 9 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

Art. 80. - (1) Administratorul judiciar sau, dup caz, lichidatorul poate introduce la judectorul-sindic aciuni pentru anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale ctre teri i pentru restituirea de ctre acetia a bunurilor transmise i a valorii altor prestaii executate, realizate de debitor prin urmtoarele acte: acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate n cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; sunt exceptate sponsorizrile n scop umanitar; operaiuni comerciale n care prestaia debitorului depete vdit pe cea primit, efectuate n cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; acte ncheiate n cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intenia tuturor prilor implicate n acestea de a sustrage bunuri de la urmrirea de ctre creditori sau de a le leza n orice alt fel drepturile; acte de transfer de proprietate ctre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau n folosul acestuia, efectuate n cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dac suma pe care creditorul ar putea s o obin n caz de faliment al debitorului este mai mic dect valoarea actului de transfer; constituirea ori perfectarea unei garanii reale pentru o crean care era chirografar, n cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii; 56. Indicati trei categorii de acte juridice ncheiate de debitor n cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolventei, acte care sunt supuse anulrii. Raspuns: L85/2006,Art.80. b) operaiuni comerciale n care prestaia debitorului depete vdit pe cea primit, efectuate n cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; c) acte ncheiate n cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intenia tuturor prilor implicate n acestea de a sustrage bunuri de la urmrirea de ctre creditori sau de a le leza n orice alt fel drepturile; d) acte de transfer de proprietate ctre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau n folosul acestuia, efectuate n cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dac suma pe care creditorul ar putea s o obin n caz de faliment al debitorului este mai mic dect valoarea actului de transfer; 57. Contractul de nchiriere privind un bun imobil al debitorului poate fi desfiintat n cadrul procedurii insolventei? Raspuns: RC: Faptul ca un proprietar al unui imobil inchiriat este debitor in prezenta procedura nu va desfiinta contractul de inchiriere in afara de cazul in care chiria nu este inferioara chiriei practicate pe piata. 58. Care sunt categoriile de creante bugetare exceptate de la procedura de verificare prevzut de Legea nr. 85/2006? Raspuns: RC: Creantele bugetare reprezinta creantele constand in impozite, taxe, contributii amenzi si alte venituri bugetare precum si accesoriile acestora iar creantele cele bugetare care nu sunt supuse procedurii de verificare sunt acelea care rezultand dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legile speciale. 59. Care sunt efectele decderii din dreptul de a depune cerere de admitere a creantelor n cadrul procedurii reorganizrii judiciare si a falimentului, prevzut de Legea nr. 85/2006? Raspuns: RC: Titularul de creante anterioare deschiderii procedurii care nu depune cerere de admitere a creantelor pana la expirarea termenului de 60 zile este decazut cat priveste creantele respective din urmatoarele drepturi:

dreptul de a participa si de a vota in cadrul adunarii generale a creditorilor dreptul de a participa la distribuire de sume in cadrul reorganizarii si falimentului dreptul de a realiza creantele impotriva debitorului sau a membrilor ori asociatilor cu raspundere nelimitata ai persoanelor juridice debitoare, ulterior includerii procedurii sub rezerva ca debitorul sa nu fii fost condamnat pentru bancruta simpla sau frauduloasa ori sa nu i se fii stabilit raspunderea pt efectuarea de plati si transferuri frauduloase. Decaderea va putea fii invocata oricand.

60. Care este continutul planului de reorganizare a activittii debitorului, conform Legii nr. 85/2006? Raspuns: L85/2006,Art. 95. - (1) Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare n raport cu posibilitile i specificul activitii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile i cu cererea pieei fa de oferta debitorului, i va cuprinde msuri concordante cu ordinea public, inclusiv n ceea ce privete modalitatea de selecie, desemnare i nlocuire a administratorilor i a directorilor. (2) Planul de reorganizare va cuprinde n mod obligatoriu programul de plat a creanelor. (3) Executarea planului de reorganizare nu va putea depi 3 ani, socotii de la data confirmrii. (4) La recomandarea administratorului judiciar, dup trecerea unui termen de cel mult 18 luni de la confirmarea planului, aceast perioad va putea fi extins cu cel mult nc o perioad de un an, dac propunerea este votat de cel puin dou treimi din creditorii aflai n sold la acea dat. (5) Planul de reorganizare va meniona: categoriile de creane care nu sunt defavorizate, n sensul legii; tratamentul categoriilor de creane defavorizate; dac i n ce msur debitorul, membrii grupului de interes economic, asociaii din societile n nume colectiv i asociaii comanditai din societile n comandit vor fi descrcai de rspundere; ce despgubiri urmeaz a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creane, n comparaie cu valoarea estimativ ce ar putea fi primit prin distribuire n caz de faliment; valoarea estimativ se va calcula la data propunerii planului. 61. Precizati care sunt regulile potrivit crora se voteaz planul de reorganizarea activittii debitorului de ctre creditori. Raspuns: Reguli prin care se voteaza planul de reorganizare: se admite si votarea prin corespondenta art.99 pct.2 la inceputul sedintei de vot administratorul judiciar va informa creditorii prezenti despre voturile valabile primite in scris fiecare creanta beneficiaza de un drept de vot pe care titularul acesteia il exercita in categoria de creante din care face parte creanta respectiva urmatoarele creante constituie categorii distincte de creante si anume: creditorii cu creante garantate

Page 10 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

creditorii bugetari creditorii chirografari stabiliti conf. Art.96 alin.1. 62. Ce efecte produc votarea si confirmarea planului de reorganizare a activittii debitorului, potrivit Legii nr. 85/2006? Raspuns: Art. 101. - (1) La data stabilit, un plan va fi confirmat de ctre judectorul-sindic, dac sunt ntrunite cumulativ urmtoarele condiii: A. cel puin jumtate plus una dintre categoriile de creane menionate n programul de pli, dintre cele menionate la art. 100 alin. (3), accept sau sunt socotite c accept planul, cu condiia ca minimum una dintre categoriile defavorizate s accepte planul; B. n cazul n care sunt doar dou categorii, planul se consider acceptat n cazul n care categoria cu valoarea total cea mai mare a creanelor a acceptat planul; C. fiecare categorie defavorizat de creane care a respins planul va fi supus unui tratament corect i echitabil prin plan. (2) Tratament corect i echitabil exist atunci cnd sunt ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii: nici una dintre categoriile care resping planul i nici o crean care respinge planul nu primesc mai puin dect ar fi primit n cazul falimentului; nici o categorie sau nici o crean aparinnd unei categorii nu primete mai mult dect valoarea total a creanei sale; n cazul n care o categorie defavorizat respinge planul, nici o categorie de creane cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezult din ierarhia prevzut la art. 100 alin. (3), nu primete mai mult dect ar primi n cazul falimentului. (3) Doar un singur plan de reorganizare va fi confirmat. (4) Confirmarea unui plan de reorganizare mpiedic propunerea, admiterea, votarea sau confirmarea oricrui alt plan. 63. Indicati situatiile n care judectorul sindic dispune intrarea n faliment a debitorului aflat n stare de insolvent. Raspuns: L85/2006,Art. 107. - (1) Judectorul-sindic va decide, prin sentin sau, dup caz, prin ncheiere, n condiiile art. 32, intrarea n faliment n urmtoarele cazuri: A: debitorul i-a declarat intenia de a intra n procedura simplificat; debitorul nu i-a declarat intenia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere a procedurii, a contestat c ar fi n stare de insolven, iar contestaia a fost respins de judectorul-sindic; nici unul dintre celelalte subiecte de drept ndreptite nu a propus un plan de reorganizare, n condiiile prevzute la art. 94, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat i confirmat; B. debitorul i-a declarat intenia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat i confirmat; C. obligaiile de plat i celelalte sarcini asumate nu sunt ndeplinite n condiiile stipulate prin planul confirmat sau desfurarea activitii debitorului n decursul reorganizrii sale aduce pierderi averii sale; D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, dup caz, intrarea debitorului n faliment, potrivit art. 54 alin. (5) sau art. 60 alin. (3). (2) Prin hotrrea prin care se decide intrarea n faliment, judectorul-sindic va pronuna dizolvarea societii debitoare i va dispune: ridicarea dreptului de administrare al debitorului; 64. SC X SRL este supus procedurii falimentului si are cinci creditori, din care unul Y si-a asigurat creanta printr-un gaj asupra a dou automobile din patrimoniul debitorului. n urma scoaterii la vnzare a automobilelor s-a obtinut suma de 100.000 lei, insuficient pentru acoperirea integral a creantei creditorului Y, creant de 300.000 lei. Cum si va recupera diferenta de creant creditorul care a beneficiat de o garantie real imobiliar (gaj)?

Raspuns:

Creditorii care beneficiaza de garantii reale vor fi satisfacuti din sumele de bani obtinute din vanzarea bunurilor afectate de garantii. Daca din sumele obtinute din vanzare nu pot fi acoperite creantele garantate, pentru diferenta de incasat, creditorii vor deveni creditori chirografari. => Creditorul y intra pentru restul de 200 milioane, in concurs cu ceilalti 4 creditori, ale caror creante nu au fost garantate printr-o garantie speciala si isi va recupera suma in ordinea de preferinta stabilita de lege. 65. Care este ordinea de distribuire a sumelor de bani obtinute n urma lichidrii averii debitorului? Raspuns: Distribuirea sumelor realizate n urma lichidrii L85/2006,Art. 121. - (1) Fondurile obinute din vnzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, n favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garanii reale mobiliare ori drepturi de retenie de orice fel, vor fi distribuite n urmtoarea ordine: 1. taxe, timbre i orice alte cheltuieli aferente vnzrii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea i administrarea acestor bunuri, precum i plata remuneraiilor persoanelor angajate n condiiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23 i 24; 2. creanele creditorilor garantai, cuprinznd tot capitalul, dobnzile, majorrile i penalitile de orice fel, precum i cheltuielile. (2) n cazul n care sumele realizate din vnzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata n ntregime a respectivelor creane garantate, creditorii vor avea, pentru diferen, creane chirografare care vor veni n concurs cu cele cuprinse n categoria corespunztoare, potrivit naturii lor, prevzute la art. 123, i vor fi supuse dispoziiilor art. 41. Dac dup plata sumelor prevzute la alin. (1) rezult o diferen n plus, aceasta va fi depus, prin grija lichidatorului, n contul averii debitorului. (3) Un creditor cu crean garantat este ndreptit s participe la orice distribuire de sum fcut naintea vnzrii bunului supus garaniei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi sczute din cele pe care creditorul ar fi ndreptit s le primeasc ulterior din preul obinut prin vnzarea bunului supus garaniei sale, dac aceasta este necesar pentru a mpiedica un astfel de creditor s primeasc mai mult dect ar fi primit dac bunul supus garaniei sale ar fi fost vndut anterior distribuirii. 66. Care sunt efectele hotrrii judectoresti ale nchiderii procedurii falimentului? Raspuns: L85/2006 Art. 135. - Sentina de nchidere a procedurii va fi notificat de judectorul-sindic direciei teritoriale a finanelor publice i oficiului registrului comerului sau, dup caz, registrului societilor agricole unde debitorul este nmatriculat, pentru efectuarea meniunii. Art. 136. - Prin nchiderea procedurii, judectorul-sindic, administratorul/lichidatorul i toate persoanele care i-au asistat sunt descrcai de orice ndatoriri sau responsabiliti cu privire la procedur, debitor i averea lui, creditori, titulari de garanii, acionari sau asociai. Art. 137. - (1) Prin nchiderea procedurii de faliment, debitorul persoan fizic va fi descrcat de obligaiile pe care le avea nainte de intrarea n faliment, ns sub rezerva de a nu fi gsit vinovat de bancrut frauduloas sau de pli ori transferuri frauduloase; n astfel de

Page 11 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

situaii, el va fi descrcat de obligaii numai n msura n care acestea au fost pltite n cadrul procedurii, cu excepia cazului prevzut la art. 76 alin. (1) pct. 3. (2) La data confirmrii unui plan de reorganizare, debitorul este descrcat de diferena dintre valoarea obligaiilor pe care le avea nainte de confirmarea planului i cea prevzut n plan. (3) Descrcarea de obligaii a debitorului nu atrage descrcarea de obligaii a fidejusorului sau a codebitorului principal. 67. Definiti infractiunea de bancrut frauduloas. Raspuns: L85/2006Art. 143 (2) Constituie infraciunea de bancrut frauduloas i se sancioneaz cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani fapta persoanei care: falsific, sustrage sau distruge evidenele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia; nfieaz datorii inexistente sau prezint n registrele debitorului, n alt act sau n situaia financiar sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind svrite n frauda creditorilor; nstrineaz, n frauda creditorilor, n caz de insolven a debitorului, o parte din active. 68. Artati ce efecte produce nregistrarea n registrul comertului a firmei si a celorlalte date cu privire la calitatea de comerciant a celui care solicita inregistrarea . Raspuns: L26/1990,art. 13 (1) Inmatricularea unui comerciant, persoana fizica, in registrul comertului, va cuprinde:

(2)

numele si prenumele, domiciliul, cetatenia, data si locul nasterii, st area civila, averea si modul de evaluare a acesteia si activitatea
comerciala anterioara;

firma comerciala si sediul acesteia; obiectul comertului, cu precizarea domeniului si a activitatii principal e, astfel cum sunt prevazute in autorizatia pentru exercitarea
comertului;

(3) Oficiul va inscrie in registrul comertului toate datele din cerere.

numarul, data si organul emitent al autorizatiei pentru exercitarea comertului. Cererea de inmatriculare va fi insotita de acte doveditoare

ale

datelor

pe

care

le

cuprinde.

69. SC BM SRL s-a constituit cu doi asociati, respectiv SL si VN,cu participare egal la capitalul social, fiecare detinnd un procent de 50% din totalul prtilor sociale. Asociatul SL cesioneaz n totalitate prtile sociale celuilalt asociat, ncheindu-se contractul de cesiune de prti sociale fr ca operatiunea de cesiune s fie nregistrat n registrul comertului. Contractul de cesiune de prti sociale este opozabil si fat de tertele persoane sau produce efecte numai ntre asociati? Raspuns: L 26/190-art. 5 (1) Inmatricularea si mentiunile sunt opozabile tertilor de la data efectuarii lor in registrul comertului ori de la publicarea lor in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, sau in alta publicatie, acolo unde legea dispune astfel. (2) Persoana care are obligatia de a cere o inregistrare nu poate opune tertilor actele ori faptele neinregistrate, in afara de cazul in care face dovada ca ele erau cunoscute de acestia 70. Care sunt categoriile de persoane care au obligatia s cear nmatricularea n registrul comertului a activittii pe care o desfsoar si totodat s solicite nscrierea de mentiuni n registrul comertului? Raspuns: Comerciantii: persoanele fizice care exercita in mod obisnuit acte de comert, societatile comerciale, regiile autonome si organizatiile cooperatiste. 71. Care este regimul juridic al ncheierilor pronuntate de judectorul delegate la oficiul registrului comertului privitoare la nmatricularea sau la orice alte nregistrri n registrul comertului? Raspuns: L 26/1990,ART. 6 Inregistrarile in registrul comertului se fac pe baza unei incheieri a judecatorului delegat sau, dupa caz, a unei hotarari judecatoresti definitive, in afara de cazurile in care legea prevede altfel. 72. Care este instanta de judecat competent s solutioneze recursul ndreptat mpotriva ncheierii pronuntate de judectorul delegat la oficiul registrului comertului? Raspuns: L26/1990;art. 7 (1) Instantele judecatoresti sunt obligate sa trimita oficiului registrului comertului, in termen de 15 zile de la data cand au ramas definitive, copii legalizate de pe dispozitivul hotararilor definitive si de pe incheierile ce se refera la acte si mentiuni a caror inregistrare este ceruta de lege. (2) In aceste incheieri si hotarari instantele judecatoresti vor dispune si efectuarea inregistrarilor in registrul comertului. 73. Cine poate solicita radierea din registrul comertului a nmatriculrilor sau a mentiunilor efectuate? Raspuns: L26/1990-ART. 25 (1) Oricine se considera prejudiciat printr-o inmatriculare sau printr-o mentiune din registrul comertului are dreptul sa ceara radierea ei. (2) Judecatorul delegat se va pronunta asupra cererii de radiere printr-o incheiere, cu citarea partilor. (3) Incheierea poate fi atacata numai cu recurs la tribunal, in termen de 15 zile de la data pronuntarii. (4) Tribunalul va judeca de urgenta recursul in camera de consiliu. 74. Definiti fondul de comert si artati care este temeiul juridic. Raspuns: "Deci fondul de comer poate fi definit ca un ansamblu de bunuri mobile i imobile, corporale i incorporale pe care un comerciant le afecteaz desfurrii unei activiti comerciale, n scopul atragerii clienteli i, implicit, obinerii de profit." - Prof. dr. Stanciu D. Crpenaru. Bunuri materiale: imobilul n care se exercit comerul dac e proprietate al comerciantului, maini unelte, instalaii, mrfuri, ambalaje, mobilier, materii prime, stocuri de combustibil. Bunuri incorporale: dreptul asupra numelui comercial, asupra emblemei, asupra mrcilor de fabric, a brevetelor de invenii, dreptul de autor, dreptul asupra clientelei. Caracteristicile fondului de comer Este o universalitate de fapt pentru c reunete un complex de bunuri eterogene, iar aceast reunire este rezultatul exclusiv al voinei titularului.

Page 12 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

Fondul de comer e un bun mobil, deoarece, dei cuprinde n componena sa i bunuri imobile, elementele care precumpnesc sunt bunuri mobile. Este un bun incorporal, deoarece n componena sa precumpnesc bunurile cu caracter incorporale, care au, n cadrul fondului de comer, o vocaie de statornicie mai pronunat. Din ultimele 3 caracteristici se desprind mai multe consecine pe plan juridic: Datorit obiectului lor, actele juridice privind fondul de comer sant fapte de comer obiective conexe (accesorii), i, deci, supuse regimului faptelor de comer; Din caracterul de universalitate de fapt decurge aplicabilitatea regulilor subrogaiunii; Pentru c e un bun mobil, executarea silit asupra fondului de comer urmeaz regulile prevzute de Codul de procedur civil pentru bunurile mobile; se admite ca, n absena unor dispopziii legale, dac fondul de comer conine i bunuri imobile, urmrirea lor are loc n condiiile prevzute de lege pentru executarea silit a bunurilor imobile; nu poate fi ipotecat, dar poate fi gaj fr deposedare; poate fi nstrinat cu acte cu titlu oneros i prin motenire; poate face obiectul unei transmisiuni prin uzufruct. (Conform - Legea nr . 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, mod ificata

si completata prin Legea nr

298/2001).
75. Delimitati fondul de comert de notiunea de sucursal. Art. 43. - (1) Sucursalele sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si se inregistreaza, inainte de inceperea activitatii lor, in registrul comertului din judetul in care vor functiona. (L31/1990) Fondul de comert reprezentat de ansamblul de bunuri mobile si imobile, corporale si necorporale, ca entitate de sine statatoare se regaseste atat in cadrul societatii, cat si in cadrul sucursalei, fiind element comun pentru acestea, fara insa a se confunda cu fiecare din ele. 76. Definiti firma si artati care sunt caracterele (trsturile) acesteia. Raspuns: Firma este numele, sau, dupa caz denumirea sub care un comerciant isi exercita comertul si sub care semneaza. Caracterele acesteia sunt:

nici o firma nu va putea cuprinde o denumire intrebuintata de comerciantii din sectorul public. 77. Comparatie ntre clientel si vadul comercial. Raspuns: Vadul comercial reprezinta puterea sau capacitatea comerciantului de a atrage clientela. Clientela reprezinta totalitatea persoanelor fizice si juridice care se afla in raporturi juridice cu un comerciant. Dupa anumite conceptii clientela si vadul comercial sunt elemente distincte, aflate in corelatie, clientela fiind o consecinta a vadului comercial , reprezentand o manifestare a potentialitatii vadului. Dupa altele, clientela inglobeaza doua laturi : factorul personal, anume grupul uman fidel marfurilor si factorul obiectiv - vadul comercial ce priveste popularizarea publicului prin elemente de amplasament, atractivitatea produselor, utilitatea acestora. 78. SC OM SRL a ncheiat un contract de mprumut bancar garantnd creditul cu mrfurile aflate n magazinul situat chiar la sediul societtii. Ulterior perfectrii contractului de mprumut (credit) si al contractului de garantie real mobiliar, mrfurile au fost vndute urmnd ca pretul s fie ncasat n termen de 30 de zile de la predare. Este valabil contractul de vnzare-cumprare privind mrfuri care fac obiectul unei garantii reale mobiliare (gaj)? Raspuns: In cazul in care obiectul garantiei reale mobiliare este inlocuit cu un alt obiect, acesta din urma este considerat produsul primului si va constitui obiectul garantiei respective. Creanta de incasare a clientilor in termen de 30 de zile va fi considerat ca si garantie pentru nerambursarea imrumutului bancar. Contractul de vanzare-cumparare este valabil. 79. Care este deosebirea dintre aportul n societate al fondului de comert si vnzarea acestuia? Raspuns: Fondul de comert poate constitui aport la capitalul social al unei societati comerciale, fiind un aport in natura de bun incorporal. Aportul in societate al fondului de comert se deosebeste de vanzarea-cumpararea acestuia intrucat in cazul aportului, in locul fondului de comert, asociatul primeste parti sociale sau actiuni, pe cata vreme in cazul vanzarii, vanzatorul primeste de la cumparator pretul fondului de comert vandut. Nefiind o vanzare, aducerea ca aport a fondului de comert este supusa regulilor privind constituirea societatilor comerciale, 80. n situatia n care un contract de garantie real mobiliar (gaj) este anulat pentru eroare-viciu de consimtmnt, nscrierea garantiei n Arhiva Electronic de Garantii Reale Mobiliare are ca efect valabilitatea contractului? Explicati rspunsul. Raspuns: Art. 29, alin 2 L 99/ 1999 Astfel, nu se poate justifica, din punct de vedere legal sau economic o eventuala intentie a operatorilor de a verifica actele juridice prin care s-a constituit garantia. Acest lucru nu va cauza decat intarzieri, costuri mai mari si nesiguranta. Motivul acestei concluzii este faptul ca inregistrarea unei garantii care rezulta dintr-un contract nul nu va oferi valabilitate acelei garantii (art. 29 "(2) nscrierea la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare nu confera validitate unei garantii reale lovite de nulitate.")

firma trebuie sa fie scrisa in primul rand in limba romana; este un atribut de identificare a comerciantului; noutatea firmei, conditiile de validitate - orice firma noua trebuie sa se

deosebeasca de cele existente; disponibilitatea firmei - sa nu produca confuzie si sa nu fie deja inregistrata ;

Contractul de garantie reala mobiliara nu este valabil.

81. Este admisibil cesiunea contractului de locatiune asupra fondului de comert? Raspuns:

Page 13 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

Cesiunea contractului de locatiune asupra fondului de comert este de fapt o vanzare a dreptului de folosinta, este admisibila in cazul in care nu este interzis prin contractul de locatiune. Este cerut consimtamantul locatorului - daca prin contract s-a prevazut acest lucru; fiind o cesiune de creanta, cesiunea trebuie notificata locatorului sau acceptata in forma autentica de catre acesta.. 82. persoan fizic A.M. mprumut de la o banc o sum de bani. Pentru a acorda creditul, banca i cere un garant personal care s se oblige s plteasc n cazul n care A.M. nu ramburseaz creditul. n aceste conditii A.F. se oblig, n calitate de fidejusor, alturi de A.M. Termenul de rambursare a expirat, iar A.F. este urmrit la plat att pentru creditul nerambursat, ct si pentru dobnzile aferente. Ce sum va fi tinut s plteasc fidejusorul? Argumentati. Raspuns: Fidejusorul este persoana care se obliga fata de creditor sa execute obligatia in cazul in care creditorul nu o face. In dreptul comercial, de regula garantii personali ai debitorului raspund solidar, suprimandu-li-se dreptul de discutiune si de diviziune, impartire al datoriei cu alti fidejusori. Banca este deci indreptatita in actiunile sale. Fidejusorul este obligat sa plateasca intreaga datorie: credit nerambursat si dobanzi aferente, dobanzi care erau prevazute in contractul incheiat (art. 42 alin. 2 Cod comercial si art. 1657 Cod civil). 83. Societatea comercial Carol SA a nceput s distribuie dividende actionarilor pentru anul 2004 ncepnd cu data de 4 martie 2005. Actionarul A.M., constatnd c nu-si primeste dividendele, a actionat n judecat societatea comercial la data de 17 aprilie 2005. De la ce dat poate cere si dobnzi de ntrziere? Argumentati solutia aleas. Raspuns: Art.67-(2) Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare. Astfel, actionarul AM va putea cere dobanzi de intarziere incepand din data de 4 martie, data hotarata de AGA pentru distribuirea dividendelor. 84. AVAS ncheie un contract de vnzare-cumprare de actiuni cu Compania Aneida International SA. Nerespectarea unor obligatii contractual d nastere unei nentelegeri ntre prti. Crei instante urmeaz s se adreseze prtile: instantei de contencios administrativ sau instantei comerciale? Motivati solutia aleas. Raspuns: Orice persoan care se consider vtmat ntr-un drept al su ori ntr-un interes legitim, de ctre o autoritate public, printr-un act administrativ sau prin nesoluionarea n termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanei de contencios administrativ competente Art. 56(Cod com.) Daca un act este comercial numai pentru una din parti, toti contractantii sunt supusi, incat priveste acest act, legii comerciale, afara de dispozitiile privitoare la persoana chiar a comerciantilor si de cazurile in care legea ar dispune altfel. Competenta revine sectiei comerciale. Daca ne referim la natura litigiului , litigiul este unul comercial, vanzarea de actiuni fiind o fapta de comert conexa si nu are relevanta ca una din parti este necomerciant (AVAS), caci si in acest caz (unul necomerciant, cealalta parte comerciant) litigiul este comercial, fiind o fapta de comert unilaterala (art. 56 C.com.) De asemenea, litigiul nu este de competenta sectiei de contencios administrativ, deoarece litigiul nu este legat de emiterea unui act administrativ. 85. A.M. ncheie un contract de asigurare de viat cu SC CAROM SA obligndu-se s-i plteasc trimestrial primele de asigurare. Pentru c nu si-a respectat obligatia de plat, societatea de asigurri intenteaz o actiune judectoreasc mpotriva lui A.M. Crei instante i se va adresa asiguratorul, celei civile sau celei comerciale? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 6 Cod Comercial Asigurarile de lucruri sau stabilimente care nu sunt obiectul comertului si asigurarile asupra vietii sunt fapte de comert numai in ce priveste pe asigurator. Asigurrile de lucruri sau stabilimente care nu sunt obiectul comerului i asigurrile asupra vieii sunt fapte de comer numai n ce privete pe asigurtor. Asadar, aceste contracte de asigurare au caracter comercial pentru asigurator si caracter civil pentru asigurat, de aceea sunt numite acte juridice de comert mixte. Deci, asiguratorul se va adresa instantei civile. 86. Regia autonom de Gospodrie Comunal Galati si asociatia de locatari nr. 600 din Galati ncheie un contract pentru executarea de lucrri de reparatie a instalatiei de nclzire, canalizare, ap rece, ap cald si menajer la dou blocuri. Pentru nerespectarea obligatiilor contractuale, asociatia de locatari, n calitate de reclamant, se va adresa instantei civile sau celei comerciale? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 56-Cod Comercial Daca un act este comercial numai pentru una din parti, toti contractantii sunt supusi, incat priveste acest act, legii comerciale, afara de dispozitiile privitoare la persoana chiar a comerciantilor si de cazurile in care legea ar dispune altfel. Contractul de lucrari este incheiat intre doua persoane juridice (Regia autonoma societate comerciala si Asociatia de Locatari care este persoana juridica in conditiile Legii locuintei nr. 114/1996). Litigiul este de natura comerciala, - in acest caz (unul necomerciant, cealalta parte comerciant) litiglul este comercial, fiind o fapta de comert unilaterala (art 56). Prin urmare, Asociatia de Locatari se va adresa instantei comerciale. 87. A.T., comerciant, cumpr la data de 1 octombrie 2004 o garsonier. La data de 20 decembrie 2004 o vinde, iar n 15 ianuarie 2005 si cumpr o nou garsonier. Au vnzrile-cumprrile ncheiate de comerciant natur comercial? Argumentati solutia aleas. Raspuns: Art. 5-Cod Com Nu se poate considera ca fapt de comert cumpararea de producte sau de marfuri ce s-ar face pentru uzul sau consumatia cumparatorului, ori a familiei sale, de asemenea revinzarea acestor lucruri . Nu au natura comerciala, intrucat vanzarile-cumpararile (chiar continua activitate) nu sunt comerciale, intrucat art. 3 Cod Com. nu le prevede printre faptele de comert obiective, fiind excluse sferei comerciale, astfel ca, vanzarile cumpararile chiar intre comercianti sunt de natura civila.

Page 14 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

Art. 3 - Cod Comercial Sunt considerate fapte de comert: cumprturile de producte sau mrfuri spre a se revinde, fie n natur, fie dup ce se vor fi lucrat sau pus n lucru, ori numai spre a se nchiria; asemenea i cumprarea spre a se revinde, de obligaiuni ale Statului sau alte titluri de credit circulnd n comer. In concluzie, vanzarile cumpararile incheiate de comerciant au natura comerciala. 88. A.T. si B.T., cstoriti, avnd doi copii minori de 16, respectiv 17 ani vor s desfsoare o activitate economic avnd ca obiect comertul cu flori, n cadrul unei asociatii familiale. Potrivit reglementrilor n vigoare, este posibil constituirea acesteia? Motivati solutia aleas. Raspuns: DA. Art. 5 L 300/2004 Pot desfura activiti economice n mod independent sau n cadrul asociaiilor familiale persoanele fizice care ndeplinesc, n mod cumulativ, urmtoarele condiii: a)au mplinit vrsta de 18 ani, n cazul persoanelor fizice ce solicit autorizarea pentru desfurarea de activiti economice n mod independent i a persoanelor fizice care au iniiativa constituirii asociaiei familiale, respectiv vrsta de 16 ani, n cazul membrilor asociaiei familiale; 89. A.T. a fost condamnat prin hotrre judectoreasc definitiv pentru evaziune fiscal pe cnd desfsura o activitate economic n mod independent. Poate el s se constituie ca reprezentant al unei asociatii familiale? Argumentati solutia. Raspuns: Art. 5 L 300/20004 Pot desfura activiti economice n mod independent sau n cadrul asociaiilor familiale persoanele fizice care ndeplinesc, n mod cumulativ, urmtoarele condiii: d)nu au fost condamnate penal prin hotrre judectoreasc rmas definitiv pentru svrirea de fapte sancionate de legile financiare, vamale i cele care privesc disciplina financiar-fiscal de natura celor care se nscriu n cazierul fiscal; Prin urmare, A.T. nu poate fi reprezentant al unei asociatii familiale. 90. Comerciantul A.Z. s-a nmatriculat la registrul comertului din judetul Constanta, avnd sediul principal n municipiul Constanta. nfiintndu-se o sucursal n orasul Mangalia va fi nevoit s fac o nou nregistrare, de data aceasta a sucursalei? Motivati solutia aleas. Raspuns: L31/1990,art. 43. - (1) Sucursalele sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si se inregistreaza, inainte de inceperea activitatii lor, in registrul comertului din judetul in care vor functiona. (2) Daca sucursala este deschisa intr-o localitate din acelasi judet sau in aceeasi localitate cu societatea, ea se va inregistra in acelasi registru al comertului, insa distinct, ca inregistrare separata. 91. Prin divizarea societtii A, societtile B si C, societti pe actiuni, preiau patrimoniul societtii A care si nceteaz activitatea. Cu ocazia adunrii generale extraordinare a societtii B se aprob proiectul de divizare si preluare a patrimoniului societtii A (n cota-parte prevzut de proiect), precum si mrirea obligatiilor actionarilor societtii B, ca urmare a divizrii, cu votul a 50% din actionari. Este legal decizia AGA? Motivati. Raspuns: L31/1990;art. 115. - (1) Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare este necesara la prima convocare prezenta actionarilor detinand cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot, iar la convocarile urmatoare, prezenta actionarilor reprezentand cel putin o cincime din numarul total de drepturi de vot. Art. 247.-Prin

derogare de la art. 115, cnd fuziunea sau divizarea are ca efect mrirea obligaiilor asociailor uneia dintre societile participante, hotrrea se ia cu unanimitate de voturi.
Decizia AGA nu este legala. 92. n termen de dou luni de la expirarea dreptului de opozitie al creditorilor societtilor care fuzioneaz prin absorbtie au loc adunrile generale extraordinare ale societtii Impex SRL ce urmeaz s fie absorbit si a societtii Coral SA ca societate absorbant. Ca urmare a aprobrii de ctre ambele a proiectului de fuziune prin absorbtie, are loc: dizolvarea cu lichidare a societtilor absorbite, care si nceteaz existenta; transmiterea universal a patrimoniului Impex SRL ctre Coral SA; atribuirea de actiuni asociatilor Impex SRL din actiunile Coral SA care si-a mrit astfel patrimoniul. Sunt corecte efectele fuziunii prin absorbtie enumerate? Motivati solutia. Raspuns: Art. 238. - (1) Fuziunea este operatiunea prin care: una sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei alte societati, in schimbul repartizarii de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate; sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei societati pe care o constituie, in schimbul repartizarii de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate catre actionarii societatii divizate. Nu este corecta etapa :dizolvarea cu lichidare. 93. Judectorul delegat de la registrul comertului a refuzat s autorizeze constituirea societtii comerciale Tibles SA obtinut prin fuziunea prin contopire a dou societti care si-au ncetat existenta: o societate n nume colectiv si o societate n comandit simpl. Judectorul delegat a motivat c, deoarece n patrimoniul societtii obtinute prin contopire s-a adus ca aport un teren, actul constitutiv trebuia autentificat, ceea ce reprezentantii societtii comerciale nu au fcut. Acestia au invocat lipsa autentificrii prin aceea c imobilul fcea parte din patrimoniul societtii n nume colectiv, al crui act de constituire fusese autentificat, dar prin ncetarea existentei acestei societti si prin faptul c noua societate constituit prin contopire nu mai este o societate de persoane, ci de capital, actul constitutiv nu mai trebuie autentificat. Cine are dreptate? Motivati. Raspuns: Art. 239., alin 3) Dac, prin fuziune sau divizare, se nfiineaz o nou societate, aceasta se constituie n condiiile prevzute de prezenta lege ( L 31/1990) pentru forma de societate convenit. Art. 5,alin 6) Forma autentic a actului constitutiv este obligatorie atunci cnd:

Page 15 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afl un teren; b) se constituie o societate n nume colectiv sau n comandit simpl; c) societatea pe aciuni se constituie prin subscripie public. Actul constitutiv al societatii nou infiintate Judecatorul delegat are dreptate.

trebuie sa respecte forma pentru tipul de societate infiintat. Aducandu-se un teren ca aport actul constitutiv trebuie intocmit in

forma autentica.
94. Tribunalul a respins ca nefondat cererea reclamantului, asociat la o societate cu rspundere limitat aflat n lichidare, de a numi un alt lichidator, pe motiv c actualul lichidator nu a ntrunit unanimitatea voturilor asociatilor. Reclamantul a considerat nelegal numirea lichidatorului, desi el ntrunise cvorumul cerut de 3/4 din numrul asociatilor impus de actul constitutiv, sustinnd c Legea nr. 31/1990, republicat si modificat, prevede c numirea lichidatorilor la societtile cu rspundere se poate face numai cu votul tuturor asociatilor, fapt ce nu s-a realizat.De ce a fost respins cererea? Este corect? Raspuns: Art. 262. (1)Numirea lichidatorilor n societile n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat va fi fcut de toi asociaii, dac n contractul de societate nu se prevede altfel. (2) Dac nu se va putea ntruni unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor va fi fcut de instan, la cererea oricrui asociat ori administrator, cu ascultarea tuturor asociailor i administratorilor.

(3) mpotriva sentinei se poate declara numai recurs de ctre asociai sau administratori, n termen de 15 zile de la pronunare . Cererea a fost respinsa deoarece numirea lichidatorilor n societile cu rspundere limitat va fi fcut de toi asociaii, dac n contractul de societate nu se prevede altfel, insa in actul constitutiv al societatii s-a prevazut un cvorum de din numarul asociatilor. 95. ntr-o societate cu rspundere limitat cu doi asociati, unul dintre acestia decedeaz. n actul constitutiv exist clauz de continuare a societtii cu mostenitorii, dar acestia nu consimt s continue activitatea n cadrul societtii n locul defunctului. Este aceasta o cauz de dizolvare a societtii? Ce vor primi mostenitorii? Raspuns: Art. 229. (1) Societile n nume colectiv sau cu rspundere limitat se dizolv prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociai, cnd, datorit acestor cauze, numrul asociailor s-a redus la unul singur. (2)Se excepteaz cazul cnd n actul constitutiv exist clauz de continuare cu motenitorii sau cnd asociatul rmas hotrte continuarea existenei societii sub forma societii cu rspundere limitat cu asociat unic. Nu este o clauza de dizolvare a societatii.Daca asociatul ramas nu doreste continuarea activitatii sub forma societii cu rspundere limitat cu asociat unic societatea se dizolva. 96. Lichidatorul unei societti pe actiuni face dovada, prin prezentarea situatiei financiare anuale, c activul societtii este n valoare de 300 milioane lei, iar pasivul de 600 milioane lei. Ce trebuie s fac lichidatorul cnd fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente s acopere pasivul exigibil? Raspuns:

Lichidatorii care probeaz, prin prezentarea situaiei financiare anuale, c fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente s acopere pasivul exigibil trebuie s cear sumele necesare asociailor care rspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral vrsmintele, dac acetia sunt obligai, potrivit formei societii, s le procure sau, dac sunt debitori fa de societate, pentru vrsmintele neefectuate, la care erau obligai n calitate de asociat.
L31,Art. 257.

97. Lichidatorul a ntocmit situatia financiar final a unei societti pe actiuni, artnd partea ce se cuvine fiecrei actiuni din repartizarea activului societtii. Situatia financiar a fost depus la registrul comertului si s-a publicat n Monitorul Oficial, si deoarece niciun actionar nu a fcut opozitie, situatia financiar considerndu-se aprobat, lichidatorul a fost eliberat din functie. Ce se ntmpl n aceste conditii dac dup dou luni de la publicarea situatiei financiare niciun actionar nu si-a ncasat suma cuvenit prin repartizare. Raspuns:

(1) Sumele cuvenite acionarilor, nencasate n termen de dou luni de la publicarea situaiei financiare, vor fi depuse la o banc sau la una dintre unitile acesteia, cu artarea numelui i prenumelui acionarului, dac aciunile sunt nominative, sau a numerelor aciunilor, dac ele sunt la purttor. (2) Plata se va face persoanei artate sau posesorului aciunilor, reinndu-se titlul.
Art. 270. 98. Persoan fizic, A.B., a introdus la data de 18 august 2004 o actiune n justitie mpotriva unei societti comerciale aflate n lichidare. Lichidatorul si-a depus specimenul de semntur la registrul comertului la data de 17 august 2004, dar societatea comercial este radiat din registrul comertului la data de 20 decembrie 2004. Instanta a respins actiunea reclamantei, considernd-o nul pe motiv c prta, societatea comercial, a intrat n lichidare, moment la care nu mai are personalitate juridic si nu mai poate fi atacat n instant. Este corect solutia instantei de respingere a actiunii? Argumentati solutia aleas. Raspuns: Art. 252 (3)n urma efecturii publicrii prevzute la alin. (2) depunerii semnaturii de catre lichidator - , nici o aciune nu se poate exercita pentru societate sau contra acesteia dect n numele lichidatorilor sau mpotriva lor. (5)Toate actele emannd de la societate trebuie s arate c aceasta este n lichidare . Societatea nu-si pierde personalitatea juridica pana la radierea din Registrul comertului.

Page 16 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

Solutia instantei este gresita De disc. trebuie depusa actiune impotriva lichidatorilor -> motivul in baza caruia se poate respinge actiunea. 99. n societatea n nume colectiv Podgoria Nelu Stan, asociatii sunt N.S., S.I. si P.I., durata asociatiei fiind 10 ani de la nfiintare. Dup un an de activitate, S.I. si P.I. au ncercat s modifice contractul de societate, fr acordul lui N.S., n sensul c au majorat capitalul social si au inclus n societate un nou asociat, prin act aditional autentificat, pe care lau prezentat judectorului delegat de la oficiul registrului comertului, care a dispus nregistrarea modificrii si publicarea n Monitorul Oficial. Ce poate cere asociatul N.S. n aceste conditii? Motivati solutia aleas. Raspuns: Anularea hotararii AGA prin care s-a hotarat modificarea contractului de asociere sau formularea recursului impotriva incheierii prin care judecatorul delegat a admis cererea de inscriere de mentiuni. Dac actul constitutiv dispune ca administratorii s lucreze mpreun, decizia trebuie luat n unanimitate; n caz de divergen ntre administratori, vor decide asociaii care reprezint majoritatea absolut a capitalului social. Asociatul N.S. poate cere, in aceste conditii, retragerea din societate, avand dreptul la partea sa de interes, capitalul societatii reducandu-se corepunzator. 100. Asociatii A.M. si A.T. s-au opus dizolvrii societtii cu rspundere limitat nfiintat de ei, pe motiv c, desi la data de 15 mai 2005 expira timpul stabilit n actul constitutiv pentru durata societtii, nainte de dizolvare, administratorul I.O. trebuia s-i consulte dac doresc sau nu prelungirea duratei societtii, chiar nainte de mplinirea datei de 15 mai 2005. Administratorul, n contradictoriu, sustine c, n mod automat, la mplinirea datei prevzute n actul constitutiv pentru ncetarea activittii, societatea se dizolv de plin drept.Cine are dreptate? Motivati solutia aleas. Raspuns: L31/1990,Art. 227 (1)Societatea se dizolv prin: a)trecerea timpului stabilit pentru durata societii; (2)n cazul prevzut la alin. (1) lit. a), asociaii trebuie s fie consultai de administratori, cu cel puin 3 luni nainte de expirarea duratei societii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia. n lips, la cererea oricruia dintre asociai, tribunalul va putea dispune, prin ncheiere, efectuarea consultrii, conform art. 119,alin.3 Art. 119. - (1) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, convoaca de indata adunarea generala, la cererea actionarilor reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social sau o cota mai mica, daca in actul constitutiv se prevede astfel si daca cererea cuprinde dispozitii ce intra in atributiile adunarii. (2) Adunarea generala va fi convocata in termen de cel mult 30 de zile si se va intruni in termen de cel mult 60 de zile de la data primirii cererii. (3) In cazul in care consiliul de administratie, respectiv directoratul, nu convoaca adunarea generala, instanta de la sediul societatii, cu citarea consiliului de administratie, respectiv a directoratului, va putea autoriza convocarea adunarii generale de catre actionarii care au formulat cererea. Prin aceeasi incheiere instanta aproba ordinea de zi, stabileste data de referinta prevazuta la art. 123 alin. (2), data tinerii adunarii generale si, dintre actionari, persoana care o va prezida. (4) Costurile convocarii adunarii generale, precum si cheltuielile de judecata, daca instanta aproba cererea conform alin. (3), sunt suportate de societate." n cazul in care societatea se dizolva prin trecerea timpului stabilit pentru durata societatii, asociaii trebuie s fie consultai de administratori, cu cel puin 3 luni nainte de expirarea duratei societii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia. Deci, dreptatea este de partea asociatilor AM si AT. 101. Pentru c cei doi asociati A.M. si A.T. dintr-o societate n nume colectiv nu au czut de acord asupra persoanei care s fie numit lichidator al societtii, instanta l-a numit pe I.O. s ndeplineasc aceast functie, cu toate c A.M. s-a opus n mod constant la aceast numire, motivnd c I.O. s-a implicat n cauz prin expertiza de evaluare a activului si pasivului societtii ntocmit si nsusit de asociati. Este corect numirea lui I.O. ca lichidator? Raspuns: L31/1990,Art. 262. (1) Numirea lichidatorilor n societile n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat va fi fcut de toi asociaii, dac n contractul de societate nu se prevede altfel. (2) Dac nu se va putea ntruni unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor va fi fcut de instan, la cererea oricrui asociat ori administrator, cu ascultarea tuturor asociailor i administratorilor. (3) mpotriva sentinei se poate declara numai recurs de ctre asociai sau administratori, n termen de 15 zile de la pronunare. Da , intrucat asociatii neintelegandu-se numirea se face de instanta cu ascultarea partilor. 102. Societatea comercial Mobilrom SA s-a constituit cu 10 actionari si un capital social de 50 milioane lei, divizat n 500 actiuni la purttor a cte 100.000 lei fiecare. S-a constatat c termenul de plat pentru 10 actiuni s-a mplinit fr ca actiunile s fie pltite n ntregime. Deoarece actiunile sunt la purttor, se pune ntrebarea cum se va determina cine sunt cei ce trebuie urmriti la plat? Motivati solutia aleas Raspuns: L31/1990,Art. 92 (2)Aciunile nepltite n ntregime sunt ntotdeauna nominative. 103. societate comercial pe actiuni, constituit cu cinci actionari si cu un capital social de 50 milioane lei divizat n 50 mii actiuni a cte 10.000 lei fiecare, decide s-si majoreze capitalul social cu suma de 70 milioane lei prin emitere de noi actiuni.Prezentnd situatia financiar a societtii, administratorul precizeaz c 100 din actiunile emise deja nu au fost integral pltite. Ce va decide adunarea general extraordinar? Motivati solutia aleas. Raspuns: L31/1990,Art. 92 (3)Capitalul social nu va putea fi majorat i nu se vor putea emite noi aciuni pn cnd nu vor fi fost complet pltite cele din emisiunea precedent.

Adunarea generala va decide sa nu se mareasca capitalul social pana la plata integrala a actiunilor din emi siunea precedenta. 104. Adunarea general extraordinar a unei societti comerciale pe actiuni este ntrunit la prima convocare, fiind prezenti actionarii reprezentnd 3/4 din capitalul social si obtinndu-se votul a 25% dintre ei, n vederea conversiei actiunilor nominative n actiuni la purttor. Hotrrea adunrii generale a actionarilor este temeinic? Motivati solutia aleas. Raspuns:

Page 17 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

L31/1990, "Art. 115. - (1) Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare este necesara la prima convocare prezenta actionarilor detinand cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot, iar la convocarile urmatoare, prezenta actionarilor reprezentand cel putin o cincime din numarul total de drepturi de vot. Art. 116 (1) Hotrrea unei adunri generale de a modifica drepturile sau obligaiile referitoare la o categorie de aciuni nu produce efecte dect n urma aprobrii acestei hotrri de ctre adunarea special a deintorilor de aciuni din acea categorie.

Hotararea AGA nu este temeinica deoarece s-a obtinut votul a 25% din ceea ce reprezinta doar 19% din capitalul social. 105. O societate comercial pe actiuni avnd un capital social de 90.000 lei a emis 100 actiuni la purttor n valoare de 0,03 lei fiecare. Fiecare actiune contine: denumirea si durata societtii; data actului constitutiv, numrul de nmatriculare n registrul comertului, codul unic de nregistrare si numrul Monitorului Oficial n care s-a fcut publicarea; capitalul social, numrul actiunilor si numrul lor de ordine, valoarea nominal si vrsmintele efectuate; avantajele fondatorilor; semnturile administratorilor. Continutul actiunilor respect prevederile legale? Motivati solutia aleas. Raspuns: L31/1990,Art. 93 (1)Valoarea nominal a unei aciuni nu va putea fi mai mic de 0.1 lei. (2)Aciunile vor cuprinde: a)denumirea i durata societii; b)data actului constitutiv, numrul din registrul comerului sub care este nmatriculat societatea, codul unic de nregistrare i numrul Monitorului Oficial al Romniei, Partea a IV-a, n care s-a fcut publicarea; c)capitalul social, numrul aciunilor i numrul lor de ordine, valoarea nominal a aciunilor i vrsmintele efectuate; d)avantajele acordate fondatorilor. (4) Actiunile trebuie sa poarte semnatura a 2 membri ai consiliului de administratie, respectiv ai directoratului, sau, dupa caz, semnatura administratorului unic, respectiv a directorului general unic." 106. societate n comandit pe actiuni a emis 1.000 de actiuni. 500 din ele au fost nmnate comanditatilor, purtnd semnturile ambilor administratori, iar restul de 500 au fost nmnate comanditarilor, purtnd semntura unui singur administrator. Sunt ndeplinite conditiile legale la nmnarea actiunilor? Motivati. Raspuns: L31/1990,Art. 93(4) Actiunile trebuie sa poarte semnatura a 2 membri ai consiliului de administratie, respectiv ai directoratului, sau, dupa caz, semnatura administratorului unic, respectiv a directorului general unic." Prin urmare nu sunt indeplinite conditiile la inmanarea actiunilor. 107. O societate comercial pe actiuni avnd un capital social de 100 milioane lei emite 750 actiuni nominative materializate n valoare de 100.000 lei fiecare si 100 actiuni la purttor n valoare de 25.000 lei fiecare. Corespunde aceast repartizare prevederilor legale? Motivati solutia aleas. Raspuns: L31/1990,Art. 94 (1)Aciunile trebuie s fie de o egal valoare; ele acord posesorilor drepturi egale. Felul aciunilor emise de societate este determinat prin actul constitutiv, numai ca 750 de actiuni nominative in valoare de 100.000 lei fiecare si 100 de actiuni la purtator in valoare de 25.000 lei fiecare totalizeaza 77,5 milioane lei si nu 100 milioane lei cat este valoarea capitalului social.Nu se respecta preved. legale. 108. Este legal stipularea ntr-un act constitutiv al unei societti pe actiuni potrivit creia capitalul social de 80 milioane lei este divizat n 60 actiuni ordinare a cte un milion fiecare si 20 actiuni cu dividend prioritar a cte un milion fiecare? Motivati. Raspuns: L31/1990,Art. 95 (2)Aciunile cu dividend prioritar, fr drept de vot, nu pot depi o ptrime din capitalul social i vor avea aceeai valoare nominal ca i aciunile ordinare. Avand in vedere ca cele doua categorii de actiuni au aceeasi valoare nominala si ca valoarea actiunilor cu dividend prioritar este de 25% din capitalul social, stipularea din actul constitutiv este legala. 109. Din cele 300 de actiuni nominative a cte 100 lei fiecare emise de o societate comercial n urma distribuirii lor ctre actionari s-a constatat c: 285 de actiuni ordinare au revenit actionarilor; 24 de actiuni preferentiale au revenit celor doi membri ai consiliului de administratie; 51 de actiuni preferentiale au revenit celor trei cenzori; 40 de actiuni ordinare au revenit celor doi reprezentanti. S-au respectat prevederile legale? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 95 "(3) Administratorii, directorii, respectiv membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere, precum si cenzorii societatii nu pot fi titulari de actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot.

Repartizarea actiunilor preferentiale catre administratori si cenzori nu este legala. 110. In actul constitutiv al unei societti pe actiuni s-a prevzut posibilitatea constituirii de adunri generale speciale ale actionarilor ce detin categorii diferite de actiuni respectiv pentru: actiuni nominative ordinare, actiuni nominative preferentiale fr drept de vot, stipulndu-se numrul minim al actionarilor ce se pot constitui n adunri speciale si valoarea minima a tuturor actiunilor lor. Nu s-a prevzut nimic n legtur cu conditiile n care adunrile lor sunt legal constituite (privind a doua convocare) si numrul de voturi necesare lurii unei hotrri valabile. n lipsa acestor prevederi contractuale, hotrrile adunrilor special pot fi nule? Raspuns: Art. 116 (2) Dispoziiile cu privire la convocarea, cvorumul i desfurarea adunrilor generale ale acionarilor se aplic i adunrilor speciale. (3) Hotararile initiate de adunarile speciale vor fi supuse aprobarii adunarilor generale corespunzatoare.

Page 18 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

Dispozitiile privind adunarile speciale nu sunt lovite de nulitate deoarece aspectele invocate in intrebare sunt stabilite prin Legea nr. 31/1990 a societatilor comerciale aceleasi ca si pt. adunarile generale. 111. A.T. este titularul a 15 actiuni nominative dematerializate, la o societate comercial pe actiuni. Deoarece doreste s le nstrineze, odat cu ncasarea pretului lor, le nmneaz cumprtorului. Este valabil transmiterea dreptului de proprietate ctre cumprtor? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 98 (1)Dreptul de proprietate asupra aciunilor nominative emise n form material se transmite prin declaraie fcut n registrul acionarilor i prin meniunea fcut pe titlu, semnat de cedent i de cesionar sau de mandatarii lor. Transmiterea dreptului de proprietate nu este valabila. 112. n actul constitutiv al unei societti comerciale n comandit pe actiuni se prevede expres c actiunile preferentiale cu dividend prioritar, fr drept de vot, se pot transmite ctre terti, cu conditia ca dobnditorii s devin actionari comanditati cu atributii de administrare. Este legal stipulatia din actul constitutiv? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 95 "(3) Administratorii, directorii, respectiv membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere, precum si cenzorii societatii nu pot fi titulari de actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot. Actionarii comanditati cu atributii de administrare nu pot dobandi aciuni cu dividend prioritar fr drept de vot. Deci nu este legala stipulatia din actul constitutiv in conditiile in care tertii vor avea atributii de administrare. 113. A.M., titular a cinci actiuni nominative materializate, vrea s i le cesioneze lui I.O. Pentru aceasta, pe fiecare dintre actiuni A.M. mentioneaz declaratia de cesiune si o semneaz alturi de semntura cumprtorului (cesionar) la data de 1 martie 2005. Predarea actiunilor si plata lor se face la 15 martie 2005. Din ce moment cesionarul poate s devin actionar al societtii emitente? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 98 (1) Dreptul de proprietate asupra aciunilor nominative emise n form material se transmite prin declaraie fcut n registrul acionarilor i prin meniunea fcut pe titlu, semnat de cedent i de cesionar sau de mandatarii lor. Prin urmare, momentul transferului dreptului de proprietate asupra aciunilor este independent de momentul plii acestora i, n cazul

speei descrise, data la care cesionarul devine acionarul societii emitente coincide cu data semnrii declaratia ce cesiune i anume 01/03/2005. 114. A.T. detine 10 actiuni nominative la o societate comercial, pe care le cesioneaz lui I.O. la data de 24 februarie 2005. Ulterior I.O. afl c actiunile nu erau integral pltite si este urmrit la plat de societatea emitent. I.O. refuz plata argumentnd c, potrivit legii, A.T. trebuia urmrit la plat timp de 12 luni de la data constituirii acesteia. Pentru acest motiv consider c, deoarece societatea s-a constituit la 17 martie 2003, obligatia de plat s-a stins prin prescriptie, la 17 martie 2004. Este ntemeiat refuzul de plat al lui I.O.? Motivati solutia aleas. Raspuns: Din enunul problemei rezult clar c societatea i-a exercitat dreptul de opiune pentru prima variant din art. 100) : urmrirea acionarilor pentru vrsmintele restante, situaie n care invocarea prescripiei obligaiei este nejustificat. Mai mult, legea prevede c subscriitorii i cesionarii ulteriori sunt rspunztori solidar de plata aciunilor timp de 3 ani, socotii de la data cnd s-a fcut meniunea de transmitere n registrul acionarilor (art. 98 (3)). Presupunnd c urmrirea la plat ncepe n intervalul de 3 ani de la data meniunii (adic n perioada 24/02/2005 24/02/2008) i innd cont de cele prezentate mai sus, refuzul de plat al lui IO NU este ntemeiat, acesta trebuind s rspund solidar cu AT. 115. O societate pe actiuni constituit la data de 15 ianuarie 2004 constat c la data de 20 ianuarie 2005 10 actionari nu si-au executat integral obligatia de vrsmnt. Cum i poate invita s-si ndeplineasc aceast obligatie? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 100 (1)Cnd acionarii nu au efectuat plata vrsmintelor pe care le datoreaz n termenele prevzute la art. 8 lit. d) i la art. 21 alin. (1), societatea i va invita s-i ndeplineasc aceast obligaie, printr-o somaie colectiv, publicat de dou ori, la un interval de 15 zile, n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, i ntr-un ziar de larg rspndire. 116. Ce solutie va putea adopta consiliul de administratie n cazul n care, chiar n urma somatiilor colective, actionarii nu si-au efectuat vrsmintele? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 100 "(2) In cazul in care nici in urma acestei somatii actionarii nu vor efectua varsamintele, consiliul de administratie, respectiv directoratul, va putea decide fie urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante, fie anularea acestor actiuni nominative." 117. societate comercial pe actiuni are trei actionari care n termen de un an de la nmatriculare nu si-au executat obligatia de plat a vrsmintelor restante. Dup mplinirea acestui termen, respectnd dispozitiile legii, i-a somat pe cei trei s plteasc si, constatnd c nici n urma somatiei nu-si ndeplinesc obligatia, a decis anularea actiunilor nominative ale celor trei. Din ce moment este opozabil tertilor aceast decizie? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 100 (3)Decizia de anulare se va publica n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, cu specificarea numrului de ordine al aciunilor anulate. Data publicrii n MO este i data la care aceast decizie devine opozabil prilor. 118. Constatnd nendeplinirea obligatiilor de vrsmnt a unor actionari, si c nici dup somatia publicat n conditiile legii debitorii nu-si achit datoria, consiliul de administratie al unei societti pe actiuni decide anularea actiunilor nominative neachitate. Ulterior se public n Monitorul Oficial, Partea a IV-a, numele actionarilor ale cror actiuni au fost anulate. Este legal aceast msur? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 100 (3)Decizia de anulare se va publica n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, cu specificarea numrului de ordine al aciunilor anulate. Masura nu este legala, trebuia doar numarul de ordine al actiunilor publicat nu si numele actionarului. 119. In cazul n care o societate pe actiuni decide si public decizia de anulare a actiunilor acelor actionari ce nu si-au ndeplinit vrsmintele restante este obligatorie reducerea capitalului social cu valoarea actiunilor anulate? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 100 (4)n locul aciunilor anulate vor fi emise noi aciuni purtnd acelai numr, care vor fi vndute.

Page 19 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

(5)Sumele obinute din vnzare vor fi ntrebuinate pentru acoperirea cheltuielilor de publicare i de vnzare, a dobnzilor de ntrziere i a vrsmintelor neefectuate; restul va fi napoiat acionarilor. (6)Dac preul obinut nu este ndestultor pentru acoperirea tuturor sumelor datorate societii sau dac vnzarea nu are loc din lips de cumprtori, societatea va putea s se ndrepte mpotriva subscriitorilor i cesionarilor, conform art. 98. (7)Dac, n urma ndeplinirii acestor formaliti, nu s-au realizat sumele datorate societii, se va proceda de ndat la reducerea capitalului social n proporie cu diferena dintre acesta i capitalul existent

Micsorarea capitalului social nu este obligatorie decat in conditiile de mai sus.

n astfel de situaii, NU este obligatorie reducerea imediat a capitalului social cu valoarea aciunilor anulate. Potrivit Legii 31/1990 , o astfel de msur este imperativ/obligatorie abia dup ce o serie de pai au fost parcuri, iar valoarea recuperat nu acoper integral vrsmntul ce ar fi trebuit efectuat de acionari. 120. Actionarul A.T. detine la o societate pe actiuni trei actiuni nominative, avnd numerele de ordine 34, 35, 36, n valoare de 10 lei fiecare. Pentru c a ntrziat cu plata acestora, consiliul de administratie decide anularea actiunilor si, dup publicarea deciziei de anulare, emite noi actiuni, avnd numerele de ordine 40, 41, 42, n valoare de 10.000 lei fiecare, pe care le pune n vnzare. Este corect solutia adoptat? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 100 (4)n locul aciunilor anulate vor fi emise noi aciuni purtnd acelai numr, care vor fi vndute. Dac societatea ar fi respectat prevederile legale ar fi trebuit s atribuie noilor aciuni emise numerele 34, 35 i 36 i NU 40, 41 i 42, aa cum a procedat societatea. Prin urmare, soluia adoptat de S.A NU este corect. 121. n cazul n care societatea emitent decide anularea unei prti din actiunile emise si revnzarea lor ca sanctiune a nepltii vrsmintelor restante de ctre actionarii titulari, se pune problema ce sum se va restitui actionarilor ale cror actiuni au fost anulate? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 100 (4)n locul aciunilor anulate vor fi emise noi aciuni purtnd acelai numr, care vor fi vndute. (5)Sumele obinute din vnzare vor fi ntrebuinate pentru acoperirea cheltuielilor de publicare i de vnzare, a dobnzilor de ntrziere i a vrsmintelor neefectuate; restul va fi napoiat acionarilor. Potrivit Legii nr. 31/1990 suma ce va fi restituit acionarilor ale cror aciuni au fost anulate reprezint valoarea rmas dup deducerea din preul obinut din vnzare a urmtoarelor: Cheltuielile de publicare i vnzare Dobnzi de ntrziere la plat a vrsmintelor Valoarea vrsmintelor neefectuate 122. societate pe actiuni, ca urmare a anulrii unui numr de actiuni, a efectuat urmtoarele cheltuieli: 2.000 lei pentru publicarea si vnzarea noilor actiuni emise n locul celor anulate, 6.000 lei pentru dobnzile de ntrziere,iar din vnzarea noilor actiuni s-a obtinut doar suma de 3.000 lei. De la cine se va recupera suma neacoperit? Motivatia solutia aleas. Raspuns: Art. 100 (6)Dac preul obinut nu este ndestultor pentru acoperirea tuturor sumelor datorate societii sau dac vnzarea nu are loc din lips de cumprtori, societatea va putea s se ndrepte mpotriva subscriitorilor i cesionarilor, conform art. 98. Potrivit Legii 31/1990, n astfel de situaii societatea poate s se ndrepte mpotriva subscriitorilor i cesionarilor. Dac suma rmas neacoperit nu poate fi recuperat de la acetia, societatea va proceda imediat la reducerea capitalului social. 123. A.T., dobnditor a 10 actiuni la societatea Impex SA, titular al acestora de la data nregistrrii cesiunii n registrul actionarilor, respectiv 3 mai 2005, este urmrit n mod solidar cu I.O., cedentul actiunilor, pentru cheltuielile prilejuite de societate cu vnzarea de noi actiuni, ca urmare a anulrii celor 10 actiuni cesionate. Cheltuielile efectuate nu au putut fi acoperite pentru vnzarea noilor actiuni, neexistnd persoane interesate s cumpere.Deoarece societatea comercial s-a nregistrat n registrul comertului la data de 1 martie 2001, A.T. a refuzat plata pentru care era urmrit n mod solidar, motivnd c obligatia era prescris.Este corect argumentatia lui A.T.? Motivati solutia aleas. Raspuns: Nu este corecta argumentatia deoarece obligatia se prescrie in 3 ani de la cesionarea actiunilor nu de la infiintarea societatii Argumentele aduse de AT n sprijinirea refuzului su de a rspunde solidar cu IO pentru recuperarea cheltuielilor prilejuite de vnzarea aciunilor noi emise n urma anulrii aciunilor cesionate NU sunt corecte. Legea societilor comerciale nr. 31/1990 prevede c (art. 98 (3)) subscriitorii i cesionarii ulteriori rspund solidar de plata aciunilor timp de 3 ani de la data nscrierii meniunii de transmitere n registrul acionarilor. Mai mult, aceeai lege prevede c dac vnzarea nu are loc din lips de cumprtori, societatea se poate ndrepta asupra subscriitorilor sau cesionarilor pentru recuperarea tuturor costurilor legate de vnzare. Mai mult dect att, Codul Comercial prevede c aciunile ce deriv din contractul de societate sau alte operaiuni sociale se prescriu n termen de 5 ani (art. 949 (1) Cod Comercial). Agumentul adus de AT potrivit cruia refuz plata datorit faptului c au trecut 4 ani de la constituirea societii conduce spre concluzia c raionamentul su a avut la baz calcularea celor 3 ani ncepnd cu data scadent a vrsmintelor neefectuate (12 luni de la nmatricularea societii) i nu de la data nscrierii meniunii de transfer n registrul acionarilor. Avnd n vedere c data la care s-a nceput urmrirea solidar este nuntrul celor 3 ani de la data transferului dreptului de proprietate (03/05/2005 03/05/2008), AT rspunde solidar cu IO pentru plata aciunilor. 124. societate comercial pe actiuni a cheltuit cu publicarea si vnzarea noilor actiuni si acoperirea dobnzilor de ntrziere a actiunilor anulate, ca urmare a nepltii integrale a acestora, suma de 35 milioane lei, recupernd din vnzarea noilor actiuni emise n locul celor anulate doar 10 milioane lei. Urmrindu-i la plat pentru diferent n mod solidar pe actionarii subscriitori si cesionarii ulteriori au putut obtine 15 milioane lei. Neputnd acoperi ntreaga sum datorat societtii, adunarea general a actionarilor a decis reducerea capitalului social cu suma de 15 milioane lei. Este legal decizia? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 100 (6)Dac preul obinut nu este ndestultor pentru acoperirea tuturor sumelor datorate societii sau dac vnzarea nu are loc din lips de cumprtori, societatea va putea s se ndrepte mpotriva subscriitorilor i cesionarilor, conform art. 98. (7)Dac, n urma ndeplinirii acestor formaliti, nu s-au realizat sumele datorate societii, se va proceda de ndat la reducerea capitalului social n proporie cu diferena dintre acesta i capitalul existent. Decizia nu este legala deoarece suma cu care trebuia redus cap social era de 10 mil lei.

Page 20 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

125. Actionarul A.T. detine 15 actiuni achitate integral si este mandatat s voteze n AGA din data de 17 martie 2005 n locul unui alt actionar ce detine cinci actiuni integral achitate. n lipsa oricrei stipulatii contrare n actul constitutiv, cte voturi poate exercita A.T. la data de 17 martie 2005 n nume propriu? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 101 (1)Orice aciune pltit d dreptul la un vot n adunarea general, dac prin actul constitutiv nu s-a prevzut altfel. Art. 120 Acionarii exercit dreptul lor de vot n adunarea general, proporional cu numrul aciunilor pe care le posed, cu excepia prevzut la art. 101 alin. (2). Art. 125 - (1) Actionarii pot participa si vota in adunarea generala prin reprezentare, in baza unei imputerniciri acordate pentru respectiva adunare generala. Art. 128 - (1) Dreptul de vot nu poate fi cedat. (2) Orice conventie prin care actionarul se obliga a exercita dreptul de vot in conformitate cu instructiunile date sau propunerile formulate de societate sau de persoanele cu atributii de reprezentare este nula." Potrivit Legii societilor comerciale, acionarii nu pot fi reprezentai n adunrile generale dect de ali acionari n baza unei procuri speciale iar fiecare aciune pltit d dreptul la un vot n adunarea general. Din enunul problemei rezult c: Att aciunile lui AT, ct i ale celuilalt acionar sunt integral achitate AT, care a fost mandatat de un acionar al societii, este la rndul su acionar Prin urmare, condiiile pentru exercitarea de ctre AT a drepturilor de vot aparinnd celuilalt acionar sunt ndeplinite i poate exercita n AGA din 17/03/2005 un numr de 15 voturi n nume propriu si 5 voturi in numele celuilat actionar. 126. Actionarul A.M. detine 50 de actiuni la societatea comercial Coral SA. Actul constitutiv al societtii prevede c dreptul de vot al actionarilor ce detin mai mult de 40 de actiuni este limitat. Actionarul A.M. consider c stipulatia din actul constitutiv este nelegal, deoarece Legea nr. 31/1990,republicat si modificat, formuleaz principiul proportionalittii, potrivit cruia orice actiune pltit d dreptul la un vot n AGA. Este temeinic sustinerea lui A.M.? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 101 (1)Orice aciune pltit d dreptul la un vot n adunarea general, dac prin actul constitutiv nu s-a prevzut altfel. (2)Actul constitutiv poate limita numrul voturilor aparinnd acionarilor care posed mai mult de o aciune. Susinerea lui AM nu este ntemeiat. Avnd n vedere c AM deine mai mult de o aciune (50), stipulaia de limitare a voturilor din actul constitutiv este perfect legal, iar principiul proporionalitii invocat de acesta nu poate fi aplicat n circumstanele descrise de problem. 127. Constatnd c de la data de 15 iunie 2005 actionarul A.M. este n ntrziere cu plata vrsmintelor, consiliul de administratie al societtii comerciale care a emis actiunile decide anularea actiunilor lui A.M. la data de 17 august 2005, dup ce, n prealabil, l-a somat s-si execute obligatia la 15 aprilie 2005, respectnd dispozitiile legii. De la ce dat este suspendat dreptul de vot n AGA al actionarului A.M.? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 101 (3)Exerciiul dreptului de vot este suspendat pentru acionarii care nu sunt la curent cu vrsmintele ajunse la scaden. Conform datelor din problem, potrivit legii, societatea l-a somat pe AM s-i execute obligaia la 15/04/2005, dat care reprezint scadena vrsmintelor. Prin urmare, dreptul de vot al lui AM este suspendat de la 15/04/2005

cand actionarul nu si-a executat obligatia

ajusa la scadenta
128. Conform testamentului lsat de A.M., cei trei fii ai si mostenesc si actiunile lui A.M. la societatea comercial Relon SA. Tinnd cont c este vorba de 17 actiuni nominative, cte va mosteni fiecare din fii? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 102 (2)Cnd o aciune nominativ devine proprietatea mai multor persoane, societatea nu este obligat s nscrie transmiterea att timp ct acele persoane nu vor desemna un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor rezultnd din aciune. n cazul de fa, cei trei frai vor moteni cte 5 aciuni nominative fiecare (5x3=15), iar pentru cele 2 aciuni (indivizibile) rmase vor trebui s desemneze un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor rezultnd din aciune. 129. Doi frati achizitioneaz prin cesiune 29 de actiuni la purttor de la o societate comercial pe actiuni. Deoarece n contractul de cesiune nu s-a prevzut de cte actiuni vor beneficia fiecare, cum se va proceda dup plata pretului? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 102 (3)De asemenea, cnd o aciune la purttor aparine mai multor persoane, acestea trebuie s desemneze un reprezentant comun. innd cont de cele prezentate, cei doi frai vor beneficia fiecare de 14 aciuni (14x2=28), urmnd ca pentru aciunea rmas s desemneze un reprezentant comun. 130. Ca efect al deschiderii succesiunii, A si B dobndesc certificat de mostenitor n cot egal a averii defunctei. Printre bunurile mostenite se afl si 10 actiuni la societatea comercial Sara SA. Tinnd cont c defuncta avea de efectuat unele vrsminte restante ctre societatea comercial, pentru ct din datoria defunctei poate fi tinut A si pentru ct B? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 102 (4)Att timp ct o aciune este proprietatea indiviz sau comun a mai multor persoane, acestea sunt rspunztoare n mod solidar pentru efectuarea vrsmintelor datorate. Prin urmare, att A ct i B rspund solidar pentru ntreg vrsmntul restant. 131. Adunarea general extraordinar a decis dobndirea de actiuni proprii n valoare de 5% din capitalul social subscris. mpotriva deciziei au fcut opozitie 30 de actionari motivnd c Legea nr. 31/1990, republicat si modificat, interzice expres dobndirea de actiuni proprii. Cine are dreptate? Motivati solutia aleas. Raspuns: Societatea nu poate subscrie propriile actiuni Analiznd datele problemei i comparndu-le cu prevederile legale rezult c decizia luat de AGA extraordinar este perfect legal, iar opoziia celor 30 de acionari este nejustificat, deoarece:

Page 21 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

Decizia a fost luat de AGA extraordinar (excepia de la regula general de interzicere a dobndirii de aciuni proprii); Valoarea aciunilor proprii dobndite se ncadreaz n procentul de 10% din capitalul subscris impus de lege (conform enunului, societatea rscumpr 5%) Avnd n vedere c enunul nu ofer informaii complete referitoare la celelalte dou condiii (aciuni liberate i capital integral vrsat i modul n care se va face plata) am considerat c i acestea sunt ndeplinite 132. Adunarea general extraordinar a unei societti n comandit pe actiuni a decis dobndirea de actiuni proprii, astfel nct, mpreun cu cele aflate n portofoliul su, reprezint 10% din capitalul social subscris. n cadrul adunrii s-a artat c, la data adunrii, capitalul vrsat reprezint 90% din capitalul subscris. Este legal decizia achizitiei de actiuni proprii? Motivati solutia aleas. Raspuns: Decizia luat de AGA extraordinar este n afara legii deoarece nu respect condiia de capital social subscris vrsat integral (conform datelor problemei acesta este de 90% din capitalul subscris). Referitor la aceast problem, societilor n comandit pe aciuni li se aplic aceleai reguli ca i societilor pe aciuni. 133. n conditiile n care AGA extraordinar, hotrnd dobndirea de actiuni proprii n conditiile legii, precizeaz ca termen-limit pentru efectuarea operatiunii 12 luni, depsirea acestui termen si realizarea efectiv dup 20 de luni va atrage nulitatea absolut a hotrrii de dobndire de actiuni proprii? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 103 (2) Daca actiunile unei societati sunt subscrise de o persoana actionand in nume propriu, dar in contul societatii in cauza, se considera ca subscriitorul a subscris actiunile pentru sine, fiind obligat sa achite contravaloarea acestora. Realizarea efectiva dupa 20 luni va atrage nulitatea absoluta. 134. n cazul n care un actionar garanteaz un mprumut bancar cu actiunile sale nominative materializate, unde trebuie nregistrat gajul constituit asupra actiunilor? Motivati solutia aleas. Raspuns: "Art. 106. - (1) O societate nu poate sa acorde avansuri sau imprumuturi si nici sa constituie garantii in vederea subscrierii sau dobandirii propriilor sale actiuni de catre un tert. (2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica tranzactiilor efectuate in cadrul operatiunilor curente ale institutiilor de credit si ale altor institutii financiare, nici tranzactiilor efectuate in vederea dobandirii de actiuni de catre sau pentru salariatii societatii, cu conditia ca aceste tranzactii sa nu determine diminuarea activelor nete sub valoarea cumulata a capitalului social subscris si a rezervelor care nu pot fi distribuite conform legii sau actului constitutiv." 135. A.M. a dobndit de la I.O. 10 actiuni la purttor materializate la data de 1 martie 2005. Pe data de 15 aprilie a fost somat s restituie actiunile lui A.M., deoarece acesta le constituise ca garantii pentru un mprumut bancar pe care nu l-a restituit. Ce poate invoca I.O. n aprarea sa? Motivati solutia aleas. Raspuns: Daca garantia nu a fost inregistrata pana la 1 martie 2005 in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare, AM poate invoca inopozabilitatea garantiei fata de el care este tert. 136. Se consider legal ntrunit AGA unei societti comerciale pe actiuni, publicat n Monitorul Oficial, Partea a IV-a, fr s se mai solicite publicarea si ntr-un ziar din localitatea n care se afl sediul societtii comerciale, deoarece n acea localitate nu exist niciun ziar? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art.117-(3) Convocarea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, si in unul dintre ziarele de larga raspandire din localitatea in care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata localitate. Convocarea va fi depusa la Regia Autonoma Monitorul Oficial in vederea publicarii, in termen de cel mult 5 zile de la data adoptarii de catre consiliul de administratie a deciziei de intrunire a

adunarii generale. Nu este legala intrunirea AGA . 137. n textul convocrii pentru prima adunare general a asociatilor se precizeaz c, dac nu se tine prima adunare, programat la orele 12,00 n aceeasi zi, la orele 18,00, va avea loc cea de-a doua adunare. Este legal ntrunit AGA? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 118 (1)n ntiinarea pentru prima adunare general se va putea fixa ziua i ora pentru cea de-a doua adunare, cnd cea dinti nu s-ar putea ine. (2)A doua adunare general nu se poate ntruni n chiar ziua fixat pentru prima adunare. Nu este legal. 138. A.M., actionar la o societate pe actiuni, sustine c adunarea general a actionarilor din data de 16 aprilie 2005 nu a fost legal ntrunit, deoarece, desi convocatorul afisat la sediul societtii a fost semnat nc din data de 1 aprilie 2005 de ctre toti actionarii nscrisi n aceasta, numele su nu se regsea pe aceast list si, n consecint, el nu a semnat. n replic, administratorul unic al societtii i-a amintit lui A.M. c este n ntrziere cu vrsmintele datorate societtii si c, pe perioada ct ntrzie, dreptul su de vot este suspendat. Cine are dreptate? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 101 (3)Exerciiul dreptului de vot este suspendat pentru acionarii care nu sunt la curent cu vrsmintele ajunse la scaden. Chiar daca unul din actionari are dreptul de vot suspendat, convocatorul trebuia semnat si de el, caci nu pierde dreptul de a participa la acele adunari. El pierde doar dreptul de vot. 139. Actionarul I.O. consider c hotrrea adunrii generale este ilegal si ca atare nu-i este opozabil, deoarece, desi el a votat contra, hotrrea a fost considerat adoptat. Este temeinic motivarea lui I.O.? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 132 (1)Hotrrile luate de adunarea general n limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru acionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra. 140. n cadrul unei societti comerciale pe actiuni, actionarul persoan juridical este reprezentat n cadrul AGA de organele sale de conducere, n spet de vicepresedintele consiliului de administratie. n procesul-verbal al AGA s-a mentionat pozitia unui actionar, A.M., care consider nelegal participarea vicepresedintelui consiliului de administratie, att timp ct nu-si prezint procura special care s-l mputerniceasc s participe, n numele actionarului persoan juridic, la AGA. Este temeinic sustinerea lui A.M.? Motivati solutia aleas.

Page 22 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

Raspuns: Art. 125 (2)Acionarii care nu au capacitatea legal, precum i persoanele juridice pot fi reprezentai prin reprezentanii lor legali, care, la rndul lor, pot da procur special altor acionari. Nu este temeinica, intrucat persoanele juridice sunt reprezentate in AGA de reprezentantii legali (presedinte, vicepresedinte etc) care nu trebuie sa aiba procura speciala daca face dovada calitatii de reprezentant legal. 141. Actionarul I.O. a atacat n justitie hotrrea adunrii generale a societtii comerciale pe actiuni a crui actionar este, invocnd absenta sa la AGA, fapt consemnat si n procesul-verbal al sedintelor AGA, motiv pentru care consider c hotrrea AGA nu i este opozabil si nu poate produce efecte nici fat de ceilalti actionari. Ce va hotr instanta de judecat? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 132 (1)Hotrrile luate de adunarea general n limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru acionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra. Instanta va hotari ca hotararea AGA ii este opozabila si va produce efecte. 142. Actionarul A.M., detintor al unui numr de actiuni reprezentnd 51,31% din capitalul social, s-a adresat instantei judectoresti, solicitndu-i s autorizeze convocarea adunrii generale si stabilirea persoanei care o va prezida, motivnd c, desi erau ntrunite conditiile din actul constitutive pentru convocarea AGA, administratorul societtii comerciale refuz s o convoace. Ce solutie va formula instanta? Motivati solutia aleas. Raspuns: "Art. 119. - (1) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, convoaca de indata adunarea generala, la cererea actionarilor reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social sau o cota mai mica, daca in actul constitutiv se prevede astfel si daca cererea cuprinde dispozitii ce intra in atributiile adunarii. (3) In cazul in care consiliul de administratie, respectiv directoratul, nu convoaca adunarea generala, instanta de la sediul societatii, cu citarea consiliului de administratie, respectiv a directoratului, va putea autoriza convocarea adunarii generale de catre actionarii care au formulat cererea. Prin aceeasi incheiere instanta aproba ordinea de zi, stabileste data de referinta prevazuta la art. 123 alin. (2), data tinerii adunarii generale si, dintre actionari, persoana care o va prezida. Instanta va admite cererea de convocare. 143. Administratorul unei societti comerciale pe actiuni a cerut ntrunirea AGA ordinar la o a doua convocare, considernd c la primul termen nu s-a ntrunit cvorumul legal de actionari reprezentnd cel putin jumtate din capitalul social. Actionarii reprezentnd ntregul capital social au respins cererea administratorului, sustinnd c, din cauza faptului c prima convocare se datoreaz actionarilor reprezentnd ntregul capital social si deoarece niciunul dintre acestia nu au fcut opozitie, adunarea se poate considera valabil ntrunit chiar fr ntrunirea cvorumului legal invocat de administrator. Cine are dreptate? Motivati solutia aleas. Raspuns:

Acionarii reprezentnd ntreg capitalul social vor putea, dac nici unul dintre ei nu se opune, s in o adunare general i s ia orice hotrre de competena adunrii, fr respectarea formalitilor cerute pentru convocarea ei. AGA e valabil intrunita, actionarii au dreptate.
Art. 121

144. n fata instantei de recurs, actionarul A.M. a sustinut c, n mod gresit, prima instant i-a respins actiunea ca tardiv (intentat prea trziu),deoarece, pentru actiunea n anulare a unei hotrri a adunrii generale contrare actului constitutiv, termenul general de prescriptie este de 3 ani, potrivit Decretului nr. 167/1958, iar el a atacat o hotrre a AGA, dup16 zile de la data publicrii acesteia n Monitorul Oficial. Este temeinic sustinerea lui A.M.? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 132 (3) Cnd se invoc motive de nulitate absolut, dreptul la aciune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulat i de orice persoan interesat. (2) Hotararile adunari generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justitie in termen de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial, partea a IV a, de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesul verbal al sedintei. Actiunea in anulare (nu pentru motive de nulitate absoluta) se introduce in termen de 15 zile libere de la publicarea hotararii in Monitorul

Oficial. Actiunea lui AM nu este temeinica. 145. Dreptul de uzufruct al unui numr de 10 actiuni nominative a fost transmis de A.M. lui I.O. la data de 17 mai 2005. Cine va avea dreptul de vot n adunarea general extraordinar din data de 1 iunie 2005, A.M. sau I.O.? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 124 (1)Dac aciunile sunt grevate de un drept de uzufruct, dreptul de vot conferit de aceste aciuni aparine uzufructuarului n adunrile generale ordinare i nudului proprietar n adunrile generale extraordinare. Dreptul de vot conferit de aceste aciuni aparine lui AM ca nud proprietar la adunarea generale extraordinare de la 01.06.2005. 146. A.M., actionar al unei societti comerciale pe actiuni, si-a depus n gaj 10 actiuni la purttor la sediul BCR, ca garantie pentru creditul acordat de aceasta, rambursabil la data de 15 noiembrie 2005. Dac la data de 17 octombrie 2005 are loc o adunare general extraordinar, cine are dreptul de vot pentru cele 10 actiuni? Motivati solutia aleas. Raspuns: Dac asupra aciunilor sunt constituite garanii reale mobiliare, dreptul de vot aparine proprietarului, intrucat prin constituirea unei garantii nu are loc un transfer al dreptului de proprietate. 147. Actionarul A.T., minor de 16 ani, reprezentat n AGA de tutorele su, i d procur special mputernicindu-l s voteze n locul su la adunarea din 17 martie 2005 pe actionarul major I.M., deoarece la acea dat tutorele su nu poate fi prezent la AGA. Este temeinic mputernicirea dat de A.T.? Motivati solutia aleas. Raspuns: Actionarii care nu au capacitatea legala pot fi reprezentati prin reprezentantii lor legali, care, la randul lor, pot da procura speciala altor actionari. In cauza, imputernicirea nu este legala intrucit aceasta trebuia data de tutore.

Page 23 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

148. La data de 17 martie 2005 actionarii nepltiti si formuleaz cererea pentru plata dividendelor, hotrt n AGA din data de 20 decembrie 2003. Societatea emitent si-a dobndit 9% din propriile actiuni n 2003. Poate ea s se alture celorlalti actionari creditori ai dividendelor? Motivati solutia aleas. Raspuns: Actiunile proprii dobandite conform prevederilor L 31/1990 , in baza hotararii adunarii generale extraordinare si cu respectarea conditiilor impuse prin lege, nu dau drept la dividende. => Societatea nu se poate alatura celorlalti actionari creditori ai plati dividendelor. 149. Avnd la ordinea de zi a adunrii generale ordinare a unei societti pe actiuni alegerea membrilor consiliului de administratie s-a propus, respectnd prevederile actului constitutiv, s se treac la vot deschis n vederea alegerii. Este legal propunerea formulat? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 130 (2) Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administratie, respectiv a membrilor consiliului de supraveghere si a cenzorilor/auditorilor interni, pentru revocarea lor si pentru luarea hotararilor referitoare la raspunderea membrilor organelor de administrare, de conducere si de control ale societatii." Nu, intrucat votul secret este obligatoriu. 150. Ca urmare a hotrrii adunrii generale extraordinare a unei societti pe actiuni s-a decis modificarea actului constitutiv, n sensul majorrii capitalului social si al schimbrii sediului social. Pentru aceasta s-a ntocmit un act aditional cuprinznd testul integral al clauzelor modificate. Pentru opozabilitate fat de terti a hotrrii AGA se va depune la registrul comertului si se va publica n Monitorul Oficial textul hotrrii AGA sau actul aditional, sau si una si cealalt? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 131 "(4) Pentru a fi opozabile tertilor, hotararile adunarii generale vor fi depuse in termen de 15 zile la oficiul registrului comertului, spre a fi mentionate in registru si publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. n cazul n care aceste hotrri implic modificarea actului constitutiv, se va putea publica numai actul adiional cuprinznd textul integral al clauzelor modificate. 151. n cadrul adunrii generale ordinare, unicul administrator al unei societti pe actiuni a fost revocat din functie. Un actionar a atacat n instant hotrrea adunrii generale de revocare. Deoarece o astfel de actiune se judec de ctre tribunalul de la sediul societtii si, tinnd cont c cererea se solutioneaz n contradictoriu cu societatea, se pune ntrebarea: cine o va reprezenta pe aceasta dac administratorul a fost revocat? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 132 (5) Cererea se va solutiona in contradictoriu cu societatea, reprezentata prin consiliul de administratie, respectiv prin directorat. (6) Daca hotararea este atacata de toti membrii consiliului de administratie, respectiv ai directoratului, societatea va fi reprezentata in justitie de catre persoana desemnata de presedintele instantei dintre actionarii ei, care va indeplini mandatul cu care a fost insarcinata, pana ce adunarea generala, convocata in acest scop, va alege alta persoana. 152. Cnd se poate retrage un actionar al unei societti pe actiuni si care este procedura n acest caz? Motivati solutia aleas. Raspuns: "Art. 134. - (1) Actionarii care nu au votat in favoarea unei hotarari a adunarii generale au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate, numai daca respectiva hotarare a adunarii generale are ca obiect: a) schimbarea obiectului principal de activitate; b) mutarea sediului societatii in strainatate; c) schimbarea formei societatii; d) fuziunea sau divizarea societatii. (2) Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii adunarii generale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in cazurile prevazute la alin. (1) lit. a)-c),si de la data adoptarii hotararii adunarii generale, in cazul prevazut la alin.(1) lit. d). (3) Actionarii vor depune la sediul societatii, alaturi de declaratia scrisa de retragere, actiunile pe care le poseda sau, dupa caz, certificatele de actionar emise potrivit art. 97. 153. O societate cu rspundere limitat este actionar n cadrul unei societti pe actiuni. Pentru c nu a fost de acord cu schimbarea obiectului principal de activitate, societatea cu rspundere limitat, ca actionar persoan juridic, se retrage din societatea pe actiuni. Ce se va ntmpla cu actiunile la purttor detinute de societatea cu rspundere limitat? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 134 "Art. 134. - (1) Actionarii care nu au votat in favoarea unei hotarari a adunarii generale au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate, numai daca respectiva hotarare a adunarii generale are ca obiect: a) schimbarea obiectului principal de activitate; b) mutarea sediului societatii in strainatate; c) schimbarea formei societatii; d) fuziunea sau divizarea societatii. (3) Actionarii vor depune la sediul societatii, alaturi de declaratia scrisa de retragere, actiunile pe care le poseda sau, dupa caz, certificatele de actionar emise potrivit art. 97. (4) Pretul platit de societate pentru actiunile celui ce exercita dreptul de retragere va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezulta din aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii. Expertul este numit de judecatorul delegat in conformitate cu dispozitiile art. 38 si 39, la cererea consiliului de administratie. Art. 103 (1) Societatea nu poate subscrie propriile actiuni. (2) Daca actiunile unei societati sunt subscrise de o persoana actionand in nume propriu, dar in contul societatii in cauza, se considera ca subscriitorul a subscris actiunile pentru sine, fiind obligat sa achite contravaloarea acestora. Actiunile detinute de SRL vor fi dobandite de societate care va trebui sa le instraineze n termen de cel mult un an n modul stabilit de adunarea general extraordinar. Cele nenstrinate n acest termen vor fi anulate, societatea fiind obligat s reduc corespunztor capitalul social. 154. Cum rspund membrii grupului de interes economic pentru obligatiile asumate de grup? Motivati solutia aleas. Raspuns:

Page 24 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

De obicei, membrii grupului de interese raspund solidar si nelimitat pentru obligatiile asumate de grup. Totodata, actul constitutiv poate sa prevada exonerarea de raspundere a unui nou membru al grupului pentru obligatiile nascute anterior momentului intrarii sale in grup. Membrii grupului de interese, pot de asemenea invoca beneficiul de discutiune. De asemenea, pot exista intelegeri incheiate cu tertii co-contractanti prin care sa se stabileasca raspunderea doar a unui membru sau

chiar si raspunderea la nivelul capitaluluui social. 155. Care sunt prevederile legale privind capitalul social cu care se poate constitui grupul de interes economic? Motivati rspunsul. Raspuns: Art. 121 L 161/2003 (1)Grupul de interes economic se poate constitui cu sau fr capital. (2)n cazul n care membrii grupului decid afectarea unui anume capital pentru desfurarea activitii grupului, aporturile membrilor nu trebuie s aib o valoare minim i pot avea orice natur. (3)Drepturile membrilor grupului nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile; orice clauz contrar se consider nul. Grupul de interes economic se aseamana cu SNC prin faptul ca legea nu prevede un minim de capital, mai mult, gr upul

se poate constitui fara capital. Aporturile pot fi de orice natura, numerar, in natura, creante. Nu pot constitui ca aport sau element de majorare al capitalului social prestatiile in munca, el putand fi considerate ca aport la patrimoniul societatii.
156. Grupul de interes economic se poate constitui si prin act sub semntur privat? Motivati rspunsul. Raspuns: Art. 120 L 161/2003 (1)Grupul de interes economic se constituie prin contract semnat de toi membrii i ncheiat n form autentic, denumit act constitutiv. (2)Semnatarii actului constitutiv, precum i persoanele care au un rol determinant n constituirea grupului sunt considerai fondatori. Nu, grupul de interes economic se constituie prin contract semnat de toti membrii si incheiat in forma autentica 157. ntr-o societate cu rspundere limitat cu doi actionari, unul dintre acestia, A.M., se retrage. Cererea de retragere, formulat la 13 ianuarie 2004, a fost supus discutiei adunrii generale din aceeasi zi, care, n unanimitate, si-a dat acordul n sensul retragerii lui A.M. Ulterior, societatea comercial nu si-a modificat actul constitutiv, potrivit noii situatii. La data de 19 noiembrie 2004, cnd are loc o adunare general a societtii, n procesul-verbal al adunrii se consemneaz participarea lui A.M. n calitate de actionar. I.O., tert fat de societate, introduce actiune mpotriva societtii comerciale, cernd dizolvarea ei de la data de 13 ianuarie 2004, cnd nemaiavnd numrul minim de doi asociati, se ncadreaz n cazurile special de dizolvare. Este ntemeiat cererea lui I.O.? Motivati solutia aleas. Raspuns: "Art. 228. - Societatea pe actiuni se dizolva: a) in cazul si in conditiile prevazute la art. 15324; b) in cazul si in conditiile prevazute la art. 10 alin. (3)." Art. 237 (1) La cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile in care: .. faptul ca societatea nu si-a completat numarul de asociati, in conditiile legii, nu intra in cazurile stipulate de acest articol. Din speta rezulta ca nu au fost respectate dispozitiile art. 228, anume ca in termen de 9 luni de la data constatarii reducerii numarului de actionari sub minimul legal, acest numar nu este completat, dar actiunea pentru dizolvare nu este admisibila neincadrandu-se in cazurile limitative cand o persoana interesata poate formula cerere de dizolvare conform art. 237. 158. ntr-o societate n comandit pe actiuni, unicul asociat comanditat, A.M., este si administratorul societtii comerciale. S-a dovedit c acesta, folosind n interes propriu semntura societtii, a retras din contul acesteia suma necesar achizitionrii din strintate a unor utilaje si aparatur electronic, operatiuni care n-au fost evidentiate n contabilitatea societtii. Este revocarea lui A.M. din calitatea de administrator o cauz de dizolvare a societtii n comandit pe actiuni? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 189 (2) Adunarea generala, cu aceeasi majoritate si cu respectarea art. 138, alege alta persoana in locul administratorului revocat, decedat, sau care a incetat exercitarea mandatului sau. (4) Noul administrator devine asociat comanditat. Nu e o cauza de dizolvare a societatii, intrucat chair daca administratori pot fi numai actionarii comanditati, totusi in momentul numirii ca administrator a unui comanditar acesta devine automat comanditat. 159. Societatea comercial Moni SA avea la constituire un capital social de 90.000 lei. La data de 15 martie 2007, AGA extraordinar decide reducerea capitalului social la 20.000 lei. Peste o lun, la data de 15 aprilie, AGA extraordinar decide transformarea societtii n SRL. Este legal decizia de transformare sau trebuia s se dizolve de la data de 15 martie 2007? Motivati solutia aleas. Raspuns: Decizia de transformare este legala, deoarece s-a luat in termen de 9 luni, iar capitalul social existent corespunde formei de societate SRL 160. n adunarea general extraordinar a unei societti pe actiuni s-a hotrt dizolvarea societtii comerciale. Deoarece nu avusese loc nicio repartitie din activ, dup o lun, tot adunarea general extraordinar, cu cvorumul cerut de lege, decide ca societatea s nu se dizolve, ci s-si continue activitatea. Este legal o astfel de revenire asupra primei hotrri? Motivati solutia aleas. Raspuns: Da, este legala, deoarece nu s-a facut nici o repartitie din activ si s-a revenit asupra hotararii cu majoritatea ceruta. 161. Cnd o persoan detine actiuni la purttor ce va trebui s fac pentru a-si exercita dreptul de vot n adunarea general a actionarilor? Raspuns:

Page 25 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

"Art. 123. - (1) La adunarile generale, actionarii care poseda actiuni la purtator au drept de vot numai daca le-au depus la locurile aratate prin actul constitutiv sau prin instiintarea de convocare, cu cel putin 10 zile inainte de adunare. Secretarul tehnic, desemnat potrivit art. 129 alin. (5), va constata, printr-un proces-verbal, depunerea la timp a actiunilor. Actiunile vor ramane depuse pana dupa adunarea generala, dar nu vor putea fi retinute mai mult de 5 zile de la data acesteia. 162. Cum se stabileste care sunt actionarii ndrepttiti s ncaseze dividende? Raspuns: Toti actionarii primesc dividente daca AGA a stabilit si daca exista profit. Actionarii indreptatiti sa incaseze dividende sunt cei inscrisi in evidentele societatii sau in cele furnizate de registrul independent privat al actionarilor corespunztoare datei de referin. Actionarii beneficiaza de dividende

proportional de cota de participare in capitalul social in

cuantumul stabilit de AGA.

163. Dac n actul constitutiv se precizeaz c termenul de depunere al procurilor speciale, prin care actionarii mputernicesc alti actionari s voteze n locul lor, este de cinci zile nainte de data la care va avea loc adunarea general, iar n convocator se precizeaz un termen mai scurt, respective de dou zile, care este termenul valabil? Raspuns: Art. 125 (3) Procurile vor fi depuse in original cu 48 de ore inainte de adunare sau in termenul prevazut de actul constitutiv, sub sanctiunea pierderii exercitiului dreptului de vot in acea adunare. Procurile vor fi retinute de societate, facandu-se mentiune despre aceasta in procesul-verbal. Termenul valabil va fi cel inscris in actul constitutiv. 164. Prin ce mijloace se face convocarea actiunilor cnd toate actiunile sunt nominative? Motivati solutia aleas. Art. 117 (4) Daca toate actiunile societatii sunt nominative, convocarea poate fi facuta si numai prin scrisoare recomandata sau, daca actul constitutiv permite, prin scrisoare transmisa pe cale electronica, avand incorporata, atasata sau logic asociata semnatura electronica extinsa, expediata cu cel putin 30 de zile inainte de data tinerii adunarii, la adresa actionarului, inscrisa in registrul actionarilor. Schimbarea adresei nu poate fi opusa societatii, daca nu i-a fost comunicata in scris de actionar. 165. Ce date trebuie s contin n mod obligatoriu convocarea actionarilor la adunarea general? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 117 (7) Cand pe ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui sa cuprinda textul integral al propunerilor." "Art. 1171. - (1) Au dreptul de a cere introducerea unor noi puncte pe ordinea de zi unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social. Art. 118 (1) In instiintarea pentru prima adunare generala se va putea fixa ziua si ora pentru cea de- a doua adunare, cand cea dintai nu s-ar putea tine. 166. n ce const dreptul la expertiz al actionarilor unei societti pe actiuni? Raspuns: Art. 136 (1) Unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 10% din capitalul social vor putea cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, insarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si, totodata, predat oficial consiliului de administratie, respectiv directoratului si consiliului de supraveghere, precum si cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa caz, spre a fi analizat si a se propune masuri corespunzatoare." 167. La data de 13 martie 2005 o societate pe actiuni a decis emiterea a 70 obligatiuni de 50.000 lei si 100 obligatiuni de 75.000 lei. Este legal decizia societtii comerciale privind emiterea de obligatiuni? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 167 (2)Obligaiunile din aceeai emisiune trebuie s fie de o valoare egal i acord posesorilor lor drepturi egale. Emisiunea de obligatiuni nu este legala. 168. Subscriind 10 obligatiuni n valoare de 7.500 lei fiecare, ce sum va trebui s verse de la nceput A.M., subscriitorul? Motivati solutia aleas. Art. 170 (2)Valoarea obligaiunilor subscrise trebuie s fie integral vrsat. Va subscrie 75.000 lei, valoarea obligatiunilor va trebui integral varsata. 169. Dac se supun conversiei 100 de actiuni a cte 50.000 fiecare, care va fi valoarea total a obligatiunilor ce se vor obtine? Motivati solutia aleas. Raspuns:

Valoarea totala a actiunilor va fi de 5.000.000 lei deoarece valoarea nominala a obligatiunilor convertite trebuie sa fie egala cu cea a actiunilor.--- In cazul in care se convertesc obligatiuni in actiuni.Actiunile nu se pot converti in obligatiuni.
170. n cadrul adunrii generale, reprezentantul detintorilor de obligatiuni a cerut s se consemneze n procesulverbal c se opune conversiei obligatiunilor n actiuni si c el contest decizia AGA deoarece nu i s-a permis s voteze. Este ntemeiat pretentia sa? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 123

Reprezentantul detinatorilor de obligatiuni var putea asista la adunarile generale ale societatii
Reprezentantul detinatorilor de obligatiuni nu are drept de vot in AGA, deci pretentia sa nu este intemeiata. 171. Obligatarul A.M., constatnd c s-au distribuit dividendele de ctre societatea emitent, a solicitat administratorului s i se plteasc si lui dividendele, prezentnd ca dovad obligatiunea ce o detinea a crei scadent se mplinise. Este ntemeiat pretentia lui A.M.? Motivatia solutia aleas. Raspuns: Obligatiunile nu dau dreptul de a incasa dividente (drept al actionarilor), ci au dreptul de a primi suma imprumutata si dobanzi. Nu este intemeiata pretentia lui AM

Page 26 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

172. Este suficient evidenta n registrul actionarilor a valorilor mobiliare emise de o societate detinut public, tranzactionate pe o piat reglementat? Motivati solutia aleas. Raspuns: Nu, evidenta valorilor mobiliare emise de o societate detinuta public, tranzactionate pe o piata reglementata, va fi tinuta de o societate de registru autorizata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare 173. Cu ct timp nainte de ziua stabilit pentru sedinta adunrii generale administratorii trebuie s prezinte cenzorilor sau auditorilor financiari situatia financiar anual pentru exercitiul financiar precedent, nsotit de raportul lor si de documentele justificative? Raspuns: "Art. 181. - Consiliul de administratie, respectiv directoratul, trebuie sa prezinte cenzorilor, respectiv auditorilor interni si auditorilor financiari, cu cel putin 30 de zile inainte de ziua stabilita pentru sedinta adunarii generale situatia financiara anuala pentru exercitiul financiar precedent, insotita de raportul lor si de documentele justificative." 174. Cum se constituie fondul de rezerv al unei societti pe actiuni? Motivati solutia aleas. Art. 183 (1)Din profitul societii se va prelua, n fiecare an, cel puin 5 % pentru formarea fondului de rezerv, pn ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social. (3)De asemenea, se include n fondul de rezerv, chiar dac acesta a atins suma prevzut la alin. (1), excedentul obinut prin vnzarea aciunilor la un curs mai mare dect valoarea lor nominal, dac acest excedent nu este ntrebuinat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizrilor. 175. Ce documente trebuie s depun administratorii n termen de 15 zile de la data adunrii generale la oficiul registrului comertului, precum si la Ministerul Finantelor? Motivati solutia aleas. Raspuns: "Art. 185. - (1) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, este obligat ca, in termen de 15 zile de la data adunarii generale, sa depuna la registrul comertului copii pe suport hartie si in forma electronica sau numai in forma electronica, avand atasata o semnatura electronica extinsa, ale situatiilor financiare anuale, insotite de raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum si de procesul-verbal al adunarii generale, in conditiile prevazute de Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata. 176. Care societti comerciale au obligatia publicrii n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala societtii si prin grija oficiului registrului comertului, a unui anunt prin care se confirm depunerea situatiilor financiare anuale la oficiul registrului comertului si Ministerul Finantelor? Raspuns: Art. 185 (2) Un anunt prin care se confirma depunerea acestor acte va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii si prin grija oficiului registrului comertului, pentru societatile comerciale care au o cifra anuala de afaceri de peste 10 milioane lei. 177. n cadrul crei forme de societate comercial administrarea este ncredintat unuia sau mai multor asociati comanditati? Motivati solutia aleas. Raspuns: Art. 188 (1)Administrarea societii este ncredinat unuia sau mai multor asociai comanditai. (2)Asociailor comanditai li se vor aplica dispoziiile prevzute la art. 80-83, iar asociailor comanditari cele din art. 89 i 90. Art. 88 Administraia societii n comandit simpl se va ncredina unuia sau mai multor asociai comanditai. Administrarea societii este ncredinat unuia sau mai multor asociai comanditai in societatea n comandit pe aciuni 178. Care registre ale societtilor pe actiuni se pot tine manual sau n system computerizat ? Raspuns: Art. 179 Registrul acionarilor i registrul obligaiunilor se pot ine manual sau n sistem computerizat. 179. Ce documente trebuie s rmn depuse la sediul societtii si la cel al sucursalelor n cele 15 zile ce preced adunarea general, pentru a fi consultate de actionari? Motivati solutia aleas Raspuns: "Art. 184. - (1) Raportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorului financiar ramane depus la sediul societatii si la cel al sucursalelor in cele 15 zile care preced intrunirea adunarii generale, pentru a fi consultate de actionari. (2) La cerere, consiliul de administratie, respectiv directoratul, elibereaza actionarilor copii de pe aceste documente. Sumele percepute pentru eliberarea de copii nu pot depasi costurile administrative implicate de furnizarea acestora."

180.

Impotriva SC Incomet S.A. s-a pronuntat hotararea judecatoareasca de declarare a deschiderii procedurii insolventei. Au solicitat in mod expres instantei sa le fie inregistrate creante in tabelul definitv de creante toti creditorii, cu exceptia salariatilor societatii care nu au depus personal declaratie de creante. Salariati debitorului , respectiv ai SC Incomet SA, au calitatea de creditori, chiar daca nu au depus personal declaratiile de creante ? Raspuns: ART. 3 Legea 85/2006 Prin creditor se intelege persoana fizica sau juridica ce detine un drept de creanta asupra averii debitorului si care a solicitat, in mod expres, instantei sa ii fie inregistrata creanta in tabelul definitiv de creante sau in tabelul definitiv consolidat de creante si care poate face dovada creantei sale fata de patrimoniul debitorului, in conditiile prezentei legi. Au calitatea de creditor, fara a depune personal declaratiile de creanta, salariatii debitorului; ART. 64 Legea 85/2006 (1) Cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi inregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor contabile, toti ceilalti creditori, ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creantelor in termenul fixat in sentinta de deschidere a procedurii; cererile de creante vor fi inregistrate intr-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului. 181. In baza articoului 94 si urmatoarele din Legea nr. 85/2006 SC AL SRL a propus un plan de reorganizare a activitatii in continutul caruia a prevasut restructurarea corporativa prin modificarea structirii capitalului social si concomitent restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri aflate in patrimoniul sau. Cele doua masuri de reorganizare a activitatii sunt compatibile ? Raspuns: ART. 94 Legea 85/2006 (3) Planul va putea sa prevada fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua variante de reorganizare. 182. Numiti S.V. si A.B., in calitate de fosti administratori ai SC AV SRL au fost chemati la judecata pentru a raspunde patrimonial cu averea proprie, deoarece societatea se afla in faliment.Impotriva acesteia fiind deschisa

Page 27 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

procedura insolventei. In aparare numiti S.V. si A.B., au aratat ca la data declararii starii de insolventa a debitorului SC A.V. SRL numai indeplineau mandatul de administratori , solicitand respingerea actiunii. Actiunea formultata impotriva persoanelor care la data deschiderii procedurii insolventei nu mai conduc activitatea debitorului este intemeiata ? Raspuns: ART. 138 Legea 85/2006 (1) La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului (4) In caz de pluralitate, raspunderea persoanelor prevazute la alin. (1) este solidara, cu coditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat mandatul ori in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa. 183. SC MV SA se afla in procedura insolventei potrivit Legii nr. 85/2006. Trei dintre actionarii societatii aunt urmariti penal pentru savarsirea infractiunii de bancruta frauduloasa, fapta prevazuta si pedepsita conform art. 143 alin. (2) din Legea nr. 85/2006. Procedura insolventei, deschisa potrivit Legii nr. 85/2006, se suspenda conform articolului 19 aliniatului (2) Cod procedura penala pana la solutionarea actiunii penale pornite impotriva celor trei ationari ? Raspuns: ART. 36 Legea 85/2006 De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale. ART. 148 Legea 85/2006 Infractiunile prevazute la art. 143-147 se judeca in prima instanta de tribunal, cu celeritate. Art. 19 alin. 2 C.proc.pen.: judecata n faa instanei civile se suspend pn la rezolvarea definitiv a cauzei penale. 184. Administratorul special in cadrul procedurii insolventei, prevazuta de Legea nr. 85/2006, pornita impotriva debitoarei SC BV SRL, a fost desemnat de creditorii acesteia cu votul a 50% din valoarea creantelor. Desemnarea administratorului special de catre creditorii debitori este in concordanta cu dispozitiile legale ? Raspuns: ART. 18 Legea 85/2006 (1) Dupa deschiderea procedurii, adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, persoana fizica sau juridica, administrator special, care sa reprezinte interesele societatii si ale acestora si sa participe la procedura, pe seama debitorului. Dupa ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care ii conduce si activitatea comerciala, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele actionarilor/asociatilor. 185. Creditori unei societati comerciale au solicitat tribunalului sa declare deschisa procedura insolventei impotriva debitoarei, deoarece de 60 de zile nu a mai achitat facturile de livrare a unor marfuri perisabile. In termen legal, respectiv de 10 zile de la primirea cererii creditorilor, debitarea a formulat contestatie motivand ca nu a platit facturile restante din cauza blocajului financiar care a determinat neincasarea propriilor creante. Blocajul financiar si neincasarea facturilor creantelor proprii sunt motive intemeiate pentru admiterea contestatiei? Raspuns: ART. 3 Legea 85/2006 In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: 1. insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile: a) insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori; b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei; 186. Creditoarea SC AVI SRL a formulat o cerere pentru inscrierea la masa credala pentru intreaga creanta impotriva SC XV SA, dupa expirarea termenului stabilit de judecatorul sindic, in termenul Legii 85/2006. Cu toate acestea creantele au fost recunoscute de debitoare. Creditoarea SC AV SRL are dreptul sa participe la distribuirea sumelor de bani in cadrul procedurii falimentului. In conditiile in care declaratia de creante a fost depusa tardiv, existand insa recunoasterea debitoarei?

Raspuns:

ART. 64 Legea 85/2006 (1) Cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi inregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor contabile, toti ceilalti creditori, ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creantelor in termenul fixat in sentinta de deschidere a procedurii; cererile de creante vor fi inregistrate intr-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului. ART. 66 Legea 85/2006 (1) Toate creantele vor fi supuse procedurii de verificare prevazute de prezenta lege, cu exceptia creantelor constatate prin titluri executorii. (2) Nu sunt supuse acestei proceduri creantele bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legi speciale. (3) Toate creantele prezentate pentru a fi admise si inregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate valabile si corecte daca nu sunt contestate de catre debitor, administratorul judiciar sau creditori. ART. 67 Legea 85/2006 (1) Administratorul judiciar va proceda de indata la verificarea fiecarei cereri si a documentelor depuse si va efectua o cercetare amanuntita pentru a stabili legitimitatea, valoarea exacta si prioritatea fiecarei creante. (2) In vederea indeplinirii atributiei prevazute la alin. (1), administratorul judiciar va putea solicita explicatii de la debitor, va putea sa poarte discutii cu fiecare creditor, solicitandu-i, daca considera necesar, informatii si documente suplimentare. 187. Prin sentinta comerciala pronuntata la data de 15 Ianuarie 2005 tribunalul a respins ca nefondate obiectiunile formulate de creditoarea SC AC SA cu privire la raportul intocmit de lichidatorul judiciar B.M. Pentru pronuntarea acestei hotarari tribunalul a retinut ca, prin incheierea din data de 1 Noiembrie 2003, s-a dispus afisarea tabelului preliminar al creditelor. SC AC SA fiind trecuta la pozitia nr. 92 creditori chirografari, ci o cfeanta de 72.125.000

Page 28 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

lei. SC AC SA a solicitat sa se admita caracterul privilegiat al creantelor sale majore cu suma de 50.000 usd, reprezentand taxe de stationare pentru o perioada anterioara declansarii procedurii, completandu-si decalaratia de creanta initiala cu o noua creanta dupa expirarea termenului de depunere a declaratiei de creante. Avand in vedere situatia de fapt, precum si dispozitiile Legii nr.85/2006, hotararea pronuntata de tribunal este temeinica si legala ? Raspuns: ART. 41 Legea 85/2006 (1) Nici o dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii. 188. Prin sentinta comerciala pronuntata in baza Legii nr. 85/2006 tribunalul a dispus inchiderea procedurii insolventei privind debitoarea SC MC SRL, dizolvarea si radierea societatii debitoare din registrul comertului. Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a retinut faptul ca in timpul procedurii creanta solicitata de AFP a fost achitata, aceasta renuntand la judecata cererii. Lichidatorul judiciar a efectuat toate demersurile pentru a identifica in fapt bunurile mobile din patrimoniul debitoarei, bunuri inscrire in documentele de impunere fiscala. Impotriva hotararii pronuntate creditoarea SC MPO SRL a declarat recurs, solicitand casarea hotararii si trimiterea cauzei pentru continuarea procedurii, deoarece debitoarea figureaza in Directia Venituri Buget Local cu trei autoturisme, iar raportul lichidatorului judiciar nu corespunde realitatii. Fata de situatia de fapt constatata de lichidatorul judiciar tribunalul poate sa dispuna inchiderea procedurii insolventei ? Raspuns: ART. 132 Legea 85/2006 (1) O procedura de reorganizare prin continuarea activitatii sau lichidare pe baza de plan va fi inchisa, prin sentinta, in urma indeplinirii tuturor obligatiilor de plata asumate in planul confirmat. Daca o procedura incepe ca reorganizare, dar apoi devine faliment, aceasta va fi inchisa in conformitate cu dispozitiile alin. (2). (2) O procedura de faliment va fi inchisa atunci cand judecatorul-sindic a aprobat raportul final, cand toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite si cand fondurile nereclamate au fost depuse la banca. In urma unei cereri a lichidatorului, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta, inchizand procedura, iar in cazul persoanelor juridice dispunand si radierea acestora. 189. O.E.L. asociat si membru fondator al SC ID SRL, a solicitat instantei de judecata ca, in contradictoriu cu asociatia O.C.L. si SC ID SRL, sa se disouna excluderea din societate a paratei, cu numirea unui lichidator, optand ca lichidatorul sa fie chiar el, reclamantul. 1. Excluderea unui asociat in conditiile in care societatea s-a construit cu doi asociati este cauza de dizolvare ? 2. Asociatul- reclamant O.E.I. poate fi numit lichidator? Raspuns: ART. 227 Legea 31/1990 (1) Societatea se dizolva prin: a) trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia; c) declararea nulitatii societatii; d) hotararea adunarii generale; e) hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii; f) falimentul societatii; g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii. ART. 229 Legea 31/1990 (1) Societatile in nume colectiv sau cu raspundere limitata se dizolva prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati, cand, datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul singur. (2) Se excepteaza cazul cand in actul constitutiv exista clauza de continuare cu mostenitorii sau cand asociatul ramas hotaraste continuarea existentei societatii sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. (3) Dispozitiile alineatelor precedente se aplica si societatilor in comandita simpla sau in comandita pe actiuni, daca acele cauze privesc pe singurul asociat comanditat sau comanditar. ART. 233 Legea 31/1990 (1) Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii. Dizolvarea are loc fara lichidare, in cazul fuziunii ori divizarii totale a societatii sau in alte cazuri prevazute de lege. ART. 235 Legea 31/1990 (1) In societatile in nume colectiv, in comandita simpla si in cele cu raspundere limitata, asociatii pot hotari, o data cu dizolvarea, cu cvorumul si majoritatea prevazute pentru modificarea actului constitutiv, si modul de lichidare a societatii, atunci cand sunt de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societatii si cand asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui in acord cu creditorii. (2) Prin votul unanim al asociatilor se poate hotari si asupra modului in care activele ramase dupa plata creditorilor vor fi impartite intre asociati. In lipsa acordului unanim privind impartirea bunurilor, va fi urmata procedura lichidarii prevazuta de prezenta lege. (3) Transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor ramase dupa plata creditorilor are loc la data radierii societatii din registrul comertului. (4) Registrul va elibera fiecarui asociat un certificat constatator al dreptului de proprietate asupra activelor distribuite, in baza caruia asociatul poate proceda la inscrierea bunurilor imobile in cartea funciara. ART. 253 Legea 31/1990 (1) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti - persoane fizice ale societatii lichidatoare - trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiile legii. 190. SC HERMINA SA, cu sediul in Bucuresti, a fost constituita din cinci actionari,A,B,C.D,E acesta din urma fiind desemnat administrator prin hotararea adunarii generale extraordinare din data de 13 Mai 2007. La data de 20 Decembrie 2006, administratorul E a publicat in Monitorul Oficial si ziarul Monitorul de Arad convocarea adunarii generale extraordinare a actionarilor pentru data de 17 Ianuarie 2008, cu urmatoarea ordine de zi: Infiintarea unei sucursale a societatii in municipiul Arad; Aprobarea demararii negocierilor pentru instrainarea unor bunuri din patrimoniul societatii, in vederea dobandirii resurselor financiare necesare dezvoltarii activitatii in municipiul Arad; Numirea unui al doilea administrator.

Page 29 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

Actionarul A, absent de la lucrarile adunarii, a formulat actiune in anulare impotriva hotararii adoptate, prin care s-au aprobat toate punctele de pe ordinea de zi. Exista motive de anulare a hotararii adoptate de adunarea generala extraordinara ?

Raspuns:

ART. 117 Legea 31/1990 (1) Adunarea generala este convocata de consiliul de administratie, respectiv de directorat, ori de cate ori este necesar. (2) Termenul de intrunire nu poate fi mai mic de 30 de zile de la publicarea convocarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. 191. SC IL SA a fost obligata prin hotarare judecatoreasca sa plateasca SC MN SRL suma de 1.000 lei, cu titlu de penalitati pentru executarea la termen a obligatiilor contractuale, respectiv de predare la termen a unori lucrari. SC IL SA, in calitate de debitoare, a achitat in integralitate suma la care a fost obligata, in schimb creditoarea, in urma unei expertize efectuate, a considerat ca debitul este mai mare ca urmare a actualizarii creantei in functie de rata inflatiei. In urma refuzului de plata SC MN SRL a formulat cerere de deschidere a procedurii insolventei SC IL SA. Creanta stabilita pe baza expertizei efectuare este o creanta certa, lichida si exigibila ? Raspuns: ART. 3 Legea 85/2006 prin creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei se intelege creditorul a carui creanta impotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 30 de zile; Creana stabilit prin intermediul expertizei nu are caracter cert, lichid i exigibil. 192. Consiliul de administratie al SC XM SA, cu sediul in Bucuresti, a hotarat in unanimitate de voturi infiintarea unei sucursale a societatii in municipiul Brasov. Actionarii societatii au solicitat instantei de judecata anularea deciziei consiliului de administratie , considerand ca numai adunarea generala extraordinara a actionarilor are dreptul sa decida infiintarea unor noi sedii secundare ale societatii, cum ar fi sucursalele. Presedintele consiliului de administratie a invocat in aparare prevederile din actul constitutiv in care actionarii au prevazut delegarea atributiilor adunarii generale extraordinare a actionarilor consiliului de administratie, care a actionat astfel in virtutea si in aplicarea actului constitutiv al societatii. Hotararea consiliului de administratie este legala ? Raspuns: ART. 8 Legea 31/1990 Actul constitutiv al societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni va cuprinde: l) sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -, atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare; ART. 113 Legea 31/1990 Adunarea generala extraordinara se intruneste ori de cate ori este necesar a se lua o hotarare pentru: a) schimbarea formei juridice a societatii; b) mutarea sediului societatii; c) schimbarea obiectului de activitate al societatii; d) infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare: sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel; e) prelungirea duratei societatii; f) majorarea capitalului social; g) reducerea capitalului social sau reintregirea lui prin emisiune de noi actiuni; h) fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii; i) dizolvarea anticipata a societatii; i^1) conversia actiunilor nominative in actiuni la purtator sau a actiunilor la purtator in actiuni nominative; j) conversia actiunilor dintr-o categorie in cealalta; k) conversia unei categorii de obligatiuni in alta categorie sau in actiuni; l) emisiunea de obligatiuni; m) oricare alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hotarare pentru care este ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare. ART. 114 (1) Exercitiul atributiilor mentionate la art. 113 lit. b), c), f), g) si j) va putea fi delegat consiliului de administratie sau administratorului unic prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale extraordinare. (2) Dispozitiile art. 131 alin. (4) si (5), ale art. 132, cu exceptia alin. (6), si ale art. 133 se aplica si in cazul deciziilor adoptate de catre administratori in conditiile alin. (1), societatea urmand a fi reprezentata in justitie de persoana desemnata de presedintele instantei dintre actionarii ei, care va indeplini mandatul cu care a fost insarcinata, pana ce adunarea generala, convocata in acest scop, va alege o alta persoana. ART. 114 Legea 31/1990 (1) Exercitiul atributiilor prevazute la art. 113 lit. b), c), d) si f) va putea fi delegat consiliului de administratie, respectiv directoratului, prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale extraordinare a actionarilor. Delegarea atributiilor prevazute la art. 113 lit. c) nu poate privi domeniul si activitatea principala a societatii. (1) Exercitiul atributiilor prevazute la art. 113 lit. b), c) si f) va putea fi delegat consiliului de administratie, respectiv directoratului, prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale extraordinare a actionarilor. Delegarea atributiilor prevazute la art. 113 lit. c) nu poate privi domeniul si activitatea principala a societatii. 193. Consiliul de administratie al unei societati comerciale pe actiuni a dispus efectuarea unei expertize de evaluare in vederea majorarii capitalului social, considerand ca, potrivit art. 114 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, atributiile adunarii generale extraordinare a actionarilor pot fi exercitate si de catre consiliul de administratie sau, dupa caz, de directorat, mai cu seama ca in cauza s-a efectuat si o expertiza evaluatoare. In speranta, consiliul de administratie avea posibilitatea sa hotarasca majorarea capitalului social ? Raspuns: ART. 114 Legea 31/1990 (1) Exercitiul atributiilor prevazute la art. 113 lit. b), c) si f) va putea fi delegat consiliului de administratie, respectiv directoratului, prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale extraordinare a actionarilor. Delegarea atributiilor prevazute la art. 113 lit. c) nu poate privi domeniul si activitatea principala a societatii.

Page 30 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

194. Societatea in nume colectiv IACOB SNC a incheiat cu societatea comerciala LFC SRL un contract de reparatii si intretinere a utilajului de prajit boabe cafea. Termenul de achitare a pretului serviciilor prestate a fost prevazut pentru data de 20 Februarie 2007. Vazand ca societatea beneficiara a serviciilor IACOB SNC nu a achitat la termen factura emisa de prestatoarea de servicii SC LFC SRL -, aceasta din urma s-a hotarat sa pretinda asociatilor acesteia, numiti AF SI FC , suma datorata de societate, in virtutea art. 85 din legea 31/1990, republicata si modificata. Este corecta decizia societatii LFC SRL de a pretinde de la asociatii societatii IACOB SNC suma datorata de aceasta ? Raspuns: ART. 3 Legea 31/1990 (1) Obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. (2) Asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati in societatea in comandita simpla sau in comandita pe actiuni raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale. Creditorii societatii se vor indrepta mai intai impotriva acesteia pentru obligatiile ei si, numai daca societatea nu le plateste in termen de cel mult 15 zile de la data punerii in intarziere, se vor putea indrepta impotriva acestor asociati. (3) Actionarii, asociatii comanditari, precum si asociatii in societatea cu raspundere limitata raspund numai pana la concurenta capitalului social subscris. 195. Asociatii unei societati in nume colectiv s-au intrunit, la sediul societatii, pentru a hotari aprobarea situatiei financiare pentru anul 2007. Unul dintre cei trei asociati s-a opus aprobarii situatiei prezentate de administratorul societatii, care este si asociat al acesteia, imprejurare in care asociatul pretinde ca hotararea adoptata de adunarea generala a asociatilor nu este legala intrucat nu s-a obtinut unanimitatea de voturi, fiind vorba despre o societate comerciala de persoane, pentru care este nevoie de votul tuturor asociatilor. Sustinerea asociatului care s-a opus aprobarii situatiei financiare, considerand ca hotararea adoptata este nelegala, are suport legal ? Raspuns: ART. 86 Legea 31/1990 (1) Pentru aprobarea situatiei financiare anuale si pentru deciziile referitoare la introducerea actiunii in raspunderea administratorilor este necesar votul asociatilor reprezentand majoritatea capitalului social. 196. Intr-o societate in nume colectiv, construita cu cinci asociati, unul dintre acestia a hotarat sa-si cesioneze partile sociale pe care le detine la societate unei terte persoane, stiind ca in actul constitutiv s-a prevazut posibilitatea pentru fiecare asociat de a transmite liber partile sociale unor persoane din afara societatii. Desi s-a prevazut in actul contitutiv aceasta posibilitate, totusi, doi dintre asociati s-au opus adoptarii adunarii generale a asociatilor pentru modificarea actului constitutiv, in sensul primirii in societate a tertei persoane cesionare. Este legala atitudinea celor doi asociati de a se opune adoptarii unei hotarari a adunarii generale a asociatilor de cesiune a partilor sociale unei terte persoane ? Motivati Raspunsul. Raspuns: ART. 87 Legea 31/1990 (1) Cesiunea aportului de capital social este posibila daca a fost permisa prin actul constitutiv. 197. T.V., asociat al societatii in nume colectiv Flour SNC, s-a obligat fata de societate sa aduca la capitalul social o creanta in suma de 20,000 lei pe care o are de incasat de debitorul sau,numitul F.C. Creanta asociatului era garantata cu o garantie reala(gaj) asupra autoturismului preoprietatea debitorului F.C. La scadenta debitorul a refuzat sa achite datoria fata de societatea comerciala (cesionara), motivand ca are relatii contractuale cu numitul T.V. si nicidecum cu societatea la care aceasta este asociat. Refuzul debitorului de a face plata datoriei catre socetatea cesionara este intemeiat ? Motivati Raspunsul. Raspuns: ART. 84 Legea 31/1990 (1) Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cat timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost aduse. (2) Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat, asociatul, in afara de daune, raspunde de suma datorata, cu dobanda legala din ziua scadentei creantelor. 198. In actul constitutiv al societatii in nume colectiv SOARE SNC s-a prevazut ca asociatii pot lua din casa societatii sume de bani pentru cheltuielile lor personale. Prevederea din actul constitutiv contravine dispozitiei cuprinse in art. 67 din Legea 31/1990 republicata si modificata, potrivit careia distribuirea dividentelor se poate realiza numai pe baza situatiilor financiare aprobate de catre adunarea generala ? Raspuns: ART. 80 Legea 31/1990 Asociatul care, fara consimtamantul scris al celorlalti asociati, intrebuinteaza capitalul, bunurile sau creditul societatii in folosul sau sau in acela al unei alte persoane este obligat sa restituie societatii beneficiile ce au rezultat si sa plateasca despagubiri pentru daunele cauzate. ART. 81 Legea 31/1990 (1) Nici un asociat nu poate lua din fondurile societatii mai mult decat i s-a fixat pentru cheltuielile facute sau pentru cele ce urmeaza sa le faca in interesul societatii. (2) Asociatul care contravine acestei dispozitii este raspunzator de sumele luate si de daune. (3) Se va putea stipula, prin actul constitutiv, ca asociatii pot lua din casa societatii anumite sume pentru cheltuielile lor particulare. 199. Un asociat al societatii in nume colectiv ALIOR SNC a adus la capitalul social o creanta ( suma de bani) pe care o are de incasat de la debitorul sau, numitul XZ. La scadenta debitorul a refuzat plata catre asociatul sau a sumei prevazute in titlul creantei, a dobanzii legale aferente despagubirii pentru prejudiciul ce i s-a cauzat. Prejudiciul consta in imposibilitatea participarii la licitatia pentru achizitionarea unui utilaj necesar fabricarii produselor de panificatie si pierderea posibilitatii de a fabrica si comercializa paine. Actionat in instanta, asociatul a solicitat respingerea actiunii deoarece , potrivit art. 1.088 din Codul Civil, societatea creditoare nu poate pretinde un cumul intre dobanzi si despagubiri, deooarece dobanzile reprezinta tot despagubiri si ar insemna aplicarea de doua ori a aceleiasi sanctiuni. Motivele de respingere a actiunii aratate de asociatul debitor sunt intemeiate ? Motivati solutia. Raspuns: ART. 1088 C.civ.

Page 31 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

La obligaiile care au de obiect o suma oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde dect dobanda legal, afar de regulile speciale n materie de comer, de fidejusiune i societate.

200.

In actul constitutiv al SC MIRUNA SRL s-a prevazut ca asociatul V.X. va aduce la capitalul social dreptul de

folosinta asupra imobilului propietatea sa ,

imobil constand intr-un apartament cu doua camere. Asociatul aducand in societate doar dreptul de folosinta, in evidentele contabile ale societatii imobilul respectiv nu a fost inregistrat printre activele acesteia. Societatea s-a dizolvat pe baza acordului intervenit intre asociati, care au desemnat un lichidator. Lichidatorul a inventariat bunurile aflate in patrimoniul societatii, inclusiv cele existente in capitalul social, inscriind si imobilul in cauza in bilantul de lichidare si in propunerile de repartizare a activului in vederea lichidarii. Este corecta solutia adoptata de lichidator ? Bilantul de lichidare este intocmit corect ? Motivati raspunsul.
Raspuns: Lichidatorul nu a intocmit corect bilantul de lichidare deoarece asociatul V.X. a adus un aport in natura ce consta in dreptul de folosinta asupra imobilului proprietatea sa la constituirea societatii comerciale.

Aportul in natura poate consta in transmiterea catre societate a dreptului de proprietate sau a dreptului de folosinta asupra bunului in cauza. Distinctia intre cele doua tipuri de drepturi care pot fi transmise societatii pe calea aportului in natura prezinta importanta in determinarea regimului aplicabil raporturilor dintre asociat si societate. Astfel, daca prin aportul adus se transmite dreptul de proprietate asupra unui bun, aceasta va intra in patrimoniul societatii cu excluderea oricarui drept al asociatului asupra bunului respectiv, iar in caz de dizolvare a societatii, asociatul nu va avea niciun drept asupra acestuia, ci doar asupra partii care i se cuvine din lichidarea societatii. Daca, insa, dreptul care se transmite pe calea aportului in natura este cel de folosinta asupra bunului respectiv, raporturile dintre asociat si societate sunt guvernate de regulile referitoare la locatiune. Pe cale de consecinta, asociatul ramane proprietarul bunului si, in aceasta calitate, va avea dreptul la dizolvarea societatii, la restituirea bunului. 201. Asociatul M.N. a adus la capitalul social al societatii comerciale pe care a construit-o impreuna cu varul sau,
numitul V.N., suma de 50.000 lei, celalat asociat respectiv V.N., obligandu-se la un aport constand in dreptul de folosinta asupra magazinului in care si-a desfasurat activitatea anterior, ca persona fizica autorizata. Cu suma de bani adusa la capitalul social de catre asociatul M.N. a fost cumparat un teren. M.N., aflandu-se in divort cu sotia sa, aceasta din urma a solicitat partajarea bunurilor dobandite in timpul casatoriei, mentionand pe lista bunurilor si imobilul cumparat de catre societate, cu motivare ca suma de bani aportata de sotul sau la capitalul social este proprietatea comuna a ambilor soti si ca, potrivit principiului subrogatiei reale, in cadrul patrimoniului in caz de instrainare, un bun este inlocuit cu altul sau cu valoarea acestuia, urmand acelasi regim juridic. Deci daca suma de bani se afla in proprietatea ambilor soti, imobilul cumparat de societate cu bani respectiv va avea acelasi regim juridic, respectiv a fi proprietatea sotilor. Fata de situatia de fapt prezentata, sotia poate pretinde vreun drept de proprietate asupra imobilului in cauza ? Motivati raspunsul.

Raspuns:

Aportul asociatului aflat n divor a fost n numerar, nicidecum nu a adus ca aport la capitalul social un un bun imobil. Bunul imobil a fost cumprat de ctre societatea comercial n temeiul voinei sociale i este distinct de patrimoniul personal al asociailor. Soia nu poate cere dect o eventual partajare a prilor sociale, de interes sau aciunilor sau a sumei de bani adus ca aport la capitalul social. 202. Un teren aflat in patrimoniul unei societati comerciale a fost restituit fostului proprietar, in baza legii nr. 18/1991. Aceasta revendica calitatea de actionar la societatea respectiva, solicitand instantei de judecata obligarea societatii comerciale la plata dividendelor cuvenita ca urmare a faptului ca societatea s-a folosit la terenul in cauza obtinand in anul 2006 un profit substantial. Este indreptatit proprietarul terenului a carui drept a fost reconstituit potrivit legii nr. 18/1991, republicata, sa obtina dividende la societate? Motivati raspunsul. Raspuns: (1) Persoanele ale caror terenuri agricole au fost trecute in proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele decat cele de expropriere, si care se afla in administrarea unitatilor agricole de stat devin, la cerere, actionari la societatile comerciale infiintate, in baza Legii nr. 15/1990, din actualele unitati agricole de stat. De aceleasi prevederi beneficiaza si mostenitorii acestor persoane. 203. S.B., persoana fizica, detine la SC OLIMPSRL o suta parti sociale cate 10 lei fiecare, parti sociale asupra carora a constituit o garantie reala mobiliara (gaj) pentru a obtine un imprumut de la banca, imprumut necesar construirii unei case de vacanta. Banca creditoare, vazand ca debitoarea nu restituie imprumutul, a trecut la executarea garantiei constituite asupra partilor sociale posedate de debitoare la SC OLIMP SRL. In acest sens, creditoarea s-a adresat instantei de judecata pentru a pronunta o hotarare care sa tina loc de act autentic de cesionare a partilor sociale, banca urmand sa devina, astfel, asociat al societatii in cauza. Banca creditoare poate sa devina asociat al SC OLIMP SRL prin executarea obiectului garantiei, respectiv prin preluarea fortata a partilor sociale detinute de debitorul sau? Motivati solutia. Raspuns:

Page 32 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

ART. 66 Legea 31/1990 (1) Pe durata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul contabil, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare. (2) Creditorii prevazuti la alin. (1) pot totusi popri, in timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vinde actiunile debitorului lor. 204. Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii: Creditori persoanali a unui actionar pot obtine instituirea unui sechestru asigurator asupra actiunilor pe care le detine la o societate comerciala, si, apoi le pot valorifica prin scoaterea lor la vanzare pentru indestularea creantelor. A. Adevarat; B. Fals. Raspuns: ART. 66 Legea 31/1990 (2) Creditorii prevazuti la alin. (1) pot totusi popri, in timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vinde actiunile debitorului lor. Adevrat 205. Numitul M.V. are de incasat o suma de bani de la vecinul sau, F.L., care este asociat la SC MIRA SRL, detinand la aceasta o suta parti sociale a cate 10 lei fiecare in valoare totala de 1.000 lei. Pentru a se asigura cu privire la incasarea creantei, creditorul M.V. a obtinut instituirea unei popriri asiguratorii asupra partilor sociale pe care debitorul sau le detine la SC MIRA SRL. Deoarece debitorul nu si-a achitat datoria fata de creditorul sau, acesta, numitul M.V., a solicitat executarea silita a partilor sociale , respectiv vanzarea lor catre terte persoane. Creditorul unui asociat al unei societati cu raspundere limitata poate obtine executarea silita a partilor sociale poprite? Raspuns: ART. 66 Legea 31/1990 (1) Pe durata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul contabil, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare. (2) Creditorii prevazuti la alin. (1) pot totusi popri, in timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vinde actiunile debitorului lor. 206. Actionarii societatii comerciale pe actiuni VOLTA SA s-au intrunit in ziua de 12 Martie 2008 pentru a aproba bilantul contabil (situatiile financiare ) pentru exercitiul financiar aferent anului 2007. Cu unanimitate de voturi a fost aprobat bilantul contabil si celelalte situatii financiare, actionari hotarand ca dividendele sa fie platite in timp, in momentul obtinerii de lichiditati si in ordinea cererilor formulate de actionari. Hotararea adoptata de actionari in cadrul adunari generale a actionarilor cu privire la modul de plata a dividendelor de catre societate, este legala ?

Raspuns:

ART. 67 Legea 31/1990 (1) Cota-parte din profit ce se plateste fiecarui asociat constituie dividend. (2) Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare. ART. 111 Legea 31/1990 (1) Adunarea generala ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului financiar. 207. In situatia in care intre actionarii societatii exista neintelegeri, instanta de judecata poate sa incuviinteze desemnarea unor experti pentru analizarea unor operatiuni din gestiunea societatii? Posibilitatea legala recunoscuta actionarilor care, individual sau impreuna, detin cel putin 10 % din capitalul social de a cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, pentru a analiza anumite operatiuni din getiunea societatii, se poate valorifica in cadrul unui proces? Raspuns: ART. 136 Legea 31/1990 (1) Unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 10% din capitalul social vor putea cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, insarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si, totodata, predat oficial consiliului de administratie, respectiv directoratului si consiliului de supraveghere, precum si cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa caz, spre a fi analizat si a se propune masuri corespunzatoare. (1^1) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va include raportul intocmit in conformitate cu alin. (1) pe ordinea de zi a urmatoarei adunari generale a actionarilor. ART. 136^1 Legea 31/1990 Actionarii trebuie sa isi exercite drepturile cu buna-credinta, cu respectarea drepturilor si a intereselor legitime ale societatii si ale celorlalti actionari. 208. Actionarii SC SN SA, reprezentand 10% din capitalul social, au solicitat instantei de judecata ca in baza art. 136, alin.(1), din Legea nr.31/1990 republicata si modificata, sa desemnze doi experti pentru efectuarea unui audit cu privire la intreaga situatie economico - financiara a societatii. Instanta de judecata va admite cererea formulata de actionari ? Motivati solutia. ART. 136 Legea 31/1990 (1) Unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 10% din capitalul social vor putea cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, insarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si, totodata, predat oficial consiliului de administratie, respectiv directoratului si consiliului de supraveghere, precum si cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa caz, spre a fi analizat si a se propune masuri corespunzatoare. (1^1) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va include raportul intocmit in conformitate cu alin. (1) pe ordinea de zi a urmatoarei adunari generale a actionarilor. (2) Onorariile expertilor vor fi suportate de societate, cu exceptia cazurilor in care sesizarea a fost facuta cu rea-credinta. ART. 136^1 Legea 31/1990

Page 33 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

Actionarii trebuie sa isi exercite drepturile cu buna-credinta, cu respectarea drepturilor si a intereselor legitime ale societatii si ale celorlalti actionari. 209. Potrivit art. 141, din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata. Directorii si cenzorii sau, dupa caz, auditorii interni pot fi convocati la orice intrunire a consiliului de administratie, intruniri la care acestia sunt obligati sa participe, fara a avea drept de vot, cu exceptia directorilor care sunt si administratori. Cenzorii societatii, desi nu au drept de vot, totusi, ar putea influenta adoptarea hotarari consiliului de administratie ? Prin ce metode sau procedee? Raspuns: ART. 161 Legea 31/1990 (1) Cenzorii pot fi actionari, cu exceptia cenzorului expert contabil sau contabil autorizat, care poate fi tert ce exercita profesia individual ori in forme asociative. (2) Nu pot fi cenzori, iar daca au fost alesi, decad din mandatul lor: a) rudele sau afinii pana la al patrulea grad inclusiv sau sotii administratorilor; b) persoanele care primesc sub orice forma, pentru alte functii decat aceea de cenzor, un salariu sau o remuneratie de la administratori sau de la societate sau ai caror angajatori sunt in raporturi contractuale sau se afla in concurenta cu aceasta; c) persoanele carora le este interzisa functia de membru al consiliului de administratie, respectiv al consiliului de supraveghere si directoratului, in temeiul art. 153^14; d) persoanele care, pe durata exercitarii atributiilor conferite de aceasta calitate, au atributii de control in cadrul Ministerului Finantelor Publice sau al altor institutii publice, cu exceptia situatiilor prevazute expres de lege. (3) Cenzorii sunt remunerati cu o indemnizatie fixa, determinata prin actul constitutiv sau de adunarea generala care i-a numit. ART. 163 Legea 31/1990 (1) Cenzorii sau, dupa caz, auditorii interni sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca situatiile financiare sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele, daca acestea din urma sunt tinute regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare. (2) Despre toate acestea, precum si asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situatiile financiare si repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunarii generale un raport amanuntit. Modalitatea si procedura de raportare a auditorilor interni vor fi stabilite prin actul constitutiv, potrivit reglementarii profesiei. (3) Adunarea generala poate aproba situatiile financiare anuale numai daca acestea sunt insotite de raportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorilor financiari. (5) Cenzorii sau, dupa caz, auditorii interni vor aduce la cunostinta membrilor consiliului de administratie neregulile in administratie si incalcarile dispozitiilor legale si ale prevederilor actului constitutiv pe care le constata, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunostinta adunarii generale. ART. 164 Legea 31/1990 (1) Cenzorii au dreptul sa obtina in fiecare luna de la administratori o situatie despre mersul operatiunilor. (3) Este interzis cenzorilor sa comunice actionarilor in particular sau tertilor datele referitoare la operatiunile societatii, constatate cu ocazia exercitarii mandatului lor. ART. 164^1 Legea 31/1990 (1) Orice actionar are dreptul sa reclame cenzorilor faptele despre care crede ca trebuie cenzurate, iar acestia le vor avea in vedere la intocmirea raportului catre adunarea generala. (2) In cazul in care reclamatia este facuta de actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social sau o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel, cenzorii sunt obligati sa o verifice. Daca vor aprecia ca reclamatia este intemeiata si urgenta, sunt obligati sa convoace imediat adunarea generala si sa prezinte acesteia observatiile lor. In caz contrar, ei trebuie sa puna in discutie reclamatia la prima adunare. Adunarea generala trebuie sa ia o hotarare asupra celor reclamate. (3) In cazul societatilor in care au fost desemnati auditori interni, potrivit legii, orice actionar are dreptul sa reclame acestora faptele despre care cred ca trebuie verificate. Auditorii interni le vor avea in vedere la intocmirea raportului catre consiliul de administratie, respectiv consiliul de supraveghere. In cazul in care reclamatia este facuta de actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social ori o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel, auditorii interni sunt obligati sa verifice faptele reclamate, iar in cazul in care sunt confirmate, fiind consemnate intr-un raport ce va fi comunicat consiliului de administratie, respectiv consiliului de supraveghere, si pus la dispozitie adunarii generale; in acest caz, consiliul de administratie, respectiv consiliul de supraveghere, este obligat sa convoace adunarea generala. ART. 165 Legea 31/1990 (1) Pentru indeplinirea obligatiei prevazute la art. 163 alin. (2), cenzorii vor delibera impreuna; ei insa vor putea face, in caz de neintelegere, rapoarte separate, care vor trebui sa fie prezentate adunarii generale. (2) Pentru celelalte obligatii impuse de lege, cenzorii vor putea lucra separat. (3) Cenzorii vor trece intr-un registru special deliberarile lor, precum si constatarile facute in exercitiul mandatului lor. 210. Numitul A.M. a fost desemnat administrator al societatii chiar prin actul constitutiv. Prin hotararea adoptata de adunarea generala a actionarilor societatii au decis schimbarea administratorului A.M. In termenul legal, administratorul revocat din functie a formulat actiune in anularea hotararii AGA, motivand ca d.p.d.v procedural convocarea asociatilor pentru adunarea generala nu indeplineste condtitiile legale, deoarece nu contine textul integral al propunerilor (ordinii de zi) ce se vor discuta in cadrul sedintei. Societatea parata s-a aparat , considerand ca nu era necesar sa se insereze in continutul convocarii toate propunerile ce urmau a se discuta in adunarea generala a actionarilor, deoarece principala propunere era schimbarea administratorului. Actiunea in anularea hotararii adoptata de adunarea generala a actionarilor(AGA) este intemeiata? Motivati solutia. Raspuns: ART. 111 Legea 31/1990 (1) Adunarea generala ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 5luni de la incheierea exercitiului financiar. (2) In afara de dezbaterea altor probleme inscrise la ordinea de zi, adunarea generala este obligata: a) sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale, pe baza rapoartelor prezentate de consiliul de administratie, respectiv de directorat si de consiliul de supraveghere, de cenzori sau, dupa caz, de auditorul financiar, si sa fixeze dividendul; b) sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si cenzorii; b^1) in cazul societatilor ale caror situatii financiare sunt auditate, sa numeasca si sa fixeze durata minima a contractului de audit financiar, precum si sa revoce auditorul financiar; c) sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs membrilor consiliului de administratie, respectiv membrilor consiliului de supraveghere, si cenzorilor, daca nu a fost stabilita prin actul constitutiv;

Page 34 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

d) sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie, respectiv a directoratului; e) sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si, dupa caz, programul de activitate, pe exercitiul financiar urmator; f) sa hotarasca gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau a mai multor unitati ale societatii. ART. 117 Legea 31/1990 (1) Adunarea generala este convocata de consiliul de administratie, respectiv de directorat, ori de cate ori este necesar. (2) Termenul de intrunire nu poate fi mai mic de 30 de zile de la publicarea convocarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. (3) Convocarea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, si in unul dintre ziarele de larga raspandire din localitatea in care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata localitate. Convocarea va fi depusa la Regia Autonoma Monitorul Oficial in vederea publicarii, in termen de cel mult 5 zile de la data adoptarii de catre consiliul de administratie a deciziei de intrunire a adunarii generale. (4) Daca toate actiunile societatii sunt nominative, convocarea poate fi facuta si numai prin scrisoare recomandata sau, daca actul constitutiv permite, prin scrisoare transmisa pe cale electronica, avand incorporata, atasata sau logic asociata semnatura electronica extinsa, expediata cu cel putin 30 de zile inainte de data tinerii adunarii, la adresa actionarului, inscrisa in registrul actionarilor. Schimbarea adresei nu poate fi opusa societatii, daca nu i-a fost comunicata in scris de actionar. (5) Modurile de convocare prevazute la alin. (4) nu pot fi folosite daca sunt interzise prin actul constitutiv al societatii sau prin dispozitii legale. (6) Convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunarii, precum si ordinea de zi, cu mentionarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunarii. In cazul in care pe ordinea de zi figureaza numirea administratorilor sau a membrilor consiliului de supraveghere, in convocare se va mentiona ca lista cuprinzand informatii cu privire la numele, localitatea de domiciliu si calificarea profesionala ale persoanelor propuse pentru functia de administrator se afla la dispozitia actionarilor, putand fi consultata si completata de acestia. (7) Cand pe ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui sa cuprinda textul integral al propunerilor. (8) Pentru societatile listate se aplica dispozitiile relevante din legislatia specifica pietei de capital. 211. Actionarii A,B si C din cadrul SC VARTEJ SA au solicitat instantei de judecata sa dispuna revocarea administratorului F.N. din functie deoarece se face vinovat de starea de insolventa a societatii si de faptul ca unul dintre creditori a solicitat tribunalului declararea deschiderii procedurii de faliment. Este admisibila inlocuirea administratorilor printr-o hotarare judecatoreasca?

Raspuns:

ART. 72 Legea 31/1990 Obligatiile si raspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si de cele special prevazute in aceasta lege. ART. 73 Legea 31/1990 (1) Administratorii sunt solidar raspunzatori fata de societate pentru: a) realitatea varsamintelor efectuate de asociati; b) existenta reala a dividendelor platite; c) existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere; d) exacta indeplinire a hotararilor adunarilor generale; e) stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun. (2) Actiunea in raspundere impotriva administratorilor apartine si creditorilor societatii, care o vor putea exercita numai in caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata. ART. 144^2 Legea 31/1990 (1) Administratorii sunt raspunzatori de indeplinirea tuturor obligatiilor, potrivit prevederilor art. 72 si 73. (2) Administratorii raspund fata de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele indeplinite de directori sau de personalul incadrat, cand dauna nu s-ar fi produs daca ei ar fi exercitat supravegherea impusa de indatoririle functiei lor. (3) Directorii vor instiinta consiliul de administratie de toate neregulile constatate cu ocazia indeplinirii atributiilor lor. (4) Administratorii sunt solidar raspunzatori cu predecesorii lor imediati daca, avand cunostinta de neregulile savarsite de acestia, nu le comunica cenzorilor sau, dupa caz, auditorilor interni si auditorului financiar. (5) In societatile care au mai multi administratori raspunderea pentru actele savarsite sau pentru omisiuni nu se intinde si la administratorii care au facut sa se consemneze, in registrul deciziilor consiliului de administratie, impotrivirea lor si au incunostintat despre aceasta, in scris, pe cenzori sau auditorii interni si auditorul financiar. ART. 155 Legea 31/1990 (1) Actiunea in raspundere contra fondatorilor, administratorilor, directorilor, respectiv a membrilor directoratului si consiliului de supraveghere, precum si a cenzorilor sau auditorilor financiari, pentru daune cauzate societatii de acestia prin incalcarea indatoririlor lor fata de societate, apartine adunarii generale, care va decide cu majoritatea prevazuta la art. 112. (2) Adunarea generala desemneaza cu aceeasi majoritate persoana insarcinata sa exercite actiunea in justitie. (3) Cand adunarea generala decide cu privire la situatia financiara anuala, poate lua o hotarare referitoare la raspunderea administratorilor sau directorilor, respectiv a membrilor directoratului si consiliului de supraveghere, chiar daca aceasta problema nu figureaza pe ordinea de zi. (4) Daca adunarea generala decide sa porneasca actiune in raspundere contra administratorilor, respectiv a membrilor directoratului, mandatul acestora inceteaza de drept de la data adoptarii hotararii si adunarea generala, respectiv consiliul de supraveghere, va proceda la inlocuirea lor. (5) Daca actiunea se porneste impotriva directorilor, acestia sunt suspendati de drept din functie pana la ramanerea irevocabila a hotararii. (6) Daca adunarea generala decide sa porneasca actiune in raspundere contra membrilor consiliului de supraveghere cu majoritatea prevazuta la art. 115 alin. (1), mandatul membrilor respectivi ai consiliului de supraveghere inceteaza de drept. Adunarea generala va proceda la inlocuirea lor. (7) Actiunea in raspundere impotriva membrilor directoratului poate fi exercitata si de catre consiliul de supraveghere, in urma unei decizii a consiliului insusi. Daca decizia este luata cu o majoritate de doua treimi din numarul total de membri ai consiliului de supraveghere, mandatul membrilor respectivi ai directoratului inceteaza de drept, consiliul de supraveghere procedand la inlocuirea lor. ART. 222 Legea 31/1990 (1) Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata: a) asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;

Page 35 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

b) asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil; c) asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie ori contravine dispozitiilor art. 80 si 82; d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora. (2) Dispozitiile acestui articol se aplica si comanditatilor in societatea in comandita pe actiuni. ART. 223 Legea 31/1990 (1) Excluderea se pronunta prin hotarare judecatoreasca la cererea societatii sau a oricarui asociat. (2) Cand excluderea se cere de catre un asociat, se vor cita societatea si asociatul parat. (3) Ca urmare a excluderii, instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarare, si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati. (4) Hotararea irevocabila de excludere se va depune, in termen de 15 zile, la oficiul registrului comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica la cererea societatii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. 212. Actul constitutiv al unei societati pe actiuni prevede ca adunarea generala se va intruni atat la prima cat si la a doua convocare numai in prezenta unui cvorum de o patrime din numarul total al drepturilor de vot si va adopta hotarari cu votul unei majoritati de 60% din actionarii prezenti. Prevederea actlui constitutiv se aplica indiferent daca este prima sau a doua convocare ? Motivati raspunsul. Raspuns: ART. 112 Legea 31/1990 (1) Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa detina cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot. Hotararile adunarii generale ordinare se iau cu majoritatea voturilor exprimate. Actul constitutiv poate prevedea cerinte mai ridicate de cvorum si majoritate. (2) Daca adunarea generala ordinara nu poate lucra din cauza neindeplinirii conditiilor prevazute la alin. (1), adunarea ce se va intruni la o a doua convocare poate sa delibereze asupra punctelor de pe ordinea de zi a celei dintai adunari, indiferent de cvorumul intrunit, luand hotarari cu majoritatea voturilor exprimate. Pentru adunarea generala intrunita la a doua convocare, actul constitutiv nu poate prevedea un cvorum minim sau o majoritate mai ridicata. 213. In actul constitutiv al societatii pe actiuni FX SA actionari au prevazut ca societatea va avea un consiliu de administratie, presedintele acestuia urmand a fi numit de catre adunarea generala a actionarilor(AGA). Doi dintre membrii consiliului de administratie, care sunt administratori neexecutivi, vor fi directorii societatii. Tot o data, in actul constitutiv asociatii au prevazut ca reprezentarea societatii fata de terti apartine presedintelui consiliului de administratie chiar daca societatea va avea si un director general. Situatiile financiare anuale ale societatii vor face obiectul unei obligatii de auditare, potrivit legii. Prevederile din actul constitutiv al societatii sunt legale? Raspuns: ART. 8 Legea 31/1990 Actul constitutiv al societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni va cuprinde: a) datele de identificare a fondatorilor; la societatea in comandita pe actiuni vor fi mentionati si asociatii comanditati; b) forma, denumirea si sediul social; c) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale; d) capitalul social subscris si cel varsat si, in cazul in care societatea are un capital autorizat, cuantumul acestuia; e) natura si valoarea bunurilor constituite ca aport in natura, numarul de actiuni acordate pentru acestea si numele sau, dupa caz, denumirea persoanei care le-a adus ca aport; f) numarul si valoarea nominala a actiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator; f^1) daca sunt mai multe categorii de actiuni, numarul, valoarea nominala si drepturile conferite fiecarei categorii de actiuni; f^2) orice restrictie cu privire la transferul de actiuni; g) datele de identificare a primilor membri ai consiliului de administratie, respectiv a primilor membri ai consiliului de supraveghere; g^1) puterile conferite administratorilor si, dupa caz, directorilor, si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat; h) datele de identificare a primilor cenzori sau a primului auditor financiar; i) clauze privind conducerea, administrarea, functionarea si controlul gestiunii societatii de catre organele statutare, numarul membrilor consiliului de administratie sau modul de stabilire a acestui numar; i^1) puterile de reprezentare conferite administratorilor si, dupa caz, directorilor, respectiv membrilor directoratului, si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat; j) durata societatii; k) modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor; l) sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -, atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare; m) orice avantaj special acordat, in momentul infiintarii societatii sau pana in momentul in care societatea este autorizata sa isi inceapa activitatea, oricarei persoane care a participat la constituirea societatii ori la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei in cauza, precum si identitatea beneficiarilor unor astfel de avantaje; n) numarul actiunilor comanditarilor in societatea in comandita pe actiuni; o) cuantumul total sau cel putin estimativ al tuturor cheltuielilor pentru constituire; p) modul de dizolvare si de lichidare a societatii. ART. 140^1 Legea 31/1990 (1) Consiliul de administratie alege dintre membrii sai un presedinte al consiliului. Prin actul constitutiv se poate stipula ca presedintele consiliului este numit de adunarea generala ordinara, care numeste consiliul. (2) Presedintele este numit pentru o durata care nu poate depasi durata mandatului sau de administrator. (3) Presedintele poate fi revocat oricand de catre consiliul de administratie. Daca presedintele a fost numit de adunarea generala, va putea fi revocat numai de aceasta*). (4) Presedintele coordoneaza activitatea consiliului si raporteaza cu privire la aceasta adunarii generale a actionarilor. El vegheaza la buna functionare a organelor societatii. (5) In cazul in care presedintele se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, pe durata starii respective de imposibilitate consiliul de administratie poate insarcina pe un alt administrator cu indeplinirea functiei de presedinte. ART. 143*) Legea 31/1990

Page 36 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

(1) Consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general. (2) Directorii pot fi numiti dintre administratori sau din afara consiliului de administratie. ART. 143^2 Legea 31/1990 (1) Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau. (2) Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa reprezinte societatea, actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor. (3) Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezinta societatea doar actionand impreuna pot imputernici pe unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni. (4) In cazul in care consiliul de administratie deleaga directorilor atributiile de conducere a societatii in conformitate cu art. 143, puterea de a reprezenta societatea apartine directorului general. Dispozitiile alin. (2)-(4) se aplica directorilor in mod corespunzator. Consiliul de administratie pastreaza insa atributia de reprezentare a societatii in raporturile cu directorii. ART. 137 Legea 31/1990 (1) Societatea pe actiuni este administrata de unul sau mai multi administratori, numarul acestora fiind totdeauna impar. Cand sunt mai multi administratori, ei constituie un consiliu de administratie*). (2) Societatile pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare sunt administrate de cel putin 3 administratori*). 214. X. Doreste sa infiinteze o societate cu raspundere limitata in care sa fie asociat unic. Fiind proprietarul unui teren, X s-a hotarat sa foloseasca acest teren pentru constituirea societatii. Daca v-ar solicita pentru a-i da un raspuns, care dintre varianta (variantele) urmatoare considerati ca este (sunt) legala (legale)? a. X va trebui sa incheie cu societatea un contract de vanzare cumparare; b. X nu poate transmite terenul societatii pentru ca va exista mereu o confuzie de patrimoniu. c. Aducerea la capitalul social al societatii a unui teren nu este suficienta pentru constituirea si inmatricularea societatii; d. Daca terenul are o valoare mai mare de 200 lei, atunci este suficient ca societatea sa se poata constitui. ART. 16 Legea 31/1990 (1) Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate. ART. 65 Legea 31/1990 (1) In lipsa de stipulatie contrara, bunurile constituite ca aport in societate devin proprietatea acesteia din momentul inmatricularii ei in registrul comertului. 215. Stabiliti care din afirmatiile adevarate sunt adevarate: a. Intr-o societate pe actiuni administrata in sistem dualist este obligatoriu sa existe administratori neexecutivi; b. Societatea pe actiuni administrata in sistem dualist este supusa auditarii situatiilor financiare; c. Intr-un sistem dualist de administrare este absolut necesar ca actionarii societatii sa detina actiuni preferentiale; d. Dividendele trebuie platite la finalul fiecarui exercitiu financiar; e. Creantele unui asociat actionar impotriva societatii sunt admise ca aport la majorarea capitalului social a unei societati pe actiuni(SA) si a unei societati cu raspundere limitata(SRL); f. La momentul constituirii unei societati cu raspundere limitata toate aporturile trebuie sa fie varsate intregral. Raspuns: ART. 138^1*) Legea 31/1990 (1) In cazul in care intr-o societate pe actiuni are loc delegarea atributiilor de conducere catre directori, conform art. 143, majoritatea membrilor consiliului de administratie va fi formata din administratori neexecutivi. (2) In intelesul prezentei legi, membri neexecutivi ai consiliului de administratie sunt cei care nu au fost numiti directori, in conformitate cu art. 143. ART. 153^1 Legea 31/1990 (5) In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare, directoratul este format din cel putin 3 membri. ART. 95 Legea 31/1990 (1) Se pot emite actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot Dividendele se pltesc potrivit art. 67 alin. 2. ART. 16 Legea 31/1990 (3) Aporturile in creante au regimul juridic al aporturilor in natura, nefiind admise la societatile pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica si nici la societatile in comandita pe actiuni si societatile cu raspundere limitata. Aporturile in creante sunt liberate, potrivit art. 84. (4) Prestatiile in munca sau servicii nu pot constitui aport la formarea ori la majorarea capitalului social. (5) Asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati se pot obliga la prestatii in munca cu titlu de aport social, dar care nu pot constitui aport la formarea sau la majorarea capitalului social. In schimbul acestui aport, asociatii au dreptul sa participe, potrivit actului constitutiv, la impartirea beneficiilor si a activului social, ramanand, totodata, obligati sa participe la pierderi. ART. 215 Legea 31/1990 (1) Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea generala care a hotarat aceasta va propune judecatoruluidelegat numirea unuia sau mai multor experti pentru evaluarea acestor aporturi, in conditiile art. 38 si 39. (2) Aporturi in creante nu sunt admise. ART. 9^1 Legea 31/1990 Societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla si societatea cu raspundere limitata sunt obligate sa verse integral la data constituirii capitalul social subscris. ART. 160 (1) Situatiile financiare ale societatilor comerciale supuse obligatiei legale de auditare vor fi auditate de catre auditori financiari persoane fizice sau persoane juridice -, in conditiile prevazute de lege. (1^1) Societatile pe actiuni care opteaza, in temeiul art. 153, pentru sistemul dualist de administrare sunt supuse auditului financiar.

Page 37 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

216. Stabiliti care dintre afirmatiile urmatoare sunt false: a. La constituirea unei societati pe actiuni prin subscriptie integrala si simultana sunt admise numai aporturi in natura; b. Aporturile in creante trebuie varsate in totalitate; c. In momentul constituirii trebuie varsate cel putin 30% dintre aporturi; d. Inregistrarea in Registrul Comertului a vanzarii in fond de comert este obligatorie, fiind o modalitate prin care se asigura opozabilitatea contractului de vanzare-cumparare fata de terti; e. In Codul Comercial exista norma juridice aplicabile raporturilor civile; f. Fondul de Comert cuprine: Bunuri mobile, imobile, corporale si incorporale. Raspuns: ART. 9 (1) Societatea pe actiuni se constituie prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publica. (2) In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului social de catre toti semnatarii actului constitutiv, capitalul social varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. Diferenta de capital social subscris va fi varsata: a) pentru actiunile emise pentru un aport in numerar, in termen de 12 luni de la data inmatricularii societatii; b) pentru actiunile emise pentru un aport in natura, in termen de cel mult 2 ani de la data inmatricularii. ART. 84 (1) Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cat timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost aduse. (2) Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat, asociatul, in afara de daune, raspunde de suma datorata, cu dobanda legala din ziua scadentei creantelor. d) DA e) NU f) DA 217. In situatia in care o societate pe actiuni vinde unei persoane fizice un numar de actiuni pe care le detine la o alta societate comerciala, contractul inchiat este o fapta de comert sau un act juridic civil deoarece dobanditorul este un necomerciant ? Raspuns: Este o fapta de comert conform Art. 3 C.com. pct. 4 : Cumprrile i vnzrile de pri sau de aciuni ale societilor comerciale; 218. C emite un B.O. in favoarea lui A, care insereaza mentiunea ca plata se face cel mai devreme in termen de 6 luni de la emiterea biletului sau de la data incasarii creantei in valoare de x lei impotriva lui B. Este valabil B.O. emis ? Motivati raspunsul. ART. 36 Legea 58/1934 O cambie poate fi trasa: La vedere; La un anume timp de la vedere; La un anumit timp de la data emisiunii; La o zi fixa. Cambiile cu alte scadente sau cu scadente succesive sunt nule. ART. 37 Legea 58/1934 Cambia la vedere este pltibil la prezentare. Ea trebuie prezentat spre plata n termen de un an dela data sa. Tragatorul poate reduce sau prelungi acest termen. Aceste termene pot fi reduse de giranti. Tragatorul poate stipula ca o cambie pltibil la vedere nu trebuie sa fie prezentat spre plata naintea unei anumite date. In acest caz termenul de prezentare curge de la aceasta data. ART. 38 Legea 58/1934 Scadenta unei cambii la un anume timp dela vedere este determinata, fie de data acceptrii, fie de aceea a protestului. In lipsa protestului, acceptarea nedata este socotit fata de acceptant ca fiind fcuta n ultima zi a termenului prevzut pentru prezentare spre acceptare. ART. 39 Legea 58/1934 Scadenta unei cambii trasa la una sau mai multe luni dela data emisiunii sau de la vedere, e socotit la data corespunztoare, din luna n care plata trebuie sa fie fcuta. In lipsa de data corespunztoare, scadenta va fi n ultima zi a acestei luni. Cnd o cambie este trasa la una sau mai multe luni i jumtate dela data sau dela vedere, se socotesc mai nti lunile ntregi i apoi jumtatea. Dac scadenta este fixat la nceputul, la mijlocul sau la sfritul lunii, se nelege prin aceste termene: Prima, a cinsprezecea sau cea din urma zi a lunii. Expresiunile "8 zile " sau "cinsprezece zile" se neleg, nu ca una sau doua sptmni, ci ca opt sau cinsprezece zile efective. Prin expresiunea "jumtate luna" se neleg cinsprezece zile. ART. 40 Legea 58/1934 Cnd o cambie este pltibil la o zi fixa ntr-un loc, unde calendarul este deosebit de acela al locului de emisiune, data scadentei se considera fixat dup calendarul locului de plata. Cnd o cambie trasa ntre doua locuri, avnd calendare deosebite, este pltibil la un anume timp dela data emisiunii, scadenta se stabilete socotindu-se din ziua care, potrivit calendarului locului de plata, corespunde zilei de emisiune. Termenele de prezentare a cambiilor se socotesc potrivit regulelor alineatului precedent. Aceste reguli nu sunt aplicabile dac ntr-o clauza a cambiei sau numai din simplele artri ale titlului, rezulta inteniunea de a se adopta reguli deosebite. 219. Intr-o cambie s-a prevazut ca locul de plata sa fie la Bucuresti. Intre posesorul cambiei si emitentul acesteia s-a incheiat o conversatie prin care s-a stabilit ca plata se va face la Brasov. Ulterior posesorul a girat cambia. Unde va cere giratarul plata cambiei, la Bucuresti, la Brasov sau in orice loc? Motivati raspunsul. Raspuns: ART. 42 Legea 58/1934 Cambia trebuie sa fie prezentat spre plata la locul i adresa indicat n cambie. In lipsa aratarii unei adrese cambia trebuie sa fie prezentat pentru plata:

Page 38 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

1. La domiciliul trasului sau al persoanei desemnat n cambie sa plteasc pentru el. 2. La domiciliul acceptantului prin interventiune sau al persoanei desemnate n cambie sa plteasc pentru acesta. 3. La domiciliul celui indicat la nevoie. 220. Diferenta dintre o intreprindere civila si o intreprindere comerciala consta in: a. Gradul de organizare a activitatii; b. Activitatea desfasurata; c. Asumarea riscului de catre intreprinzator; d. Numarul de angajati. Raspuns corect A 221. Cum interpretati si aplicati dispozitiile cuprinse in art. 182 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, privind intocmirea si modificarea situatiilor financiare anuale? Raspuns: ART. 182 Legea 31/1990 (1) Situatiile financiare anuale se vor intocmi in conditiile prevazute de lege. (2) Situatiile financiare anuale ale societatilor comerciale vor fi verificate sau auditate, potrivit legii. 222. Numitii F.G. si N.O. au fost desemnati cenzori de catre adunarea generala a actionarilor. Cu ocazia verficarilor efectuate in contabilitatea societatii au constatat inregistrarea in evidentele contabile a unui calculator care fusese achizitionat de catre actionarul X, pe numele acestuia fara sa existe un transfer de proprietate sau de folosinta fata de societate. Cenzorul N.O., intalnindu-se intamplator cu actionarul X, ii relateaza acestuia ceea ce a observat in evidentele contabile ale societatii. Cenzorul a procedat corect comunicand actionarului in cauza situatia operatiunilor inregistrate in contabilitatea societatii? Raspuns: ART. 163 Legea 31/1990 (1) Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca situatiile financiare sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele, daca acestea din urma sunt tinute regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare. (2) Despre toate acestea, precum si asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situatiile financiare si repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunarii generale un raport amanuntit. Modalitatea si procedura de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din Romania. ART. 164 Legea 31/1990 (1) Cenzorii au dreptul sa obtina in fiecare luna de la administratori o situatie despre mersul operatiunilor. (2) Cenzorii iau parte la adunarile administratorilor, fara drept de vot. (3) Este interzis cenzorilor sa comunice actionarilor in particular sau tertilor datele referitoare la operatiunile societatii, constatate cu ocazia exercitarii mandatului lor. 223. Actionarii societatii pe actiuni IMPEX SA, reprezentand impreuna 5% din capitalul social, au hotarat sa reclame cenzorilor societatii anumite operatiuni juridice incheiate de directorul general, existand suspiciuni cu privire la seriozitatea si valabilitatea pretului stipulat in continutul lor. Care este obligatia cenzorilor in situatia in care sunt sesizati de actionarii minoritari despre fapte care trebuie verificate ? Raspuns: ART. 164^1 Legea 31/1990 (1) Orice actionar are dreptul sa reclame cenzorilor faptele despre care crede ca trebuie cenzurate, iar acestia le vor avea in vedere la intocmirea raportului catre adunarea generala. (2) In cazul in care reclamatia este facuta de actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social sau o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel, cenzorii sunt obligati sa o verifice. Daca vor aprecia ca reclamatia este intemeiata si urgenta, sunt obligati sa convoace imediat adunarea generala si sa prezinte acesteia observatiile lor. In caz contrar, ei trebuie sa puna in discutie reclamatia la prima adunare. Adunarea generala trebuie sa ia o hotarare asupra celor reclamate. (3) In cazul societatilor in care au fost desemnati auditori interni, potrivit legii, orice actionar are dreptul sa reclame acestora faptele despre care cred ca trebuie verificate. Auditorii interni le vor avea in vedere la intocmirea raportului catre consiliul de administratie, respectiv consiliul de supraveghere. In cazul in care reclamatia este facuta de actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social ori o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel, auditorii interni sunt obligati sa verifice faptele reclamate, iar in cazul in care sunt confirmate, fiind consemnate intr-un raport ce va fi comunicat consiliului de administratie, respectiv consiliului de supraveghere, si pus la dispozitie adunarii generale; in acest caz, consiliul de administratie, respectiv consiliul de supraveghere, este obligat sa convoace adunarea generala. 224. In cazul unei fuziuni transfrontraliere, reglementata de Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, daca societatile care fuzioneaza prin absorbtie sunt societati in comandita pe actiuni actionarii societatii absorbite vor fi intodeauna actionari comanditari? Raspuns: ART. 251^2 Legea 31/1990 (4) n cazul n care societatea absorbant este o societate n comandit pe aciuni, nfiinat i funcionnd potrivit legii romne, acionarii societii absorbite vor fi ntotdeauna acionari comanditari ai societii n comandit pe aciuni absorbante, dac nu se prevede altfel n hotrrea de aprobare a proiectului de fuziune. 225. O societate cu raspundere limitata are trei asociati: A,B si C. Asociatul A infiinteaza o noua societate cu acelasi obiect ca si societatea in care s-a asociat cu B si C si unde avea si calitatea de administrator. Inainte de sesizarea instantei de judecata pentru pronuntarea unei hotarari de excludere a asociatului administrator A, acestea se retrage din cealalta societate concurenta. Asociatul A poate fi exclus din societate, chiar daca s-a retras din cea de a doua societate concurenta cu prima? Motivati Raspunsul. Raspuns: ART. 222 Legea 31/1990 (1) Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata: a) asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat; b) asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil; c) asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie ori contravine dispozitiilor art. 80 si 82;

Page 39 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora. (2) Dispozitiile acestui articol se aplica si comanditatilor in societatea in comandita pe actiuni. ART. 82 Legea 31/1990 (1) Asociatii nu pot lua parte, ca asociati cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa faca operatiuni in contul lor sau al altora, in acelasi fel de comert sau intr-unul asemanator, fara consimtamantul celorlalti asociati. (2) Consimtamantul se socoteste dat daca participarea sau operatiunile fiind anterioare actului constitutiv au fost cunoscute de ceilalti asociati si acestia nu au interzis continuarea lor. (3) In caz de incalcare a prevederilor alin. (1) si (2), societatea, in afara de dreptul de a exclude pe asociat, poate sa decida ca acesta a lucrat in contul ei sau sa ceara despagubiri. (4) Acest drept se stinge dupa trecerea a 3 luni din ziua cand societatea a avut cunostinta, fara sa fi luat vreo hotarare. 226. Asociatul administrator la o societate cu raspundere limitata a retras din contul societatii o suma de bani pentru achizitionarea din strainatate de utilaje si aparatura eectronica fara a evidentia in contabilitatea societatii aceste operatiuni. Aparatura electronica a fost cumparata pentru interesul propriu, iar utilajele pentru nevoile societatii. Fapta administratorului poate constitui motiv temeinic pentru excluderea sa din societate ? Raspuns: ART. 222 Legea 31/1990 (1) Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata: a) asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat; b) asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil; c) asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie ori contravine dispozitiilor art. 80 si 82; d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora. (2) Dispozitiile acestui articol se aplica si comanditatilor in societatea in comandita pe actiuni. ART. 80 Legea 31/1990 Asociatul care, fara consimtamantul scris al celorlalti asociati, intrebuinteaza capitalul, bunurile sau creditul societatii in folosul sau sau in acela al unei alte persoane este obligat sa restituie societatii beneficiile ce au rezultat si sa plateasca despagubiri pentru daunele cauzate. ART. 81 Legea 31/1990 (1) Nici un asociat nu poate lua din fondurile societatii mai mult decat i s-a fixat pentru cheltuielile facute sau pentru cele ce urmeaza sa le faca in interesul societatii. (2) Asociatul care contravine acestei dispozitii este raspunzator de sumele luate si de daune. (3) Se va putea stipula, prin actul constitutiv, ca asociatii pot lua din casa societatii anumite sume pentru cheltuielile lor particulare. 227. Potrivit art. 225 alin.(1) din Legea nr. 31/1990, republicata si mdificata, asociatul exclus ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de societate, pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere. In situatia existentei unor operatiuni in curs de executare, cum isi poate exercita asociatul drepturile cuvenite asupra patrimoniului societatii? Raspuns: ART. 225 Legea 31/1990 (1) Asociatul exclus ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de societate, pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere. (2) Daca, in momentul excluderii, sunt operatiuni in curs de executare, asociatul este obligat sa suporte consecintele si nu-si va putea retrage partea ce i se cuvine decat dupa terminarea acelor operatiuni. 228. Fapta administratorului asociat al unei societati comerciale care consta in refuzul repetat de a convoca adunarea generala a asociatilor constituie un motiv intemeiat de excluderea a acestuia din societate ? Raspuns: ART. 119 Legea 31/1990 (1) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, convoaca de indata adunarea generala, la cererea actionarilor reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social sau o cota mai mica, daca in actul constitutiv se prevede astfel si daca cererea cuprinde dispozitii ce intra in atributiile adunarii. (2) Adunarea generala va fi convocata in termen de cel mult 30 de zile si se va intruni in termen de cel mult 60 de zile de la data primirii cererii. (3) In cazul in care consiliul de administratie, respectiv directoratul, nu convoaca adunarea generala, instanta de la sediul societatii, cu citarea consiliului de administratie, respectiv a directoratului, va putea autoriza convocarea adunarii generale de catre actionarii care au formulat cererea. Prin aceeasi incheiere instanta aproba ordinea de zi, stabileste data de referinta prevazuta la art. 123 alin. (2), data tinerii adunarii generale si, dintre actionari, persoana care o va prezida. (4) Costurile convocarii adunarii generale, precum si cheltuielile de judecata, daca instanta aproba cererea conform alin. (3), sunt suportate de societate. 229. Este obligatoriu ca in cazul unei societati pe actiuni sa se prevada in actul constitutiv ca unul dintre membrii consiliului de administratie sa fie administrator independent ? Raspuns: ART. 138^2 Legea 31/1990 (1) Prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor se poate prevedea ca unul sau mai multi membri ai consiliului de administratie trebuie sa fie independenti. 230. Cei trei cenzori ai SC FLORIX SA au refuzat depunerea raportului cu privire la situatia financiara a societatii, motivand ca au nevoie de timp pentru verificarea amanuntita a tuturor documentelor aflate in posesia administratorilor societatii. Consiliul de administratie, intrunindu-se de urgenta a hotarat suspendarea din functie a cenzorilor pentru refuzul de a depune raportul. Consiliul de administratie are posibilitatea suspendarii din functie a cenzorilor? ART. 142 Legea 31/1990 (1) Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a actionarilor. (2) Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor:

Page 40 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii; b) stabilirea sistemului contabil si de control financiar si aprobarea planificarii financiare; b) stabilirea politicilor contabile i a sistemului de control financiar, precum i aprobarea planificrii financiare; c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor; d) supravegherea activitatii directorilor; e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor acesteia; f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei. (3) De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie din partea adunarii generale a actionarilor, in conformitate cu art. 114. ART. 111 Legea 31/1990 (1) Adunarea generala ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului financiar. (2) In afara de dezbaterea altor probleme inscrise la ordinea de zi, adunarea generala este obligata: a) sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale, pe baza rapoartelor prezentate de consiliul de administratie, respectiv de directorat si de consiliul de supraveghere, de cenzori sau, dupa caz, de auditorul financiar, si sa fixeze dividendul; b) sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si cenzorii; b^1) in cazul societatilor ale caror situatii financiare sunt auditate, sa numeasca si sa fixeze durata minima a contractului de audit financiar, precum si sa revoce auditorul financiar; b^1) in cazul societatilor ale caror situatii financiare sunt auditate, sa numeasca si sa fixeze durata minima a contractului de audit financiar, precum si sa revoce auditul financiar; c) sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs membrilor consiliului de administratie, respectiv membrilor consiliului de supraveghere, si cenzorilor, daca nu a fost stabilita prin actul constitutiv; d) sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie, respectiv a directoratului; e) sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si, dupa caz, programul de activitate, pe exercitiul financiar urmator; f) sa hotarasca gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau a mai multor unitati ale societatii. 231. In caz de insolventa a societatii, creditorii pot solicita tragerea la raspundere a cenzorilor ? Daca raspunsul este afirmativ, aratati temeiul legal si forma sau formele de raspundere aplicabile. Raspuns: ART. 138 Legea 85/2006 (1) La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte: a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane; b) au facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea persoanei juridice; c) au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana juridica la incetarea de plati; d) au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea; e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit in mod fictiv pasivul acesteia; f) au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in scopul intarzierii incetarii de plati; g) in luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, in dauna celorlalti creditori. (2) Aplicarea dispozitiilor alin. (1) nu inlatura aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infractiuni. (3) Comitetul creditorilor poate cere judecatorului-sindic sa fie autorizat sa introduca actiunea prevazuta la alin. (1), daca administratorul judiciar sau lichidatorul a omis sa indice, in raportul sau asupra cauzelor insolventei, persoanele culpabile de starea de insolventa a patrimoniului debitorului persoana juridica ori daca acesta a omis sa formuleze actiunea prevazuta la alin. (1) si raspunderea persoanelor la care se refera alin. (1) ameninta sa se prescrie. (4) In caz de pluralitate, raspunderea persoanelor prevazute la alin. (1) este solidara, cu coditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat mandatul ori in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa. Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii. 232. I.J., administrator si reprezentand al SC ULPIA SRL, urmeaza sa vanda un teren aflat in proprietatea societatii. Stiind ca instrainarea terenurilor este supusa reglementarilor speciale, care prevad necesitatea intocmirii contractului de vanzare- cumparare in forma autentica, este necesara o procura in forma autentica din partea societatii pentru administratorul I.J. care va semna contractul? Raspuns: ART. 70 Legea 31/1990 (1) Administratorii pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului de activitate al societatii, afara de restrictiile aratate in actul constitutiv. (2) Ei sunt obligati sa ia parte la toate adunarile societatii, la consiliile de administratie si la organele de conducere similare acestora. Actele de dispoziie asupra bunurilor unei societi comerciale pot fi ncheiate n temeiul puterilor conferite reprezentanilor legali ai societii, dup caz, prin lege, actul constitutiv sau hotrrile organelor statutare ale societii adoptate n conformitate cu prevederile prezentei legi i ale actului constitutiv al societii, nefiind necesar o procur special i n form autentic n acest scop, chiar dac actele de dispoziie trebuie ncheiate n form autentic. 233. O scietate euopeana cu sediul social in Romania si inmatriculata in Registrul Comertului din Bucuresti a hotarat sa isi transfere sediul intr-un alt stat membru al U.E. Creditorii acestei societati, ale caror creante sunt anterioare datei publicarii proiectului de transfer si care nu sunt scadente la data publicarii pot face opozitie ? Raspuns: ART. 270^2 c) Legea 31/1990 (1) Orice societate european nmatriculat n Romnia i poate transfera sediul social ntr-un alt stat membru. (2) Proiectul de transfer, vizat de judectorul-delegat, se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala societii, cu cel puin 30 de zile naintea datei edinei n care adunarea general extraordinar urmeaz a hotr asupra transferului. (3) Hotrrea adunrii generale privind transferul sediului social al societii europene ntr-un alt stat membru se adopt n condiiile art. 115 alin. (2). n cazul n care acionarii reprezentnd majoritatea capitalului social sunt prezeni sau reprezentani, decizia poate fi adoptat cu majoritate simpl.

Page 41 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

ART. 270^2 d) Legea 31/1990 (1) Creditorii societilor europene ale cror creane sunt anterioare datei publicrii proiectului de transfer i care nu sunt scadente la data publicrii pot face opoziie n condiiile art. 62. (2) Opoziia prevzut la alin. (1) suspend executarea operaiunii pn la data la care hotrrea judectoreasc devine irevocabil, n afar de cazul n care societatea debitoare face dovada plii datoriilor sau ofer garanii acceptate de creditori ori ncheie cu acetia un acord pentru plata datoriilor. 234. Care sunt categoriile de persoane fizice care pot desfasura activitati economice pe teritoriul Romaniei? Aratati temeiul legal.

Raspuns:

ART. 3 OUG 44/2008 (1) n temeiul dreptului la liber iniiativ, al dreptului la liber asociere i al dreptului de stabilire, orice persoan fizic, cetean romn sau cetean al unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spaiului Economic European, poate desfura activiti economice pe teritoriul Romniei, n condiiile prevzute de lege. (2) Activitile economice pot fi desfurate n toate domeniile, meseriile, ocupaiile sau profesiile pe care legea nu le interzice n mod expres pentru libera iniiativ. (3) Prezenta ordonan de urgen se aplic pentru activitile prevzute de Codul CAEN a cror desfurare n una dintre formele prevzute de art. 4 nu este reglementat exclusiv potrivit unei legi speciale. ART. 4 OUG 44/2008 Persoanele fizice prevzute la art. 3 alin. (1) pot desfura activitile economice dup cum urmeaz: a) individual i independent, ca persoane fizice autorizate; b) ca ntreprinztori titulari ai unei ntreprinderi individuale; c) ca membri ai unei ntreprinderi familiale. ART. 5 OUG 44/2008 Persoanele fizice autorizate, ntreprinderile individuale i ntreprinderile familiale trebuie s aib un sediu profesional pe teritoriul Romniei, n condiiile prevzute de lege. ART. 6 OUG 44/2008 (1) Orice activitate economic desfurat permanent, ocazional sau temporar n Romnia de ctre persoanele fizice autorizate, ntreprinderile individuale i ntreprinderile familiale trebuie s fie nregistrat i autorizat, n condiiile prezentei ordonane de urgen. (2) Autorizarea funcionrii, n condiiile prezentei ordonane de urgen, nu exonereaz persoanele fizice autorizate, ntreprinderile individuale i ntreprinderile familiale de obligaia de a obine, nainte de nceperea activitii, autorizaiile, avizele, licenele i altele asemenea, prevzute n legi speciale, pentru desfurarea anumitor activiti economice. 235. Banca comerciala XY a solicitat tribunalului deschiderea procedurii falimentului impotriva SC A SA deoarece aceasta are calitatea de a garanta in contractul de imprumut bancar inchiat intre intreprinderile familiate MA, BM si MI si creditoare. Debirotii principali nu au restituit imprumutul si dupa expirarea termenului de 30 de zile de la scadenta banca a formulat cerere introductiva de faliment impotriva garantului. Totodata, creditoarea a aratat ca debitoarea, in calitate de garant, a semnat in favoarea bancii trei contracte de gaj fara deposedare, avand ca obiect doua tractoare si un atelier mecanic. In termen legal, debitorul garant a formulat contestatie impotriva cererii introductive de faliment formulate de creditor. Ce va decide instanta? Motivati solutia. Raspuns: ART. 33 Legea 85/2006 (1) In termen de 48 de ore de la inregistrarea cererii creditorului indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei, judecatorulsindic va comunica cererea, in copie, debitorului. (2) In termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie sa conteste, fie sa recunoasca existenta starii de insolventa. Daca debitorul contesta starea de insolventa, iar contestatia sa este ulterior respinsa, el nu va mai avea dreptul sa solicite reorganizarea judiciara. (3) La cererea debitorului, judecatorul-sindic ii poate obliga pe creditorii care au introdus cererea sa consemneze, in termen de 15 zile, la o banca, o cautiune de cel mult 10% din valoarea creantelor. Cautiunea va fi restituita creditorilor, daca cererea lor va fi admisa. Daca cererea va fi respinsa, cautiunea va fi folosita pentru a acoperi pagubele suferite de debitori. Daca nu este consemnata in termen cautiunea, cererea introductiva va fi respinsa. (4) Daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul este in stare de insolventa, ii va respinge contestatia si va deschide, printr-o sentinta, procedura generala, situatie in care un plan de reorganizare poate fi formulat numai de catre administratorul judiciar sau de catre creditorii detinand impreuna sau separat minimum 20% din valoarea masei credale si numai daca acestia isi exprima intentia de a depune un plan in termenul prevazut la art. 59 alin. (1), respectiv la art. 60 alin. (2). (5) Daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul nu este in stare de insolventa, respinge cererea creditorilor, care va fi considerata ca lipsita de orice efect chiar de la inregistrarea ei. (6) Daca debitorul nu contesta, in termenul prevazut la alin. (2), ca ar fi in stare de insolventa si isi exprima intentia de a-si reorganiza activitatea, judecatorul-sindic va da o sentinta de deschidere a procedurii generale. In cazul in care, din declaratia debitorului, facuta pana la data pronuntarii sentintei, rezulta ca acesta se incadreaza in una dintre categoriile prevazute la art. 1 alin. (2) sau a mai beneficiat de reorganizare in ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta de deschidere a procedurii simplificate. (7) Prin sentinta de deschidere a procedurii, judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar sau lichidatorului, dupa caz, sa efectueze notificarile prevazute la art. 61. ART. 3 Legea 85/2006 In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: 1. insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile: a) insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori; b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei; 236. Actionarii unei societati pe actiuni au hotarat dizolvarea acesteia, respectandu-se majoritatea voturilor prevazuta de lege pentru modificarea actului constitutiv. Pe ordinea de zi a sedintei a adunarii general a actionarilor s-a prevazut numirea a doi lichidatori. Cu ocazia inventarieii activului si pasivului patrimonial lichidatorii constanta ca

Page 42 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

societatea se afla in insolventa. Ce obligatie legala au lichidatorii potrivit art. 270 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata? Raspuns: ART. 270^1 Legea 31/1990 In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lichidatorul este obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere deschiderea procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare. 237. Care sunt reglementarile legale aplicabile unei societati europene inmatriculate in Romania? Raspuns: TITLUL VII^1 Legea 31/1990 Societatea european ART. 270^2 a) Legea 31/1990 Societilor europene cu sediul n Romnia le sunt aplicabile prevederile Regulamentului Consiliului (CE) nr. 2.157/2001 din 8 octombrie 2001 privind statutul societii europene, cele ale prezentului capitol, precum i cele privitoare la societile pe aciuni, n msura compatibilitii lor cu dispoziiile regulamentului comunitar. 238. Care sunt conditiile preavazute de lege pentru ca o societate europeana sa fie inmatriculata in Romania si sa dobandeasca personalitate juridica ?

Raspuns:

ART. 270^2 b) Legea 31/1990 (1) Societile europene cu sediul social n Romnia au personalitate juridic de la data nmatriculrii n registrul comerului. (2) O societate european nu poate fi nmatriculat n registrul comerului dect dup ncheierea unui acord privind implicarea angajailor n activitatea societii, n condiiile prevzute de Hotrrea Guvernului nr. 187/2007. (3) n termen de 30 de zile de la nregistrare, Oficiul Naional al Registrului Comerului va comunica Jurnalului Oficial al Uniunii Europene un anun privind nmatricularea societii. Anunul va cuprinde informaiile prevzute de art. 14 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2.157/ 2001. 239. Ce obligatii are lichidatorul patrimoniului unei societati comerciale, potrivit Legii nr. 31/1990, modificata si republicata? Creditorii pot face opozitie in cazul in care nu sunt de acord cu situatia financiara intocmita de lichidator? Raspuns: ART. 264 Legea 31/1990 (1) Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de adunarea generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel. (2) Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv. (3) In cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut-o. Impotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, in termen de 15 zile de la pronuntare. ART. 265 Legea 31/1990 (1) Administratorii, respectiv membrii directoratului, vor prezenta lichidatorilor o dare de seama asupra gestiunii, pentru timpul trecut de la ultima situatie financiara aprobata pana la inceperea lichidarii. (2) Lichidatorii au dreptul sa aprobe darea de seama si sa faca sau sa sustina eventualele contestatii cu privire la aceasta. ART. 266 Legea 31/1990 (1) In cazul in care unul sau mai multi administratori, respectiv membri ai directoratului, sunt numiti lichidatori, darea de seama asupra gestiunii administratorilor, respectiv a directoratului, se va depune la oficiul registrului comertului si se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, impreuna cu bilantul final de lichidare. (2) Cand gestiunea trece peste durata unui exercitiu financiar, darea de seama trebuie anexata la prima situatie financiara pe care lichidatorii o prezinta adunarii generale. (3) Orice actionar poate face opozitie, in conditiile art. 62, in termen de 15 zile de la publicare. (4) Toate opozitiile facute vor fi conexate, pentru a fi solutionate printr-o singura sentinta. (5) Orice actionar are dreptul sa intervina in instanta, iar hotararea va fi opozabila si actionarilor neintervenienti. ART. 267 Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, lichidatorii sunt obligati sa intocmeasca situatia financiara anuala, conformandu-se dispozitiilor legii si actului constitutiv. ART. 268 Legea 31/1990 (1) Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii intocmesc situatia financiara finala, aratand partea ce se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului societatii, insotita de raportul cenzorilor sau, dupa caz, raportul auditorilor financiari. (2) Situatia financiara, semnata de lichidatori, se va depune, pentru a fi mentionata, la oficiul registrului comertului si se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. (3) Orice actionar poate face opozitie, in conditiile art. 62. ART. 269 Legea 31/1990 (1) Daca termenul prevazut la art. 266 alin. (3) a expirat fara a se face opozitie, situatia financiara se considera aprobata de toti actionarii, iar lichidatorii sunt liberati, sub rezerva repartizarii activului societatii. (2) Independent de expirarea termenului, chitanta de primire a celei din urma repartitii tine loc de aprobare a contului si a repartitiei facute fiecarui actionar. ART. 270 Legea 31/1990 (1) Sumele cuvenite actionarilor, neincasate in termen de doua luni de la publicarea situatiei financiare, vor fi depuse la o banca sau la una dintre unitatile acesteia, cu aratarea numelui si prenumelui actionarului, daca actiunile sunt nominative, sau a numerelor actiunilor, daca ele sunt la purtator. (2) Plata se va face persoanei aratate sau posesorului actiunilor, retinandu-se titlul. ART. 270^1 Legea 31/1990 In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lichidatorul este obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere deschiderea procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare. Art. 270^2 a fost introdus prin pct. 183 al art. I din LEGEA nr. 441 din 27 noiembrie 2006, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 955 din 28 noiembrie 2006.

Page 43 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

240. In situatia financiara intocmita de lichidator s-a prevazut partea ce cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului societatii, respectandu-se dispozitia cuprinsa in art. 268 alin.(1) din Legea nr. 31/1990, modificata si republicata. In ipoteza in care actionarii nu isi incaseaza sumele de bani cuvenite si repartizate potrivit actiunilor pe care le detin, ce regim juridic au acestea ? Raspuns: ART. 268 Legea 31/1990 (1) Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii intocmesc situatia financiara finala, aratand partea ce se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului societatii, insotita de raportul cenzorilor sau, dupa caz, raportul auditorilor financiari. (2) Situatia financiara, semnata de lichidatori, se va depune, pentru a fi mentionata, la oficiul registrului comertului si se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. (3) Orice actionar poate face opozitie, in conditiile art. 62. ART. 269 Legea 31/1990 (1) Daca termenul prevazut la art. 266 alin. (3) a expirat fara a se face opozitie, situatia financiara se considera aprobata de toti actionarii, iar lichidatorii sunt liberati, sub rezerva repartizarii activului societatii. (2) Independent de expirarea termenului, chitanta de primire a celei din urma repartitii tine loc de aprobare a contului si a repartitiei facute fiecarui actionar. ART. 270 Legea 31/1990 (1) Sumele cuvenite actionarilor, neincasate in termen de doua luni de la publicarea situatiei financiare, vor fi depuse la o banca sau la una dintre unitatile acesteia, cu aratarea numelui si prenumelui actionarului, daca actiunile sunt nominative, sau a numerelor actiunilor, daca ele sunt la purtator. (2) Plata se va face persoanei aratate sau posesorului actiunilor, retinandu-se titlul. 241. Avand in vedere regula prevazuta in art. 106 alin.(1) din Legea nr. 31/1990 modificata si republicata, potrivit careia o societate nu poate sa acorde avansuri sau imprumuturi si nici sa constituie garantii in vederea subscrierii sau dobandirii propriilor sale actiuni de catre un tert, este posibil ca, totusi, sa se incheie o tranzactie in vederea dobandirii de actiuni sau pentru salariatii societatii? Raspuns: ART. 106 Legea 31/1990 (1) O societate nu poate sa acorde avansuri sau imprumuturi si nici sa constituie garantii in vederea subscrierii sau dobandirii propriilor sale actiuni de catre un tert. (2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica tranzactiilor efectuate in cadrul operatiunilor curente ale institutiilor de credit si ale altor institutii financiare, nici tranzactiilor efectuate in vederea dobandirii de actiuni de catre sau pentru salariatii societatii, cu conditia ca aceste tranzactii sa nu determine diminuarea activelor nete sub valoarea cumulata a capitalului social subscris si a rezervelor care nu pot fi distribuite conform legii sau actului constitutiv. 242. In art. 166 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, modificata si republicata, legiuitorul prevede ca revocarea cenzorilor se va putea face numai de adunarea generala cu votul cerut la adunarile extraordinare. Este posibil ca in actul constitutiv sa se prevada ca numirea si revocarea cenzorilor este atributul adunarii generale extraordinare? Daca raspunsul este afirmativ, exista posibilitatea delegarii de atributii privind numirea si revocarea cenzorilor de catre adunarea generala extraordinara catre consiliul de administratie al societatii?

Raspuns:

(1) Intinderea si efectele raspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului. (2) Revocarea lor se va putea face numai de adunarea generala, cu votul cerut la adunarile extraordinare. (3) Dispozitiile art. 73, 145 si 155 se aplica si cenzorilor. (3) Dispozitiile art. 73, art. 153^16 si art. 155 se aplica si cenzorilor. ART. 111 (1) Adunarea generala ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului financiar. (2) In afara de dezbaterea altor probleme inscrise la ordinea de zi, adunarea generala este obligata: a) sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale, pe baza rapoartelor prezentate de consiliul de administratie, respectiv de directorat si de consiliul de supraveghere, de cenzori sau, dupa caz, de auditorul financiar, si sa fixeze dividendul; b) sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si cenzorii; b^1) in cazul societatilor ale caror situatii financiare sunt auditate, sa numeasca si sa fixeze durata minima a contractului de audit financiar, precum si sa revoce auditorul financiar; c) sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs membrilor consiliului de administratie, respectiv membrilor consiliului de supraveghere, si cenzorilor, daca nu a fost stabilita prin actul constitutiv; d) sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie, respectiv a directoratului; e) sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si, dupa caz, programul de activitate, pe exercitiul financiar urmator; f) sa hotarasca gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau a mai multor unitati ale societatii. ART. 113 Legea 31/1990 Adunarea generala extraordinara se intruneste ori de cate ori este necesar a se lua o hotarare pentru: a) schimbarea formei juridice a societatii; b) mutarea sediului societatii; c) schimbarea obiectului de activitate al societatii; d) infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare: sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel; e) prelungirea duratei societatii; f) majorarea capitalului social; g) reducerea capitalului social sau reintregirea lui prin emisiune de noi actiuni; h) fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii; i) dizolvarea anticipata a societatii; i1) conversia actiunilor nominative in actiuni la purtator sau a actiunilor la purtator in actiuni nominative; j) conversia actiunilor dintr-o categorie in cealalta; k) conversia unei categorii de obligatiuni in alta categorie sau in actiuni;

Page 44 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

l) emisiunea de obligatiuni; m) oricare alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hotarare pentru care este ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare. 243. Administratorul unei societati comerciale a decis ipotecarea unui bun imobil din patrimoniul societatii, cu scopul de a garanta o obligatie contractata pentru redresarea financiara a societatii. Contractul de ipoteca a fost incheiat fara sa fi fost cerut acordul adunarii generale extraordinare a actionarilor. Contractul de ipoteca este valabil incheiat? ART. 70^1 Legea 31/1990 Actele de dispoziie asupra bunurilor unei societi comerciale pot fi ncheiate n temeiul puterilor conferite reprezentanilor legali ai societii, dup caz, prin lege, actul constitutiv sau hotrrile organelor statutare ale societii adoptate n conformitate cu prevederile prezentei legi i ale actului constitutiv al societii, nefiind necesar o procur special i n form autentic n acest scop, chiar dac actele de dispoziie trebuie ncheiate n form autentic. 244. Reclamanta AFP sect. 1 a formulat o pozitie impotriva hotararii adunarii generale a actionarilor societatii SC SE SRL prin care s-a decis dizolvarea societatii si numirea unui lichidator, cu motivarea ca nu s-a stabilit modalitatea de achitare a debitelor sau nu au fost oferite garantii pentru plata acestora. Fata de motivele invocate de creditori, cererea de opozitie este intemeiata ? Raspuns: ART. 262 Legea 31/1990 (1) Numirea lichidatorilor in societatile in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata va fi facuta de toti asociatii, daca in contractul de societate nu se prevede altfel. (2) Daca nu se va putea intruni unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor va fi facuta de instanta, la cererea oricarui asociat ori administrator, cu ascultarea tuturor asociatilor si administratorilor. (3) Impotriva sentintei se poate declara numai recurs de catre asociati sau administratori, in termen de 15 zile de la pronuntare. ART. 263 Legea 31/1990 (1) Dupa terminarea lichidarii societatii in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata, lichidatorii trebuie sa intocmeasca situatia financiara si sa propuna repartizarea activului intre asociati. (1^1) Situatia financiara semnata de catre lichidatori se inainteaza spre a fi inregistrata si publicata pe pagina de internet a oficiului registrului comertului. (1^2) Dispozitiile art. 185 alin. (3) se aplica in mod corespunzator. Alin. (1^2) al art. 263 a fost introdus prin pct. 179 al art. I din LEGEA nr. 441 din 27 noiembrie 2006, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 955 din 28 noiembrie 2006. (2) Asociatul nemultumit poate face opozitie, in conditiile art. 62, in termen de 15 zile de la notificarea situatiei financiare de lichidare si a proiectului de repartizare. (3) Pentru solutionarea opozitiei, problemele referitoare la lichidare vor fi separate de acelea ale repartizarii, fata de care lichidatorii pot ramane straini. (4) Dupa expirarea termenului prevazut la alin. (2) sau dupa ce sentinta asupra opozitiei a ramas irevocabila, situatia financiara de lichidare si repartizare se considera aprobata si lichidatorii sunt liberati. ART. 235 Legea 31/1990 (1) In societatile in nume colectiv, in comandita simpla si in cele cu raspundere limitata, asociatii pot hotari, o data cu dizolvarea, cu cvorumul si majoritatea prevazute pentru modificarea actului constitutiv, si modul de lichidare a societatii, atunci cand sunt de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societatii si cand asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui in acord cu creditorii. (2) Prin votul unanim al asociatilor se poate hotari si asupra modului in care activele ramase dupa plata creditorilor vor fi impartite intre asociati. In lipsa acordului unanim privind impartirea bunurilor, va fi urmata procedura lichidarii prevazuta de prezenta lege. (3) Transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor ramase dupa plata creditorilor are loc la data radierii societatii din registrul comertului. (4) Registrul va elibera fiecarui asociat un certificat constatator al dreptului de proprietate asupra activelor distribuite, in baza caruia asociatul poate proceda la inscrierea bunurilor imobile in cartea funciara. 245. Creditoarea SC E SA a formulat cerearea de deschidere a procedurii insolventei dovedind ca are o creanta certa, lichida si exigibila impotriva debitorului SC S SRL si ca debitoarea nu a platit datoria de peste 30 de zile. Debitarea a formulat contestatie impotriva cererii introductive formulate de creditoare, aratand ca ea insasi are o creanta impotriva creditoarei, solicitand astfel compensarea creantelor reciproce. Creditoarea, in aparare invedereaza instantei de judecata faptul ca debitoarea nu a solicitat acest lucru( compensarea) in procedura de lichidare a patrimoniului creditoarei insasi. Avand in vedere dispozitiile art. 3; 31 si 52 din Legea nr. 85/2006 se poate opera compensarea intre creantele reciproce ale celor doua parti ? Raspuns: ART. 31 Legea 85/2006 (1) Orice creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege impotriva unui debitor prezumat in insolventa poate introduce o cerere introductiva, in care va preciza: a) cuantumul si temeiul creantei; b) existenta unei garantii reale, constituite de catre debitor sau instituite potrivit legii; c) existenta unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului; d) declaratia privind eventuala intentie de a participa la reorganizarea debitorului, caz in care va trebui sa precizeze, cel putin la nivel de principiu, modalitatea in care intelege sa participe la reorganizare. (2) Creditorul va anexa documentele justificative ale creantei si ale actelor de constituire de garantii. (3) Daca intre momentul inregistrarii cererii de catre un creditor si cel al judecarii acestei cereri sunt formulate cereri de catre alti creditori impotriva aceluiasi debitor, tribunalul va verifica, din oficiu, la data inregistrarii, existenta dosarului pe rol, va dispune conexarea acestora si va stabili indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) referitoare la cuantumul minim al creantelor, in raport cu valoarea insumata a creantelor tuturor creditorilor care au formulat cereri si cu respectarea valorii-prag prevazute de prezenta lege. (4) Daca exista o cerere de deschidere a procedurii insolventei formulata de catre debitor si una sau mai multe cereri formulate de creditori, nesolutionate inca, toate cererile de deschidere a procedurii se conexeaza la cererea formulata de debitor. (5) Daca s-a deschis o procedura intr-un dosar, celelalte eventuale dosare aflate pe rol, cu acelasi obiect, vor fi conexate la acelasi dosar. ART. 52 Legea 85/2006 Deschiderea procedurii de insolventa nu afecteaza dreptul unui creditor de a invoca compensarea creantei sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci cand conditiile prevazute de lege in materie de compensare legala sunt indeplinite la data deschiderii procedurii.

Page 45 of 46

Drept Intrebari si Raspunsuri 2008

246. Creanta reprezentand chirie ca urmare a tacitei relocatiuni si contravaloarea lipsei de folosinta asupra imobilului este o creanta certa pentru a se declansa procedura falimentului? Raspuns: Creanele constnd n chirie ca urmare a tacitei relocaiuni i contravaloarea lipsei de folosin nu sunt creane certe lichide i exigibile deoarece ntinderea acestora trebuie constatate pe cale judiciar, ele neavnd un cuntum clar i nefiind exigibile i nici lichide. 247. Ce se intelege prin capital autorizat si care sunt reglementarile legale privitoare la aceasta ? Raspuns: ART. 220^1 Legea 31/1990 (1) Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, intr-o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii, sa majoreze capitalul social subscris pana la o valoare nominala determinata (capital autorizat), prin emiterea de noi actiuni in schimbul aporturilor. (2) O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o modificare a actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inregistrarii modificarii. Actul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare. (3) Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris, existent in momentul autorizarii. (4) Prin autorizarea acordata conform alin. (1)-(3), consiliului de administratie ii poate fi conferita si competenta de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta al actionarilor existenti. Aceasta autorizare se acorda consiliului de administratie, respectiv directoratului, de catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si majoritate prevazute la art. 217 alin. (3). Decizia consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta se depune la oficiul registrului comertului, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea IV-a. (4) Prin autorizarea acordata conform alin. (1) - (3), consiliului de administratie, respectiv directoratului, ii poate fi conferita si competenta de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta al actionarilor existenti. Aceasta autorizare se acorda consiliului de administratie, respectiv directoratului, de catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si majoritate prevazute la art. 217 alin. (3). Decizia consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta se depune la oficiul registrului comertului, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. 248. Actionarii societatii SC AF SA au hotarat majorarea capitalului social prin cesiune de noi actiuni cu prima de emisiune, stabilindu-se ca la data subscrierii sa fie achitate actiunile in proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala, iar diferenta in termen de 2 ani de la data publicarii in Monitorul Oficial a hotararii adunarii generale. Prima de emisiune se poate achita tot in procent de 30% in momentul subscrierii actiunilor ? Raspuns: ART. 220 Legea 31/1990 (1) Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale. (2) In acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor in natura. (3) Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii. 249. Actionarii cu majoritatea prevazuta de lege, au hotarat majorarea capitalului social al SC MN SA prin emisiune de noi actiuni in schimbul aporturilor actionarilor. Totodata, actionarii au hotarat ca in momentul subscrierii noilor actiuni acestia sa achite 30% din valoarea lor nominala, iar diferenta in termen de 3 ani de la data publicarii in M.O.a hotararii adunarii generale. Pana la implinirea termenului de 3 ani actionarul X.Y. a instrainat actiunile numitului S.B. Prin vanzarea actiunilor cine va raspunde in caz de neachitare a acestora in termenul de trei ani? Raspuns: ART. 98 Legea 31/1990 (1) Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise in forma materiala se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor si prin mentiunea facuta pe titlu, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise in forma dematerializata se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Prin actul constitutiv se pot prevedea si alte forme de transmitere a dreptului de proprietate asupra actiunilor. (2) Dreptul de proprietate asupra actiunilor emise in forma dematerializata si tranzactionate pe o piata organizata se transmite in conformitate cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/2002*). (2) Dreptul de proprietate asupra actiunilor emise in forma dematerializata si tranzactionate pe o piata reglementata sau in cadrul unui sistem alternativ de tranzactionare se transmite potrivit prevederilor legislatiei pietei de capital. (3) Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt raspunzatori solidar de plata actiunilor timp de 3 ani, socotiti de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor. 250. Asociatul A.B. s-a retras din SC ML SRL, avand dreptul sa incaseze de la societate o suma de bani reprezentand valoarea partii ce i se cuvine din patrimoniul societatii. Chemata in judecata, societatea a refuzat achitarea sumei datorate asociatului retras, mai cu seama ca acesta a solicitat si dobanda legala aferenta sumei pretinse de la data cand societatea trebuia sa ii plateasca. Asociatul retras are dreptul sa pretinda societatii atat suma datorata cat si dobanda legala, sau numai suma reprezentand debit cert pentru societate? ART. 43 C.com. Datoriile comerciale lichide i pltibile n bani produc dobnda de drept din ziua cnd devin exigibile.

Page 46 of 46