ULEIURI MINERALE Uleiurile minerale se obtin prin distilarea n vid a pacurei.

Ele sunt constituite din hidrocarburi cu masa moleculara ntre 300 si 1000. Compozitia unui ulei mineral este determinata de caracteristicile pe care urmarim sa le obtinem, n functie de cerintele pe care acel ulei trebuie sa le satisfaca si de cost. Uleiurile minerale contin unul sau mai multe tipuri de uleiuri de baza, care pot fi parafinice, naftenice sau aromatice, n functie de caracterul predominant. Proprietati generale ale uleiurilor 1. Densitate Densitatea uleiurilor minerale scade cu cresterea continutului de hidrogen din hidrocarburile componente. De aceea, uleiurile parafinice au densitati mai mici decat cele naftenice care la rindul lor au densitati inferioare uleiurilor aromatice. Pentru uleiurile de aceeasi natura chimica, densitatea creste cu cresterea viscozitatii. Densitatea uleiurilor minerale, scade cu cresterea temperaturii. 2. Temperatura de inflamabilitate Temperatura de inflamabilitate apreciaza volatilitatea uleiului, valoarea ei fiind mai joasa la un continut ridicat de hidrocarburi usoare. Temperatura de inflamabilitate creste cu marirea viscozitatii uleiului, iar la aceeasi viscozitate este mai mare n cazul uleiurilor parafinice comparativ cu uleiurile aromatice. Temperatura de inflamabilitate a uleiurilor minerale se determina cu aparatul cu vas nchis Penski-Martens, cu aparatul cu vas deschis tip Marcusson sau cu aparatul cu creuzet deschis Cleveland. Pentru a se evita atingerea temperaturii de inflamabilitate a uleiurilor lubrifiante n timpul depozitarii sau n timpul exploatarii, specificatiile tehnice impun o valoare minima a acesteia. 3. Proprietatile antiuzura si capacitatea de ungere Proprietatile antiuzura caracterizeaza comportarea lubrifiantului in motor sub sarcina si capacitatea de a preveni diferitele forme de uzura: abraziva, la oboseala si la adeziune, cu cele doua aspecte adeziune locala si gripaj. uzura abraziva este produsa de prezenta unor particule dure ntre suprafetele n frecare sau de asperitatile mai dure ale uneia din suprafetele in contact. uzura la oboseala se produce sub actiunea solicitarilor ciclice ale suprafetelor n frecare si este nsotita de deformatii plastice a particulelor din stratul superficial si de fisuri. uzura de adeziune se produce prin sudarea si ruperea puntilor de sudura ntre microzonele metalice n contact. Proprietatile de ungere ale lubrifiantiuir lichizi sunt determinate de onctuozitate si de viscozitate. Onctuozitatea reprezinta capacitatea uleiului de a forma o pelicula rezistenta si continua care sa mpiedice contactul direct al microasperitati, eliminind astfel frecarea uscata. Formarea peliculei este rezultatul unor procese complexe de umectare si aderare a

moleculelor de lubrifiant la suprafata metalului. Cnd tensiunea superficiala a uleiului

este prea mare, el ramine pe suprafata metalului sub forma de picaturi si nu uda suprafata. Cu cat tensiunea superficiala este mai mica, cu att pelicula de ulei se formeaza

mai usor. Aderenta filmului de ulei pe suprafetele metalice este datorata fortelor Van der Waals care se stabilesc ntre metal si moleculele lubrifiantului polare sau cu polaritati induse sub actiunea cmpului electric de la suprafata metalului. Concomitent cu adsorbtia fizica este posibil un proces de chemosorbtie care consta n formarea de legaturi puternice ntre metal si moleculele de lubrifiant ceea ce implica participarea electronilor
mobili din reteaua metalica, care migreaza spre suprafata. Viscozitatea reprezinta una din cele mai importante proprietati ale uleiurilor minerale, deoarece conditioneaza pornirea motorului la temperaturi joase, curgerea

lubrifiantului spre suprafetele metalice n frecare, consumul de energie prin frecare, intensitatea uzurii si durata de exploatare a motorului. Pentru realizarea uzurii minime este necesar sa se ia in considerare viscozitatea uleiului, n functie de sarcina si de viteza de deplasare a suprafetelor metalice. Viscozitatea minima necesara formarii peliculei fluide intre suprafetele n frecare, capabila sa preia ncarcarea acestora se poate calcula cunoscnd turatia, sarcina si dimensiunile lagarului. La alegerea uleiului cu viscozitate optima este necesar sa se tina seama de urmatoarele aspecte. Cu cat viscozitatea uleiului este mai mare, cu att va rezista mai bine la sarcinile mari. De asemenea, cu cat uleiul este mai fluid, dar cu viscozitate suficienta pentru a asigura rezistenta necesara la solicitarile mecanice, cu atit va creste mai mult randamentul mecanic al motorului, prin scaderea pierderilor de putere prin frecare. La alegerea lubrifiantilor pentru motoarele de aviatie este necesar sa se tina seama de domeniul larg de temperaturi la care este supus uleiul n timpul functionarii : regim termic nalt n motor si temperaturi joase din rezervor n timpul stationarii la sol sau in zborul la altitudini mari, care impun o panta mica a curbei viscozitate-temperatura. La temperaturi joase, uleiul trebuie sa fie suficient de fluid pentru a nu se ngreuna sau ntrerupe circulatia prin sistemul de ungere, iar la temperaturi mari trebuie sa aibe o viscozitate suficient de mare pentru a permite mentinerea peliculei fluide ntre piesele n miscare. 4. Temperatura de congelare Comportarea uleiurilor la temperaturi joase este determinata de prezenta unor hidrocarburi parafinice si aromatice policiclice care se separa sub forma de cristale. La temperaturi obisnuite, aceste hidrocarburi se gasesc dizolvate n ulei. Cristalele hidrocarburilor parafinice (parafina si cerezina) separate prin racire alcatuiesc o retea spatiala care incorporeaza uleiul n interiorul ei. Aparitia fazei solide este nsotita de tulburarea uleiului parafinic. Prezenta retelei cristaline influenteaza defavorabil curgerea uleiului n sistemul de ungere. Peste temperatura de tulburare, uleiurile parafinice se comporta ca lichide newtoniene. Sub temperatura de tulburare si la un gradient de viteza ridicat comportarea uleiului parafinos devine nenewtoniana. Continuind racirea, uleiul si pierde mobilitatea si nceteaza sa curga. temperatura de congelare este temperatura cea mai nalta la care uleiul lubrifiant

supus racirii, n conditii determinate practic nceteaza sa mai curga sub actiunea gravitatiei. punctul de curgere este temperatura cea mai joasa la care uleiul lubrifiant si mentine proprietatea de a curge cnd este racit si examinat in conditii specificate. Datorita conditiilor diferite de testare, ntre punctul de curgere si temperatura de congelare exista o diferenta de 1-2C. Comportarea uleiurilor minerale la temperaturi joase depinde de structura hidrocarburilor componente. Dintre hidrocarburi, cele mai joase temperaturi de cristalizare corespund naftenelor puternic ramificate si asimetrice. Uleiuri sintetice Conditiile speciale de exploatare ale turbomotoarelor de aviatie au impus folosirea lubrifiantilor sintetici cu performante superioare celor minerali. Primele uleiuri lubrifiante obtinute prin sinteza, folosite n Germania n timpul celui de al doilea razboi mondial erau concentrate obtinute prin polimerizarea olefinelor, cu diesteri. Ele se caracterizau prin proprietati reologice bune, dar prin stabilitate termooxi-dativa redusa. n perioada urmatoare pina n anii 19641965 s-au testat un mare numar de esteri cu diferite structuri, care sa combine stabilitatea termica nalta cu caracteristicile viscozitate-temperatura bune, temperatura de congelare joasa si temperatura de inf[amabilitate cat mai ridicata. Pentru ungerea turboreactoarelor de aviatie se foloseau uleiuri pe baza de esteri ai acizilor dicarboxilici (asa-numitele uleiuri diesterice), esteri ai polietilen glicolului cu acizi monocarboxilici si ntr-o masura redusa esterii alcoolului neopentilic. Progresul din domeniul constructiei de turbomotoare din ultimele doua decenii si trecerea la viteze supersonice, de zbor au impus nlocuirea aproape totala a uleiurilor minerale cu cele sintetice si a impulsionat crearea, de noi sorturi de uleiuri sintetice. Un bun lubrifiant pentru turbomotoarele actuale trebuie sa aiba proprietati de ungere superioare, ntr-un domeniu larg de temperatura, sa fie rezistent la degradarea mecano-chimica, termica si oxidativa, sa aiba caracteristici viscozitate-temperatura bune si temperatura de congelare joasa, volatilitate redusa la temperaturi nalte si o temperatura de inflamabilitate ridicata, sa nu corodeze metalele si sa nu interactioneze cu materialele nemetalice (elastomeri si plastomeri). Dezvoltarea fara precedent a industriei chimice de sinteza a permis aparitia unei game largi de uleiuri sintetice apartinnd diferitelor clase iln compusi organici inclusiv macromoleculari. In aviatia contemporana, locul principal revine uleiurilor pe baza de esteri cu structura .Complexa si amestecurilor de esteri.
- Uleiuri esterice - Uleiuri pe baza altor compusi organici (polialchilen glicoli, poliesteri fluorurati, polisiloxani.

Ungerea motoarelor cu piston de aviatie prezinta urmatoarele particularitati determinate de conditiile de. functionare si de caracteristicile constructive ale motorului 1. n timpul exploatarii, lubrifiantul trebuie sa faca fata unor conditii deosebit de grele. El este supus unor solicitari mecanice mari. Nivelul termic al lubrifiantului din sistemul de ungere este ridicat datorita temperaturilor nalte ale unor organe ale motorului, cu care vine n contact.

2. n motorul cu piston, lubrifiantul vine n contact eu gazele fierbinti de ardere care contin oxigen. Acesta intensifica procesul de oxidare a lubrifiantului care conduce la formarea de calamina, de lacuri si la alterarea uleiului n carter. Din aceste considerente rezulta cerintele severe privitoare la stabilitatea termooxidativa a lubrifiantilor pentru motoarele cu piston de aviatie. 3. Consumul de ulei poate fi nejustificat de mare datorita pierderilor prin neetanseitate sau prin sistemul de aerare si prin pierderile datorate arderii lubrifiantului n camera de combustie unde patrunde prin fenomenul de pompaj al segmentului. Pierderile de lubrifiant sunt conditionate nu numai de starea motorului dar si de caracteristicile fizico-chimice ale lubrifiantului si n primul rnd de volatilitatea si viscozitatea lui. 4. La sol, n climatul nordic sau in anotimpul rece si la altitudini mari de zbor, temperatura lubrifiantului n rezervor scade. Aceasta impune valori joase pentru temperatura de congelare si o variatie mica a viscozitatii cu temperatura, avlnd in vedere temperaturile extreme la care este supus lubrifiantul lichid in exploatare.

Ungerea turbomoloarelor de aviatie, prezinta urmatoarele particularitati care decurg din caracteristicile constructive ale motorului si din conditiile de zbor : 1. In lagarele cu rostogolire care echipeaza n majoritate turbo-motoarele actuale de aviatie se realizeaza coeficienti de frecare mai mari decat n lagarele de alunecare din motoarele cu piston. Totusi, ungerea lagarelor si in special a angrenajelor ridica probleme dificile legate de solicitarile de forfecare si de comprimare foarte mari la care sunt supusepeliculele de lubrifiant n special la decolare si la schimbarile de regim. Cele maisolicitate sunt reductoarele elicei de la avioanele turbopropulsoare. Deoarece dezvoltarea turbomotoarelor de aviatie implica solicitari din ce n cmai mari, atentia specialistilor s-a ndreptat spre noi solutii de ungere si noi tipuri delubrifianti capabili sa suporte sarcinile ridicate, cu uzura minima. 2. Unul din criteriile de baza pentru selectarea lubrifiantilor pentru turbomotoarceste mentinerea capacitatii de ungere n domeniul temperaturilor extreme de la -50C la 150 -200C (sau mai mari n cazul avioanelor supersonice) si mentinerea caracteristicilorde curgere n domeniul temperaturilor joase. 3. Solicitarile termice ale lubrifiantului din sistemul de ungere al turbomotoruluisunt foarte mari datorita temperaturilor ridicate ale organelor motorului cu carevine n contact. Nivelul termie al turbomotorului creste cu viteza de zbor asa cum rezulta din urmatoareledate. experimentale :