Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Chestionarul 16 PF Metodologie

Chestionarul 16 PF Metodologie

Ratings: (0)|Views: 111|Likes:
Published by Lilly Minzat
descrierea scalelor de evaluare a personlitatii
descrierea scalelor de evaluare a personlitatii

More info:

Categories:Types, Research
Published by: Lilly Minzat on May 26, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/18/2014

pdf

text

original

 
Chestionarul 16 PFCattel construiete i publică in 1950 chestionarul 16 PF, denumit chestionarul celor 16
ș ș
 factori ai personalităii. Inventarul pornete de la cele 12 trăsături-sursă definite prin analiza
ț ș
 factorială, iar itemii sunt selectai pe baza saturaiei in factorii respectivi, fară a se specifica felul
ț ț
 in care au fost iniial formulate sau alei. Multe dintre denumirile trăsăturilor sunt formulări
ț ș
 speciale ale lui Cattel.Formulările itemilor au două modele:
-
Unii includ intrebări legate de propriul comportament al subiectului precum i
ș
 exprimarea unor opinii sau atitudini generale despre oameni.
-
Ceilali itemi cer subiectului să aleagă între două posibile ocupii, activii recreative,
ț ț ț
 tipuri de oameni sau alternative privind judecăi de valoare.
ț
Există si itemii verbali sau numerici destinai evaluării unui factor de abilitate rezolutivă.
ț
 Chestionarul are două forme paralele a câte 187 itemi. Poate fi utilizat cu ambele formesimultan in scopul unei mari fidelii a evaluărilor, sau cu o singură forma având în vedere
ț
 că datele privind coeficienii de fidelitate ale acestor forme pentru scalele chestionarului (de
ț
 la 0,50 la 0,88) coeficienii de omogenitate (dela 0,22 la 0,74) i de validitate (de la 0,32 la
ș
 0,86), îndreptăesc o evaluare a scorurilor.
ț
Proba cuprinde 16 factori primari- A: schizotomie vs. ciclotimie; B- abilitate rezolutivăgenerală; C- instabilitatea emotională vs. stabilitatea emotională; E- supunere vs. dominantă;F- expansivitate vs. nonexpansivitate; G- supraeu slab vs. fora supraeului; H - ; I- Harria vs.
ț
 Premisia; L- alexia vs. pretension; M- praxemia vs. autia; N- naivitate vs. subtilitate; O-încredere vs. tendina spre culpabilitate; Q1- conservatorism vs. lipsă de respect pentru
ț
 conventii; Q2- dependena de grup vs. independena personală; Q3- sentiment de sine slab
ț ț
 vs. sentiment de sine puternic; Q4- tensiune ergică slabă vs. tensiune ergică ridicată.Factorii evaluati prin analiza factorială sunt constructe bipolare care incearcă să cuprinmultimea de manifestări comportamentale specifice dimensiunii, in mod gradat, de la unuldintre polii acesteia caracterizat printr-o maximă exprimare a opusului.Testul evaluează, prin date normative, pozitia individului de-a lungul acestui continuum.Specific acestui tip de evaluări, ceea ce se ia in consideraie în interpretări ca semnificative i
ț ș
 
 
active in comportamentul real al persoanei, este acel factor a cărui pondere depăete intr-un
ș ș
 sens sau altul zona de semnificaie medie.
ț
Descrierea scalelor:
Factorul A: (Schizotimie vs. Ciclotimie)
Polul exprimat prin cote standard joase caracterizează un comportament prin aspect precumschizotimie, orgoliu, spirit critic, opozană, răceală i indiferentă, suspiciune, rigididate. Polul
ț ș
 opus indică un comportament caracterizat prin ciclotimie, individul este bun, amabil, prietenos, servibil, cu interes pentru ceilali, încrezător, adaptabil i cald.
ț ș
Datele de cercetare indică pornind de la dihotomia clinică între pishozele schizoid i
ș
 dezordinea clinică maniaco-depresivă, o dimensiune definită quassisimilor i în zona de
ș
 normalitate psihică, între răceala afectivă i căldura afectivă. Caracteristicile ciclotimului,
ș
 afectiviii clinice, sunt uurina cu care trăiete, se emoionea, interesul marcat pentru
ț ș ț ș ț
 semeni i fiine in general care nu rareori se exprimă i prin alegerea unei profesii care
ș ț ș
 înseamcontacte interumane i o tendintî spre a se conforma convenilor sociale. Un grup
ș ț
 format din persoane de tip ciclotimic este activ, mai puin axat pe critică, cu indivizi mai
ț
 generoi în raporturile interpersonale. Persoanele de la polul opus sunt mai puin conciliante,
ș ț
  preferă lucrurile, cuvintele, viaa solitară; sunt introspective, apar serioi, preferă o
ț ș
 camaraderie intelectuală. În acelai timp, sunt mai profunzi în aprecierea altora, mai singuri
ș
 intr-o activitate care cere precizie, uneori mai inventivi, mai aleri în a-i respecta
ț ș
  promisiunile i în satisfacerea obligaiilor ce le revin.
ș ț
Factorul B: (Abilitatea rezolutivă generală)
Scala nu are corelaii semnificative cu testele de abilii mentale obinuite care tipic sunt
ț ț ș
  probe psihologice în timp limitat. Factorul B măsoară din perspectiva teoriei lui Cattel, acelfactor general denumit inteligenă. Cattel distinge între inteligena fluidă, definica o
ț ț
 capacitate înnasccare poate fi aplicată la toate tipurile de coninuturi, i inteligena
ț ș ț
 cristalizată, ca formă care depinde mult de educaia formală, exprimând tipurile de abilii
ț ț
 înate în coală. Inteligena fluiafectează inteligena cristaliza, prin faptul
ț ș ț ț
 inteligena fluidă se poate realiza prin teste care nu fac în coninutul lor referină la cultură.
ț ț ț
 Acest gen te teorie asupra inteligenei ca aptitudine adaptativă premerge în epoca abordărilor 
ț
 sistemice contemporane ale inteligenei, deind viziunea strict biologisau pe cea
ț ș
  psihomotrică.
 
Cotele standard scăzute la factorul B măsurat prin sarcini atât reale cît si opionale, indică o
ț
 slabă abilitate mentală care atrage după sine si o moralitate inferioara, tendina de a abandona
ț
 cu uurina, lipsa de interes pentru subiecte intelectuale, lipsa de cultura in general. Polul
ș ț
 opus cretere, indica inteligenta vie, contiinciozitate si perseverenta in rezolvarea
ș ș
  problemelor, tendină de a fi cultivat si de a gândi in plan abstract, logic.
ț
Factorul C: (instabilitate emoională vs. Stabilitate emoională)
ț ț
Polul caracterizat prin instabilitate reprezintă in acest sens caracteristici ale unui eu slab,emotivitate, imaturitate afectivă, instabilitate, individul reacionează la frustraie intr-o
ț ț
 manieră emoională, este inconstant in atitudini i interese, e excitabil i hiperactiv, fuge de
ț ș ș
 responsabilii, abandonează uor, e nelinitit, implicat in conflicte, agitat, visător, poate fi
ț ș ș
 implicat in accidente. La polul opus apar caracteristicile unui eu puternic, matur, calm.Individul este stabil, constant în interese, chiar si flegmatic sau placid, realist se adapteazăfaptelor; nu se manifestă uor oboseala nervoasă, nu se amestecă in conflicte.
ș
Fora eului definită ca i grad de realizare a integrării dinamice i a controlului emoional nu
ț ș ș ț
 e pentru Cattel, ca i pentru Eysenck, o problemă care să tină preponderent de formare i
ș ș
 mediu. Tendinele constituionale fac ca formarea controlului emoional să fie mai difici
ț ț ț
  pentru unele persoane. Diagnoza diferenială a felului de a trăi, frustrarea de exemplu, trebuie
ț
 să se raporteze la acest aspect constituional.
ț
Persoana cu un eu slab tinde sa fie cu uurină contrariată de lucruri i oameni, trăind un
ș ț ș
 sentiment de insatisfacie in familie,coală sau profesie i are dificultăi in păstrarea calmului,
ț ș ș ț
 să se bucure, se descurajează lesne. În acest sens, la acest pol apar mai des reaciile nevrotice
ț
 generalizate sub forma unor tulburări psihosomatice (tulburări digestive, de somn) sau temeriiraionale, comportamente obsesive. Pe de altă parte, în cazuri de tulburări de personalitate i
ț ș
 de nevroze se întâlnesc cote scăzute ale factorului C.
Factorul E: ( Supunere vs. Dominană)
ț
Polul comportamentului supus, blând, indica dependena dar i o naturalee i o bunăvoină
ț ș ț ș ț
 care îi sunt caracteristice, o persoaconformistă i uor de dominat, suficientă siei. Polul
ș ș ș
 opus, indică un comportament agresiv, combativ, încăpăânat, sigur de sine, afirmativ, sever,
ț
 chiar dur sau ostil, cu o gravitate afectată; nonconformist, dar dornic să capteze atenia. O
ț
 dominană puternică pentru a conduce la acel tip de voină obtinai chiar spre un
ț ț ș ș
 comportament antisocial, rebel.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->