Intreg criteriul decisional in analiza cost-beneficiu este bazat pe teoria economic, in spe criteriul Kaldor-Hicks.

Iniial, a fost enunat criteriul lui Pareto: orice schimbare (a unei politici publice, de pild) este o imbunatatire dac cel putin unii oameni au de castigat si nimeni nu are de pierdut. * publici? * Problema: de pierdut. In consecin, a fost enunat criteriul Kaldor & Hicks: lumea devine mai bun in ansamblu dac dimensiunea ctigurilor este mai mare dect cea a pierderilor, de aa manier inct cei care au de ctigat ar putea s ii compenseze total pe cei care au de pierdut i inc s rmn cu ceva in plus. * Cu alte cuvinte, beneficiile ar trebui sa fie mai mari decat costurile - de aici analiza cost-beneficiu i aproape intotdeauna vor Pare un criteriu bun, dar este i util pentru decidenii

exista perdani; cineva are, in mod inevitabil, mai mult

indicatorii VAN i RIR (a se vedea seciunile urmtoare de pe acest site). * In realitate, acest rationament ofer elemente suplimentare: Daca opiunea 1 are beneficii > costuri, i o alt opiune 2 are o diferen (pozitiv) i mai mare intre beneficii si costuri, trecerea de la opiunea 1 la opiunea 2 este o imbuntire in sine. Astfel, nu trebuie sa cutm o cale de aciune care doar conduce la beneficii mai mari decat costurile, ci trebuie s cutm varianta in care diferena (pozitiv) intre beneficii si costuri este cea mai mare (aceast observaie st la baza departajrii proiectelor de finanare in cadrul procesului de evaluare).