Depoziie Tema: Regionalizarea Romaniei

Depozant: Organizatie:

Lorena STOICA FDEC Romania Fondul de Dezvoltare a Euroregiunii Carpatice

1. Avem nevoie de regionalizare? De ce? Organizarea administrativa din Romnia este relativ centralizat i subdiviziunile administrative sunt, prin urmare, destul de simplificate. Romnia este mprit n opt regiuni de dezvoltare (care nu sunt diviziuni administrative, ci mai degrab exist pentru a coordona dezvoltarea regional). Regiunile de dezvoltare din Romnia se refer la diviziunile regionale create n Romnia n anul 1998, cu scopul de a coordona mai bine dezvoltarea regionala. Ele nu au un statut administrativ i nu au un consiliu legislativ sau executiv. Mai degrab, ele servesc o funcie de alocare a fondurilor Uniunii Europene pentru dezvoltare regional, precum i pentru colectarea de statistici regionale si au rol s coordoneze o serie de proiecte de dezvoltare regional. Regionalizarea POATE genera o mai buna dezvoltare in contextul in care deciziile strategice sunt mai apropiate de nevoile specifice ale regiunilor, DACA: Institutiile de la nivel regional au instrumente actualizate, asumate si corelate cu cele ale regiunilor invecinate si cu cele de la nivel national si European Resursa umana alocata structurilor cu rol decizional are competente suficiente si verificate, specifice domeniului de activitate Se va realiza evitarea situatiei create in ultimii 22 de ani prin suprapunerea atributiilor, jurisdictiei si de multe ori prin competitie si concurenta neloiala intre deciziile luate la nivel de Consilii Judetene si Prefecturi

2. Ce tip de decizii si competente sunt necesar si vor fi transferate la nivel regional? Transferul de putere de la nivel macro catre nivel micro POATE avea consecinte constructive atat timp cat decidentii au un nivel necesar si suficient de pregatire profesionala si abilitati de comunicare si negociere. Contextul legislativ este adaptat in mod constructiv. Exemplu: primaria unei comune din Ungaria poate angaja personalul de care are nevoie pentru indeplinirea atributiilor, responsabilitatilor, implementarea proiectelor in derulare, atat timp cat poate asigura plata acestora, fara interventii si limitari privind numarul de angajati de la UAT imediat superioara - judet, ci pe baza necesarului de resurse umane identificat, justificat si asumat. Altfel spus, putem inlocui judetul cu regiunea, fara nici un impact constructive, daca nu abordam si problema autonomiei decizionale si financiare de la nivelul comunitatii.

3. Cum ne organizam pentru un proces durabil si eficient al regionalizarii? Regiunile de frontiera reprezentau, la inceputul celui de-al III-lea mileniu, 40% din teritoriul Uniunii Europene, fiind locuite de 25% din populatie, in formula de 15 State Membre ale Uniunii. Dezvoltarea acestor regiuni a constituit un factor cheie al proceselor de integrare europeana si de coeziune sociala. Modificarea granitelor europene, alaturi de schimbarile geopolitice, au adus Uniunii si cetatenilor sai noi provocari. In formula de 27 sau mai multi, a Uniunii Europene, adancirea inegalitatilor regionale se va accentua. Odata cu aderarea tarilor lor, locuitorii noilor State Membre pot, in mod corect, sa aiba asteptari legitime relativ la asistenta Uniunii Europene in accelerarea procesului economic. Pana in momentul de fata Romania a fost membra in urmatoarele structuri euroregionale: 1. Euroregiunea Dunarii de Jos - Romania, Republica Moldova si Ucraina 2. Euroregiunea Giurgiu - Ruse - Romania si Bulgaria 3. Euroregiunea Dunarii de Sud- Romania si Bulgaria 4. Euroregiunea Danubius - Romania si Bulgaria 5. Euroregiunea Dunarii de Mijloc Portile de Fier- Romania, Bulgaria, Serbia si Muntenegru 6. Euroregiunea Dunarii inferioara- Romania si Bulgaria 7. Asociatia de Cooperare Transfrontaliera Dunarea 21 - Romania, Bulgaria si Fosta Republica Yugoslavia 8. DKMT Euroregiunea Dunare Cris Mures - Tisa - Romania, Ungaria si Fosta Republica Yugoslavia 9. Euroregiunea Siret Prut Nistru - Romania si Republica Moldova 10. Euroregiunea Prutului de Sus - Romania, Republica Moldova si Ucraina 11. Euroregiunea Bihor Hajdu Bihar - Romania and Ungaria nivel local 12. Euroregiunea Carpatica - Polonia, Romania, Slovacia, Ucraina si Ungaria a. In acest context este recomandat de analizat gradul de implicare al autoritatilor locale si regionale din actuala structura primarii, CJuri, prefecturi, in programele si proiectele euroregionale si regionale. In ce masura exista o intelegere corecta a aspectelor presupuse de dezvoltarea regionala si de componenta euroregionala, avand in vedere faptul ca fiecare din regiunile vizate a fi infiinate va trebui sa faca fata provocarilor care vin din ambele directii intern, la nivel de regiune si de tara si extern, la nivel de cooperare transfrontaliera. b. In egala masura, planificarea multianuala trebuie sa beneficieze de corelarea planurilor regionale cu programele de finantare alocate regiunilor.

c. Implicarea in procesul de regionalizare a structurilor associative care au avut rol important in procesul de reforma a adminsitratiei locale din ultimii 22 de ani. Cateva din structurile asociative ale APL in Romania o FEDERATIA MUNICIPIILOR (FMR) 1991 AMR din 2001 o ASOCIATIA ORASELOR DIN ROMANIA o ASOCIATIA COMUNELOR DIN ROMANIA o FEDERATIA AUTORITATILOR LOCALE DIN ROMANIA o UNCJR Uniunea Nationala a Consiliilor Judetene din Romania 2

4. Cum pot regiunile sa sporeasca coeziunea sociala, economica si teritoriala a tarii si care sunt riscurile sa o submineze?

Contributie: Prin abordarea de politici publice, strategii si programe care sa aiba in vedere urmatoarele principia: Demonstrarea beneficiului local Planificarea dezvoltarii durabile Abordarea pas cu pas Viziune asumata de comunitate Onestitate si transparenta in parteneriate Flexibilitate si deschidere fata de schimbari Riscuri: - Nivel slab de intelegere al conceptului si principiilor de cooperare si colaborare la nivelul decidentilor.