CURS 5 Analiza pe baza bilantului contabil. Metoda evalurii prin referinele de pia.

Ajustarea datelor contabile la informaiile oferite de pia.

Analiza situaiilor financiare este arta de interpreta situaiile financiare (de a nelege cifrele) adic de a folosi diferite instrumente de analiz financiar ca un ajutor n nelegerea si interpretarea datelor financiare; de a folosi informatiile rezultate in urma analizei si interpretarii datelor pentru a conduce mai bine o afacere. Scopul principal al analizei situaiilor financiare este acela de a obine o imagine pertinent a situaiei interne a firmelor, care sa reflecte nivelul rentabilitii, eficienei i riscului, informaii care permit apoi selectarea deciziilor optime.
Prin analiza financiar se elaboreaz previziuni cu privire la evoluia viitoare a subiectului analizat i se poate diagnostica starea financiar a firmei.
2

Prin performanele financiare (conform abordrilor date IAS/IFRS) se neleg veniturile, cheltuielile i rezultatele financiare ale unei entiti economice. In analiza performanelor financiare se porneste de la analiza de ansamblu a performanelor financiare urmarindu-se gradul de realizare a performanelor pe diferite niveluri de activitate iar apoi vom urmri evoluia i mutaiile structurale produse n cadrul acestora pe categorii de venituri, cheltuieli i ezultate pe baza informaiilor puse la dispoziie prin situaiile financiare.

Cheltuielile reprezint potrivit abordrilor IAS/IFRS diminuri ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul perioadei contabile sub form de ieiri sau scderi ale valorii activelor sau creteri ale datoriilor, care se concretizeaz n reduceri ale capitalurilor proprii, altele dect cele rezultate din distribuirea acestora ctre acionari. Veniturile reprezint potrivit abordrilor IAS/IFRS creteri ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul perioadei contabile sub form de intrri sau creteri ale valorii activelor sau descreteri ale datoriilor, care se concretizeaz n creteri ale capitalurilor proprii, altele dect cele rezultate din contribuia acionarilor (par. 70.a. din Cadru general IFRS).
4

Rezultatele financiare pot fi sub form de : profit, dac ntr-o perioad de timp determinat, de regul un exerciiu financiar, veniturile depasesc cheltuielile. pierdere, dac ntr-o perioad de timp determinat, de regul un exerciiu financiar, cheltuielile depasesc veniturile. Analiza se realizeaza pe patru niveluri, i anume: nivelul de exploatare; nivelul financiar; nivelul curent; nivelul extraordinar; nivelul global.
5

a) Nivelul de exploatare
n cadrul acestei analize a performanelor se pune n eviden volumul activitii principale (de baz), adic a activitii de exploatare utiliznd un sistem de indicatori specifici calculai pe baza Contului de Profit i Pierdere pe de-o parte i pe baza notelor explicative (anexe la situatiile financiare) pe de alt parte.

1.

Cifra de afaceri net evideniaz portofoliului de afaceri realizate de comercial n relaie cu diferii parteneri. CAneta = VM + Pv + SE

dimensiunea o societate

Fiind un indicator de volum, aceasta reflect att latura comercial a unei firme productoare (Pv - prin producia vndut), ct i volumul activitii desfurate de o firm axat pe vnzri (VM - vnzrile de mrfuri) i subveniile din exploatare aferente cifrei de afaceri net (SE).

2. Producia exerciiului evideniaz dimensiunea activitii comerciale a unei firme productive att n relaia cu terii (clienii) prin producia vndut (Pv) i variaia produciei stocate (Ps), ct i prin producia de imobilizri (Pi), pe de alt parte. PE = Pv + Ps + Pi 3. Marja comercial (MC) reprezint valoarea nou creat n sfera comerului, se determin ca diferen ntre veniturile rezultate din vnzarea mrfurilor (Vm) i cheltuielile privind mrfurile (Cm). MC = Vm Cm

4. Marja industrial (MI) reprezint valoarea nou creat n activitatea productiva desfurat de o societate comercial ntr-o perioad determinat de timp respectiv durata exerciiului financiar. Se determin ca diferen ntre producia exerciiului (PE) pe de-o parte, i cheltuielile cu materiile prime, materiale, energie (Cm) i lucrrile executate de teri (Lt) pe de alt parte. MI = PE (Cm + Lt ) 5. Valoarea adugat (VA) reprezint valoarea nou creat de o societate comercial n decursul unei perioade de timp determinate, respectiv pe durata unui exerciiu financiar. VA = MC + MI

Valoarea adugat este cel mai sintetic indicator de rezultate care exprim volumul activitii unei ntreprinderi i prezint avantajul de a reflecta doar volumul a ceea ce s-a produs efectiv n entitate. Importana analizei valorii adugate rezult din urmtoarele considerente:
VA reprezint sursa principal de autofinanare a rezultatului din exploatare i a rezultatului net al exerciiului; VA reprezint sursa principal de autofinanare a activitii agenilor economici; VA exprim gradul de integrare economic a unei societi comerciale; VA reprezint sursa de remunerare a personalului; VA constituie sursa de finanare a obligaiilor bugetare; VA reprezint sursa de sporire a rezervelor societii comerciale; VA msoar contribuia firmei la obinerea produsului intern brut al 9 unei ri.

Valoarea adugat obinut de o entitate se repartizeaz n general ntre cele cinci pri participante astfel: personalul salariat care este retribuit prin salarii i protecia social aferent (inclusiv impozitul pe salarii); statul care percepe impozite i taxe (inclusiv impozitul pe profit); mprumuttorii care percep dobnzi; proprietarii i conductorii entitii care au dreptul la o remunerare sperat (dividende, participri la profit) entitatea care poate beneficia de surse de autofinanare (profit nerepartizat i amortizri).
10

Pentru aprecierea modului de distribuire a valorii adugate se pot utiliza urmtoarele rate/rapoarte:

6. Rezultatul brut din exploatare (RBexp) reprezint rezultatul obinut de o societate comercial din activitatea de exploatare, rezultat neinfluenat de volumul altor venituri din exploatare respectiv de volumul amortizrilor i provizioanelor. Acesta exprima capacitatea activitii de exploatare de a genera profit. Rezultatul brut din exploatare se poate determina prin 2 metode: a) Pe baza valorii adugate:
RBexp = VA + SE (It + CP) 0 rezulta excedent brut din exploatare < 0 rezulta deficit brut din exploatare

Personal Stat Grup i asociai mprumuttori Entitate

Cheltuieli cu personalul/Valoarea adugat Impozite i taxe/ Valoarea adugat Dividende i repartizri/ Valoarea adugat Cheltuieli cu dobnzile/ Valoarea adugat Autofinanare/ Valoarea adugat

VA-valoare adaugata; SE-subventii de exploatare; It-chelt. cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate, CP-chelt. cu personalul si asigurarile sociale. b) Metoda direct: RB exp = Venituri din exploatare Cheltuieli din exploatare (numai din grupele 70-74) (numai din grupele 60-64) 0 rezulta excedent brut din exploatare < 0 rezulta deficit brut din exploatare
11 12

7. Rezultatul din exploatare (RE) difer de rezultatul brut al exploatrii prin faptul c ine cont de politica de amortizri i provizioane promovat de entitate deci este un rezultat net de amortizri i provizioane.
Se calculeaz prin 2 metode:
a) Pe baza rezultatului brut din exploatare:

b) Nivelul financiar evideniaz fluxurile financiare ale unei societi comerciale.

1. Rezultatul brut financiar (RBF) reprezint rezultatul intermediar, obinut de o societate comercial, neinfluenat de provizioane i amortizri financiare:

RBF = VFB CFB

RE = RBE + Alte venituri din exploatare + Venituri de exploatare din amortizri i provizioane - Alte cheltuieli de exploatare - Cheltuieli de exploatare din amortizri i provizioane
b) Ca diferen ntre veniturile din exploatare (VE) i cheltuielile de exploatare (CE):

VFB - venituri financiare (mai puin venituri din provizioane) i se determin din rulajul creditor al conturilor din grupa 76; CFB - cheltuieli financiare (mai puin amortizrile i provizioanele) i se determin din rulajul creditor al conturilor din grupa 66.

2. Rezultatul financiar (RF) se determin ca diferen ntre veniturile financiare (VF) i cheltuielile financiare (CF), adic:

RE = VE - CE
RE poate fi 0 rezulta profit din activitatea de exploatare < 0 rezulta pierdere din activitatea de exploatare
13

RF = VF - CF

0 rezulta profit din activitatea financiara < 0 rezulta pierdere din activitatea financiara

Veniturile financiare (VF) se obin din rulajele creditoare ale conturilor din grupele 76 i 786; Cheltuielile financiare (CF) se obin din rulajele debitoare ale conturilor din grupele 66 i 686 14

c) Nivelul extraordinar pune n eviden prin indicatorii si specifici fluxurile financiare din operaiuni extraordinare. Aceste tip de operaiuni are un caracter ntmpltor, el neputnd fi luat n calcul pentru aprecierea performanelor viitoare ale unei ntreprinderi, att datorit neregularitatii ct i datorit sensului foarte alternant (profit/pierdere).
Conceptul de extraordinar a fost introdus odat cu nceputurile procesului de armonizare contabil la Standardele Internaionale de Contabilitate, prin O.M.F.P. nr. 403/1999 el nlocuind vechiul concept de excepional. Cele dou noiuni exceptional si extraordinar difer ntre ele: 1. Activitatea excepional = caracteriza operaiuni ntmpltoare cum ar fi: cedarea de active, amenzi i penaliti, donaii primite sau oferite, aceste activiti erau n strns legtur cu activitatea de exploatare a entitii motiv pentru care noile reglementri le includ n apanajul activitii extraordinare. 2. Activitatea extraordinar cuprinde veniturile i cheltuielile prilejuite de evenimente extraodinare de genul calamitilor sau a altor evenimente extraodinare. 15

1. Rezultatul brut extraordinar (RBEX) este un indicator parial care arat volumul rezultatelor obinute din activitatea extraordinar neinfluenate de amortizrile i provizioanele specifice acestor fluxuri financiare. RBEX = VBEX CBEX 2. Rezultatul extraordinar (REX) se calculeaz ca diferen ntre veniturile excepionale (VEX) i cheltuielile excepionale (CEX), REX = VEX-CEX
0 rezulta profit din activitatea extraordinara < 0 rezulta pierdere din activitatea extraordinara

16

3. Rezultatul brut al exerciiului nsumeaz nivelul general de performan al celor trei paliere ale activitii entitii. RBE = RE + RF + REX = RC + REX
Unde: RBE - rezultatul exploatrii; RF - rezultatul financiar; REX rezultatul extraordinar; RC- rezultatul curent (format din rezultatul exploatrii la care se adaug rezultatul financiar)

4. Rezultatul net al exerciiului (RNE) este un indicator care evideniaz rezultatul final al activitii unei firme dup plata impozitului pe profit. RNE = RBE IP
Unde: IP reprezint impozitul pe profit
17

5. Capacitatea de autofinanare (CAF) a unei comerciale reflect potenialul financiar de economic a entitii, respectiv sursa intern de generat de activitatea industrial i comercial a destinat s asigure: finanarea unor nevoi ale gestiunii curente; creterea fondului de rulment; finanarea total sau parial a noilor investiii; rambursarea mprumuturilor contractate; remunerarea capitalurilor investite. CAF = RNE + Amp - Vpv

societi cretere finanare acesteia

Unde: RNE - rezultatul net al exerciiului; Amp - cheltuieli cu amortizarea i provizioanele calculate, elemente care se preiau din rulajul debitor al conturilor din grupa 68; Vpv - venituri din provizioane care se preiau din rulajul creditor al conturilor din grupa 78.
18

6. Autofinanarea (AF) are un caracter mai sintetic i exprim doar volumul potenial de resurse financiare proprii care rmne efectiv n entitate dup retribuirea tuturor categoriilor de participani la activitatea acesteia. Autofinanarea = CAF Div

Un set de situaii financiare cuprinde: un bilan, un cont de profit i pierdere, o situaie a modificrilor poziiei financiare (situaia fluxurilor de trezorerie sau situaia fluxurilor de fonduri), politici contabile i note explicative.
Informatiile din bilant ne indica: sursele de provenienta ale capitalurilor (pasivul bilantier) si modalitatile de folosinta ale acestor capitaluri (activul bilantier).

Div - dividendele vrsate care se preiau din Nota 3 Repartizarea profitului (Anexa la situatiile financiare)

Bilantul cuprinde 2 sectiuni egale: una care cuprinde activele firmei iar cealalta care cuprinde pasivele formate din investitiile cumulate ale proprietarilor si obligatiile catre terti (capitaluri proprii si datoriile fata de terti);
19 20

BALANA CONTABILA 1. Conturi de capitaluri 2. Conturi de imobilizri 3. Conturi de stocuri i producie n curs de execuie 4. Conturi de teri i conturi asimilate 5. Conturi de trezorerie

BILANUL

CONTUL DE PROFIT I PIERDERE

SITUAIA FLUXURILOR DE NUMERAR NCASARI

ACTIVE
Activele imobilizate = active sau resurse ale firmei care nu pot fi convertite in bani intr-un singur ciclu de exploatare sau intr-un interval de timp sub un an. Sunt denumite si active fixe datorita rolului lor de a participa la mai multe fluxuri de productie si de a-si transmite treptat valoarea prin includerea pe cheltuieli a amortizarii. Activele circulante = active curente sau resurse ale firmei care pot fi convertite in bani intr-un singur ciclu de exploatare sau intr-un interval de timp sub un an. Activele circulante isi pot transmite integral valoarea in productie. Din aceasta categorie avem: valorile de exploatare (stocurile de valori materiale pt. fabricatie si intretinere, pt. productia in curs de fabricatie, pt. produsele finite destinate vanzarii); valorile realizabile pe termen scurt (creantele asupra tertilor, titluri de plasament); trezoreria neta (disponibilitatile banesti din banca si din casierie).

ACTIVE (utilizri) Active imobilizate Active circulante PASIVE (resurse) Capital (finan. pe term. lung) Rezerve (finanri pe tr. lung) Rezultatul reportat al exerciiului (finanri pe tr.lung) Rezultatul curent al exerciiului (finanri pe termen lung) Datorii pe termen lung (credite, mprumuturi) Datorii pe termen scurt (salarii, furnizori, taxe i impozite, dividende etc) VENITURI CHELTUIELI REZULTAT (Profit sau Pierdere)

PLATI Excedent sau deficit de numerar

6. Conturi de cheltuieli 7. Conturi de venituri

21

22

PASIVE Pasivul bilantului indica sursele de procurare a capitalurilor firmei si obligatiile acesteia: capitaluri proprii si capitaluri imprumutate; Capitalurile proprii cuprind: capital social, rezerve, fonduri, provizioane si profit nedistribuit. Capitalurile imprumutate includ capitalurile imprumutate pe termen lung si datoriile.

Potrivit principiului dublei reprezentari avem urmatoarele ecuatii: daca obiectul l constituie patrimoniul, luat n mod global i n totalitatea sa, termenii ecuaiei sunt cei de activ i pasiv;

dac obiectul dublei reprezentri l formeaz activitile interne transformatoare, raportul de echivalen se stabilete ntre cheltuieli i venituri, iar ecuaia este:

23

24

daca obiectul dublei reprezentri l constituie micrile individuale de valori economice, raportul de echivalen este cel dintre debit i credit, ecuaia fiind:

Diagnostic financiar
Diagnosticul financiar pus de catre evaluator are rolul de a aprecia modul in care se manifesta functia financiara intr-o intreprindere supusa evaluarii. Bilantul financiar este considerat a fi principala sursa informationala. In optica financiara se considera ca informatia contabila din bilantul contabil este doar un punct de plecare, ea urmand sau necesitand a fi prelucrata pt. a fi folosita.

intr-o alt manier de exprimare, conceptul de bilan este definit ca o reprezentare a utilizrilor i resurselor de care dispune o unitate patrimonial la un moment dat

25

26

Principalele limitari ale informatiei contabile

In optica financiara informatia contabila trebuie sa respecte anumite reglementari juridice, dar si contabile, ele fiind normalizate sau formalizate (datorita principiilor contabile si metodelor folosite). Astfel avem: constrangerea juridica presupune folosirea de metode contabile care presupun inregistrari care privilegiaza aspectul juridic:
bunuri folosite pe perioade lungi de timp in intreprindere influentandu-i activitatea, dar care nu sunt in proprietatea acesteia, deci nu sunt evidentiate in bilantul contabil; efecte de comert incasate inainte de scadenta, scoase din activul bilantului desi responsabilitatea intreprinderii ramane pana in momentul in care clientul sau isi achita obligatia; diverse evaluari care sunt influentate de reguli fiscale.

normalizarea contabilitatii financiare care este data de o serie de conventii si principii contabile obligatoriu de aplicat de catre intreprindere, care la randul lor denatureaza realitatea financiara. Datorita acestor constrangeri este necesar ca bilantul contabil sa fie prelucrat pentru a obtine o imagine cat mai reala din punct de vedere financiar.

27

28

Analiza pe baza bilantului propriu-zis

Serveste reflectarii echilibrului financiar pe termen scurt si lung sub doua aspecte: dupa modul cum s-au realizat; care sunt consecintele in planul solvabilitatii, lichiditatii si riscului de neplata (faliment) al intreprinderii. Echilibrul financiar poate fi realizat astfel: prin surprinderea lui la un moment dat, la sfarsitul exercitiului financiar, printr-o analiza statica a bilantului contabil; prin urmarirea elementelor care il determina pe parcursul mai multor exercitii financiare printr-o analiza dinamica a bilantului contabil.
29

ACTIV A. ACTIVE IMOBILIZATE I. Imobilizri necorporale (licene de fabricaie, marci, brevete etc.) II. Imobilizri corporale (mij. de transport, terenuri, echipamente, inst. de lucru) III. Imobilizri financiare (aciuni, obligaiuni - termen mai mare de un an) TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE B. ACTIVE CIRCULANTE I. Stocuri (materiale, materii prime, produse finite, produse in curs de executie, ambalaje) II.Creane (clieni, debitori, alte decontari) III. Casa si conturi la banci (casa, disponibil la bnci - n lei si n devize) IV. Alte valori (timbre potale, tichete) TOTAL ACTIVE CIRCULANTE

PASIV A. CAPITALURI PROPRII I. Capital (capital social subscris si varsat) II. Prime de capital (de emisiune, de aport) III. Rezerve din reevaluare IV. Alte Rezerve V. Profitul sau pierderea reportat() VI. Profitul sau pierderea exerci. financiar TOTAL CAPITALURI PROPRII B. DATORII I. Imprumuturi II. Credite III. Dobanzi aferente datoriilor IV. Alte datorii (la bugetul statului: impozit pe salarii, impozit pe venit/profit, TVA de plata; la bugetele locale; la asigurarile sociale; la asociati /actionari, salariatii. TOTAL DATORII

C. Venituri inregistrate in avans C. Cheltuieli inregistrate in avans (Materiale trimise la teri spre prelucrare, (Materiale luate de la teri spre prelucrare, avansuri acordate) avansuri primite) TOTAL ACTIVE TOTAL PASIVE
30

Apelarea la bilanul patrimonial (bilantul contabil) se face pentru: determinarea patrimoniului net; analiza structurii financiare; determinarea lichiditii i solvabilitii; stabilirea gradului de ndatorare etc. Principalii utilizatori ai informaiilor furnizate de bilanul patrimonial sunt: acionarii, interesai s cunoasc valoarea patrimoniului; creditorii, care privesc patrimoniul ca o garanie pentru creditele acordate; potenialii investitori i creditori.

Analiza statica se realizeaza prin construirea si analiza bilantului functional, financiar, bilantul ansamblului resurselor, precum si diferiti indicatori specifici. Analiza dinamica a bilantului contabil utilizeaza drept instrument tablourile de flux, care ne arata fluxurile financiare, generate de activitatea de investitii, finantare si exploatare a unei intreprinderi pe parcursul unuia sau mai multor exercitii financiare. Fluxurile financiare reprezinta ansamblul miscarilor care au un impact imediat sau amanat asupra lichiditatilor intreprinderii.

31

32

Exista 2 tablouri de flux: tablouri bazate pe fluxuri financiare de utilizari si resurse (TFF) care reflecta evolutia resurselor care au finantat noile utilizari (nevoi) aparute in cursul unei perioade analizate (pentru realizarea acestuia se foloseste bilantul functional); tablouri bazate pe fluxuri de trezorerie (TFT) care explica variatia trezoreriei pe parcursul unei perioade. Pentru notiunea de trezorerie exista mai multe abordari: - disponibilitati sau echivalente de numerar (investitii in active lichide sau titluri de plasament); - diferenta dintre disponibilitati banesti si credite pe termen scurt; - diferenta dintre disponibilitati, titluri de plasament si conturi curente ale asociatilor cu sold debitor, pe de o parte, iar pe de alta parte, credite pe termen scurt, efecte scontate nescadente si conturi curente ale asociatilor cu sold creditor.
33

TABLOUL FLUXULUI FINANCIAR (TFF)

Profit net + Cheltuieli care nu necesita lichiditati (exp. amortizarea) Modificari in activele circulante: - cresteri, + scaderi ale creantelor - cresteri, + scaderi ale stocurilor Modificari in structura datoriilor pe termen scurt + cresteri, - scaderi ale datoriilor catre furnizori + cresteri, - scaderi ale datoriilor catre salariati + cresteri, - scaderi ale datoriilor catre Fisc Total 1 Cash-flow din exploatare (se insumeaza elementele de mai sus) + Investitii in active - Vanzarea de active Total 2 Cash-flow din investitii (se insumeaza elementele de mai sus) + imprumuturi bancare + majorari de capital - plata unor dobanzi - plata dividendelor - rascumpararea unei parti a actiunilor Total 3 Cash-flow din activitatea de finantare (se insumeaza elementele de mai sus) CASH-FLOW FINAL (Cash-flow la inceputul per. + Total 1 + Total 2 + Total 3)

34

TABLOUL FLUXULUI DE TREZORERIE (TFT)

A. Numerar din activitatea de exploatare + Incasari de numerar din vanz. de bunuri, prestarea de serv. sau executia de lucrari - Plati de numerar pentru achizitii de bunuri, lucrari, servicii Total 1 (se insumeaza elementele de mai sus) B. Numerar din activitatea de investitii + Numerar destinat pentru investitii in imobilizari si incasari de numerar din vanzarea de active fixe (imobilizari) - Plati de numerar pentru achizitii de imobilizari Total 2 Numerar din activitatea de investitii (se insumeaza elem. de mai sus) C. Numerar din activitatea de finantare + Imprumuturi bancare + Majorari de capital - Plata unor dobanzi - Plata dividendelor - Rascumpararea unei parti a actiunilor Total 3 Numerar din activitatea de finantare (se insumeaza elem. de mai sus) 35 D. Cresterile / descresterile de numerar de pe parcursul perioadei (1+2+3)

Asemanari si deosebiri dintre cele doua tipuri de tablouri

desi ambele tablouri reflecta echilibrul financiar al intreprinderii, TFF prezinta o imagine de ansamblu a acestuia, in timp ce TFT arata legatura dintre fiecare operatie efectuata de intreprindere si echilibrul financiar; TFF porneste de la variatia in timp a activelor si pasivelor prin integrarea rezultatului ca o componenta a situatiei patrimoniului, in timp ce TFT pleaca de la rezultatul exercitiului prin integrarea variatiei activelor si pasivelor.

36

Bilantul functional
Bilantul functional foloseste conceptia financiara potrivit careia activul si pasivul este format din utilizari si resurse. In viziunea financiara conceptia functionala cu privire la bilant grupeaza utilizarile si resursele in stocuri de utilizari si stocuri de resurse. Aceste stocuri sunt grupate dupa o anumita logica, dupa care se studiaza legaturile sau relatiile dintre ele, atat pe verticala cat si pe orizontala.

MODEL DE BILANT FUNCTIONAL

Activ imobilizat Stocuri (+) Creante clienti (-) Datorii fata de furnizori Titluri de plasament (+) Disponibilitati Capitaluri proprii

Datorii financiare

37

38

Studiul pe orizontala al bilantului functional are in vedere acel principiu de afectare a resurselor la nevoi (utilizari) specifice. In aceasta conceptie functionala intreprinderea este vazuta ca o entitate care are ca obiectiv esential producerea de bunuri si servicii. Pentru aceasta intreprinderea exercita un ansamblu de functii economice: productie, comercializare, repartitie, investitii si finantare.

Se considera ca pentru ca o intreprindere sa se poata adapta la nevoi este necesar clasificarea operatiilor dintr-o intreprindere in patru categorii: operatii de investitii si dezinvestitii care caracterizeaza activul imobilizat; operatii de finantare, care procura intreprinderii resursele necesare functionarii si dezvoltarii sale; operatii de exploatare, care sunt legate de productie; operatii de repartitie sau de trezorerie, care se refera la distributie si incasarea veniturilor independent de ciclul de exploatare.

39

40

Bilantul functional are si el anumite principii si reguli specifice: ansamblul operatiilor efectuate de intreprindere se realizeaza pe diferite categorii: de exploatare, de finantare, de indestitii; exista si aici dubla reprezentare care presupune un aspect material, al incasarilor si platilor generate de aceste operatii. Bilantul functional grupeaza operatiile pe patru cicluri: ciclul de investitii denumit si ciclul lung sau de acumulare in care se grupeaza operatiile de cumparare si vanzare a imobilizarilor, care reprezinta mijloacele de productie ale intreprinderii. Acest ciclu incepe cu cumpararea investitiei (sau crearea ei) si se termina atunci cand aceasta este vanduta sau scoasa din functiune. Durata acestui ciclu de investitii depinde de caracteristicile tehnice ale activitatii, de progresul tehnic si de politica de investitii a intreprinderii. Acest ciclu vizeaza utilizarile stabile ale intreprinderii
41

ciclul de finantare se refera la resursele permanente ale intreprinderii, cum sunt capitalurile proprii si datoriile pe termen mediu si lung. Se cuprind atat operatiile de procurare a acestor resurse pe termen lung, cat si rambursarea creditelor pe termen mediu si lung, plata unor dobanzi, distribuirea de dividende catre actionari. ciclul de exploatare sau de productie consta in cumpararea de materii prime, stocarea lor, prelucrarea, asamblarea, transformarea, apeland la capital uman (muncitori, tehnicieni, etc) si la capital fix (masini, utilaje, etc.), apoi stocarea bunurilor produse si vanzarea si livrarea acestora catre clienti. Acest ciclu de exploatare grupeaza operatiile si activitatile care au un caracter ciclic care tin de activitatea curenta de productie si de schimb comercial.
42

Ciclul de exploatare cuprinde intregul proces sau circuit pornind de la cumparare - productie vanzare si se refera la utilizarile si resursele temporare generate de activitatea de exploatare a intreprinderii. ciclul de trezorerie grupeaza incasarile si platile in care se materializeaza celelalte operatii. Aici sunt incluse si creditele pe termen scurt obtinute de la banci si soldurile creditoare ale conturilor curente ale intreprinderii.

UTILIZARI STABILE (SOLDUL DINTRE ACHIZITII SI VANZARI)

CICLUL DE INVESTITII

RESURSE PERMANENTE (SOLDUL DINTRE PROCURARI SI RAMBURSARI)

CICLUL DE FINANTARE

CICLUL DE EXPLOATARE UTILIZARI TEMPORARE (SOLD) CICLUL DE TREZORERIE RESURSE TEMPORARE (SOLD)

43

44

Din punct de vedere structural, bilanul funcional se prezint astfel: ACTIV (UTILIZARI) I. Active stabile (aciclice) (AS) II. Active ciclice exploatrii (ACE) PASIV (RESURSE) I. Surse stabile (aciclice) (SS)

Bilantul romanesc este considerat un hibrid intre conceptia patrimoniala si cea functionala, deoarece a fost conceput si inspirat din experienta tarilor cu o contabilitate continentala (in special din sistemul francez). Din acest motiv exista mai multe asemanari intre acestea:
principiile pe care se bazeaza constructia ambelor bilanturi (continuitatii exploatarii, al costului istoric, al prudentei in evaluarea activelor si pasivelor); incadrarea activelor si pasivelor patrimoniale ca functii ale intreprinderii chiar daca ordonarea nu este la fel in ambele bilanturi.

aferente II. Surse ciclice de exploatare (SCE) afara III. Surse ciclice din exploatrii (SCAE) afara

III.

Active ciclice din exploatrii (ACAE)

IV. Trezorerie de activ (TA)

IV. Trezorerie de pasiv (TP)

45

46

Modalitati de ordonare:
conceptia patrimoniala considera ca in centrul sau trebuie sa se regaseasca patrimoniul actionarilor si atunci bilantul este construit ca sa serveasca informarii acestora si a altor terti asupra valorii activului care va permite sa se faca fata angajamentelor, ducand la urmatoarele criterii de grupare:
Activele si pasivele sunt grupate in ordinea crescatoare a lichiditatii respectiv a exigibilitatii. Se pleaca de la ideea ca echilibrul se bazeaza pe increderea care este acordata creditorilor si investitorilor, si poate fi realizat numai atunci cand intreprinderea isi poate lichida rapid activele lichide pt. a-si onora datoriile exigibile; Activele si pasivele mai sunt grupate si dupa natura acestora, al tipului de operatie caruia ii apartin, al ciclului sau functiei intreprinderii.

conceptia functionala consta in ordonarea activelor si pasivelor dupa functiunea careia ii apartin si apoi dupa natura lor. Aici nu se va tine seama decat ca ultim criteriu gradul de lichiditate si exigibilitate. Asfel ca bilantul contabil nu satisface integral cerintele analizei financiare. Din aceste motive analiza financiara reprelucreaza bilantul contabil:
elimina incidentele imperativelor juridice, ale aplicarii legislatiei fiscale, anumite principii si reguli de inregistrare contabila care impiedica reflectarea situatiei economice si financiare reale a intreprinderii; aplica principiul adecvarii resurselor la nevoi; urmareste matura elementelor de activ si pasiv si nu lichiditatea si exigibilitatea; urmareste aspectul de resursa de finantare a pasivelor si nu elemente rectificative ale unor active.
48

47

BILANTUL CONTABIL ACTIV I. ACTIVE IMOBILIZATE Imobilizari necorporale si imobilizari corporale (valori nete) Imobilizari financiare la cost de achizitie indiferent de varsamintele efectuate (valori brute Stocuri (valori nete) Creante, din care clienti Disponibilitati banesti si plasamente

BILANTUL FUNCTIONAL ACTIV UTILIZARI STABILE Imobilizari (inclusiv imobilizari in leasing si avansuri acordate furnizorilor de imobilizari) (valori brute) + Cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii (valori brute) + Prime de rambursare a obligatiunilor Stocuri (valori brute) - TVA neexigibila aferenta pretului de vanzare al marfurilor Clienti Alte creante de exploatare + Cheltuieli inregistrate in avans ce apartin exploatarii + Efecte scontate nescadente

BILANTUL CONTABIL PASIV I. CAPITALURI PROPRII FUNCTIA DE INVESTITII II. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Capitaluri proprii

BILANTUL FUNCTIONAL PASIV Resurse proprii din care: + Amortizare leasing + Amortizari (inclusiv obiecte de inventar) + Provizioane reglementate nete de impozit + Provizioane pentru depreciere - Diferente din reevaluare - Decontari cu asociatii privind capitalul Datorii financiare pe termen mediu si lung - Dobanzi aferente datoriilor + Provizioane pentru riscuri + Impozit amanat la plata pentru provizioane reglementate + Conturi curente ale asociatilor + Datorii financiare leasing Datorii de exploatare + Provizioane pentru cheltuieli + Venituri de exploatare inregistrate in avans RESURSE STABILE

FUNCTIA FINANCIARA FUNCTIA DE EXPLOATARE SI IN AFARA EXPLOATARII

II. ACTIVE CIRCULANTE

FUNCTIA DE EXPLOATARE SI IN AFARA EXPLOATARII

RESURSE DE EXPLOATARE

NEVOI DE EXPLOATARE NEVOI IN AFARA TREZORERIE EXPLOATARII ACTIVA

RESURSE IN TREZORERIE PASIVA AFARA EXPLOATARI I

III. DATORII

Datorii

III. ACTIVE DE REGULARIZARE

Cheltuieli inregistrate in avans Cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii Diferente de conversie

Creante in afara exploatarii + Cheltuieli inregistrate in avans in afara exploatarii (eventual valori mobiliare de plasament)

IV. PASIVE DE REGULARIZARE

Venituri inregistrate in avans Diferente de conversie

IV. PRIME DE RAMBURSARE A OBLIGATIUNILOR

Prime privind rambursarea obligatiunilor

Disponibilitati banesti + Casa (eventual titluri de plasament) Diferente de conversie-activ

Resurse de trezorerie + Credite aferente efectelor nescadente + Dobanzi aferente creditelor pe termen scurt, mediu si lung + Varsaminte de efectuat pentru titluri de plasament + Conturi curente ale asociatilor - Diferente de conversie-pasiv

TREZORERIE

49

TREZORERIE

50

ANALIZA BILANTULUI FUNCTIONAL

ANALIZA ORIZONTALA = consta in stabilirea unei legaturi dintre resurse si nevoi. Prin aceasta analiza se obtin 3 mari subansambluri care exista intr-o intreprindere: fondul de rulment nevoia de fond de rulment trezoreria iar apoi se studiaza relatiile dintre ele. Prin aceasta analiza se urmareste echilibrul financiar de la sfarsitul exercitiului, echilibrul financiar permanent intre resurse si utilizari stabile, echilibrul ciclic intre utilizarile destinate exploatarii curente si resursele degajate de aceasta exploatare.
51

Fondul de rulment (FR) este partea din capitalul permanent (propriu si strain) destinat i utilizat pentru finanarea activitii curente de exploatare. FR = Resurse stabile Utilizari stabile = (Capitaluri proprii + Imprumuturi pe termen mediu si lung) Active imobilizate Daca resursele stabile depasesc utilizarile stabile fond de rulment pozitiv care reprezinta excedent de fond de rulment; Acesta permite acoperirea imobilizarilor din resurse stabile si ofera posibilitatea de acoperire a unei parti din ciclul de exploatare.

52

Este important sa se dimensioneze aceasta parte deoarece resursele neutilizate pot duce la costuri care sa diminueze performantele financiare.

Activitatea unei intreprinderi presupune nu numai finantarea utilizarilor stabile (imobilizarilor) ci si acoperirea unor nevoi imediate de tipul: materiilor prime, obiecte de inventar sau alte stocuri pe care in prima faza le depoziteaza urmand ca ulterior sa le consume in procesul de productie sau sa le vanda. Aceste fluxuri de natura materiala pot fi insotite imediat sau dupa un interval de timp de fluxuri monetare (incasari si plati). Decalajul dintre ele, precum si dintre incasarile si platile efective generate de acestea trebuie acoperite din diverse surse. In analiza functionala se urmaresc in primul rand veniturile si cheltuielile si apoi incasarile si platile. Nevoile si resursele de exploatare sau din afara exploatarii fluctueaza de la o perioada la alta, de la un moment la altul si pot fi chir diferite ca marime. Nevoia de fond de rulment (NFR) este un element de activ i reprezint activele circulante care trebuie s fie finanate din fondul de rulment. NFR = Nevoi de exploatare si in afara exploatarii Resurse din exploatare si in afara exploatarii

Daca resursele stabile sunt mai mici decat utilizarile stabile fond de rulment negativ, adica resurse insuficiente care la prima vedere ar putea indica un risc de insolvabilitate al intreprinderii. Aceasta presupune necesitatea de imprumut sau de descoperire de noi surse de finantare.

53

54

Excedentul de fond de rulment = Resurse de exploatare si in afara exploatarii Utilizari de exploatare si in afara exploatarii Trezoreria net este partea din fondul de rulment care depete nevoia de fond de rulment i reprezint activele circulante lichide care staioneaz ntre dou rotaii.

Trezorerie este considerata un sold al incasarilor si platilor complete petrecute in realitate (trezoreria activa). In bilantul functional trezoreria apare ca si un sold rezultat in urma compararilor utilizarilor lichide cu resursele lichide (trezoreria pasiva). Diferenta dintre trezoreria activa si cea pasiva poarta numele de trezoreria neta.

TN = FR-NFR

Trezoreria cuprinde deci bunuri care nu sunt stabile sau care nu fac parte din bunurile circulante si finantarile care nu sunt stabile sau care nu rezulta in mod natural din ciclul de exploatare.
55 56

Concluzii ale analizei orizontale functional

a bilantului

Caracteristici ale F.R.:

FR serveste impreuna cu creditul-furnizor si creditele bancare pe termen scurt, la finantarea activelor circulante; Acesta exprima conditiile de echilibru financiar pe termen scurt care rezulta prin confruntarea dintre lichiditatea activelor pe termen scurt si exigibilitatea pasivelor pe termen scurt. FR calculat la o anumita data reprezinta excedentul activelor cu lichiditate mai mica de un an asupra pasivelor cu exigibilitate mai mica de un an; FR este un mijloc de finantare si un indicator de lichiditate.

In centrul analizei sta activitatea de productie, respectiv nevoia de fond de rulment; Aceasta analiza urmareste cum poate fi acoperita nevoia de fond de rulment, creand urmatoarele corelatii: Activ circulant Pasiv circulant = Capitaluri proprii + Imprumuturi pe termen mediu si lung - Imobilizari

57

58

Dimensionarea fondului de rulment

Fond de rulment brut = ansamblul elementelor de activ susceptibile de a fi transformate in bani, intr-un termen mai mic de 1 an, adica sa se reinnoiasca (sa efectueze o rotatie pe an). Fond de rulment net = partea din capitalul permanent ce poate fi utilizata pentru finantarea activelor circulante, adica excedentul activelor cu lichiditati mai mici de un an asupra pasivelor cu exigibilitati mai mici de un an sau excedentul capitalului permanent asupra activelor imobilizate. Fondul de rulment propriu = excedentul capitalului propriu asupra activelor imobilizate. Fondul de rulment strain = diferenta dintre fondul de rulment net si fondul de rulment propriu, adica datoriile la termen.
59

ANALIZA VERTICALA FUNCTIONAL

BILANTULUI

Analiza verticala are drept scop studierea structurii utilizarilor efectiv realizate si a resurselor care au finantat aceste utilizari. A) Indicatorii structurii activului (utilizarilor) se exprima in procent din total activ si reflecta ponderea imobilizarilor saua activelor circulante utilizate de catre intreprindere. Se cunosc urmatorii indicatori: 1. Raportul dintre activele fixe si total activ (%) se foloseste in comparatii cu normele interne si externe sau factorial pentru aprecierea evolutiei imobilizarilor corporale, necorporale sau financiare in totalul activelor.
60

2. Raportul dintre activele circulante si total activ (%) - se foloseste pentru a analiza si pune in evidenta modificarile care au intervenit, evolutia stocurilor, care ulterior trebuie corelata cu cresterea volumului de productie sau cu cresterea disponibilitatilor. Acest indicator poate reflecta posibilitatile de plata a datoriilor intreprinderii. B) Indicatori ai structurii pasivului (resurselor) sunt folositi pentru a evidentia ponderea diferitelor elemente de pasiv si permit aprecierea originii resurselor intreprinderii. Daca in prima grupa se reflecta structura mijloacelor de productie ale intreprinderii, cea de-a doua grupa reflecta structura financiara a acesteia. Acesti indicatori pot fi: 1. Independenta financiara (%) care se determina ca raport intre capitalurile proprii si total pasiv (numita si solvabilitate patrimoniala).
61

Cresterea valorii acestui indicator indica o mai mare independenta financiara a intreprinderii. Marimea optima a acestui indicator este de 50%, care este apreciata de bancile care analizeaza indicatori financiari atunci cand acorda credite. 2. Contributia creditelor la formarea resurselor totale (denumita si rata globala de indatorare) (%) se determina prin raportarea valorii creditelor la total pasiv. 3. Participarea actionarilor la acoperirea cu surse proprii a activelor proprii (%) se determina ca raport intre capitalul social si capitalurile proprii. Acest indicator arata ponderea resurselor proprii externe, aduse de catre actionari sau asociati in totalul resurselor proprii.

62

4. Rata de indatorare (%) este determinata prin raportarea datoriilor financiare inclusiv cele de la grup si asociati cu capitalurile proprii. Acest indicator exprima: - capacitatea intreprinderii de a rezista la socurile externe care ii pot provoca pierderi; - gradul de dependenta fata de imprumutatorii de fonduri care, conjugata cu costul capitalurilor imprumutate, are o influenta directa asupra rentabilitatii financiare prin intermediul efectului de levier.

EVALUAREA PRIN COMPARATIE

Evaluarea prin comparatie se bazeaza pe obtinerea valorii de piata prin analiza tranzactiilor cu firme similare si relevante, prin compararea cu firma evaluata si obtinerea astfel a unei estimari a valorii firmei prin utilizarea unor chei de conversie (multiplicatori). Comparatia de piata utilizeaza principiul substitutiei. Acest principiu consta in evaluarea unei firme prin intermediul alteia care nu trebuie sa fie identica ci doar similara si relevanta. Similar = firma sa fie de aceasi natura, comparandu-se elementele sale atat cantitativ cat si calitativ. Relevant = firma sa corespunda dorintelor si asteptarilor cumparatorului potential, si sa cuprinda informatii cu privire la: gradul de risc preluat prin realizarea unei investitii in acea firma; lichiditatea investitiei; performantele probabile ale firmei.

63

64

Comparatia se realizeaza de un evaluator care are sarcina de a compara firma in discutie cu firme similare, tinand cont de eventuale participatii si actiuni care au fost vandute pe piata.

Elemente posibile de comparatie: dimensiunea firmei; data tranzactiilor (trebuie sa fie recente); conditiile de vanzare (eventuale motive, cauze, explicatii, etc.); valoarea stabilita (pretul care trebuie sa fie exprimat in unitati monetare); cantitatea sau partea supusa vanzarii (raportul pret/cantitate care determina dimensiunea unui pachet de actiuni: minoritar, majoritar, etc.); tipul tranzactiei.
66

Pretul de tranzactionare este analizat prin intermediul unor elemente sau unitati de comparatie care in unele situatii sunt ajustate in conformitate cu deosebirile care se constata. Elementele de comparatie sunt acele caracteristici ale firmei sau/si afacerii evaluate care sunt identificabile si care pot face diferenta dintre o firma si alta firma.
65

Ratele de valoare sau de evaluare sunt elemente de comparatie care iau forma unor rapoarte sau indicatori intre preturile de tranzactionare si indicatorii financiari, respectiv: profit, cifra de afaceri, activul net contabil, etc. Aceste rate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa furnizeze informatii pertinente si de substanta cu privire la valoarea firmei; sa permita un mod de calcul exact si uniform; daca se folosesc rate medii atunci acestea trebuie sa fie calculate luand in considerare perioade adecvate de timp si de asemenea trebuie sa corespunda cu tipul de intreprindere; sa se foloseasca in calcule date/informatii care sa fie valabile la data evaluarii; datele sa fie supuse corectiilor si ajustarilor pentru a se putea compara (sunt influentate de timp, schimbari in mediul economic, etc).
67

Abordarea prin comparatie poate fi folosita numai atunci cand sunt disponibile suficiente informatii de piata iar acestea nu sunt supuse modificarilor sau schimbarilor rapide. In cazul in care piata are un grad mare de fluctuatie acest tip de abordare este supusa unor limite si poate sa nu fie convingatoare necesitand folosirea si a altor elemente suplimentare. Sursele de informatii care sunt folosite pentru acest tip de abordare sunt: - pietele financiare de valori mobiliare unde se tranzactioneaza participatii pentru intreprinderi similare; - piata propriu-zisa in care sunt cumparate intreprinderi in totalitate; - eventuale alte tranzactii anterioare efectuate de firma care este supusa evaluarii. 68

Metoda comparatiei poate fi folosita atunci cand exista o piata activa care dispune de suficiente tranzactii sau exista informatii private care pot fi confirmate de diverse surse independente. Evaluarea prin comparatie poate fi folosita cu succes atunci cand exista o baza de comparatie care sa respecte criteriile de similaritate si comparatie prevazute in standardele de evaluare, care sunt: domeniul de activitate = presupune incadrarea firmei in acelasi domeniu de acitivitate pentru ca evaluarea sa se faca in aceleasi conditii de piata (aceleasi variabile economice: de aprovizionare, de desfacere, etc); caracteristicile cantitative = presupune folosirea de informatii de la firme cu dimensiuni similare care sa permita comparatia (volumul activelor, cifra de afaceri, numar de salariati); caracteristicile calitative = presupune existenta acelorasi parametrii calitativi (tehnici, economici, financiari, etc.) care sa poata fi folositi prin comparatie cu firma evaluata. 69

Pentru a realiza o evaluare corecta evaluatorul are nevoie de mai multe informatii care trebuie obtinute de la firma care trebuie evaluata, respectiv: denumirea firmei; ramura si subramura de activitate; structura actionariatului; dimensiunea firmei; informatii de natura economica care trebuie preluate din bilant.
70

Metoda comparatiei cu tranzactii de pachete minoritare (actiuni la firme cotate)

Aceasta metoda se bazeaza pe tranzactiile realizate pe proprietati similare ofera o evidenta empirica asupra valorii intreprinderi evaluate. Avantajul este dat de rentabilitatea, riscul si rata de crestere a sectorului care se considera ca influenteaza toate firmele din ramura. Plecand de la aceasta se considera ca participantii pe piata financiara care tranzactioneaza pachete de actiuni sunt influentati de caracteristicile mai sus mentionate.
71

Metoda comparatiei cu tranzactii de pachete minoritare (actiuni la firme cotate)

Criterii folosite pentru a selecta firme comparabile sunt: domeniul de activitate; piata pe care firma opereaza (tara, regiunea, zona geografica); produsele oferite de firma pe piata; dimensiunea firmei; performantele istorice inregistrate.
72

Metoda comparatiei cu tranzactii de pachete minoritare (actiuni la firme cotate)

Procedura de selectie presupune parcurgerea urmatorilor pasi: definirea criteriilor de selectare; definirea populatiei care va fi supusa selectiei; alegerea firmelor care indeplinesc criteriile stabilite;

Metoda comparatiei cu tranzactii de pachete minoritare (actiuni la firme cotate)

Multiplicatorii care actionarilor sunt: sunt utilizati in estimarea capitalului

Pretul unei actiuni raportat la profitul net pe actiune (PER) = este cel mai utilizat indicator;
Pretul unei actiuni raportat la cash-flow brut pe actiune; Pretul unei actiuni raportat la profitul brut pe actiune = folosit atunci cand apar niveluri ridicate ale impozitarii; Pretul unei actiuni raportat la cifra de afaceri pe actiune = folosit de la firmele care au numerosi clienti (cele de servicii); Pretul unei actiuni raportat la activul net contabil = folosit atunci cand activele au fost evaluate, ele avand valori actualizate cu pretul pietei.

73

74

Metoda comparatiei cu tranzactii de pachete minoritare (actiuni la firme cotate)

Multiplicatorii utilizati in estimarea valorii capitalului investit au in vedere ca numitorul relatiei sa cuprinda venitul disponibil pentru furnizorii de capital, iar numaratorul trebuie sa includa valoarea de piata a capitalului investit.

Metoda comparatiei cu tranzactii de pachete minoritare (actiuni la firme cotate)

Informatiile care se folosesc in evaluare trebuie sa fie cat apropiate datei pt. care aceasta se efectueaza (sa fie actuale). Pentru ca aceste date sa fie comparabile se impune ca acestea sa fie luate ca o medie a cel putin 12 luni. In cazul in care datele sunt mai vechie este necesara actualizarea acestor date folosind diversi indici de actualizare (de obicei indici de inflatie sau se transpun datele in valuta dupa care se recalculeaza la cursul valutar actual).

75

76

Metoda comparatiei cu tranzactii de pachete minoritare (actiuni la firme cotate)

Un element important la aceasta metoda este necesitatea de folosire a ajustarilor care presupune eliminarea elementelor care sunt supuse influentei unor evenimente extraordinare (care nu au un caracter continu ci doar intamplator). Selectarea multiplicatorilor si a nivelului acestora este important deoarece acestia pot influenta calitatea evaluarii. In functie de experienta evaluatorului acesta selectare va tine de cont de necesitatea/ scopul evaluarii urmarindu-se adecvarea si relevanta informatiilor.
77

Metoda comparatiei cu vanzari de firme necotate (piata de achizitii si fuziuni)

Aceasta metoda foloseste ca baza de comparatie tranzactiile cu intreprinderi in ansamblul lor, respectiv cu un ansamblu de tranzactii de pachete majoritare. Caracteristic acestei metode sunt conditiile in care se realizeaza aceaste tranzactii, care trebuie sa permita identificarea firmelor care pot fi folosite in procesul de comparatie.

78

V mulumesc pentru atenie!

79