Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
4-Strategii Privind Factorii de Risc-02.07

4-Strategii Privind Factorii de Risc-02.07

Ratings: (0)|Views: 40|Likes:
Published by Petris Flavius
Strategii privind riscurile proiectelor de constructii
Strategii privind riscurile proiectelor de constructii

More info:

Published by: Petris Flavius on May 24, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/17/2014

pdf

text

original

 
 
S.C. TRUSTUL DE INSTALATII MONTAJ SI CONSTRUCTII S.A.
 J12/5159/1992; CUI2897361, Atribut fiscal ROStr. Buftea nr.1, 400606 Cluj- Napoca Tel:+40-264-431 198; Fax: +40-264-431202 E-mail:tim@timcj.ro; web:www.tim-romania.ro  BRD-GSG Sucursala ClujCod IBAN RO95 BRDE 130S V074 2733 1300Capital social: 335.180 RON
ISO 9001 – ISO 14001 – OHSAS 18001
Strategii privind factorii de risc
Investitia: „SITUL INDUSTRIAL DE PE FOSTA PLATFORMA INDUSTRIALACALAN , ORAS CALAN, JUDETUL HUNEDOARA”
Avand in vedere specificul lucrarii
„SITUL INDUSTRIAL DE PE FOSTA PLATFORMAINDUSTRIALA CALAN , ORAS CALAN, JUDETUL HUNEDOARA”
se va avea in vedere urmatoareastrategie privind factorii de risc:
Riscuri specifice profilului lucrarilor
Evaluarea de risc - Continut cadru si metode de evaluare
Evaluarea de risc se bazează pe următoarele criterii:- potenţialul periculos al substanţelor poluante (substanţe cancerigene şi substanţe necancerigene /indicele de risc, individual şi cumulativ)
;
- condiţiile geologice şi hidrogeologice ale zonei investigate,- posibilităţile de dispersie în sol şi apa subterană.
Obiective şi conţinut
 Riscul 
 
reprezintă un pericol potenţial, previzibil.
 Evaluarea de risc
reprezintă calculul probabilităţii pentru o populaţie sau un ecosistem de a primio anumită doză de poluant/substanţă poluantă sau de a fi în contact cu poluantul /expusă.Riscul se exprimă funcţie de frecvenţă şi gravitate. Poluarea mediului geologic reprezintă un riscmajor, conform încadrării Farmer.În cazul unui sit contaminat, evaluarea de risc se bazează pe interdependenţa: sursă de pericol – vectori de transfer/cale de migrare – ţintă (modelul conceptual al sitului contaminat).
Obiectivele analizei de risc
sunt:1. estimarea cantitativă a riscului pentru sănătatea umană si mediu a unui anumit sit contaminat;2. identificarea concentraţiilor acceptabile din sol care reprezintă obiectivele remedierii specificesitului / concentraţii limită de risc.
 Sursa de pericol 
reprezintă poluarea sitului identificat. Poluarea poate fi provocată de unul saumai mulţi poluanţi, poate fi difuză sau concentrată, organică, minerală, de origine cronică sau accidentală.Sursa de pericol se caracterizează funcţie de:-natura poluanţilor, cantitatea de poluant,-exprimată în unităţi de volum sau de masă,-caracteristicile fizice, chimice şi biologice ale poluanţilor, în special,-toxicitatea pentru om, ecotoxicitae şi risc cangerigen,-caracterul inflamabil şi exploziv.
Vectorii de transfer/calea de migrare sau calea de transport şi dispersie
a poluanţilor,înregistrează forme multiple, funcţie de mediiile de transfer: apă, aer, sol.Dispersia unui poluant în diferite medii este determinată de:
 
-caracteristicile mediului, care permit evaluarea vulnerabilităţii acestuia, respectiv a posibilităţilor de pătrundere şi migrare a poluanţilor. În cazul migrării pe verticală cei mai importanţi parametrii sunt:natura solului/tipul de sol, textura, porozitatea, compactitatea, adâncimea la care se află acviferul, prezenţa unor construcţii subterane. Migrarea poluanţilor în apele subterane este condiţionată de vitezade curgere a apei subterane, granulometria, permeabilitatea rocilor acvifere, prezenţa unor barierenaturale sau artificiale etc.,-procesele care concură la migrarea poluanţilor în mediu (convecţia, dispersia, difuzia, adsorbţia),
Ţinta poluării 
 poate fi un mediu fizic, biologic sau social-economic asupra căruia se potmanifesta efecte imediate sau întârziate ale poluării. În vederea evaluării impactului potenţial al poluăriiasupra unei ţinte se au în vedere omul şi ecosistemul aferente sitului, utilizarea sitului, activităţile care sederulează pe sit, precum şi consecinţele negative ale poluării asupra populaţiei şi ecosistemelor din zoneleadiacente sitului.Evaluarea riscului vizează următoarele obiective:-ierarhizarea siturilor poluate/contaminate funcţie de risc, în vederea aplicării cu prioritate amăsurilor de depoluare (curăţire, remediere),-fundamentarea măsurilor de curăţire, remediere, reconstrucţie ecologiurmare a unei evaluări profesioniste a riscului,-fundamentarea deciziilor privind pastrarea situatiei existente si nepromovarea unor proiecte derefacere a mediului geologic.
Metode de evaluare a riscului
Având în vedere costurile ridicate ale aplicării măsurilor de curăţire, remediere, reconstrucţieecologică, s-a impus necesitatea ierarhizării siturilor contaminate funcţie de riscul major pe care îl prezintă pentru sănătatea umană şi cea a ecosistemelor. Sunt cunoscute mai multe metode/criterii deierarhizare a siturilor contaminate, dar toate se bazează pe aceleaşi principii: studiul pragmatic,comparativ a mai multor situri, stabilitate în timp, factori analizaţi – aer, sol, subsol, apă de suprafaţă, apăsubterană – în contextul modelului conceptual al sitului: sursă - cale de transport – ţintă. Indiferent demetoda utilizată, evaluarea riscului este cantitativă şi se exprimă prin atribuirea de puncte, scoruri saunote pentru fiecare element al mediului, apreciindu-se astfel, proporţional, pericolulpotenţial la sursă,vector/cale de transport, ţintă.Funcţie de specificul fiecărei metode, nota finală care apreciază riscul pe ansamblu reprezintă, deobicei, media notele parţiale.De obicei, se iau în considerare trei clase de risc: moderat, important şi major. În urma analizeicantitative şi calitative a sursei, vectorului/căii de transport / ţintei, se determină apartenenţa sitului la unadin cele trei clase. Dacă situl se încadrează în clasa de risc important sau în clasa de risc major atunci serecomandă aplicarea măsurilor de curăţire, remediere, după caz.Cele mai cunoscute metode de evaluare a riscului sunt:-metoda HRS (
 Hazard Ranking System
), elaborată şi aplicată în SUA;-metoda Baden-Wurttemberg, elaborată şi aplicată în Germania;-metoda bavareză, elaborată şi aplicată în Germania;-metoda BRGM – ME, elaborată şi aplicată în Franţa;-metoda RBCA (
 Risc Based Corrective Action
), elaborată şi aplicată în Italia.
Fundamentarea deciziei de refacere a mediului geologic
Fundamentarea deciziei de refacere a mediului geologic (curatire, remediere sau reconstructieecologica) se bazează pe stabilirea priorităţilor functie de:
riscul de expunere umana
 
 prin:
 
- apa subterana folosita ca apa de baut;- apa de suprafata folosita ca apa de baut;- intermediul plantelor contaminate;- intermediul animalelor contaminate;- contactul cutanat cu solul contaminat;- inhalare de particule de sol contaminat ;- ingestie de particule de sol contaminat.
 
● riscul de expunere umana la gaze din depozite de deseuri, terenuri contaminate prin:
- inhalare;- explozie.
● riscul de afectare a resurselor de:
- apa subterana;- apa de suprafata;- sol;- biocenoza.
● riscul de reducere sau disparitie a biodiversitatii naturale. Managementul riscului 
reprezinta abordarea cea mai raspandita pentru fundamentarea uneidecizii privind refacerea mediului geologic contaminat şi implică parcurgerea următoarelor etape:- evaluarea de risc;- selectarea optiunilor de remediere;- implementarea strategiei de remediere - executarea remedierii.Spre deosebire de evaluarea de risc pentru care exista cadrul legal si s-a acumulat experienta,selectarea tehnologiilor de remediere se bazeaza pe practici curente.Acestea se inscriu in doua categorii:-
abordarea comuna
: unica obligatie/cerinta este ca prin aplicarea tehnologiei sa se asigureatingerea pentru contaminatii identificati a valorilor de referinta, acceptabile pentru diferite folosinte. Inacest context nu este necesara argumentarea si justificarea mijloacelor tehnice care asigura atingereaobiectivelor. O astfel de abordare este utila si potrivita pentru situri contaminate cu suprafete mici, faraimportanta strategica (ex. locatia unor benzinarii, sonde de extractie petrol, rezervoare) ;-
abordarea avansata (sistemica
)
: aceasta abordare cere o evaluare a mai multor tehnologii careasigura atingerea concentratiilor acceptabile de poluanti si o selectare facuta in raport de anumite criterii,in lumina BATNEC - cea mai buna tehnologie disponibila, care presupune costul cel mai scazut,incluzand si o analiza cost-beneficiu.In ultimii ani s-au facut eforturi substantiale pentru dezvoltarea de noi tehnologii de refacere asolului si subsolului. Cu toate acestea, doar putine tehnologii se bucura de recunoastere si acceptare pe piata. In practica inca mai domina tehnologia conventionala de curatire - decopertare/eliminare siinlocuire a straturilor de sol contaminat.In principal in selectarea tehnologiei de refacere pot fi luati in considerare:
 factori principal
:
a) managementul riscului;b) fezabilitatea si gradul de adecvare;c) motivatia factorilor interesati.
 factori secundari:
d) satisfacerea intereselor diferitilor parti implicate;e) dezvoltarea durabila;f) eficienta economica.
Factori principali in selectarea tehnologiei de refacere a mediului geologic
 Managementul riscului.
Evaluarea si managementul riscului implica cele 3 componente: sursade contaminare, calea de transmisie si receptorii de risc. In general, managementul riscului se bazeaza peruperea legaturii dintre aceste componente prin una din urmatoarele metode:- indepartarea, reducerea sau modificarea sursei (prin excavare, oxidare chimica, bioremediere);- intreruperea caii de transmisie (pompare si tratarea apei contaminate, bariere fizice,imobilizareapoluantilor);- eliminarea expunerii la risc a receptorilor (ex.prin restrictii de acces in zona contaminata).
Fezabilitatea si gradul de adecvare.
Proiectarea unui proces de refacere a mediului geologicimplica considerarea unui numar mare de parametrii care trebuie adaptati la caracteristicile sitului. Astfeltrebuie avute in vedere:- obiectivele de refacere (valorile-limita acceptabile ale poluantilor);- caracteristicile poluantilor (tipul, concantratia, stabilitatea etc.);- conditiile geologice si hidrogeologice;- disponibilitatea anumitor facilitati si resurse in teren;- posibile noxe generate de procesul de refacere (zgomot, praf, mirosuri);

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->