O scrisoare pierduta Ion Luca Caragiale

In studiul Comediile d-lui Caragiale Maiorescu folosea teoria katharsisului aristotelic pentru a lua apararea dramaturgului junimist.Criticul observa ca in mule dintre comediile sale apar tipuri din viata sociala dezvoltate caricatural , pentru a exprima spoiala de civilizatiecare acopera lipsa de moralitate. Ca specie a genului dramatic ,comedia urmareste sa realizeze demascarea tarelor sociale , in spiritual dictonului latinesc ridendo castigat mores(razand vom indrepta moravurile).In poetica sa, Aristotel definea comedia ca pe o forma de a surprinde uratenia trupului si a sufletului , dar si ca atitudine de fronda.Termenul de comedie vine dintr-un verb grecesc (comazo- a merge in procesiune).La origine , comedia este o manifestare spectaculoasa ,exuberant,deschisa bufoneriilor. Asa cum se vede din cea mai complexa comedie a sa , Caragiale reuseste sa inoveze o specie considerate conservatoire, bazata in mare masura pe stereotipie.Spre deosebire de Alecsandri , unde comicul aparea ca efect al contrastelor (tanar-batran ,centru-provincie , aparenta-esenta), Caragiale se foloseste de mai multe elemente ale comicului de situatie : confuzie , tehnica bulgarelui de zapada(acumularea de incidente comice) ,repetarea unor situatii hilare , papusile cu sfori , incurcatura.De exemplu , evoutia inversa a conflictului (anticlimaxul) este evident in Scrisoarea pierduta de vreme ce Catavencu , care parea la inceput un invingator , e dovedeste un pendant.La fel de interesanta este aparitia tardiva in scena a unor personaje .Despre Nae Catavencu ,leaderul opozitiei locale si proprietarul ziarului Racnetul Carpatilor vorbesc mai intai toate celelalte personaje , iar el apare in scena abia in actul al doilea.Intr-un studio consacrat lui Caragiale , Florin Manolescu observa in toate piesele dramaturgului junimist tendinta de a reveni , in final , la situatia initiala .Dezvaluirea lui Dandanache despre scrisoarea de amor a unui tanar politician , persoana importanta , redeschide lantul slabiciunilor. De altfel , in Scrisoarea pierduta axul actiunii il considera pierderea si regasirea scrisorii , pe care , prefectul Tipatescu o trimisese amantei sale, Zoe Trahanache.Din neatentie , cu batista , Zoe pierduse si scrisoarea de amor ,

provocand o situatie-limita (intriga), mai ales ca actiunea se desfasoara in preajma alegerilor parlamentare, iar implicatiile politice sunt puternice. Piesa surprinde cateva din laitmotivele creatiei caragialiene , de la impresia ca lumea traieste cu sufletul la gura ,sub presiunea ziarelor de senzatie la atmosfera de cafenea , berarie , salon frantuzesc sau adunare electoral, locuri unde personajele se izoleaza in trancaneala(Mircea Iorgulescu) .Ilustrand categoriile retorilor si a limbutilor , personajele lui Caragiale stiu ca a vorbi inseamna a exista si ca vorbitul tine loc de orice , isi ies repede din fire (iti trag palme, mantelegi!) sau raman placide (ai putintic a rabdare) Peste toate stereotipiile se impune replica memorabilia a politaiului Pristanda curat murdar. Desigur , limbajul ramane modalitatea esentiala de caracterizare a personajelor.Desi nu mai fac parte din lumea de jos a mahalalei , personajele din Scrisoarea pierduta sunt departe de a reprezenta onorabil conditia politicianului din lumea buna.De pilda , prefectul Tipatescu (tipul amorezului opportunist) se dovedeste violent , il da afara pe Cetateanul Turmentat (dati afara pe stimabilul)si il ameninta cu bastonul pe Catavencu mizerabile!canalie nerusinata.La randul sau , Nae Catavencu cel atat de priceput in a tine discursuri politice (tipul demagogului) devine ridicol prin comportamentul sau lipsit de curaj- se repede la fereastra , o deschide si cere ajutor Sariti !Ajutor!Ma omoara vampirul!prefectul asasin! Limbajul scoate la iveala lipsa de moralitate a personajelor dar si enorma cantitate de ridicol.De pilda , la un moment dat , Zaharia Trahanache , tipul sotului incornorat, reproduce din memorie scrisoarea de amor adresata de amicul Tipatescu coanei Joitica.Desigur, Trahanache crede ca scrisoarea e un fals si ca sotia lui este simtita- in scrisoare , sotul este venerabilul iar amantul se adreseaza Joiticai intr-o maniera ridicola te ador si te sarut de o mie de ori , Fanica Defectele de pronuntie (famelie ,catindat,public,bampir, catrindal , ivilete) confuziile paronimice si etimologia popular (renumeratie mica ,scrofulos la datorie)lipsa de proprietate a termenilor , pleonasme si exprimari lipsite de logica de ce sa n-avem si noi falitii nostri ; dupa lupte secular care au durat 30 de ani noi aclamam munca , travaliul care nu se face deloc in tara noastra , Europa sta cu ochii pe noi. Comicul de caracter ilustraza galeria de personaje pe care Eugen Ionescu intemeietorul teatrului absurd si admirator declarat al lui Caragiale le considera cele mai josnice din toata literatura universala (note , contranote).Pe langa personajele aflate in complementaritate (Farfuridi , Branzovenescu) si cele in succesiune (prefectul este un Zaharia Trahanache , la alta varsta , mai tanar, asa cum Ionel era un Goe in devenire) interesante sunt triunghiurile conjugale.Tipatescu este un barbat destul de abil pentru a se bucura de sprijinul familiei Trahanache , orgolios , prefectul abordeaza permanent un aer de superioritate si joaca destul de bine

comedia disimularii - Farfuridi si Branzovenescu sunt tentati sa-l creada o victim a masinatiunilor politice , iar Zaharia Trahanache este incredintat ca tanarul prefect se sacrifice pentru binele judetului.De altfel , tot trahanache il caracterizeaza pe prefect baiat cu carte , destept , dar iute.Desi pare ca nu banuieste nimic in legatura cu relatia celor doi amorezi , sotul zaharisit are grija sa nu intre in salon pana ce nu bate la usa si pare ferm convins ca scrisoarea de amor este un fals. Tipatescu reprezinta imaginea omului politic aflat la inceputul carierei , destul de influent pentru a administra judetul ca pe propria mosie , dar supus fata de hotararile venite de la Centru.Catavencu ii face o campanie negative in Racnetul Carpatilor , numindu-l vampir care suge sangele poporului.Politaiul isi caracterizeaza elocvent seful mosia mosie, fonctia fonctie , coana Joitica coana Joitica , trai neneaco pe banii lui Trahanache. Relatia prefectului cu Zoe este surprinsa intr-un moment de criza .Scrisoarea pierduta ii poate compromite cariera definitive si o expune pe Zoe scandalului public , mai ales ca Nae Catavencu ameninta cu publicarea scrisorii in caz ca nu este ales deputat.Reprosurile lui Tipatescu sunt indreptatite :atata neglijenta nu se pomeneste nici in romane.Nervos , prefectul ii reproseaza amentei sale lipsa de judecata si faptul ca pierdut scrisoarea lui cum ai pierde o hartie indiferenta ca un afis, dupa reprezentatie La randul ei , Zoe intruchipeaza chipul femeii voluntare pentru care nu exista obstacole.Diplomata, Zoe manevreaza intrigile politice , reusind sa-I tina sub control pe toti barbatii din preajma ei.cand prefectul ii propune sa fuga impreuna , pentru a scapa de scandal , Zoe reactioneaza calm si rational (esti nebun ?dar Zaharia?dar pozitia ta?) .Defapt , Zoe este cu adevarat disperata , gandindu-se ca o legatura cunoscuta neoficial de toata lumea va devein scandaloasa prin publicarea ei in ziar.Zoe traieste cu spaima ca gazeta va aparea chiar si fara Catavencu :Catavencu poate muri astazi , maine gazeta lui tot o sa publice scrisoarea noastra.Cosmarul coanei Joitica este imaginea cetatenilor unui orasel oarecare unde barbatii si femeile si copiii nu au alta placer decat barfa , fie chiar si fara motiv cum or sa-si smulga toti gazeta , cum or sa ma sfasie , cum or sa rada!. Ca sa o incurajeze, Tipatescu o sfatuieste Zoe, fii barbata!.Prefectul nu este dispus sa renunte foarte usor la orgoliul sau si nu se lasa induplecat de lacrimile si lesinul amantei sale.Ca sa-l induplece si sa-si salveze onoarea, Zoe il ameninta ca va trece de partea lui Catavencu: Da , il aleg eu , eu sunt pentru Catavencu , barbatul meu cu toate voturile lui trebuie sa fie pentru Catavencu.Limbajul tradeaza inca o data cea mai importanta trasatura de caracter , pe langa siretenia tipic feminina , hotararea Cine lupta cu Catavencu , lupta cu mine Intr-o comedie , este firesc ca totul sa se termine cu bine .Cetateanul Turmentat (tipul alegatorului)aduce scrisoarea adrisantei cerand in schimb sa I se

spuna cu cine sa voteze .Printr-un joc al intamplarii ,Cetateanul Turmentat este cel care gaseste , pierde si regaseste scrisoarea.Zoe si Tipatescu se vad nevoiti sa accepte trept candidat pe Agamita Dandanache care este mai prost decat Farfuridi si mai canalie decat Catavencu.Catavencu este iertat, caci Zoe este dama buna cum spune si politaiul.Intuind potentialul politic al lui Catavencu , Zoe ii promite sa-l sprijine la urmatoarele alegeri.Se poate spune ca Zoe sties a-si faca dintr-un adversar un apropiat. Interesante sunt pentru analiza relatiei dintre cele doua personaje si indicatiile scenice.Discutiile tensionante ale celor doi amorezi au loc in salonul sau in gradina casei lui Trahanache, intr-o intimidate respectata de ceilalti.In vreme ce Tipatescu este nervos, impacientat , batand din calcai ,Zoe se arata emotionata ,rugatoare,plansa.Intr-o ultima imagine interesanta ,Zoe citeste scrisoarea lui Tipatescu o saruta de mai multe ori , apoi plange nervos dupa care exclama zambind:A! mi-a trecut Fanica. Prin urmare O scrisoare pierduta este o comedie in patru acte , mai multe scene si tablouri , ilustrare si a parvenistismului politic si a moravurilor societatii .Comicul de limbaj si de nume , de situatie si de caracter, capata forta in viziunea lui Caragiale , cel care marturisea Simt enorm si vad monstuos!.