Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Tema 8 Auditul Evenimentelor Ulterioare Si

Tema 8 Auditul Evenimentelor Ulterioare Si

Ratings: (0)|Views: 96|Likes:
Published by Serghei Hristofor

More info:

Published by: Serghei Hristofor on May 23, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/23/2013

pdf

text

original

 
Tema 8
.
Auditul evenimentelor ulterioare şi a principiului continuităţii activităţii
8.1. Auditul evenimentelor ulterioare.8.2. Auditul principiului continuităţii activităţii.8.1. Auditul evenimentelor ulterioare
Etapa finalizării auditului conţine şase componente:
Verificarea datoriilor condiţionate;
Verificarea evenimentelor ulterioare;
Colectarea probelor finale;
 Evaluarea rezultatelor;
 Emiterea raportului de audit;
Comunicarea cu comitetul de audit şi cu managementul.
O datorie condiţionată reprezintă o
 potenţială obligaţie viitoare
faţă de o terţă parte, vizând
o sumănecunoscută
şi rezultând din
activităţi care au derulat deja.
Pentru a exista o datorie condiţionată sunt necesare trei condiţii:
să existe o plată viitoare potenţială către o terţă parte sau o restricţie asupra unor alte active care ar putearezulta dintr-o condiţie existentă;
să existe o incertitudine privind suma plăţii sau restricţiei viitoare;
deznodământul incertitudinii să depindă de unul sau mai multe evenimente viitoare.Un proces judiciar în curs de derulare în care nu s-a exprimat încă un verdict întruneşte cele trei condiţii.
 Probabilitatea apariţiei unei obligaţii şi reflectarea acesteia în situaţiile financiare
Producerea unui evenimentReflectare în contabilitate
 Puţin probabilă (are şanse reduse de a se produce)
 Nu este necesară dezvăluirea evenimentului în situaţiilefinanciare
 Rezonabil de probabilă (mai mult decât puţin probabilă, dar mai puţin decât probabilă
)Este necesadezvăluirea evenimentului în noteleinformative ale situa
 
ţiilor financiare
 Probabilă (are şanse mari de a se produce)
Dasuma poate fi estimarezonabil de precis,conturile din situaţiile financiare necesită rectificare
Dacă suma nu poate fi estimată rezonabil de precis estenecesao dezvăluire în notele informative alesituaţiilor financiareAnumite datorii condiţionate necesită o examinare deosebită din partea auditorului:
Procesele în curs, legate de încălcarea legislaţiei privind drepturile de autor, de răspunderea juridică privind produsele companiei sau alte acţiuni în justiţie
Litigiile privind impozitul pe profit
Garanţiile oferite pentru produsele companiei
Efectele de încasat scontate
Garanţiile obligaţiilor altor părţi
Soldurile neutilizate ale acreditivelor în vigoareStandardele de audit conţin prevederi foarte clare privind faptul că
managementul,
nu auditorul, poartăresponsabilitatea de identificarea şi determinarea tratamentului contabil adecvat al datoriilor condiţionate.În verificarea datoriilor condiţionate, obiectivele auditorului constau în a evalua tratamentul contabil aldatoriilor condiţionate cunoscute şi a identifica, în limita posibilului, datoriile condiţionate care nu au fostreflectate de management.Pentru identificarea datoriilor condiţionate printre procedurile mai frecvent folosite pot fi enumerate:
Chestionarea managementului (orală, scrisă). De regulă, după terminarea auditului, managementului i sesolicită o declaraţie scrisă în cadrul unei scrisori de reprezentare privind faptul că nu este informat despreexistenţa unor datorii condiţionate nedezvăluite.
Examinarea rapoartelor întocmite de inspectorii fiscali.
Examinarea proceselor-verbale ale şedinţei consiliului de administrare şi ale adunărilor acţionarilor.
Analiza cheltuielilor juridice aferente perioadei supuse auditului.
Examinarea foilor de lucru, utându-se orice informaţii care ar putea indica o potenţială datoriecondiţionată.1
 
Examinarea acreditivelor documentare în vigoare pentru obţinerea unei confirmări a sumei utilizate şisoldului neutilizat.A doua componena finalizării auditului constă în verificarea evenimentelor produse după dataînchiderii exerciţiului, numite
evenimente ulterioare
.
Auditorul trebuie să ia în considerare efectul evenimentelor ulterioare asupra
evaluărilor
şi
dezvăluirilor
în rapoartele financiare a elementelor reflectate la valoarea justă.Tranzacţiile şi evenimentele care au loc după finele perioadei de gestiune, dar înainte de finalizareaauditului, pot genera dovezi corespunzătoare de audit privind evaluările la valoarea jusefectuate deconducere. De exemplu, vânzarea unei proprietăţi investiţionale la scurt timp după finele perioadei de gestiune poate genera dovezi de audit referitoare la evaluarea la valoarea justă.Totuşi, circumstanţele care existau după finele perioadei de gestiune se pot deosebi de circumstanţele careexistau la finele perioadei de gestiune. Informaţiile despre valoarea justă de după finele perioadei de gestiune pot reflecta evenimente care apar după finele perioadei respective şi nu circumstanţele existente la dataîntocmirii bilanţului. De exemplu, preţurile titlurilor de valoare activ tranzacţionate care se modifică după finele perioadei de gestiune, de regulă, nu constituie dovezi de audit adecvate privind valoarea titlurilor de valoareexistente la finele perioadei.Auditorul examinează operaţiunile şi evenimentele apărute după data închiderii bilanţului contabil, pentru a determina impactul acestor evenimente asupra prezentării fidele sau dezvăluirilor din situaţiilefinanciare. Procedurile de audit impuse de Standardul de Audit 560 „Evenimentele după data întocmiriirapoartelor financiare” şi vizând verificarea acestor operaţiuni şi evenimente sunt desemnate, de obicei, printermenii „
verificarea evenimentelor ulterioare
” sau „
verificare postbilanţieră
”.
 Răspunderea auditorului în ceea ce priveşte verificarea evenimentelor ulterioare se limitează la perioada care începe cu data de închidere a bilanţului contabil şi se încheie cu data raportului de audit.
 Perioada de referinţă pentru verificarea evenimentelor ulterioare
Data închiderii Data Data la care clientul bilanţului contabil raportului publică situaţiileal clientului de audit financiare31.12.2009 15.03.2010 29.03.2010
 Perioada în care se aplică verificarea Perioada de prelucrare aevenimentelor ulterioare situaţiilor financiare
Există două tipuri de evenimente ulterioare care trebuie examinate de către management şi evaluate de cătreauditor:
Evenimente care nu au impact direct asupra situaţiilor financiare şi impun operarea unor rectificări;
un client asupra căruia compania audiată are un sold de creanţă comercială declară faliment din cauza înrăutăţirii situaţiilor financiare
, un litigiu este rezolvat la nivelul unei sume diferite de cea înregistrată în evidenţacompaniei audiate,
investiţii ale companiei audiate sunt vândute la un preţ inferior costului înregistrat.
Evenimente care nu au un impact direct asupra situaţiilor financiare, dar a căror dezvăluire în aceste situaţiieste recomandată;
diminuarea valorii de piaţă a titlurilor de valoare cumpărate pentru un plasament temporar sau pentru a fi revândute
, emisiune de obligaţiuni sau de titluri de capital, pierderi de stocurineasigurate (incendiu),
diminuarea valorii de piaţă a stocurilor în urma unei decizii oficiale care interzicecomercializarea unui produs.
Procedurile de audit folosite pentru verificarea evenimentelor ulterioare pot fi împărţite în douăcategorii:1.proceduri care fac în mod normal parte din verificarea soldurilor conturilor la sfârşit de exerciţiu;2.proceduri efectuate special în scopul descoperirii evenimentelor sau operaţiunilor care ar trebui recunoscuteca fiind evenimente ulterioare;
chestionarea managerului
, corespondenţa cu juriştii,
examinarea situaţiilor interne de sinteză, întocmite după data bilanţului contabil 
, examinarea evidenţelor contabile întocmitedupă data bilanţului contabil,
examinarea proceselor verbale întocmite după data bilanţului contabil,
obţinerea unei scrisori de reprezentare.Scrisoarea de reprezentare, redactată de managerii societăţii-client şi adresată auditorului, formalizeazăafirmaţiile pe care le-a făcut conducerea clientului în privinţa unor aspecte pe tot parcursul auditului, inclusiv2
 
discuţiile referitoare la evenimentele ulterioare. Această scrisoare este obligatorie şi include un şir de alteaspecte relevante.
 Dudla datare.
Uneori auditorul determină că un eveniment ulterior important a avut loc după terminarealucrărilor de teren, dar înainte de emiterea raportului de audit. Sursa unor aşa informaţii o reprezintămanagementul sau mijloacele de comunicare în masă.Exemplu: Clientul de audit achiziţionează o altă companie pe data de 25 martie, ultima zi de muncă pe terenfiind 15 martie.Standardul de Audit 530 recomandă ca auditorul să-şi extindă testele de audit asupra evenimentului ulterior noudescoperit, pentru a asigura că acesta este corect dezvăluit şi prezentat. Auditorul dispune de două opţiunideopotrivă acceptabile:
să extindă toate testele evenimentelor ulterioare până la noua dată vizată;
să limiteze verificarea suplimentară la aspectele legate de noul eveniment ulterior descoperit.În cazul primei opţiuni, data raportului de audit trebuie schimbată, înlocuită cu noua dată (25.03.2010). În ceade-a doua opţiune, auditorul emite un
raport de audit dublu-data
, un raport de audit care cuprinde două date(15 şi 25.03.2010).
Colectarea probelor finale.
Sunt cunoscute patru tipuri de colectări de probe finale:
efectuarea procedurilor analitice finale;
evaluarea prezumţiei privind continuitatea activităţii;
obţinerea unei scrisori de reprezentare a managementului;
citirea altor informaţii incluse în raportul anual.
 Pentru a efectua procedurile analitice
în cursul etapei de verificare finală, asociatul parcurge situaţiilefinanciare, inclusiv notele informative, şi analizează:1.caracterul adecvat al probelor colectate în legătură cu soldurile sau relaţiile neobişnuite sau neprevăzute,identificate în cursul planificării sau măsura derulării lucrărilor de audit;2.soldurile sau relaţiile neobişnuite sau neprevăzute care nu au fost identificate anterior.Rezultatele procedurilor analitice finale ar putea indica necesitatea de a colecta probe suplimentare de audit.
 Auditorul evaluează
dacă există o îndoială substanţială privind capacitatea clientului dea-şi menţine continuitatea activităţii timp de cel puţin un an după data închiderii bilanţului. Această evaluareeste făcută, iniţial, ca parte a planificării auditului, dar este revizuită în momentul în care se obţin noi informaţiisemnificative
(exemplul cu descoperirea riscului de nerambursare a creditului).
Este de dorit ca evaluareafinală a ipotezei continuităţii activităţii să se facă după colectarea tuturor probelor finale şi după înregistrarea însituaţiile financiare a tuturor rectificărilor propuse.Când auditorul exprimă rezerve privind prezumţia continuităţii activităţii, este necesar să se evalueze planurileconcepute de management pentru a evita falimentul, dar şi probabilitatea atingerii obiectivelor acestor planuri.Adoptarea deciziei finale privind emiterea unui raport cu un paragraf explicativ referitor la continuitateaactivităţii este dificilă şi necesită timp.
Obţinerea scrisorii de reprezentare a managementului.
Scrisoare de reprezentare a managementuluidocumentează, justifică cele mai importante afirmaţii orale făcute de managementul clientului pe parcursulauditului. Scrisoarea trebuie redactată pe hârtie cu antetul societăţii clientului, adresată companiei de audit şisemnată de reprezentanţi ai conducerii de vârf, de regulă, de conducător şi directorul financiar.Scrisoarea de reprezentare a clientului are două obiective:
A reafirma răspunderea managementului privind aserţiunile din situaţiile financiare (
activele gajate,datorii condiţionate…)
;
A documenta răspunsurile managementului la solicitările de informaţii privind diverse aspecte aleauditului.Această scrisoare oferă o documentare scrisă a afirmaţiilor clientului în caz de dezacord sau litigiu întreauditor şi client. O scrisoare de reprezentare permite şi evitarea neînţelegerilor dintre managementul clientuluişi auditor. Data scrisorii nu ar trebui să fie anterioară datei raportului de audit, pentru a se asigura că scrisoareaconţine menţiuni privind verificarea evenimentelor ulterioare. Scrisoarea este formulată ca şi cum ar firedactată de client, însă în practică se obişnuieşte ca auditorul să pregătească textul scrisorii şi să-i cearăclientului să o imprime pe hârtie cu antetul său propriu şi să o semneze. Refuzul unui client de a imprima şisemna scrisoarea de reprezentare va impune emiterea unei opinii cu rezerve sau refuzul auditorului de aexprima o opinie.Să recomandă includerea în scrisorile de reprezentare a cinci categorii de subiecte specifice:3

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->