Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
1Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
ORAŞUL TULCEA

ORAŞUL TULCEA

Ratings: (0)|Views: 111|Likes:
Published by dyanne4ever
Orasul Tulcea
Orasul Tulcea

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: dyanne4ever on May 21, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOC, TXT or read online from Scribd
See More
See less

03/08/2014

pdf

text

original

 
ORAŞUL TULCEA
DENUMIREA ORAŞULUI TULCEA
Cea mai veche atestare documentară în care apare pentru prima dată numele deTulcea (Tulça) apare într-un registru vamal otoman din anul 1506 în care este oraşul estemenţionat ca „fiind un important centru în comerţul de tranzit“. Au circulat mai multevariante privind toponimia oraşului Tulcea. Elementul comun al tuturor variantelor estefinalul cuvântului, „CEA“, terminaţie specific turcească (ca în cazul Isaccea). Dr. AurelStănică, specialist al Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, spune că, în final, ceamai cunoscută variantă rămâne cea a lui Nicolae Iorga, conform căreia Tulcea ar însemna„dealul de cărămidă“. „Nu se poate spune, istoric vorbind, că această variantă poaterămâne în picioare. Noi am reuşit deja să coborâm data la care a existat prima atestaredocumentară, la 1506. Anul trecut, în septembrie, a mai fost descoperit un document carear face referire la Tulça (citit Tulcea) în 1502. În urma discuţiilor cu specialişti în studiullimbii turce, aceste explicaţii, referitoare la cărămidă, nu au o susţinere reală. Mai estefoarte mult de lucru la studiul istoriei din această perioadă“, spune Aurel Stănică.
Variante vehiculate
Cea mai cunoscută explicaţie ar avea ca sursă a denumirii „TUL“ (cărămidă) şi cares-ar referi, după unii, la îndeletnicirile locuitorilor (cărămidari). Profesorul NicolaeAriton spune că cea mai întâlnită explicaţie a denumirii ar fi aceea că „TUL“ ar fi olanelefolosite în acea perioadă pentru acoperişurile caselor. Mai există şi varianta că la bazanumelui ar sta cuvântul tukla (ţiglă, cărămidă) şi traduc denumriea oraşului ca fiindlocalitatea cu case din cărămidă. Conform unui articol apărut în „Steaua Dobrogei“, subsemnătura lui Gheorghe Băisan, Omer Memnune, profesoară din Isaccea, spune că la baza numelui ar sta „tuglagi“ (se citeşte tulagi), loc unde se face cărămizi. D. Vultureanucredea că denumirea vine de la de la „doulgi“, care înseamnă adunătură (de neamuri,etnii), se arată în aceeaşi publicaţie. Unii cred că denumirea vine de la „dun“ (colină), justificat de realitatea geografică, iar alţii că „TUL“, termen de origine indoeuropeană sauceltică, înseamnă „deal“.
 
ISTORIA ORAŞULUI TULCEA
Tulcea este resedinţa şi cel mai mare oraş al Judetului Tulcea. Este situată pe şaptecoline din Dealurile Tulcei, pe o vatră populată continuu începand din perioada culturiiGumelnita (2900 - 2200 i.C.), continuând cu aşezarea greacă Aegyssus (secolul VIIIi.C.), cu portul şi oraşul roman din secolele I - II d.C., cu oraşul numit Tulcea din vremealui Mircea cel trân. Sub stăpânirea otomană, orul decade, un revirimentînregistrandu-se o dată cu deschiderea canalului Sulina. Oraşul a fost atestat documentar în anul 1657. S-a aflat sub stăpânire otomană între anii 1420 si 1877. În perioada 1840-1859, Tulcea a fost populată cu colonişti de origine germană, cunoscuţi ca germanidobrogeni. Majoritatea au părăsit localitatea în 1940, fiind stramutaţi cu forţa înGermania nazistă, sub lozinca Heim ins Reich (Acasa in Reich). Până la reformaadministratidin anul 1950 a fost resedia Judetului Tulcea (interbelic). Dupăinstaurarea regimului comunist în România, a devenit resedinţa unui raion din RegiuneaDobrogea. După cel de-al doilea razboi mondial, Tulcea se extinde şi se modernizează. În prezent, vatra oraşului atinge o suprafaţă de 115 kmp şi o populaţie de 91.875 locuitori(în anul 2002). Tulcea este un oraş industrial, modern, port pentru navele de pasageri, precum şi pentru cele care transporta produse industriale (mai ales materii prime) şi pentru navele de pescuit oceanic.Stema Judeului Tulcea
ț
 
POZIŢIA GEOGRAFICĂ
Oraul Tulcea se afl
ș
ă la 30 de metri altitudine i la 292 kilometri faă de Bucureti.
ș ț ș
 Judetul Tulcea este situat în sud-estul României, în nordul Dobrogei, şi este traversat de paralela 45, la vest şi la nord fiind marginit de Dunăre şi la est de Marea Neagră
.
Suprafata Judetului este de 8498 kmp (3,6% din Romania) din care 42,5% suntreprezentate de teren agricol, 41,6% apă şi mlastini, 11,2 5 duri. Resediaadministrativă a Judetului este oraşul Tulcea, situat pe malul drept al Dunării, la mila 40şi cu o populaţie de 97.417 locuitori (la data de 1 iulie 1996), cel mai important centrucomercial al Judetului. Localitaţile pricipale sunt oraşele Macin, Babadag, Isaccea, Sulinaşi comunele Niculitel, Mahmudia, Jurilovca, Cerna, Baia
.
Judeţul Tulcea, ocujumătatea nordică a provinciei istorice Dobrogea, situată înextremitatea sud-estică a României, a cărui însemnătate vine din aşezarea lui la gurileDunării şi ieşirea la mare. Paralela 450 latitudine nordică taie Judeţul Tulcea în parteacentrală, iar meridianul 290 41' 24" longitudine vestică străbate oraşul Sulina, aflat laextremitatea estică a României. Înconjurat din trei părţi de apă, se învecinează la vest cu judeţele Brăila şi Galaţi, la nord cu Ucraina prin graniţa naturală Dunărea, la est cu Marea Neagră, având hotar terestru doar la sud, cu judeţul Constanţa. Suprafaţa judeţului este de8499 km2, reprezentând 3,56% din suprafaţa ţării (238391 km2). Judeţul cuprinde 51 deunităţi administrativ-teritoriale, din care: municipiul Tulcea reşedinţa judeţului cu o populaţie de 90553 locuitori la 1 iulie 2010, (36,827% din populaţia stabilă a judeţului de245899 locuitori la 1 iulie 2010), 4 oraşe şi 46 de comune. Datorită întinderilor de apă judeţul Tulcea are cea mai mică densitate, 28,93 locuitori / km2, de aproximativ trei orimai mică decât cea naţională
RELIEF, VEGETAŢIE, FAUNĂ
Relieful
municipiului este un promontoriu triasic al versantului nord-dobrogean,delimitat la nord de Dunăre, la est de Colnicul Hora, la vest de lacul Somova iar la sud deo linie ce coincide cu cumpăna dintre văile torenţiale care se îndreapta către Dunăre, brazdand oraşul şi văile orientate către sud.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->