ELECTROCARDIOGRAMA

EKG

INTERPRETAREA ELECTROCARDIOGRAFICA A ARTIMIILOR CARDIACE

Blocul atrioventricular
Singura modalitate prin care impulsurile pot trece in mod normal de la atrii la ventriculi este prin fasciculul atrioventricular, cunoscut ca fascicul His. . Diversile situatii care pot scadea viteza de conducere a impulsului prin acest fascicul sau pot bloca total conducerea impulsului sunt: -Ischemia fibrelor fascicului atrioventricular; -Compresia fasciculului atrioventricular de catre tesut cicatricial sau portiuni calcificate ale cordului; -Inflamatia ale fasciculului atrioventricular sau ale fibrelor jonctiunii atrioventricular; -Stimulare vagala puternica a cordului.

Blocul A-V incomplet. Deseori, o bataie este condusa la ventriculi, dupa

care urmeaza doua batai blocate, in felul acesta ajungandu-se la o alternare intre batai conduse si batai blocate.In acesta situatie se produc batai atriale carora nu le corespund batai ventriculare, numite batai blocate.Aceasta situatie este numita bloc atrioventricular incomplet. Blocul atrio-ventricular complet. Cand conducerea prin nodul atrioventricular este compromisa intr-un grad extrem, apare un blocaj complet al impulsurilor de la atrii la ventricule. Sindromul Stokes-Adams Scaparea ventriculara. O anumita portiune a sistemului Purkinje, situata sub bloc, deobicei chiar la nivelul triunchiului comun al fasciculului atrioventricular, incepe sa descarce impulsuri ritmice cu o frecventa de 15-40/minut, actionand astfel ca un pacemarker ventricular. Acest fenomen denumit scapare ventriculara. Deoarece creierul nu poate ramane in activitate fara o irigatie adecvata mai mult de 3-5 secunde, adeseori pacientii lesina in perioada dintre instalarea blocului si reluarea activitatii ventriculare. Aceste episoade periodice de pierdere a constientei sunt cunoscute ca sindromul Stokes-Adams.

Bloc atrioventricular incomplet Bloc atrioventricular complet

CONTRACTIILE PREMATURE
O contractie premature reprezinta o contractie cardiaca ce survine mai devreme decat momentul normal asteptat. Aceasta situatie este frecvent denumita contractie premature sau extrasistola. Contractiile atriale premature - prezinta o contractie atriala prematura. Aceasta este determinate de iritatia unui anume punct din atrii, determinand aparitia unui potential de actiune anormal in timpul ciclului cardiac. Rezulta scurtarea intervalului dintre bataia premature si bataia precedenta normala. Contractiile ventriculare premature - Extrasistolele ventriculare determina anumite particularitati ale electrocardiogramei dupa cum urmeaza: -in primul rand complexul QRS este, de obicei, considerbail largit; -in al doilea rand, complexul QRS este supravoltat; -in al treilea rand, dupa apropae toate extrasistolele ventriculare, unda T are un potential opus fata de complexul QRS

TAHICARDIA PAROXISTICA
Termenul de tahicardie semnifica frecventa cardiaca crescuta. Tahicardia paroxistitca atriala. Analiza atenta a electrocardiogramei arata ca inaintea fiecarui complex QRS-T apare o unda P inversata, partial suprapusa peste unda T normala a bataii precedente. Acest fapt indica originea atriala a acestui tip particular de tahicardie paroxistitca, dar deoarece unda P este normala, inseamna ca originea ei nu este in apropierea nodulului sinoatrial.

Tahicardia paroxistica ventriculara. Electrocardiograma tahicardiei paroxistice ventriculare are aspectul unei serii de batai ventriculare premature neintrerupte de batai ventriculare normale. De obicei, tahicardia paroxistica ventriculara este o tulburare grava de ritm, din doua motive: -Unul este ca acest tip de tahicardie de obicei nu apare decat la bolnavii ce prezinta leziuni grave la nivel ventricular. -Al doilea motiv este ca tahicardia paroxistica ventriculara predispune la fibrilatie ventriculara, care este aproape invariabil fatala.

FIBRILATIA VENTRICULARA
Cea mai grava dintre aritmiile cardiace este fibrilatia ventriculara,care daca nu este tratata imediat, este aproape invariabil fatala. Fibrilatia ventriculara este provocata de impulsuri anormale care se nasc haotic in diverse zone miocardice excitandu-le asincron, revenind uneori in teritorii care au mai fost odata excitate, acest proces repetandu-se fara oprire. Dupa ce a inceput fibrilatia ventriculara, in 4-5 secunde apare pierderea constientei, datorita lipsei de irigatie a creierului si inevitabil moartea tesuturilor in cateva minute.

FENOMENUL DE REINTRAREMISCAREA CIRCULARA CA MECHANISM FUNDAMENTAL AL FIBRILATIEI VENTRICULARE

Exista trei situatii diferite ce pot determina impulsul sa se deplaseze circular, cu alte cuvinte determina reintrarea impulsului in muschiul care fusese deja excitat: - in primul rand daca lungimea caii circulare este mare; - in al doilea rand, daca lungimea caii ramane constanta, dar viteza de conducere scade suficient de mult - in al treilea rand, perioada refractara a muschiului poate fi mult scurtata si in acest caz de asemenea, deplasarea circulara a impulsului nu se intrerupe.

ELECTROCARDIOGRAMA DIN FIBRILATIA VENTRICULARA

In fibrilatia ventriculara electrocardiograma este extreme de bizara si de obiceinu arata nici o tendinta spre un ritm regulat de nici un fel. In fazele timpurii ale fibrilatiei ventriculare, mase musculare ventriculare relative mari se activeaza aproape simultan determinand unde puternice, desi neregulate, pe electrocardiograma. Totusi, dupa doar cateva secunde activitatea contractila ampla a ventriculilor este suprimata, electrocardiograma modificandu-si aspectul intr-un traseu cu unde mici, subvoltate si foarte neregulate.

DEFIBRILAREA VENTRICULARA PRIN SOC ELECTRIC

Desi un curent alternativ de frecventa joasa si intensitate slaba arunca aproape invariabil cordul in fibrilatie ventriculara, un curent electric puternic ce trece prin ventriculi pentru un interval scurt de timp poate opri fibrilatia provocand simultan o stare refractara in toata masa ventriculara. Acest fenomen se obtine prin trecerea unui curent electric intens de cativa mii de volti pentru o fractiune de secunda - cu ajutorul unor electrozi plasati pe torace.

FIBRILATIA ATRIALA
Masa musculara atriala este separata in intregime de masa musculara ventriculara, separarea facandu-se prin benzi de tesut fibros. O cauza frecventa a fibrilatiei atriale este dilatarea atriala consecutiva leziunilor valvulare ce impiedica golirea adecvata a atriilor in ventriculi .

ELECTROCARDIOGRAMA IN FIBRILATIA ATRIALA

In cursul fibrilatiei arteriale , numeroase unde mici si slabe de depolarizare se imprastie in toate directiile prin atrii. De aceea pe electrocardiograma nu se pot observa unde P ci unde fine, cu frecventa crescuta, slab voltate.

STOPUL CARDIAC
O tulburare finala grava a sistemului excito- conductor este stopul cardiac. Acesta apare ca urmare a opririi tuturor impulsurilor ritmice ale cordului. Adica nu mai exista nici o activitate ritmica spontana. Stopul cardiac apare in special in cursul ansteziilor profunde, cand pacietii respectivi dezvolta o hipoxie severa, datorita respiratiilor inadecvate.

HIPERTROFIA UNUI VENTRICUL

Cand unul din ventriculi se hipetrofiaza, directia principala a poentialului electric in cord in cursul depolarizarii , adica axa cordului , se deplaseaza spre ventricul hipertrofiat din doua motive: o Primul este acela ca de partea ventriculului hipertrofiat exista o masa musculara mai mare decat de partea cealalta, aceasta permitand generarea unui curent electric mai mare de acea parte. o Al doilea motiv este ca unda necesita un timp mai indelungat sa traverseze ventriculul hipertrofiat, comparativ cu timpul necesar traversarii ventriculului normal Apare un potential electric amplu , orientat dinspre ventriculul normal spre cel hipetrofiat, axa electrica a cordului deviind spre ventriculul hipetrofiat.

Electrocardiograma este tipica pentru cresterea masei ventriculare stangi. In acest caz deviatia axiala este consecinta hipetrofiei ventricului stang, care a fost obligat sa pompeze sangele la o presiune arteriala sistemica crescuta.

Deviatie axiala stanga in hipertensiunea arteriala. Durata usor marita a complexului QRS

Deviatia axiala dreapta apare cand ventriculul drept creste in dimensiuni , potentialul din derivatia DI devine negative, iar in derivatia DIII devine puternic pozitiv.

Deviatia axiala dreapta determinata de blocul ramua care arata de asemenea complexul QRS largit datorita conducerii blocate.

Deviatie axiala dreapta in bloc de ramura dreapta.

CURENTUL DE LEZIUNE
Multe anomalii cardiace, in special cele care altereaza muschiul cardiac sa ramana depolarizat tot timpul . Cand are loc acest fenomen , curentii se scurf intre zona depolarizata patologic si zona polarizata in mod normal. Acesta este denumit curent de leziune. Cea mai frecventa cauza a curentului de leziune este reprezentata de ischemia cardiaca secundara ocluziei coronariene.

Curent de leziune in infarct miocardic acut postero- apical

EFECTUL CURENTULUI DE LEZIUNE ASUPRA COMPLEXULUI QRS- DENIVELAREA SEGMENTULUI ST.

Cordul normal nu se inregistreaza scurgeri de curenti electrici nici in faza de polarizare de repaus, corespunzatoare intervalului TP, si nici in faza de depolarizare completa corespunzatoare intervalului ST. De aceea pe electrocardiograma normala , atat segmentul TP cat si ST se inregistreaza la acelasi nivel de voltaj .