METODOLOGIA DE REALIZARE A PROIECTELOR CANDIDATE LA FINANTAREA EUROPEANA

1. CADRUL DE REGLEMENTARE....................................................................................................1 Lista de reglementari..........................................................................................................................1 2. STUDIUL DE FEZABILITATE.......................................................................................................3 2.1 Necesitatea studiilor de fezabilitate.............................................................................................4 2.2 Tipologia proiectelor....................................................................................................................4 2.3 Studiul de prefezabilitate..............................................................................................................5 3. ANALIZA COST- BENEFICIU.....................................................................................................12 3.1 Elementele metodologice ale ACB ...............................................................................................13 3.2. Analiza financiar.........................................................................................................................15 3.2.1 Principalele etape ale analizei financiare................................................................................16 3.2.2 Indicatorii de performan financiar .....................................................................................19 3.2.3 Determinarea surselor de finantare.........................................................................................24 3.2.4 Viabilitatea financiara a proiectului........................................................................................24 3.2.5 Determinarea cofinantarii........................................................................................................24 3.3 Analiza economica.........................................................................................................................26 3.3.1 Bazele metodologice ale analizei economice..........................................................................26 3.3.2 Factori de conversie................................................................................................................27 3.3.3 Coreciile fiscale......................................................................................................................29 3.3.4 Monetizarea externalitatilor....................................................................................................29 3.3.5 Rata de actualizare..................................................................................................................30 3.3.6 Indicatorii de performan economic ...................................................................................30 3.4 Risc si senzitivitate.........................................................................................................................31 3.4.1 Analiza de senzitivitate...........................................................................................................31 3.4.2 Analiza de risc.........................................................................................................................32

1. CADRUL DE REGLEMENTARE Lista de reglementari * Guvernul Romaniei (2008a) 9 ianuarie 2008 - Hotrarea Guvernului nr. 28 privind aprobarea coninutului-cadru al documentaiei tehnico-economice aferente investiiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiii si lucrri de intervenii. * Guvernul Romaniei (2008b) 2 iulie 2008 - Instruciuni de aplicare a H. G. nr. 28/2008, Anexa nr. 2 referitoare la principiile metodologice privind realizarea analizei cost-beneficiu.

CE (Comisia European) (2006) 08/2006 - Documentul de lucru nr. 4, Direcia General Politic Regional, Noua perioad de programare 2007-2013 : Orientri privind metodologia de realizare a analizei costuri-beneficii. CE (Comisia European) (2008) 16/06/2008 - Ghidul pentru analiza costuri-beneficii a proiectelor de investiii. Fonduri structurale, fonduri de coeziune, instrumente de pre-aderare, Direcia General Politic Regional, Raport final al TRT Trasporti e Territorio i CSIL Centre for Industrial Studies, - limba engleza / limba romana. MEF (Ministerul Economiei i Finanelor) (2008) - Ghid naional pentru analiza cost beneficiu a proiectelor finanate din instrumentele structurale (proiect), Ediia [1], Revizia [5], Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, cu sprijinul consultanilor JASPERS i in consultare cu Autoritile de Management relevante i Direcia General Politica Regional a Comisiei Europene.

Comentarii la H.G. nr. 28/09.01.2008 i Instruciunile de aplicare : * Una din inadvertenele de substan din cuprinsul acestor documente se refer la analiza opiunilor:

La punctul descrierea investiiei se cere prezentarea scenariilor tehnico-economice plus scenariul recomandat de ctre elaborator dar, in acelai timp, in cadrul seciunii analiza cost-beneficiu , se solicit analiza opiunilor. Este, in cel mai bun caz, o dublare parial a aceleai solicitri de analiz. Instruciunile incearc s evite aceast suprapunere, ins fr succes. Se menioneaz, cu titlu ce pare obligatoriu, luarea in calcul a minim trei opiuni (varianta zero, varianta maxim, varianta medie) - cerin imposibil de indeplinit in cazul unor proiecte (varianta zero este, uneori, obligatoriu de inlocuit cu varianta minim) sau inutil de indeplinit in cazul altor proiecte (este un exerciiu lipsit de seriozitate acela de a determina ce inseamna maxim si mediu, dat fiind relativitatea acestor termeni). Instruciunile pun accentul, in privina elaborrii unei liste scurte de opiuni, pe metodologia celui mai sczut cost. Aceast metoda nu este, aproape niciodat, un criteriu serios de analiz sau de decizie. A se vedea punctul prezentat in cadrul seciunii privind analiza cost-beneficiu O alt inadverten de substan se refer la instruciunile legate de analiza de risc:

Instruciunile dispun, fr nuanare, ca analiza de risc s constea in estimarea distribuiei de probabilitate. O astfel de prevedere denot lipsa de familiaritate cu analiza de risc. Analiza de risc cuprinde, in mod practic, multe alte modaliti de estimare si testare a riscurilor. Mai mult, in multe cazuri, nu exist serii de date pentru condiiile specifice ale proiectului, pe baza crora s se estimeze o distribuie de probabilitate. Mai multe pe aceast tem in seciunea referitoare la risc si senzitivitate.

Altfel, structura studiului de fezabilitate propus este, in foarte mare masur, similar structurii ideatice a unui document similar solicitat de un decident comunitar sau din alte state membre. In realitate, structura logic a unui studiu de fezabilitate deriv din structura unui plan de afaceri. In mod natural, autoritile publice ar trebui s fie la fel de diligente cu alocarea banului public precum sunt cei din sectorul privat cu banii proprii. Evident, pentru proiecte romaneti, trebuie aplicat legislaia romaneasc. Pe de alt parte, trebuie menionat c aceste dou documente sunt foarte departe de a fi exhaustive in ceea ce privete descrierea metodologiei analizei cost-beneficiu. In cazurile in care exist trimiteri, in ghidurile solicitantului, la aceste prevederi legale, ele sunt insoite, cel mai adesea de: (a) referiri la Documentul de lucru nr. 4 al CE i Ghidul ACB publicat sub egida CE i/sau (b) precizri metodologice suplimentare in anexele ghidului respectiv. Pentru conformitate, trebuie precizat clar c nu trebuie s existe diferene metodologice intre diversele documente aplicabile, deoarece metoda de calcul a analizei cost-beneficiu este una singur, derivat din metoda fluxurilor de numerar actualizate (DCF) din sectorul privat. Mai multe pe aceast tem in seciunea analiza financiar.

Comentariu la Documentul de lucru nr. 4 al CE: * Spre deosebire de legislaia romaneasc (H.G. 28 si instruciuni), Documentul nr. 4 al CE nu cuprinde inadvertene de ordin metodologic. Toate aspectele eronate din legislaia romaneasc menionate anterior sunt menionate correct in Documentul de lucru nr. 4. Observaie: documentul nr. 4 nu reprezint un ghid in sine. Este un document de intindere redus, care doar stabilete principii de baz i clarific cele mai importante confuzii care se pot face. Pentru detalierea metodologiei de calcul, trebuie s consultai un ghid pentru analiza cost-beneficiu.

Comentariu la Ghidul ACB sub *

egida Comisiei Europene:

Ghidul nu are un character obligatoriu, ci unul orientativ (a fost elaborat de un grup de experi independeni, prin finanarea CE). Oricum, coninutul su este corect (este dificil s fie altfel, dac documentul este elaborat cu professionalism, avand in vedere c tehnica de calcul a indicatorilor ACB este una i numai una corect). Atenie, ins: ghidul respectiv nu este exhaustiv - nu poate fi exhaustiv i nici nu ii propune acest lucru. Ghidul nu urmrete altceva decat s explice metodologia de calcul i s ofere exemple ilustrative de analiz economic din cateva sectoare de activitate (indeobte cele care genereaz proiecte majore). Datorit naturii sui generis a analizei economice, nu exist niciun ghid exhaustiv pe aceast tem, ci numai incercri de a oferi o metodologie de aplicat de la caz la caz. Mai multe pe aceast tem in seciunea referitoare la analiza economica. Traducerea acesui ghid in limba roman, a fost fcut, cel puin pe alocuri, cu o aparent nesiguran in privin terminologiei de specialitate !!!

Comentariu la proiectul de Ghid naional ACB: * * In varianta disponibil acum, documentul este o incercare de aducere la un numitor comun a prevederilor naionale i comunitare. Proiectul de document nu este o alternativ serioas la documentele de mai sus, din urmtoarele motive:

Inadevertenele din H.G. nr. 28/2008 sunt reluate, nu corectate. In plus, documentul are o intindere redus, care nu ii permite s detalieze multe din metodologiile de calcul necesare. Pe ansamblu, documentul, in varianta de proiect, respectiv, nu merit atenie.

Seriozitatea cu care a fost elaborat documentul este pus sub semnul intrebrii, avand in vedere c documentul nu pare a fi mai mult decat o traducere a Documentului nr. 4 al CE, numeroase cu preluari din Ghidul ACB al CE (acestea din urm nici mcar traduse in limba roman). HG 28 2008 Instructiuni HG 28 2008 Doc de lucru nr 4 CE Ghid ACB CE en Ghid ACB CE ro Ghid ACB RO proiect

2. STUDIUL DE FEZABILITATE Studiul de fezabilitate reprezint, in fapt, transpunerea in limbaj administrativ a noiunii de plan de afaceri din domeniul privat. Scopul principal al studiului de fezabilitate este de a oferi informaiile necesare proprietarului proiectului, precum si eventualilor teri finanatori ai acestuia, in vederea lurii unei decizii privind finanarea proiectului (decizie pozitiv sau negativ, dimensionarea i ealonarea finanrii).

Structura studiului de fezabilitate este centrat in jurul analizei cost-beneficiu. In realitate, studiu de fezabilitate i analiz cost-beneficiu sunt dou noiuni care se suprapun in foarte mare msura, pan la a coincide, in funcie de definiia convenit. Din raiuni de limitare a costurilor cu realizare a documentaiei tehnico-economice pentru proiecte, studiul de fezabilitate poate fi precedat de un studiu de prefezabilitate. Acesta din urm conine un numr limitat de informaii, menite a ajuta la evaluarea utilitii angajrii de costuri suplimentare implicate de realizarea unui studiu de fezabilitate complet. Seciunile studiului de fezabilitate care o preced pe cea dedicat analizei cost-beneficiu au scopul a furniza variabilele de calcul pentru analiza cost-beneficiu. De pild, analiza cererii din cadrul capitolului necesitatea i oportunitatea investiiei furnizeaz baza de calcul pentru veniturile financiare ale proiectului i unele externaliti din cadrul analizei economice; capitolul costurile estimative ale investiiei furnizeaza informaii pentru determinarea celei mai importante componente ale costurilor de investiiei (a se vedea capitolul CONTINUTUL CADRU AL STUDIULUI DE FEZABILITATE al acestei seciuni).

2.1 Necesitatea studiilor de fezabilitate Inainte de a angaja costuri semnificative in direcia elaborrii de studii tehnice sau in executarea de lucrri, trebuie s se rspund la urmtoarele intrebri: Este proiectul realmente necesar? Care sunt obiectivele proiectului? Proiectul este de aa natur incat s duc la indeplinirea obiectivelor? Proiectul este fezabil (technologie, legislaie i alte reglementri aplicabile, orizont de timp, proiecte concurente sau complementare, resurse materiale i umane)? Proiectul este viabil (durabil in viitor, din perspectiv operaionala i financiar, pe intreaga durat a funcionrii sale)?

Rolul studiul de fezabilitate este, in esenta, sa raspunda la aceste intrebari. Probabil c ai intalnit urmtorii termeni: studiu de prefezabilitate (terminologie romaneasc); studiu de fezabilitate (terminologie romaneasc i comunitar); evaluare de proiect (project appraisal) sau analiz cost-beneficiu (terminologie comunitar).

Din punct de vedere al coninutului, toate documentele de mai sus sunt, in mare msur, identice. Conform legislaiei romaneti, analiza cost-beneficiu este o parte integrant a studiului de fezabilitate, iar studiul de prefezabilitate reprezint o analiz a variantelor de proiect disponibile. Ceea ce se definete ca studiu de fezabilitate sau analiza cost-beneficiu la nivel comunitar include, de fapt, in acelai document, urmtoarele elemente din legislaia romaneasc: studiul de prefezabilitate, studiul de fezabilitate i analiza cost-beneficiu.

2.2 Tipologia proiectelor Conform normelor aplicabile, un proiect se poate defini ca o operaiune ce cuprinde o serie de lucrri, activiti sau servicii menite s indeplineasc o sarcin indivizibil de natur economic sau tehnic precis, care are obiective bine identificate.

In multe situatii intalnite in practica, autoritatile responsabile de absorbirea fondurilor europene privesc in mod diferit proiectele care fac obiectul cererilor de cofinantare. Definirea proiectului include i clasificarea acestuia sau nu, dup caz, drept proiect major: dac proiectul are o valoare mai mare de 50 milioane euro, cu excepia proiectelor de mediu; dac proiectul are o valoare mai mare de 25 milioane euro, in cazul proiectelor de mediu.

Stabilirea costului total al unei investiii in vederea calificrii proiectului drept proiect major (Art.39 Regulamentul CE 1083/2006) include toate costurile impuse de proiect, de la planificare la supervizare i trebuie s includ i TVA aferent acestor costuri. Caracteristica analitic a proiectelor majore este aceea c, fr excepie, pentru acestea trebuie efectuat i analiza economic. Aprobarea unei eventuale finanri pentru proiecte majore din fonduri structurale se realizeaz de Autoritatea de Management romaneasc, ins pe baza unei decizii in acest sens a Comisiei Europene, conform art.39-41 din Regulamentul general 1083/2006. Lasand in afara discutiei de fata proiectele majore, spre care ne indreptam cu prioritate atentia, dar pentru care obtinerea acceptului de cofinantare este extrem de dificila (fara a depinde de acuratetea metodologiei aplicate de solicitant ), sa vedem ce alte tipuri de proiecte putem sa finantam. a) Etapele de executie a unui proiect nefinantat din fonduri europene pot deveni un proiect finantat din surse comunitare in anumite conditii, cum ar fi, spre exemplu, ca faza respectiv s fie independent, din punct de vedere tehnic i funcional at de restul proiectului i s indeplineasc singur obiectivele pentru care e propus. b) Proiectele cu incepere devansata fata de deschiderea finantarii se supun conditiilor de incepere a lucrarilor, stabilite prin directiva nr. 4. Ghidurile solicitantului precizeaz c finanarea nerambursabil pentru investiii se acord numai pentru proiectele incepute dup ce beneficiarul a semnat contractul de finanare. Pentru clarificare, un proiect finalizat, deja funcional, care este retehnologizat, este in mod evident eligibil. Dar un proiect inceput i neterminat (adic, din orice motiv, nefuncional), este in mod la fel de evident neeligibil (ex. un proiect neterminat, din lips de finanare, dar care este recomandat ca retehnologizare nu este acceptat). c) Proiectele distribuite din punct de vedere teritorial pot fi acceptate, in pofida unor confuzii destul de larg rspandite (i la fel de inexplicabile). Criteriul de unitate a proiectului (directiva 4) se refer la unitatea funcional, nu neaprat la activiti desfurate exclusiv in aceeai cldire/complex sau pe aceeai parcela de teren. Pot exista nenumrate situaii in care nu toate elementele unui proiect funcional unitar se gsesc in acelai perimetru constructiv sau de teren.

2.3 Studiul de prefezabilitate Coninutul studiului de prefezabilitate const in urmtoarele elemente (a se vedea Structura SPF) este menionat in Anexa 1 a H.G. nr. 28/2008. OBSERVATIE: structura poate varia in anumite privine, in funcie de reglementrile specifice aplicabile, care trebuie verificate inainte de elaborarea studiului. Conform cadrului normativ in vigoare, structura SPF este urmatoarea: * * * date generale; necesitatea i oportunitatea investiiei; scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiii pot fi atinse;

* * * *

date privind amplasamentul i terenul pe care urmeaz s se amplaseze obiectivul de investiie; costul estimativ al investiiei; avize i acorduri de principiu; piese desenate.

Prezentm, in continuare, datele necesare fiecrui capitol, cu comentariile noastre pentru fiecare dintre acestea. Date generale: * Date necesare: * denumirea obiectivului de investiii, amplasamentul (judeul, localitatea, strada, numrul), titularul investiiei, beneficiarul investiiei, elaboratorul studiului. * Comentarii: * * * datele solicitate sunt simplu de identificat; titularul investiiei = proprietarul final al investitiei / entitatea care controleaz, in ultima instan, proiectul (ex. Consiliul Judeean); beneficiarul investiiei = entitatea care administreaz proiectul (ex. Regie autonom sub controlul Consiliului Judeean).

Necesitatea investiiei: * Date necesare: * * * * * * scurt prezentare privind situaia existent, din care s rezulte necesitatea investiiei; tabele, hri, grafice, plane desenate, fotografii etc., care s expliciteze situaia existent i necesitatea investiiei; deficienele majore ale situaiei actuale privind necesarul de dezvoltare a zonei; prognoze pe termen mediu i lung. prezentarea situaiei existente se traduce, conform Documentului de lucru nr. 4 al CE, prin: contextul socio-economic, proiecii macroeconomice (care furnizeaz date importante pentru proieciile financiare i ajustrile de calcul economic pentru ACB - evoluia cursului de schimb, a salariilor, gradul de ocupare, creterea PIB etc.); cererea potenial (este definitorie pentru calculele ACB in integralitatea lor - a se vedea seciunile relevante din cadrul acestui site); analiza cererii trebuie s determine cererea marginal pentru capacitatea suplimentar generat de proiectul propus;

Comentarii:

* * * *

pentru a putea analiza de o manier pertinent i relevant situaia existent, este necesar a se defini aria geografic de impact a proiectului (aria de acoperire); analiza situaiei existente va furniza datele de baz pentru prognoza cererii poteniale; cu alte cuvinte, inainte de orice, trebuie s se demonstreze c exist o nevoie clar pentru proiect; trebuie acordat atenie deosebit ca argumentele s fie cuantificabile i cuantificate;

* analiza cererii: acesta este cel mai important element de analiz inaintea analizei costbeneficiu propriu-zise (trebuie alocat un buget de timp si efort semnificativ pentru acest punct, care este aplicabil pentru orice fel de proiect, inclusiv pentru servicii publice). Oportunitatea investiiei: * Date necesare:

* * * *

incadrarea obiectivului in politicile de investiii generale, sectoriale sau regionale; actele legislative care reglementeaz domeniul investiiei, dup caz; acorduri internaionale ale statului care oblig partea roman la realizarea investiiei, dup caz. foarte important: acest punct demonstreaz sinergia cu restul programului de investiii; trebuie avut in vedere i interdependen, concuren); corelarea temporal cu alte proiecte (suprapunere,

Comentarii: * *

* reglementrile in vigoare pot ajuta proiectul sau pot, dimpotriv, s reprezinte obstacole uneori insurmontabile in calea sa; * ancorarea necesitii proiectului de obiective concrete ale diverselor programme, strategii, acorduri guvernamentale crete semnificativ ansele studiului de a primi o evaluare favorabil la acest capitol (din pcate, numrul acestora abund - cu cat se implementeaz mai puin, cu atat se scriu mai multe programe i strategii - dar acest fapt faciliteaza ancorarea in discuie). Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiii pot fi atinse: * Date necesare: * * * * * scenarii propuse (minimum dou); scenariul recomandat de ctre elaborator; avantajele scenariului recomandat. atenie: scenariul de baz (de referin) trebuie s fie unul din scenariile propuse;

Comentarii: * atenie: scenariul de baz (de referin) nu este totdeauna scenariul zero (fr nicio investiie), aa cum eronat propune H.G. nr. 28/2008, deoarece scenariul fr investiie uneori nu reprezint o opiune raional (ex. un spital care este in pericol de prbuire - in acest caz, scenariul de baz este cel cu investiie minim, adic minima consolidare necesar sau impus de normele aplicabile); * recomandm ca selectarea scenariului optim s fie facut prin utilizarea unui sistem de scoring, bazat pe indicatori cuantificabili derivai din obiectivele proiectului menionate in cadrul capitolului oportunitatea investiiei.

Date privind amplasamentul i terenul pe care urmeaz s se amplaseze obiectivul de investiie: * Date necesare: * situaia juridic privind proprietatea asupra terenului care urmeaz a fi ocupat - definitiv i/sau temporar - de obiectivul de investiii; * * suprafaa estimat a terenului; caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament determinate in baza studiului geotehnic realizat special pentru obiectivul de investiii privind: (a) zona seismic de calcul i perioada de col; (b) datele preliminare asupra naturii terenului de fundare i presiunea convenional; (c) nivelul maxim al apelor freatice; studiile topografice preliminare; datele climatice ale zonei in care este situat amplasamentul. intarzierea exproprierilor a constituit o principal piedic in calea proiectelor pan in prezent;

* * * *

Comentarii:

* *

costul i disponibilitatea terenul sunt extrem de relevante pentru fezabilitatea proiectului; abordarea acestor aspecte trebuie s constituie una din primele preocupri ale titularului proiectului.

Costul estimativ al investiiei: * Date necesare: * cheltuieli pentru elaborarea documentaiei tehnicoeconomice: cheltuieli pentru elaborarea documentaiilor de proiectare (studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, expertiz tehnic, proiect tehnic i detalii de executie), dup caz; cheltuieli pentru activitatea de consultan i asisten tehnic; cheltuieli pentru obinerea avizelor i acordurilor de principiu necesare elaborrii studiului de prefezabilitate; cheltuieli pentru pregtirea documentelor privind aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de lucrri i a contractului de servicii de proiectare, urbanism, inginerie, alte servicii tehnice, conform prevederilor legale (instruciuni pentru ofertani, publicitate, onorarii i cheltuieli de deplasare etc.);

* * *

valoarea total estimat a investiiei. costurile din aceast categorie sunt, in cele mai multe din cazuri, eligibile pentru subvenionare din fonduri europene.

Comentarii:

Avize i acorduri de principiu, dup caz. 2.4 Coninutul cadru al studiului de fezabilitate Const in urmtoarele elemente (a se vedea Structura SF ) menionate in Anexa 2 a H.G. nr. 28/2008. Atenie: structura poate varia in anumite privine, in funcie de reglementrile specifice aplicabile, care trebuie verificate inainte de elaborarea studiului. * * * * * * * * * date generale; informaii generale privind proiectul; costurile estimative ale investiiei; analiza cost-beneficiu; sursele de finanare a investiiei; estimri privind fora de munc ocupat prin realizarea investiiei; principalii indicatori tehnico-economici ai investiiei; avize i acorduri de principiu; piese desenate.

Prezentm, in continuare, datele necesare fiecrui capitol, cu comentariile noastre pentru fiecare dintre acestea. Date generale: * Date necesare: * denumirea obiectivului de investiii, amplasamentul (judeul, localitatea, strada, numrul), titularul investiiei, beneficiarul investiiei, elaboratorul studiului.

Comentarii: * * datele solicitate sunt simplu de identificat; titularul investiiei: proprietarul final al investitiei / entitatea care controleaz, in ultima instan, proiectul (ex. Consiliul Judeean); beneficiarul investiiei: entitatea care administreaz proiectul (ex. Regie autonom sub controlul Consiliului Judeean).

Informaii generale privind proiectul: * Date necesare: situaia actual i informaii despre entitatea responsabil cu implementarea proiectului; descrierea investiiei: concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiii pe termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situaia actual, necesitatea i oportunitatea promovrii investiiei, precum i scenariul tehnico-economic selectat; scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiii pot fi atinse (in cazul in care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investiii pe termen lung): (a) scenarii propuse (minimum dou); (b) scenariul recomandat de ctre elaborator; (c) avantajele scenariului recomandat; descrierea constructiv, funcional i tehnologic, dup caz; date tehnice ale investiiei: zona i amplasamentul; statutul juridic al terenului care urmeaz s fie ocupat; situaia ocuprilor definitive de teren: suprafaa total, reprezentand terenuri din intravilan/extravilan; studii de teren: (a) studii topografice cuprinzand planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere in sistem de referin naional; (b) studiu geotehnic cuprinzand planuri cu amplasamentul forajelor, fielor complexe cu rezultatele determinrilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandrile pentru fundare i consolidri; (c) alte studii de specialitate necesare, dup caz; caracteristicile principale ale construciilor din cadrul obiectivului de investiii, specifice domeniului de activitate, i variantele constructive de realizare a investiiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare; situaia existent a utilitilor i analiza de consum: (a) necesarul de utiliti pentru varianta propus promovrii; (b) soluii tehnice de asigurare cu utiliti; concluziile evalurii impactului asupra mediului; durata de realizare i etapele principale; graficul de realizare a investiiei.

Comentarii: * analiza cererii: acesta este cel mai important element de analiz inaintea analizei costbeneficiu propriu-zise (trebuie alocat un buget de timp si efort semnificativ pentru acest punct, care este aplicabil pentru orice fel de proiect, inclusiv pentru servicii publice); dac nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate care s argumenteze convingtor acest aspect, trebuie elaborat aceast analiz in cadrul acestui capitol al studiului de fezabilitate;

* in privina situaiei terenului, trebuie pus accentul pe identificarea proprietarilor, precum i a suprafeelor de terenuri aparinand acestora, afectate de investiie; * * definirea proiectului include i clasificarea acestuia sau nu, dup caz, drept proiect major. Costurile estimative ale investiiei: Date necesare: * * valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general; ealonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiiei. devizul general este realizat, oricum, alturi de devizele pe categorii de cheltuieli; acestea din urm constituie, in cele mai multe din cazuri, sursa de informaii detaliat la nivelul necesar pentru elaborarea graficului de realizare a investiiei; explicaii privind coninutul fiecrei categorii de cheltuieli din devizul general sunt cuprinse in Anexa 4 a H.G. nr. 28/2008;

Comentarii:

* atenie: structura impus devizului general poate fi i este ajustat in timp de ctre leguitor, ceea ce face necesar s se asigure c varianta depus este actualizat conform normelor in vigoare; * recomandm s se includ urmtoarele documente: (a) devizul general; (b) toate devizele pe obiect; (c) listele de echipamente i lucrri pe baza crora s-au intocmit devizele pe obiect; (d) fiele de date exclusiv tehnice pentru echipamentele propuse de proiect; (e) oferte de pre, preuri de catalog entru echipamentele i utilajele ce se intenioneaz a fi achiziionate in cadrul proiectului sau ale unora similare ca scop; * graficul general de realizare a investiiei publice are un format recomandat, in formularul F6 din Instructiunile de aplicare pentru H.H. nr. 28/2008; * formatul preferat de ctre cei care evalueaz studiile de fezabilitate, este cel al graficelor Gantt, care pot fi generate de programe precum Microsoft Project; * atenie: un grafic de tip Gantt poate fi elaborat, la nevoie, i manual, cu respectarea regulilor Gantt - important este doar respectarea prioritii, duratei i interdependenelor dintre diversele etape ale proiectului, conform regulilor de management de proiect; a se vedea Link-uri Gantt (template-uri Excel gratuite din tere surse) din coloana alturat; graficul Gantt trebuie corelat cu necesarul de investiie pe fiecare etap de execuie a proiectului; atenie: unele ghiduri ale solicitantului menioneaz termene-limit stricte referitoare la momentul inceperii lucrrilor i, respectiv, al punerii in funciune a investiiei - trebuie avute in vedere aceste limitri la intocmirea graficului de realizare.

* *

Analiza cost-beneficiu: * Date necesare: * * identificarea investiiei i definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referin; analiza opiunilor; analiza financiar, inclusiv calcularea indicatorilor de performan financiar: fluxul cumulat, valoarea actual net, rata intern de rentabilitate i raportul cost-beneficiu; analiza economic, inclusiv calcularea indicatorilor de performan economic: valoarea actual net, rata intern de rentabilitate i raportul cost-beneficiu; analiza de senzitivitate; analiza de risc.

10

Sursele de finanare a investiiei: * Date necesare: * * fonduri proprii; credite bancare; fonduri de la bugetul de stat/bugetul local; credite externe garantate sau contractate de stat; fonduri externe nerambursabile; alte surse legal constituite. categoriile de finanare menionate sunt cu titlu enumerativ, proiectul in spe putand fi finanat, evident, doar prin unele din sursele menionate; dei nu este menionat ca atare, sursa fonduri private este, bineinteles, inclus (fondurile proprii pot fi private, dac proiectul este privat sau in regim public-privat); atenie: pentru beneficiarii instituii publice, este critic obinerea filei de buget, care atest asigurarea co-finanarii proprii, prin includerea efortului investiional in bugetul instituiei;

Comentarii:

Estimri privind fora de munc ocupat prin realizarea investiiei: * Date necesare: * * numr de locuri de munc create in faza de execuie; numr de locuri de munc create in faza de operare. atenie: trebuie corelate datele menionate in acest capitol cu cele din cadrul analizei financiare i analizei economice (costurile cu fora de munc, externalitile proiectului legate de gradul de ocupare a forei de munc etc.); este deosebit de util defalcarea numrului de locuri de munc create pe categorii de calificare, in vederea unui calcul corect in cadrul analizei economice (aplicarea factorilor de conversie).

Comentarii:

Principalii indicatori tehnico-economici ai investiiei: * Date necesare: * * valoarea total (INV), inclusiv TVA (mii lei)(in preuri - luna, anul, 1 euro = ..... lei),din care: construcii-montaj (C+M); ealonarea investiiei (INV/C+M): (a) anul I; (b) anul II; durata de realizare (luni); capaciti (in uniti fizice i valorice); ali indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizat investiia, dup caz. informaiile solicitate in cadrul acestui capitol sunt disponibile in devizul general (i trebuie s corespund cu acesta) i, respectiv, graficul de realizare a investiiei (eventual graficul Gantt, dac a fost intocmit).

Comentarii:

Avize i acorduri de principiu: * Date necesare: avizul beneficiarului de investiie privind necesitatea i oportunitatea investiiei;

11

certificatul de urbanism;

* avize de principiu privind asigurarea utilitilor (energie termic i electric, gaz metan, ap-canal, telecomunicaii etc.); * * acordul de mediu; alte avize i acorduri de principiu specifice. avizul beneficiarului este reprezentat de aprobarea in comitetul tehnico-economic al instituiei publice sau hotrarea asociatului unic/adunrii generale a acionarilor al agentului economic privat, dup caz; certificatul de urbanism trebuie s fie in perioada de validitate, s permit inceperea lucrrilor in perioada-limit impus de apelul de proiecte vizat i s corespund, din punct de vedere al parametrilor tehnici menionai in acesta, cu restul dosarului proiectului depus spre finanare (uneori apar modificri pe parcurs care fac proiectul semnificativ diferit de documentaia aprobat prin certificatul de urbanism);

Comentarii:

* acordul de mediu, in funcie de natura i caracteristicile proiectului, poate reprezenta acordul cel mai dificil de obinut, cu durata de obinere cea mai indelungat (fapt ce poate afecta serios capacitatea titularului de proiect s finalizeze dosarul de finanare in timp util); * recomandri privind paii procedurali de urmat pentru acordul de mediu: incepei prin a adresa o solicitare Ageniei pentru Protecia Mediului, care v va rspunde cu o lista de aciuni pe care trebuie s le intreprindei.

3. ANALIZA COST- BENEFICIU Analiza cost-beneficiu (ACB) are scopul de a estima impactul socioeconomic al proiectului de investiie public propus, prin identificarea i cuantificarea monetar a efectelor investiiei (financiare i non-financiare ). Exist dou diferene notabile intre analiza tip in evaluarea proiectului si plan de afaceri din sfera sectorului privat: criteriul decizional: sectorul privat finaneaz numai proiecte cu rentabilitatea financiar estimat mai mare decat costul capitalului, in timp ce autoritatea public (inclusiv cea comunitar) finaneaz cu precdere proiecte cu rentabilitatea financiar estimat mai mic decat costul capitalului; cuantificarea impactului non-financiar: autoritatea public ia decizia de a susine financiar un proiect nu exclusiv pe baza rentabilitii pur financiare, ci pe baza rentabilitii economice (proiectul trebuie s aib un impact net pozitiv la nivelul societii, inclusiv aspectele non-financiare).

Aceste diferene notabile ale abordrii autoritii publice in raport cu finanarea proiectelor in de rolul statului in economie. Statul (inclusiv aranjamente multinaionale, precum UE) intervine in economie, printre altele, prin reglementare, impozitare i subvenionare. Ceea ce numim, generic, fonduri europene, reprezint o subvenie, cu scopul declarat de a genera beneficii nete pozitive pentru societate (a se vedea criteriul Kaldor-Hicks).

12

3.1 Elementele metodologice ale ACB Analiza cost-beneficiu (ACB) are scopul de a estima impactul socio-economic al proiectului de investiie public propus, prin identificarea i cuantificarea monetar a efectelor investiiei (financiare i non-financiare ). In cadrul acestei seciuni prezentm elementele metodologice general valabile ale analizei costbeneficiu perioada de referinta, metoda marginala i analiza optiunilor. Perioada de referin se refer la numrul maxim de ani pentru care se realizeaz previziuni in cadrul analizei cost-beneficiu. Previziunile trebuie realizate pentru o perioad apropiat de viaa economic a investiiei, suficient de indelungat pentru a permite manifestarea impactului pe termen mediu i lung al acesteia. Tabelul urmtor prezint perioadele de referin indicative sugerate de Ghidul CE. Normele romaneti au preluat, de regul, aceste perioade, ins decidentul poate selecta alte perioade, dup caz. Sector Energie Apa si mediu Cai ferate Drumuri Porturi si aeroporturi Telecomunicatii Industrie Alte servicii Perioada de referinta 25 30 30 25 25 15 10 15

Metoda marginal/diferenial Fluxurile financiare sau economice luate in calcul pentru fiecare variant de proiect analizat sunt considerate exclusiv pe o baz net fa de varianta de referin. Varianta de referin varianta zero (fr investiie/BAU/do-nothing) este, in cele mai multe din cazuri, varianta de referin pentru aplicarea metodei marginale. Totui, varianta zero nu inseamna in mod necesar inexistenta oricarei investitii pe durata de referinta. Varianta de referinta reprezinta acea varianta in care doar se mentine functionalitatea infrastructurii existente, la parametrii existenti/normali (inclusiv eventuale investitii ulterioare, daca elementele preexistente proiectului ar deveni inutilizabile). In situaia in care se impun investiii minime oricum, varianta de referin este, de fapt, cea a interveniei minime (do-minimum). Analiza opiunilor const in urmtorii pai procedurali: * * * * * alctuirea unei liste lungi de scenarii alternative care asigur indeplinirea obiectivelor propuse; evaluarea scenariilor din perspectiva cadrului strategic / reglementrilor / fezabilitii; elaborarea unei liste scurte de scenarii alternative ulterior evalurilor de mai sus; ierarhizarea scenariilor din lista scurt pe baza unei analize cost-beneficiu; selectarea scenariului optim. urmtoarelor etape practice, pentru indeplinirea cerinelor

Recomandam parcurgerea procedurale menionate:

13

* * * * * * *

etapa 1: obiectivele sunt exprimate in variabile msurabile (nu trebuie s fie redundante, dar pot fi alternative); etapa 2: fiecrui obiectiv ii este atribuit o pondere (care s reflecte importanta relativ pe care le-o acord cadrul programmatic comunitar/naional); etapa 3: definirea criteriilor de evaluare; etapa 4: analiza de impact (analizarea, pentru fiecare criteriu ales, a efectelor cantitative sau calitative pe care acesta le produce); etapa 5: estimarea efectelor proiectului in termenii criteriilor selectate (cuantificarea fiecrui rezultat din etapa 4); etapa 6: ponderarea rezultatelor obinute; etapa 7: agregarea scorurilor diferitelor criterii.

Liniile directoare comunitare sugereaz, practic, includerea rezultatelor unei analize costbeneficiu simplificate pentru toate opiunile luate in considerare, printer criteriile de selectare a opiunilor. Pentru a genera lista de opiuni , in primul rand, trebuie definite mai clar noiunile urmtoare (menionate, sub o form tradus, bnuim, incorect, in H.G. nr. 28/2008): * * Varianta zero (fr investiie). Aceasta este, in cele mai multe din cazuri, varianta de referin pentru aplicarea metodei difereniale/marginale Varianta cu investiie medie. Noiunea aceasta este goal de coninut (ce inseamn mediu?). Probabil c se dorete o simpl ierarhizare a variantelor propuse in funcie de cost, dup modelul metodologiei (eronate) a eficieei costurilor. Varianta cu investiie maxim. i in acest caz, noiunea aceasta este goal de coninut (ce inseamn maxim?). Probabil c se dorete o simpl ierarhizare a variantelor propuse in funcie de cost, dup modelul metodologiei (eronate) a eficientei costurilor.

Evident, nici H.G. nr. 28/2008, nici alte norme similare romaneti nu clarific aceste noiuni.

Statul si economia In esen, statul, in forma sa modern, exist pentru a spori bunstarea individual i colectiv a cetenilor si. In spe, statul trebuie s furnizeze acele servicii sau bunuri care fr existena sa nu ar exista. Pe scurt, statul intervine in economie (sau aa ar trebui) din urmtoarele motive: * * * servicii publice; bunuri publice; imperfeciunile pieei: externaliti (efete externe); concuren; industrii incipiente (infant industries).

Practic, toate Programele Operaionale Sectoriale au obiective care se incadreaz la una dintre categoriile de mai sus. Intervenia statului (sau a unor instituii supranaionale, precum cele ale UE) se realizeaz printr-o serie de instrumente, printre care reglementarea, impozitarea sau subvenionarea. Fondurile UE reprezint o form de subvenionare (din bugetul comunitar i bugetul de stat).

14

Din pcate, o discuie convingatoare despre rolul statului in economia romaneasc nu a avut inc loc. Dincolo de aspectele legate de impozitare (probabil cele mai distructive in economia noastr), reglementarea este un domeniu aproape total ignorat in dezbaterea public informat.

Criteriul Kaldor-Hicks Intreg criteriul decisional in analiza cost-beneficiu este bazat pe teoria economic, in spe criteriul Kaldor-Hicks. Iniial, a fost enunat criteriul lui Pareto: orice schimbare (a unei politici publice, de pild) este o imbunatatire dac cel putin unii oameni au de castigat si nimeni nu are de pierdut. * * Pare un criteriu bun, dar este i util pentru decidenii publici? Problema: aproape intotdeauna vor exista perdani; cineva are, in mod inevitabil, mai mult de pierdut.

In consecin, a fost enunat criteriul Kaldor & Hicks: lumea devine mai bun in ansamblu dac dimensiunea ctigurilor este mai mare dect cea a pierderilor, de aa manier inct cei care au de ctigat ar putea s ii compenseze total pe cei care au de pierdut i inc s rmn cu ceva in plus. * * Cu alte cuvinte, beneficiile ar trebui sa fie mai mari decat costurile - de aici analiza costbeneficiu i indicatorii VAN i RIR (a se vedea seciunile urmtoare de pe acest site). In realitate, acest rationament ofer elemente suplimentare: - Daca opiunea 1 are beneficii > costuri, i o alt opiune 2 are o diferen (pozitiv) i mai mare intre beneficii si costuri, trecerea de la opiunea 1 la opiunea 2 este o imbuntire in sine. - Astfel, nu trebuie sa cutm o cale de aciune care doar conduce la beneficii mai mari decat costurile, ci trebuie s cutm varianta in care diferena (pozitiv) intre beneficii si costuri este cea mai mare (aceast observaie st la baza departajrii proiectelor de finanare in cadrul procesului de evaluare). * Dar analiza cost-beneficiu este dificil, in parte datorit nevoii de a evalua dimensiunea beneficiilor proiectului respectiv.

Un criteriu mai puin pretenios este analiza de eficien a costurilor (proiectul realizeaz obiectivele propuse in cel mai eficient mod posibil in ceea ce priveste costurile? acest criteriu este, de fapt enunat de H.G. nr. 28/2008, la capitolul selecia opiunilor). Acest criteriu este mai degrab distructiv: * * * Atenie: a face un lucru cum trebuie nu este sinonim cu a face lucrul care trebuie. Atenie: ferii-v de confuzia intre analiza de eficien a costurilor i analiza cost-beneficiu. Atenie: trebuie s fim ateni la preocuparile de ordin redistributiv (ambele tipuri de analiz se axeaza pe cantitati agregate, dar cine primeste beneficiile i cine suport costurile?)

3.2. Analiza financiar

15

Analiza financiar are rolul de a evalua oportunitatea finanrii unor active economice. Activele economice sunt definite ca acele mijloace de producie care indeplinesc, cumulativ, dou condiii: * * se afl in proprietatea (sub controlul) celui care efectueaz calculul economic; sunt susceptibile a produce fluxuri de numerar in viitor, prin utilizarea lor.

Valoarea activelor economice este, conform teoriei financiare, valoarea actualizat a acestor fluxuri financiare viitoare. Metoda fluxurilor de numerar actualizate (discounted cash flow, DCF) nu face altceva decat s estimeze valoarea oricrui activ economic prin prisma principiului enunat anterior. Analiza cost-beneficiu pentru fondurile europene este, in fapt, metoda fluxurilor de numerar actualizate, cu meniunea c, in cazul analizei economice, fluxurile de numerar cuantific i efectele nemonetare. Proiectele nu sunt altceva decat active economice sau grupri de active economice. Practic, orice activ economic se poate evalua prin metoda menionat: firm, proiect, echipament, know-how etc. Obiectivul analizei financiare este de a calcula performana i sustenabilitatea financiar a investiiei propuse pe parcursul perioadei de referin, cu scopul de a stabili cea mai potrivit structur de finanare a acesteia. Aceast analiz se refer la susinerea financiar i sustenabilitatea pe termen lung, indicatorii de performan financiar, precum i justificarea pentru volumul asistenei UE necesare. Atenie: performana financiar pur operaional a proiectului este aceeai, indiferent de modul de finanare a sa. De aceea, indicatorii de performan ai capitalului investit (indicatorii notai C in subseciunile urmtoare) nu depind de fluxurile de numerar din activitatea de finanare. Unele ghiduri ale solicitantului par sa ignore acest fapt, cu efecte negative asupra calitii procesului de evaluare a proiectelor. 3.2.1 Principalele etape ale analizei financiare * decizia asupra utilizrii de fluxuri de numerar reale sau nominale; * * * * * * * * * * * estimarea costurilor de investiie; estimarea costurilor operaionale; estimarea veniturilor; stabilirea ratei de actualizare financiare (FDR); calculul indicatorilor financiari (VANF(C), RIRF(C), B/C, VANF(K), RIRF(K), VANF(Kp), RIRF(Kp)), fluxul de numerar cumulat; analiza ratei de rentabilitate financiare normale; structura de finanare a investiiei; analiza sustenabilitii financiare a proiectului; determinarea valorii fondurilor solicitate; rentabilitatea financiara a capitalului national; determinarea surselor de finantare.

Fluxurile de numerar sunt determinate intr-una din urmtoarele forme: in valoare real (preuri constante);

16

in valoare nominala (inclusiv inflatia).

Atenie: fluxurile financiare pot fi proiectate i utilizate atat sub form real, cat i nominal. Odat decis forma sub care sunt proiectate i utilizate, ins, ea trebuie meninut ca atare pe parcursul intregului calcul ACB, altfel analiza este incorect. Rata de actualizare financiar utilizat pentru calculul indicatorilor de performan financiar trebuie s fie de aceeai natur ca i fluxurile la care se aplic (real sau nominal, dup caz). Trebuie avut in vedere ca rata de actualizare financiar de 5% recomandat de Comisia European pentru statele membre beneficiare ale politicii de coeziune este o rata real. Independent de decizia flux real/nominal, se poate utiliza, dac se consider justificat, o rat de indexare pentru costurile care se preconizeaz c vor crete in termeni reali pe durata perioadei de referin.

Costurile de investitie includ estimarea costurilor de investiie in activele imobilizate (imobilizri corporale i necorporale): teren, construcii, echipamente, investiii cu caracter extraordinar, licene etc.; valoarea rezidual a imobilizrilor (calculat, dup caz, ca valoare de lichidare sau valoare rezidual contabil) este luat in calcul ca un cost pozitiv la sfaritul perioadei de referin; costurile iniiale ( start-up) cu studiul de fezabilitate i consultan pentru proiect; modificarea fondului de rulment net (fondul de rulment = active circulante - datorii pe termen scurt) costurile lucrrilor deja efectuate: nu sunt incluse in calcul, deoarece nu mai pot fi recuperate, indiferent de decizia asupra proiectului propus.

Alte aspect de interes: reparaiile capitale i inlocuirile: se includ in costurile de investiie, in msura in care nu au fost prevzute drept costuri operaionale, reparaiile capitale i inlocuirile de echipamente cu durata de via sub perioada de referin; provizioane i neprevzute: toate articolele de cheltuieli care nu determin pli efective (ex. amortizare, provizioane, neprevzute) legate de costurile investiionale se elimin din proiecia fluxului de numerar; taxele i impozitele: taxele aferente costurilor investiionale nu sunt incluse in fluxurile de numerar (indicatorii de performan trebuie s ne indice rezultatele proiectului de investiie indiferent de politica fiscal utilizat la nivel naional sau local); taxele directe vor fi incluse in fluxul de numerar care indic sustenabilitatea financiar;

TVA: in caz de TVA deductibil cheltuielile investiionale trebuie determinate fr TVA aferent. Valoarea rezidual a imobilizrilor (calculat, dup caz, ca valoare de lichidare sau valoare rezidual contabil) este luat in calcul ca un cost pozitiv la sfaritul perioadei de referin. Metodele de calcul ale valorii reziduale (in situaia in care durata de via economic util actual a activelor proiectului depete perioada de referin in cauz): * Metoda de lichidare: *
-

metoda perpetuitii; evaluare: flux de numerar constant sau cu o rat de cretere (eventual negativ) in viitor;

17

formul de calcul: VR = FN n+1 / (k-g), unde FNn+1 = fluxul de numerar din anul imediat urmtor expirrii perioadei de referin, k = rata de actualizare, g = rata de cretere medie anual estimat pentru fluxul de numerar al proiectului; aceast metod provoac, in continuare, discuii aprinse in randul consultanilor pentru fonduri europene din Romania - noi opinm c astfel de discuii provin mai degrab din lipsa de experien, metoda fiind perfect compatibil cu o valoare rezidual redus. metoda de lichidare; evaluare: valoarea unui activ economic este egal cu valoarea actualizat a fluxurilor de numerar viitoare pe care este susceptibil a le genera pentru proprietarul su aceste fluxuri sunt generate fie prin pstrarea in proprietate (a se vedea metoda perpetuitii), fie prin lichidarea sa; formul de calcul: valoarea de pia a unui echipament similar, cu un grad identic de uzur;

*
-

Metoda rezidual contabil:

-

valoarea rmas neamortizat in contabilitatea proiectului, dup expirarea perioadei de referin; aceast metod nu reflect decat accidental valoarea rezidual real a activelor economice, metoda amortizrii fiind o ficiune contabil impus de leguitor in scopuri pur fiscale.

Costurile operaionale cuprind: costurile directe de exploatare (consum de materii prime, materiale i servicii, energie, intreinere); costurile cu fora de munc; cheltuieli administrative i generale, cheltuieli de vanzare i distribuie; reparaiile capitale i inlocuirile de echipamente cu durata de via sub perioada de referin (se includ in costurile de operare, in masura in care nu au fost prevzute drept costuri investiionale); dup caz, dac normele aplicabile o permit, dac proiectul propus este susinut de o analiz detaliat a riscului, fondurile de rezerv se pot include in costuri eligibile, fr a depi, eventual, un anumit procent din costul total de investiie, excluzand fondurile de rezerv oricum, fondurile de rezerv n-ar trebui incluse niciodat in costurile luate in considerare in stabilirea diferenelor de finanare, deoarece acestea nu reprezint fluxuri de numerar.

Costurile operaionale nu includ: cheltuielile cu amortizarea (nu este un flux de numerar i costul imobilizrilor este acoperit de costurile de investiie); provizioanele i rezervele pentru cheltuieli neprevzute i pentru inlocuirea activelor; dobanda i rambursarea principalului (nu sunt incluse, deoarece fluxurile negative de capital sunt incluse in costurile iniiale de investiie i prin rata de actualizare; aceste fluxuri negative de numerar sunt incluse in calculul sustenabilitii financiare); impozitele, taxele (indicatorii de performan trebuie s ne indice rezultatele proiectului de investiie indiferent de politica fiscal utilizat la nivel naional sau local).;

Veniturile cuprind intrrile de numerar pltite direct de utilizatori sau din orice furnizri de servicii contra cost:

18

veniturile din exploatare constau in venituri din vanzarea bunurilor sau serviciilor produse (preuri, tarife), precum i din serviciile conexe (chirii etc.); economiile la costurile de operare realizate datorit proiectului propus pot fi incluse la categoria venituri financiare; economiile la costurile de operare pot fi ignorate dac se demonstreaz c acestea sunt compensate de o reducere egal a subveniilor de operare.

Veniturile nu cuprind: transferurile i subveniile; TVA i alte impozite i taxe indirecte.

Atenie la respectarea urmtoarelor principii: veniturile se determin prin previzionarea cantitii i preurilor serviciilor produse de proiectul propus (analiza cererii); principiul poluatorul pltete (in special cum influeneaz aplicarea acestui principiu estimrile de pre pe intreaga perioad de analiz); dac preurile i tarifele folosite nu depesc disponibilitatea / capacitatea de plat a utilizatorilor in condiiile locale concrete i a nivelurilor istorice de pre pe respectiva pia.

Ce reprezint rata de actualizare financiar de 5%? 5% este rata real propus de Comisia European pentru statele membre beneficiare ale politicii de coeziune; rata de 5% este doar o sugestie a Comisiei Europene, iar statele membre pot opta sa propun alt valoare; Romania nu a propus o alt rat, ceea ce face ca 5% s fie rata menionat in ghidurile solicitanilor.

Cum se transform o rat real in rat nominal? rata nominal se calculeaz cu formula: (1+n) = (1+r) * (1+i), unde n = rata nominal, r = rata real, i = rata inflaiei.

Cum se determin rata de actualizare financiar, in mod normal? metodologia general de calculul ratei de actualizare financiar, la nivel privat, pentru metoda DCF-WACC (cea pe care se bazeaz metodologia comunitar a ACB) este cea a costului mediu ponderat al capitalului (WACC), bazat pe modelul de evaluare a activelor de capital (CAPM), conform formulelor:
-

ractive = E[rA] = rf + A * (E[rm-rf]) i, respectiv, WACC = We * Ke + (1 - We) * Kd * (1 - t), unde A = riscul fluxurilor de numerar generate de activele in cauz pentru toi investitorii in proiect, A*(E[rm-rf]) = prima de risc, E[rm-rf] = prima de risc a pieei, rm = rata de rentabilitate a pieei, WACC = costul mediu ponderat al capitalului, Ke = costul capitalurilor (fonduri proprii), We = capitaluri / total active, Kd = costul datoriilor, t = rata de impozitare marginal.

3.2.2 Indicatorii de performan financiar valoarea actualizat net financiar (VANF); rata intern de rentabilitate financiar (RIRF); raportul beneficiu-cost (B/C); fluxul de numerar cumulat;

19

termenul de recuperare; rentabilitatea normala.

Valoarea actualizat net financiar (VANF)

Tipologie: * randamentul capitalului investit, VANF(C) / (FNPV(C) - msoar performana financiar a investiiei independent de sursa sau metoda de finanare a proiectului; * randamentul capitalului naional investit, VANF(K) (FNPV(K)): VANF(K) (FNPV(K)) msoar performana financiar a investiiei dup asistena financiar comunitar, din perspectiva capitalului romanesc (public sau privat) investit (performana financiar a proiectului

este imbuntit de asistena comunitar, prin simpla virtute a faptului c sunt investite mai puine fonduri naionale pentru obinerea aceluiai rezultat); * diferena in modul de calcul fa de VANF(C) este faptul c, pentru VANF(K), sunt luate in calcul toate sursele de finanare cu excepia contribuiei comunitare; randamentul capitalului privat investit, VANF(K) (FNPV(K)): VANF(Kp) (FNPV(Kp)) msoar rentabilitatea financiar a capitalului privat investit (dac este cazul);

Definiie: * diferena dintre suma tututor beneficiilor de natur financiar (venituri marginale i economisiri/reduceri de costuri financiare) i costurile financiare.

Formul de calcul: * VANF (FNPV) este calculat prin metoda fluxurilor de numerar actualizate, cu aplicarea unui factor de actualizare determinat pe baza ratei de actualizare i a numrului de ani din perioada de referin, dup formula general de actualizare a fluxurilor de numerar in directa aplicare a principiului valorii in timp a banilor (in aplicarea direct a principiilor din Criteriul Kaldor-Hicks din cadrul seciunii Analiza cost-beneficiu: VAN = [(Bt - Ct) / (1 + r)^t], unde Bt = beneficiile financiare din anul t, Ct = costurile financiare din anul t, r = rata de actualizare financiar, t = numarul de ani (in intervalul perioadei de referin stabilite pentru proiecte din domeniul analizat).

Avantajele VANF: * * singurul indicator care are o valoare calculabil, relevant i corect metodologic in orice situaie; indic, invariabil, varianta optim din perspectiva analizei cost-beneficiu (evident, calitatea sa este dat de calitatea ipotezelor de lucru i a proieciilor financiare utilizate).

Dezavantajele VANF: * * * nu reflect in niciun fel problematica distribuiei beneficiilor i costurilor; elementele de calcul sunt dificil de estimat; trebuie evitat contabilizarea dubl a costurilor sau a beneficiilor;

20

compararea a dou proiecte cu durat de via diferit nu se poate face in mod corect decat prin reglementarea unitar a perioadei de referin sau calcului indicatorului Beneficii Nete Anuale Echivalente (EANB).

Criteriul decizional: * de obicei, proiectul are nevoie de finanare public i este declarat corespunztor dac FNPV(C)<0 (proiectul nu este viabil din punct de vedere financiar, in ipoteza c rata de actualizare financiar real de 5% reprezint corect costul fondurilor publice utilizate in acest scop) - decizia privind finanarea proiectului se va lua pe baza analizei economice, in acest caz; criteriul de mai sus poate fi (i este) ajustat in diferite ghiduri (de pild, pentru POS CCE), precizandu-se alte praguri decat zero; acest criteriu este opusul criteriului din domeniul privat (statul urmrete s finaneze proiecte benefice societii, dar pe care sectorul privat nu le finaneaz datorit indicatorilor financiari neperformani).

* *

Rata intern de rentabilitate financiar (RIRF)

Definiie: * rata de actualizare financiar r (real sau nominal, in funcie de natura fluxurilor de numerar utilizate in calcul) pentru care VANF=0.

Formula de calcul: * formula general utilizat este 0 = [(Bt - Ct) / (1 + RIR)^t], unde RIR = rata intern de rentabilitate, t = anul de calcul (t ia valori de la 1 la T, unde T = perioada de referin).

Tipologie (in funcie de tipul de VANF utilizat in calcul, cu aceeai interpretare referitoare la tipul de randament al capitalului investit ca i pentru msurile VANF corespondente - a se vedea punctul VANF(C) din cadrul acestei seciuni): * * RIRF(C) (FRR(C)); RIRF(K) (FRR(K)).

Dezavantajele RIR: * * ignor scara proiectului (i, in general, tinde s favorizeze financiar proiectele de scar redus); este (in funcie de situaie) un indicator incorect sau imposbil de calculat (in funcie de evoluia fluxurilor de numerar, formula RIR poate genera rezultate multiple - i, in consecin, inutilizabile); este, in ultim instan, un indicator redundant fa de VANF.

Criteriul decizional: * de obicei, proiectul are nevoie de finanare public i este declarat corespunztor dac RIRF(C)<5% (proiectul nu este viabil din punct de vedere financiar, in ipoteza c rata de actualizare financiar real de 5% reprezint corect costul fondurilor publice utilizate in acest scop) - decizia privind finanarea proiectului se va lua pe baza indicatorilor din analiza economic.

Raportul beneficiu-cost (B/C)

Definiie:

21

raportul dintre valoarea actualizat a beneficiilor financiare i vaoarea actualizat a costurilor financiare.

Formula de calcul: * actualizarea veniturilor i costurilor financiare similar VANF, dar numrtorul este reprezentat, pe rand, de beneficiile anuale (Bt) i, respectiv, costurile anuale (Ct).

Dezavantajele B/C: * * * * rezultatul poate fi manipulat/distorsionat prin decizia analistului in privina clasificrii unor fluxuri la categoria beneficii sau costuri; ignor scara proiectului; nu este un indicator corect cand se compar scenarii ce se exclud reciproc; este, in ultim instan, un indicator redundant fa de VANF.

Criteriul decizional: * dac VANF(C)<0, atunci RIRF(C)<5% i B/C<1 in mod automat (i vice-versa), cu concluzii identice ca in cazul VANF(C) i RIRF(C).

Fluxul de numerar cumulat

Definiie: * suma cumulativ, de la an la an, a fluxurilor financiare nete neactualizate generate de proiect.

Metodologie i raionament: * proiectarea unui flux de numerar cumulat pozitiv pe fiecare an al perioadei analizate demonstrand c proiectul nu intampin riscul unui deficit de numerar (lichiditi) care s pun in pericol realizarea sau operarea investiiei; diferena intre intrrile i ieirile de numerar reprezint deficitul sau, dup caz, surplusul perioadei respective i se cumuleaz la rezultatul anterior; fluxul de numerar folosit in sustenabilitate nu se actualizeaz; pentru a atenua inconsistena dat de ignorarea valorii in timp a banilor, intrrile includ toate veniturile din valorificarea produselor/serviciilor precum i toate intrrile de numerar datorate managementului resurselor financiare; valoarea rezidual nu se ia in considerare (nefiind un flux real de numerar, in cele mai multe cazuri); ieirile reprezint costurile investiionale, costurile de operare, rambursrile de credite, pli dobanzi i alte cheltuieli ocazionate de obinerea creditrii, taxele i impozitele, alte pli generate de aranjamentele financiare incheiate pentru asigurarea surselor de finanare. deficitele temporare pot fi acoperite prin credite pe termen scurt. sustenabilitatea financiar a proiectului se va evalua in corelare cu graficul de realizare a investiiei.

* * *

* *

* *

Dezavantajele fluxului de numerar cumulat: * valoarea informativ suplimentar a acestui indicator este redus, dat fiind cumularea unor fluxuri de numerar cu valori diferite in timp;

22

coninutul su analitic util este, oricum, inclus in analiza sustenabilitii financiare.

Observaii: * in pofida dezavantajelor menionate mai sus, fluxul de numerar cumulat este un element obligatoriu in cadrul ACB (Anexa 2 la Instruciunile pentru aplicarea HG 28/2008).

Termenul de recuperare
Definiie: * termenul de recuperare a investiiei reprezint perioada de timp (exprimat in ani) in care se recupereaz capitalul investit din beneficiile nete ale proiectului.

Formul de calcul: * termenul de recuperare este perioada T pentru care I = [(Bt - Ct) / (1 + r)^t], unde I = capitalul investit, Bt = beneficiile financiare din anul t, Ct = costurile financiare din anul t, r = rata de actualizare financiar, t = numrul anului (luand valori pan la T).

Observaii: * * valoarea informativ a acestui indicator, in plus fa de VANF(C), este redus; singurul su merit este acela de a evalua, indirect, dac nu cumva proieciile de beneficii nete pozitive din proiect sunt concentrate spre sfaritul perioadei de referin (i sunt, in consecin, afectate de o incertitudine mai mare).

Rentabilitatea normala
Definiie: * rata de rentabilitate financiar normal reprezint rata de rentabilitate considerat suficient pentru a compensa costul de oportunitate al capitalului investit.

Raionament: * * * * raionamentul pentru aceast analiz const in intenia Comisiei Europene de a evita finanarea excesiv a proiectelor; RIRF(C) se supune acestui raionament; de asemenea, se consider c RIRF(K) dup subvenie nu trebuie s depeasc o anumit limit, pentru a evita subvenionarea comunitar excesiv; valoarea limitei respective nu este reglementat (CE sugereaz 8% pentru RIRF(K), de pild, dar cu titlu general orientativ).

Observaii: * rata e rentabilitate financiar normal este specific sectorului de activitate analizat.

23

3.2.3 Determinarea surselor de finantare Sursele de finanare menionate de cadrul normativ: * * * * * * fonduri proprii; credite bancare; fonduri de la bugetul de stat/bugetul local; credite externe garantate sau contractate de stat; fonduri externe nerambursabile; alte surse legal constituite.

Structur analitic recomandat: * * * * asisten comunitar; contribuie public naional; contribuia privat naional; alte resurse (credite bancare). surse de finanare, s acordai atenie

Recomandm ca, inainte de constitui determinrii necesarului de finanare: * * investiii pe termen lung

fond de rulment = active circulante - datorii pe termen scurt;

3.2.4 Viabilitatea financiara a proiectului Definiie: * proiectul este considerat viabil/sustenabil/durabil din punct de vedere financiar dac nu comport riscul de a intra in incetare de pli in viitor (adic s aib suficiente lichiditi pentru a acoperi obligaiile exigibile).

Metodologia de calcul: * * analiza const in urmrirea imperativului ca fluxul de numerar net s fie pozitiv in fiecare an din perioada de referin; acest imperativ nu exclude posibilitatea acoperirii eventualelor deficite operaionale (gandiiv la proiectele negeneratoare de venituri sau la cele generatoare, dar aflate in primii anii de funcionare) din credite sau subvenii; in cazul acoperirii deficitelor prin credite, trebuie avute in vedere condiionalitile care insoesc creditele (meninerea unor indicatori peste un nivel minim stabilit, precum rata de acoperire a serviciului datoriei).

3.2.5 Determinarea cofinantarii Metode de calcul:

24

* *

metoda diferenei de finanat; un procent de cofinanare standard prescris de ghidul solicitantului.

Aplicabilitatea metodei diferenei de finanat: * se aplic tuturor proiectelor generatoare de venituri nete din incasri de la utilizatori, cu exceptia proiectelor care: nu genereaz suficiente venituri financiare pentru a-i acoperi integral costurile operaionale (rata de finanare = 100% in acest caz, ca i pentru proiectele care nu genereaz venituri financiare), sau sunt supuse regulilor ajutorului de stat.

Metodologie de calcul pentru metoda diferenei de finanat : * calculul ratei diferenei de finanat (R, funding-gap rate): se utilizeaz acelei fluxuri de numerar utilizate pentru calculul VANF(C): R = Max CE / CIA = (CIA - VNA) / CIA, unde * * * Max CE = cheltuieli eligibile maxime (ca regul general, numai cheltuielile efectuate pe parcursul perioadei de programare 2007-2013 sunt eligibile pentru finanare); CIA = costurile de investiie eligibile actualizate (inclusiv costurile de inlocuire din perioada de referin); VNA = veniturile financiare nete actualizate = venituri financiare actualizate - costuri operaionale financiare actualizate + valoarea rezidual actualizat (veniturile financiare nete sunt alocate pro-rata costurilor eligibile i neeligibile).

calculul valorii de decizie (VD, decision amount): valoarea la care se aplic rata de cofinanare; VD = CE * R, unde CE = cheltuieli eligibile, R = rata diferenei de finanat; calculul subveniei UE maxime: Subvenia UE = VD * Max RCap, unde VD = valoarea de decizie, Max RCap = rata maxim de cofinanare stabilit; se utilizeaz aceeai perioad de referin i rata de actualizare care au fost utilizate pentru calculul indicatorilor financiari.

Atenie: cheltuielile neeligibile sunt toate acele cheltuieli care nu sunt declarate ca fiind eligibile in conformitate cu legislatia aplicabila.

3.2.5.1 Rentabilitatea financiar a capitalului naional VANF(k), RIRF(K) Raionament: rentabilitatea financiar a capitalului naional este amplificat de subvenia UE; in aceste conditii, rentabilitatea financiar a capitalului corespunde performanei financiare dup subvenia UE, din perspectiva Romaniei.

Semnificaie: rentabilitatea financiar a capitalului naional se cuantific prin indicatorii VANF(K) si RIRF(K), care msoar rentabilitatea pentru investitorii naionali (publici i privai, impreun); din motive evidente de aritmetica formulei de calcul, RIRF(K) este totdeauna mai mare decat RIRF(C), dac aceti indicatori se pot calcula.

25

Particulariti de calcul: sunt luate in calcul toate sursele de finanare, cu excepia subveniei UE; sursele de finanare sunt considerate ieiri de numerar (spre deosebire de calculul privind sustenabilitatea financiar).

3.2.5.2 Rentabilitatea financiar a capitalului privat

Raionament: rentabilitatea financiar a capitalului privat este amplificat de subvenia UE i de cea naional; in aceste conditii, rentabilitatea financiar a capitalului privat corespunde performanei financiare dup subvenia UE i cea din bugetul de stat, din perspectiva investitorului privat.

Semnificaie: rentabilitatea financiar a capitalului privat se cuantific prin indicatorii VANF(Kp) si RIRF(Kp), care msoar rentabilitatea pentru investitorii privai; din motive evidente de aritmetica formulei de calcul, RIRF(Kp) este totdeauna mai mare decat RIRF(C), dac aceti indicatori se pot calcula.

Particulariti de calcul: sunt luate in calcul toate sursele de finanare, cu excepia subveniei UE i a celei naionale; sursele de finanare sunt considerate ieiri de numerar (spre deosebire de calculul privind sustenabilitatea financiar).

3.3 Analiza economica

Analiza economic este cea care justific decizia de a subveniona sau nu a autoritilor naionale sau comunitare. Analiza financiar are scopul doar de a determina necesitatea finanrii i necesarul de finanare. Coninutul metodologic al analizei economice reprezint transpunerea in calcul practic a principiilor enunate capitolul STATUL SI ECONOMIA din cadrul seciunii Analiza cost-beneficiu. 3.3.1 Bazele metodologice ale analizei economice Obiectivul analizei economice: evaluarea contribuiei investiiei propuse la bunstarea societii in ansamblu.

Principii metodologice de baz: transformarea preurilor de pia in preuri contabile; utilizarea principiului Kaldor-Hicks;

26

pentru o descriere sintetic a etapelor metodologice, a se vedea punctul Metodologie din cadrul acestei seciuni.

Obligativitate: in principiu, analiza cost beneficiu trebuie s includ obligatoriu analiza economic, inclusiv calcularea indicatorilor de performan economic, numai dac proiectul este o investiie public major; dat fiind rolul statului, analiza economic ar trebui s fie (i de cele mai multe orie este) fundamentul oricrei decizii de subvenionare.

Indicatorii de performan economic care trebuie calculati sunt: valoarea actualizat net economic (VANE, RIRE); rata intern de rentabilitate economic; raportul beneficiu-cost.

Conceptul-cheie la baza analizei economice: utilizarea preurilor-martor contabile (shadow prices, traduse i ca preuri false), bazate pe costul de oportunitate social, in locul preurilor de pia distorsionate; unele piee sunt ineficiente din punct de vedere social, nu iau in calcul deloc sau doar parial externalitile, iar pentru unele efecte ale investiiilor, nu exista o deloc o pia.

Metodologia de calcul presupune ca fluxul de numerar calculat in cadrul analizei financiare sa comporte dou aciuni suplimentare in cadrul analizei economice: calcule de corecie (prin care sunt transformate fluxurile financiare in fluxuri economice): * * factorii de conversie; coreciile fiscale;

monetizarea externalitilor (prin care se exprim pecuniar efecte ale proiectului pentru care nu exist o pia i un pre):

3.3.2 Factori de conversie Metodologie: preurile factorilor de producie utilizai in cadrul investiiei i ai produselor investiiei (bunuri sau servicii) trebuie s reflecte in mod corespunztor costul lor de oportunitate pentru societatea romaneasc; transformarea preurilor de pia in preuri contabile se face prin utilizarea unor factor de conversie (nite constante aplicate prin inmulire la preurile de pia); modul de calcul i valoarea factorilor de conversie utilizai variaz de la un factor de producie la altul, in funcie de natura si caracteristicile acestora.

Valoarea factorilor de conversie: dat fiind faptul c Romania se afl intr-o uniune vamal cu restul statelor membre UE, pentru produsele comercializabile internaional se utilizeaz, in general, factorul de conversie standard (FCS = 1); in practic, ghidurile solicitantului recomand utilizarea FCS pentru diverse costuri operaionale;

27

pentru costurile investiionale se prefer utilizarea factorilor de conversie specifici - care au un impact semnificativ in situaia in care corecteaz distorsiuni de genul preurilor subvenionate la achiziie (exemplul tipic este cel al furnizrii terenului cu titlu gratuit sau la pre sub pia de ctre o autoritate public local; meniunile de mai sus nu sunt inflexibile - trebuie aplicat diligena necesar de la caz la caz. tabelul de mai jos prezint modul de calcul al factorilor de conversie pentru diferite tipuri de costuri, conform Ghidului CE, ins nu de o manier exhaustiv. Comentariu Cele mai multe bunuri materiale; preurile de pia sunt distorsionate de barierele comerciale (taxe vamale, taxe la export) Factor de conversie (FC) cf Ghid CE Factorul de conversie standard (FCS), calculat conform formulei: FCS = (M + X) / [(M + Tm) + (X - Tx)], unde M = total importuri, X = total exporturi, Tm = taxe de import, Tx = taxe de export. Documentul de lucru pentru un Ghidul naional ACB sugereaz c se poate aplica FCS = 1. In general, serviciile Factori de conversie sectoriali. care trebuie prestate la FCS in cazul in care aceste costuri au o pondere redus in locul utilizrii lor: totalul costurilor proiectului. transport, construcii etc. Fora de munc Factor de conversie unitar (piaa nu are distorsiuni sau are insuficient distorsiuni minore, costul salarial reprezentand fidel costul de oportunitate pentru societate) Fora de munc in surplus Exist distorsiuni pe pia (omaj, salariul minim obligatoriu, diferene interteritoriale, interanjabilitatea utilizrii acestui tip de for de munc intre diferite sectoare de activitate; costul salarial nu reprezint fidel costul de oportunitate). Ghidul CE recomand aplicarea FCS. In cazul unei rate a omajului moderate, salariul-martor poate fi considerat echivalent cu valoarea ajutorului de omaj. Formula propusa de documentul de lucru pentru un Ghid naional ACB pentru rata factorului salariului-martor (RFSM) este potrivit doar pentru situaia unui omaj involuntary ridicat: SM=SF*(1-u)*(1-t), RFSM=SM/SF, unde u = rata regional a omajului, t = rata contribuiilor la asigurri sociale i alte taxe incluse in costul forei de munc, SF = salariul financiar, SM = salariul-martor. Dac terenul a fost achiziionat la valoarea de pia, factorul de conversie aplicabil este 1. Dac terenul a fost furnizat de autoriti la pre subvenionat, FC = [1 / (PP / PS)] * FCS, unde PP = preul de pia, PS = preul subvenionat. FC = media ponderat a factorilor de conversie a factorilor de producie (material, for de munc) utilizai la ridicarea construciei.

Tip de cost Produse care pot face / fac obiectul comerului internaional

Produse care nu pot face / nu fac obiectul comerului internaional For de munc calificat For de munc necalificat

Terenuri

Metodologia difer in funcie de modul de dobandire a terenului

Cldiri

Mix de factori de producie

28

Transferuri

Aceasta categorie cuprinde taxele indirecte (spre exemplu TVA), subvenii i transferuri financiare simple incluse in preurile de pia utilizate la estimarea costurilor proiectului.

Toate aceste costuri vor fi eliminate pentru scopul analizei economice. Din nou, preurile economice nu trebuie s cuprind taxele directe. De asemenea, taxe indirecte specifice/subvenii prevzute pentru corectarea externalitilor nu vor fi eliminate atata timp cat nu se produce dubla inregistrare.

3.3.3 Coreciile fiscale Constau in urmtoarele operaiuni: unele fluxuri financiare sunt pure transferuri de la un agent economic la altul in cadrul societii, fr a avea un impact economic net la nivelul agregat al acesteia (taxe i impozite, subvenii); toate preurile (costuri i venituri) sunt luate in calcul fr TVA (metodologie ce trebuie aplicat i in cazul solicitanilor care nu sunt inregistrai ca pltitori de TVA); toate preurile (costuri i venituri) sunt luate in calcul fr alte taxe i impozite indirecte (se deduc i plile pentru contribuia la asigurrile sociale); toate preurile factorilor de producie includ impozitele directe; toate subveniile primite de la o entitate public sunt excluse.

3.3.4 Monetizarea externalitatilor Raionament: * factorii de conversie aplicai fluxurilor de numerar financiare se presupune c reflect cele mai multe beneficii/costuri nemonetare (externaliti pozitive/negative) pentru elementele de calcul la care se aplic; totui, pentru efectele investiiei pentru care nu exist / nu se pot aplica factori de conversie, trebuie aplicat metoda monetizrii externalitilor, adic cuantificarea in termeni monetari a efectelor pozitive sau negative ale investiiei pentru care nu exist o pia sau un pre de tranzacie de pia.

Metodologie: * monetizarea externalitilor neincluse in factorii de conversie se face, in general, prin estimarea unor preuri-martor prin metoda disponibilitii de plat (DTP, willingness-to-pay WTP), care const in estimarea unei valori monetare prin prisma preferinelor explicite sondaje, chestionare - sau implicite - situaie statistic observabil, comparaia cu alte comportamentele observate pe alte piee similare - ale utilizatorilor; la momentul actual, nu exist reglementri naionale romaneti cu privire la tipul externalitilor care trebuie luate in calcul pentru diferite sectoare de activitate (exist, ca i in cazul documentelor de lucru sau ghidurilor comunitare, doar exemple illustrative cu titlu general i principii metodologice).

Externalitile care trebuie i pot fi monetizate sunt cele care indeplinesc urmtoarele criterii:

29

* * *

nu au fost incluse in calcul prin metoda factorilor de conversie; pot fi argumentate in mod credibil i cu grad semnificativ de relevan; metodologia de monetizare este realist aplicabil (exist metode de calcul i date de lucru dispobilie i credibile).

Monetizarea externalitilor reprezint cea mai delicat etap de calcul in analiza costbeneficiu. Dat fiind specificitatea calculului pentru fiecare proiect in parte, nu vei gsi un manual exhaustiv pe aceast tem, ci numai exemple ilustrative. Dac avei situaii concrete, intrebai-ne i v stm la dispoziie cu sugestii de externaliti i moduri de calcul. Coloana din dreapta conine o aplicaie practic parial in Excel de analiz cost-beneficiu, pe care am populat-o cu cifre dintr-un exemplu din Ghidul CE, pentru a fi mai ilustrativ - v rugm s apsai Exercitiu ACB pentru descrcare. Pentru orice intrebri, apsai butonul Contact sau Intrebai-ne. Rspunsurile sunt gratuite i promitem s fie practice i utile. 3.3.5 Rata de actualizare Definiie: * rata de actualizare social (RAS, SDR) reprezint costul de oportunitate al fondurilor publice pentru societate in ansamblu.

Valoare: * Comisia European (DG Regio) a propus valoarea menionat de 5,5% pentru statele membre beneficiare ale politicii de coeziune (inclusiv Romania) i, respectiv, 3,5% pentru celelalte state membre; statele membre sunt libere s propun, s justifice i sa utilizeze alte valori, ceea ce inc nu sa intamplat in cazul Romaniei (de pild, Frana 4%, Germania 3%, Marea Britanie 3,5%).

Raionament: * in principiu, se presupune c RAS este diferit de RAF, din motive multiple:
-

la nivel social, exist o preocupare mai mare referitoare la bunstarea generaiilor viitoare decat la nivelul firmelor private (aceasta doar in teorie - realitatea pare s demonstreze c statul are cea mai mare preocupare pentru realitatea imediat, datorit ciclului electoral); diferite societi au preferine diferite referitoare la orizontul investiional contemplate (din motive culturale i de mentalitate colectiv, unele societi umane prefer s adopte o viziune pe termen scurt, altele pe termen mai lung).

de obicei, RAS utilizat/impus este mai mare decat cea sugerata de studii pentru o economie dezvoltat, studiile sugereaz o rata real de 2-3%):
-

ageniile guvernamentale nu au informaiile necesa pentru a estima beneficiile i costurile corect i amplific rata; ageniile isi doresc aprobarea unor proiecte, mrind artifical beneficiile estimate, iar rata mai mare este menita a reduce impactul acestora i a genera indicatori mai credibili.

3.3.6 Indicatorii de performan economic * valoarea actualizat net economic (VANE sau ENPV);

30

* *

rata intern de rentabilitate economic (RIRE sau ERR); raportul cost-beneficiu (B/C).

Metoda de calcul i criteriul decizional: indicatorii se calculeaz prin exact aceleai formule de calcul ca i indicatorii de performan financiar, cu excepia faptului c se folosesc, evident, fluxurile de numerar economice, determinate prin metologia prezentat la punctele anterioare (a se vedea punctele VAN(C) i RIRF(C) din cadrul seciunii Analiza financiar); criteriul decizional este absolut similar cu cel de la indicatorii de performan financiar (de pild, dac VANE>0, automat RIRE>RAS, B/C>1 i proiectul este benefic pentru societate).

3.4 Risc si senzitivitate Raionament: * * * analiza cost-beneficiu este o previziune despre viitor - tot ceea ce i se poate cere este s fie cat mai solid fundamentat i argumentat; nimeni nu cunoate viitorul, cel puin nu autorii de analize cost-beneficiu - prin metoda ACB se incearc prognozarea sa de o manier controlabil; in aceste condiii, se impune o analiz de risc i senzitivitate (am optat pentru utilizarea acestui termen rezultat din traduceri deficitare ale textelor anglo-saxone, care s-a incetenit in normele romaneti, dei o traducere corect ar fi risc i sensibilitate).

Obligativitate: * * in conformitate cu articolul 40 (e) Regulamentul 1083/2006, o analiz a riscului trebuie inclus in ACB; aceleai cerinte sunt detaliate de normele comunitare (Documentul de lucru nr. 4, Ghidul ACB al UE si nationale - H.G. 28/2008).

3.4.1 Analiza de senzitivitate Obiectiv: determinarea gradului de incertitudine in cea ce privete implementarea proiectului; identificarea variabilelor critice i impactul potenial asupra modificrii indicatorilor de performan financiar i economic; indicatorii de performan financiar i economic care trebuie testai sunt: rata intern de rentabilitate financiar a investiiei, valoarea actualizat net financiar, rata intern de rentabilitate economic i valoarea actualizat net economic ( care se vor calcula in toate cazurile dup contribuia UE).

Metodologie: identificarea variabilelor critice; calculul valorilor de comutare.

Identificarea variabilelor critice:

31

se realizeaz prin modificarea procentual a unui set de variabile ale investiiei i apoi calcularea valorii indicatorilor de performan financiar i economic; orice variabil a proiectului pentru care variaia cu 1% va produce o modificare cu mai mult de 5% in valoarea de baz a VANF sau VANE va fi considerat o variabil critic (evaluatorul poate prescrie i un alt interval de elasticitate).

Curbe de elasticitate:
-

analiza se efectueaz secvenial, determinand impactul variaei fiecrei variabile critice in parte; prin determinri punctuale repetate pe intervale de variaie +/- x% se pot trasa curbele de elasticitate ale fiecrei variabile analizate;

Calculul valorilor de comutare:

-

modificarea procentual a variabilei critice identificate care determin ca valoarea indicatorului de performan analizat - valoarea actualizat net financiar sau valoarea actualizat net economic - s fie egal cu zero) pentru variabilele critice identificate.

Mod de prezentare: exemplu: depirea cu peste x% a costurilor de investiie ar reduce VANE sub 0 i RIRE sub 5,5%, fcand proiectul nerentabil din punct de vedere social.

3.4.2 Analiza de risc Obiectiv: estimarea distribuiei de probabilitate a modificrilor indicatorilor de performan financiar i economic.

Metodologie de calcul: dac exist informaie rezonabil pentru stabilirea distribuiei probabilitii variabilelor critice: a se vedea punctele Distributie de probabilitate i Metoda Monte-Carlo ale acestei seciuni; dac nu exist informaie rezonabil pentru stabilirea distribuiei probabilitii variabilelor critice: a se vedea punctul Distributie de probabilitate al acestei seciuni.

Alte aspect metodologice: analiza de risc ar trebui s includ i o seciune de identificare a riscurilor necuantificabile; trebuie evaluat posibilitatea proprietarului proiectului de a influena probabilitatea riscurilor identificate i alctuirea unei liste de msuri pentru riscurile asupra crora proprietarul are o influen.

Metodologie de calcul in prezena distribuiei de probabiliti: analiza de risc este posibil numai dac exist informaie rezonabil pentru stabilirea distribuiei probabilitii variabilelor critice (aspect neglijat in mod grav i repetat de muli autori de ghiduri ale solicitantului, care solicit imperativ distribuii de probabilitate i analiz Monte Carlo in toate cazurile); trebuie efectuat asocierea unei distribuii de probabilitate de distribuie pentru fiecare variabil critic (aceasta poate fi obinut din literatura de specialitate, din experiena proprie

32

a beneficiarului sau consultantului - dac este vast i relevant, din date statistice robuste ale unei piee similare); rezultatele analizei de risc se pot exprima ca medie estimat i deviaie standard a indicatorilor de performan financiar i economic, dac se poate determina distribuia probabilitii variabilelor critice; a se vedea punctul Metoda Monte-Carlo din cadrul acestei seciuni.

Metodologie de calcul in absena distribuiei de probabiliti: dac nu exist informaie rezonabil pentru stabilirea distribuiei probabilitii variabilelor critice, atunci analiza riscului se poate realiza prin definirea scenariul optimist i pesimist care va include toate variabilele critice (trebuie avuta in vedere i combinarea variaiilor parametrilor); in realitate, i aceast metod reprezint tot o variaie a distribuiei de probabiliti (luarea in calcul a trei scenarii - de baza, optimist si pesimist - reprezint, de fapt, o distribuie triunghiular); aceast abordare nu este altceva decat o dezvoltare a calculului de elasticitate din cadrul analizei de senzitivitate.

Metoda Monte-Carlo Fezabilitate:

-

documentul de lucru nr. 4 al CE subliniaz faptul c analiza de senzitivitate poate fi efectuat intotdeauna, ins nu acelai lucru se poate afirma i despre analiza de risc; distribuiile de probabiliti nu sunt totdeauna disponibile - in condiiile in care nu sunt disponibile, nu se poate efectua analiza Monte Carlo (a se vedea punctul Distribuia de probabiliti din cadrul acestei seciuni); cererea de a efectua analiza Monte Carlo in majoritatea ghidurilor solicitantului, chiar dac nu se pot determina distribuii de probabilitate credibile, apare, in acest context, greu de explicat.

Metodologie:
-

extragerea repetat (iteraii) a unor valori intampltoare a variabilelor critice din aceleai intervale de probabilitate (folosind curbele de distribuie ale variabilelor critice) i recalcularea indicatorului de performan analizat in baza setului de parametri astfel constituit; reprezentare grafic: pe ordonata sistemului cartezian se reprezint probabilitatea distribuiei i pe abscis se marcheaz valorile corespunztoare calculate ale indicatorului.

Software:
-

exist produse software specializare pentru acest tip de analiz (recomandate ca atare in ghidurile solicitantului); meniunea noastr este c, pentru distribuia normal, se poate genera un numr redus de iteraii i in MS Excel.

33