\

.' Colectia OMUL, ACEST NECUNOSCOT

IRINA HOLDEVICI

ILIE P. VASILESCU

Din cuprins: LUPTA INDELUNGA TA A ~TnNTEI CD MAGIA SECRETELE ADEVARA1'E ALE HIPNOZEI INDUCTIA HIPNOTICA HIPNOTlZA 1'ORUL, UN MAGICIAN 1 CARAC1'ERIS1'ICILE S1'ARII HIPNOTICE PROFUNZIMEA HIPNOZEI sA pATRUNDEM IN TAINELE HIPNOZEI FALSELE PERICOLEALE HIPNOZEI' VALENTELE COMPENSA1'ORII ALE HIPNOZEI CUNOA$TERE ABISURILOR FIINTEI NOAS1'RE 1'ULBURARILE ~I IMBOLNAVIRILE CARE ASCUL TA DE PUTEREA HIPNOZEI AUTOHIPNOZA, 0 ~ODALITA TE DE A FI S1'APINI PE FORTEL}5: NOAS1'RE SPIRITUALE

SI FORTELE NELIMITATE ALE PSIHISMULUI

Pret lei 67 ISBN 973-9070-08-5

FDlTURA ALOOMARS

Bucure~ti 1991

IRINA HOLDEVICI

ILIE P. VASILESCU

SI

FORTELE NELIMIT ATE . ALE PSIHISMULlJI

Lector: C.pAUNESCU Redactor: Nic PENIUC TEHNOREDACTAREPECALCULATOR MACINTOSH HOLDING REPORTER - SRI., Tiparulexecutat la Tipografia "LUCEAFARUV' Sectia Buftea

EDITURA ALOOMARS Bucure~ti 1991

CUPRINS

I. LUPTA tNDELUNGAT A A STIINTEI CU MAGIA - pag. 9

i~",:".,r .... ~_." .,,_

H. SECRETELE ADEV ARATE ALE HIPNOZEI - pag. 16 a) Modificari ale sferei sensoriale: iluzii, halucinatii. - pag. 17 b) Modificarile atentiei - pag. 17 c) Modi fcarile amnezice (ale memoriei) - pag. 17 d) Modificari in sfera gindirii - pag. 17 e) Modificari in domeniul activitatii motorii - pag. 17 f) Modificari inusfera afectivWltii - pag. 17 III. INDUCTIA HIPNOTICA - pag. 20 a) Faza de pregatire - pag. 20 b) TestuI oscilatiei corpului - pag. 22 c) Testul incle~tarii degetelor - pag. 23 d) Catalepsia pleoapelor - pag. 23 IV. HIPNOTIZATORUL, UN MAGICIAN? - pag.25 a) Conditille unui bun hipnotizator - pag. 25 b) Metoda de inductie hipnotica prin fixarea privirii - pag. 27 c) Adincirea transei - pag. 30 d) Dehipnotizarea - pag. 32 V.C~CTERlSTICILE STARrI HIPNOTICE - pag. 36

a) b)

c) d) e)

f)
g) h)
i)

Reducerea functiei de planificare ~pag, 36 Redistribuirea atentiei - pag. 37 Capacitate a crescutli a productiei imaginative - }lag. 38 Reducerea controlului - pag. 38 Cre~terea gradului de sugestibilitate - pag. 39 Accentuarea c9mportamentului de jucare a unor roluri - pag. 39 Aparitia amneziei post-hipnotice - pag. 40 Starea de relaxare psiho-fizica - pag., 40 Scaderea a'~uitatii perceptive -"pag. 40
ffiPNOZEI - pag. 42

d) e)

Tehnica modificarii imaginii durerii - pag. 67 Tehnica imaginatiei dirijate in stare de hipnoza - pag. 71
ABISURILOR

X. CUNOASTEREA

a) b) c) d) e)

'II. PROFUNZIMEA
a) b)

f)
g) h) i)

Somn superficial - pag. 42 Starea somnambulic~ profunda - pag. 43 IN TAlNELE HIPNOZEI - pag. 48 Teoria fluidului vital - pag. 48 Hipnoza, fenomen psihopatologlc - pag. 48 Hipnoza ~i somnul - pag. 49 Hipuoza ~i teoria rolului - pag. 50 Hipnoza ~i teotiiile inv~~nrii - pag. 51 Hipnoza ~i psihanaliza - pag. 51 Teorii eclectice ale hipnozei - pag. 52 Teoria comportamentului asupra hipnozei - pag. 53 Teoria disocierii personalitatii - pag. 54
Fi\.LSELE PERI COLE ALE HIPNOZEI - pag. 57

VII. sApATRUNDEM

j)
k1

a) b) c) d) e) f) g) h)

. FIINTEI NOASTRE - pag. 79 Tehnica asociatiei libere - pag. 83 Inducerea visului - pag. 83 Tehnica scrisului automat - pag. 84 Desenul hipnotic - pag. 85 Terapia prin joc - pag. 85 Tehnica dramatic a - pag. 86 Regresia de virsta - pag. 87 Tehnica pdvirii in bila de cristal - pag. 88 Tehnica tensiunilor experimentale - pag. 89 Prmcipii ~i tehnici hipnoanalitice - pag. 90 Tc.hnica teatrului - pag. 92 Tehnica mozaicului - pag. 93 Tehnica serrmalului ideomotor - pag.94

XI. TULBURARILE SI tMBOLNA VIRILE CARE ASCULTA DE PUTEREA HIPNOZEI - pag. 97 a) Stnrile anxioase ~i fobice - pag. 100 b) Starile depresive - pag. 100 c) Simptomatologia de tip isteric - pag. 100 d) Reactiile obsesive- pag. 101 XII. AUTOHIPNOZA. o MODAUT ATE DE-A FI STAPtNI PE FORTELE NOASTRE SPIRITUALE - pag. 105

ALENTELE COfvIPENSA TORn ALE HIPNOZEI - pag. 62 Sugestiile terapeutice - pag. 63 Tel:mica disocierii - pag. 66 Tehnica substitutiei - pag. 67

1. LUPfA lNDELUNGATA A ~TIINTEI CU

MAGIA

PosibilWltile hipnozei au fost /cind exagerate, a~teptindu-se de la eei care 0 praetieau adevllrate minuni, rezolvarea unor cazuri pe care nu le puteau rezolva alte metode medieale sau psihologice, dnd minimalizate sau chiar negate de cMre sceptici, care insll nu se strllduisera suficient sa cunoascll metoda in detaliu. Se pare ell un deserviciu insemnat I-au tacut hipnozei apropierea exageratll a acesteia de fenomenele parapsihice considerindu-se ell persoanele care 0 practicll trebuie sa dispunll neaplirat de forte supranaturale, dt ~i performantelr. hipnotizatorilor de estradll care au indepllrtat pe multi eercetlltori serio~i de acest domeniu. De asemenea, multe luerari din cadrul literaturii ~tiintifico-fantastice au aeeentuat ideea ell subiectul hipnotizat devine un fel de robot uman, controlat pe clli paranormale de elltre eel care a indus hipnoza, fapt ee a generat temeri nejustifieate din partea unor pacienti care ar fi putut beneficia de avantajele acestei tehnici. Hipnoza nu este un fenomen supranatural, ci doar 0 stare modifieatll de eon~tiinta, asemllnatoare eu relaxarea sau eu stllrile meditative ,speeifice unor eulturi orientale. Fenomene asemllnlltoare eu eel hipnotic se intilnese freevent in viata eotidianll. Astfel, cineva
9

poate fl. atlt de absorbit de lectum unui roman san de vizionarea unui film la televizor, incit nu mal aude soneria de la u~ sau poate fi atit de cufundat in ginduri incH nu mai sesizeaz~ ceo! spune interlocutor'Lll eu care tocmai discuta. Se apropie de hipu'oza ~i fenomenele de reverie, (i~nd,furati de propriile constructii imaginative, parc~ ne transpunem in aite locuri ~i tr~im aite stari dccit cele legate de realitatea imediata sau cele de extaz religios pe car~ le WHesc adevaratii credindo~i. Soferul, care conduce noaptea ~i este fascinat de dunga luminoasa a ~oselei, care ii produce 0 ingustare a cimpului con~tiintei ce se poate uneori solda eu accidente, este ~i el victima unei stari aseman~,toare cu hipnoza. Aceste sUlri le denumim in limbaj comun cu ajutorul unor ~:ermeni ca: "a te lasa furat''' "'a fi pe alta lume" etc. Cei care tr~iesc astfel de stllri i~i orienteaza de fapt gindurile in interiorul lor. Fenomene de tip hipnotic au fost descrise inca din' antichitate ~i se intilnesc inca frevc.ent in practicile magice specifice culturilor primitive. Putem vorbi de hipnoza moderna 0 datll cu experientele medicului austriac Franz Anton Mesmer .. (1734-1815), care a descris hipnoza 1?istllrile speciflee acesteia sub denumirea de "magnetism animal". Sistemu] de tratament utilizat de Mesmer a fost ironizat de catre medicina 4in acea perioada din cauza manierei teatrale in care aborda el pacientii. (Pacientul era introdus intr-un fel de butoi cu apa, fHnd inconjurat de sirme 1?i tot felnl de magneti, care aveau menirea sa puna in evidenta t1uidul deDumit "magnetism animal". Adesea pacientii sugestionabili erau cuprin1?ide convulsii).
10

comisie instituita in anul 1784 de cMre regele Frantei, comisie din care a facut parte ~i Franklin, ambasadorul Statelor Unite, a primit sarcina sa cerceteze experimental "magnetismul animal". Comisia respectiva a ajuns la concluzia ca aceasta nn era altceva decit un rezultat al imaginatiei. De~i Mesmer a fost discreditat, teoriile sale fHnd nefondate ~tiintific, multi pacienti continuau sa se vindece prin rnetodele sale t?i aceasta a convins ca de:;;i teoriile erau grer?ite, totu~i fenomenul respectiv exista ell adevarat. De hipnoza s-a folosit ~i abatele Johann Joseph CJ3ssner (1717-1799), cunoscut exorcist din Elvetia, care avea darul de a alunga "foqele negative" care puneau stapinire pe padent. Medioul englez John Elliotson (1791.,.1863) a realizat prime Ie interventii chirurgicale in stare de transa hipnotica, iar James Esdaile, medic scotian (1808-1859) a relatat 345 operatii de chirurgie majora realizate in India, in sornn hipnotic (cf. E.Hilgard ~i J.Hildrad, 1975). Termenul de hipnoza este introdus de englezul James Braid (1795-1860), de la grecescul hipnos care inseamnll somn, el considerind hipnoza ca pe un '"somn nervos'". o atentie deosebit~ este acordat~ hipnozei de catre cele doua mari ~coli ale psihiatriei franceze, ~coala de la Salpetriere, reprezentata de Jean-Martin Charcot (1835-1893) ~i ~coala de la Nancy, al c~rui reprezentant de seama a fost Hippolyte Bernheim ( 1840-1919). Daca Charcot considera hipnoza ca pe un fen.amen patologic, specific istericHor, dimpotriva, Bernheim era de parere ea hipnoza este un fenomen nOf11

mal, rezultat al sugestiei. Acesta din urma a fost in mare masura influentat de rezultatele deosebite ale unui mediC de tara - Liebeault (1823-1904). Utilizarea in scopuri terapeutice a hipnozei a fost sustinuta ~i de succesele cunosacutilor psihiatri Breuer ~i Freud. Ulterior, Freud abandoneaza hipnoza in favoarea propriei sale teorii ~i metode - psihanaliza - ceea ce a filcut ca, pen~ru moment, interesul pentru hipnoza sa inregistreze un regres. tn 1889 a avut loc primul Congres International de Hipnoza Terapeutica ~i Experimentala, ~i carn in aceea~i perioada, marii teoreticieni in domeniul psihologiei incep sa se intereseze de fenomenul hipnotic: Wilhelm Wundt a scris 0 lucrare despre hipnoza. William James include un capitol dedicat hipnozei in celebra sa lucrare "Principiile psihologiei", iar Pierre Janet abordeaza ~i el hipnoza din perspectiva disocierilor de personalitate. in timpul primului razboi mondial Mc Dougal a tratat, cu ajutorul hipnozei, soldati aflati in stare de

~oc.
Un pas important in dezvoltarea hipnozei ~tiintifice il reprezinta lucrarea lui Clark Hull (1933) - "Hipnoza ~i sugestibilitate" . Si in timpul celui de-al doilea razboi mondial, hipnoza a fost utilizata cu succes in tratamentul nevrozelor de razboi. Apoi, treptat, aplicatiile ei s-au extins in stomatologie !?iobstetrica. in annl 1955 Asociatia Medicala Britanica ~i in 1958 Asociatia Medicala Americana au hotarit ca hipnoza sa fie inclusa ca disciplina de invatamii:1tin ~co1iIe medicale, iar in anul 1960 Asociatia Psihologilor Americani a dat 0 recunoa~tere oficiala a utilizarii terapeutice a hipnozei de catre psihologi.
12,

La ora actuala exista, in afarl:i. de societl:i.tile nationale, Societatea europeana de hipnoza, Societatea internationala de hipnoza ~i Societatea de hipnoza "l\1ilton Erickson", dupa numele fondatorului ei, unul dintre cei mai talentati ~i mai creativi hipnoterapeuti ai lumii. tn vara anului 1990 a avut loc in Germania cel de-al 5-lea Congres de hipnoza in psihoterapie ~i medicina psihosomatica, la care au luat parte peste 900 de medici ~i psihologi din aproape toate larUe lumii, incluzind ~i tara noastra. Hipnoza are 0 serie de aplicatii practice, atit in clinica, pentru psihoterapie, cit ~i in alte domenii de activitate, unde se cere optimizarea performantel or umane. Astfel, ea patrunde tot mai mult in pregatirea psihologica a sportivilor de inalta perf ormanta, cit ~i al cosmonautilor pentru obtinerea unui echilibru emotional de ,nivel superior, pentru perfectionarea capacitatii de concentrare a atentiei, a deprinderilor motrice, cit ~i pentru 0 mai buna autoreglar~ a comportamentului in. ansamblu .. De tratament . liipnotic pot beneficia ~i arti~tii eu trac de scena sau elevii ~i studentii- hiperemotivi, care au tendinta . de a se bloca la examene si .. de a obtine rezultate sub posibilitatile lor reale. Cercetarile din ultimii ani au demonstrat ca ..hipn02i poate" contribui ~i la .cre~terea efidentei invatarii, dt ~i la dezvQltarea unor disponibilWlti creative latente. tn clinica hipnoza se aplica in foarte muIte domenii. Astfel, ea se folose~te .eu succes in chirurgie, pentTu realizareaunor operatii rara aneste~ie sau Cll o cantitate mai hredusg' de anesteziee atuncf dnd .. subiectul prezintaintolerant~la astfel de substanle
.

'.'

..'

13

sau dnd acestea lipsesc (in conditii de izolare, de lupta etc.). Hipnoza s-a dovedit utila ~i pentru reducerea anxietatii pre-operatorii cit ~i pentru realizarea unei evolutii post,operatorii dt mai bune ~i dt mai rapide. Un domeniu unde hipnoza poate face foarte mult il reprezinta combaterea durerii; este vorba atit de durerile din holile cronice, de migreIie, cit ~i de cele ce apar in timpul na~terii sau in timpul unui tratament stomatologic. In medicina psihosomatica hipnoza se utilizeaza in terapia unar afectiuni care vizeaza aparatele cardio-vascular, respirator, digestiv sau endocrin (tahicardie, hipertensiune arteriala, varsaturi, colici, colite, astm bron~ic, obezitate, tulburari sexuale etc.). Ea are, de asemenea, aplicatii in domeniul unor afectiuni dermatologice (prurit, psoriazis, reactii alergice, tratamentul negilor) ~i in recuperarea unor deficiente motorii produse de accidente vasculare sau traumatisme. Sfera cea mai larga de aplicatie 0 are tratamentul prin hipnoza in cazul afectiunilor nevrotice (reactii de tip fobic, atacuri depanica, anxietate, tulburari ale atentiei ~i meJ;Iloriei). Cercetllri recente au evidentiat faptul ca prin hipnoza s-ar putea influenta favorabil chiar evolutia unorholi grave, cum ar ficancerul sau SIDA. Astfel, la ultimul Congres european de hipnoza din 1990, Simonton din S.U.A, a elaborat de curind 0 Iucrare denumita "Rolul psihoneuroimunologiei consiliere ~i factorul psihic in cancer"; Specialistul german Lenk (1990) a condus un seminar pracUe dedicat utilizarii hipnozei in cancer, iar un coleg al sl1u, tot german, Otremba (1990) a prezentat. date clinice ~i experimentale incurajatoare obtinute pe pacienti bolnavi de SIDA.
14

Adeptii psihoterapiei, in care includem hipnoterapeutii, au ajuns la concluzia ca daca prescriem medicamente pentru probleme de natura psihologica, nu facem decit sl1 mascam problema reala! Inteleptii orientali spuneau ctt dttruim cuiva un pe~te ii Yom potoli foamea pentru citva timp, dar dactt 11 invata,m sa pescuiasctt el va fi capabil sa-~i procure hrana pentru tot restul zilelor. La feI, daca ii invatam pe pacienti prin intermediuI hipnozei ~i apoi al autohipnozei (hipnoza reaIiz,ata de pacient singur, in absenta terapeutului) cum stt se insanttto~easca ~i stt ram ina sanato~i, cum saS1 rezolve problemele de viattt, Ie punem la dispozitie un mijloc care ii va ajuta stt-~i mentintt echilibrul sufletesc ~i 0 stare buna tot restul vietH. Majoritatea oamenilor nv sint con~tienti de resursele interioare pe care Ie au la dispozitie, ei ignorind faptul ca exista 0 cale de a intra in contact eu aceste resurse pentru a ameliora ~i mentine sanatatea ~i pentru a se autoperfectiona fizic $i psihic. Mentalul con~tient al omului iI ajuta sa rezolve 0 serie de probleme, sa inteleaga diverse situatii doar la nivel logic. Trebuie deschise~i caile pentru cunoa~terea intuitiva care are Ioc prin mecanisme subcon~tiente ~i aceasta se face mai u1?or cu ajutorul relaxarii, hipnozei ~i autohipnozei.

15

II. SECRETELE

ADEV ARATE ALE HIPNOZEI

Marcuse (1959) subliniaza faptul ca hipnoza este o stare modificata a organismului produsa prin repetarea unor stimuli ~i in care sugestia este mai efieienta decit de obicei. Majoritatea speciali~ti1or definesc l1ipnoza ca 0 stare .indusa, de regula in mod artificial, asemanatoare cusomnul~ dar iIi acelas.i timp diferita de,acesta din punct de vedere fiziologic, stare caracterizata prin sugestibiIitate crescuta, ca rezultat al careia pot fi induse subiectului, mai u~or decit in stare normala, 0 serie"de modificari senzoriale, perceptive, mnezice ~i motorii (dupa Weitzenhoffer, 1963). Prin hipnoza se realizeaza deci 0 stare d,~ hipersugestibilitate selectiva produs(!/ subiectului prin anumite proceduri specifice, de natura' fiziologica sau/~i psihologica de catre 0 alta persoana (hipnotizator) sau de catre subiectul insu~i (in cazul autohipnozei). In timpul hipnozei, pot fi induse 0 serie de' mo,dificar,i spe,ctaculoase ale proceselor psihice ~i ale comportamentului, modificari ce pot ,imbraca as.;. pecte pozitive sau negative in functie, de continutul sugestiilor administrate (Gheorghiu, 1977). Astfel; pot fi realizate: A) MODIFICARI ALE SFEREI SENZORlAlE iluzii (perceperea distorsionati:l a unor obiecte existente in realitate), halucinatii (perceptii far~ co16

respondent in realitate), precum ~i modificarea unor praguri senzoriale, hiperestezie - accentuarea sensibiHtatii, anestezie - reducerea generala a sensibilitatii ~i (l1]algezie .. reducerea sensibiIiti:ltii dureroase. DatoTita acestor afecte, este posibil~ utilizarea hipnozei in combaterea durerii; B) MODIFlCARI PROSEXlCE (ale lltenfiei): in hipnoza se produce 0 orientare selectiva a atentiei, care este indreptata predominant spre cele sugerate de terapeut s.i intr-o mat mic~ rnasura spre stimulH ambiantei. C') MODIFlL'"'AR1 MNEZICE (ale 111emorje~,): prin hipnoza se poate obtine 0 amnezie (ultare) total:! sau partiala a unor obiecte, evenimente, date, dupa cum se poate obtine 0 hipermnezie sau accentuare a func~iei mnezke, subiectul retinind ~i redind mai m~or 8,i mai exact materialul memorat; D) A/GDIFlCARl IN SFERA GlNVIRlI: in urma inductiei hipnotice poate sa functioneze la unii subiecti ceea ce speciali~tii numesc "logica transei"~ datorita careia ei accepta ca fiind logice situatii pc care nu le-ar considera ca atarc in stare normala. De pilda, subiectul care, in urma sugerarii faptului ca estepre~colar, se comporta ca un copil de 6 ani, poate discuta in acela~i ti'mp cu sotia sa, fara ca acest lucru sa se para eiudat sau nepotrivit; B) MODIFICARi iN DOMENIUL ACTIVITATII MOTOR/i- reJaxare musculara, actiuni automate, rigiditatea corpului, mentinerea' timp indelungat a unor pozitii incomode, cit ~i modificarea comportamentului de ansamblu al subiectului; F)'MODIFICARI IN SPERA AFECTlVITATII. Aceastea cap~aa continut specific in functie de cele sugerate de terapeut.De regula, majoritatea su-

Hipno"", - 2

17

biectilor care au fost hipnotizati, afirma in mod spontan ca au trait in timpulhipnozei 0 stare afe:ctiva pozitiva, de calm, lini~te ~i relaxare profunda, Frecvent hipnotizatorii profesioni~ti sugereaza subiectilor regresia de virsta. Cind sugestiile au actionat, subiectul se comporta ca ~i cum ar avea 0 virsta mai mica decit cea reala, el modificindu-~i comportamentul astfel incH sa corespunda virstei sugerate. La subiectii foarte sugestibili se modifica vocea, mimica ~i chiar scrisul, caracterele utilizate in scriere fiind specifice copilariei. Multi autori citeaza cazuri in care subiectii regresati pina la virsta copilariei ~i-au amintit 0 limba pe care 0 vorbisera in copilarie ~i pe care 0 uitasera in prezent, conversind sau chiar scriind in limba respectiva. As (1962) relateaza cazul unui subject care, regresat Ii! virsta copilariei, utiliza un dialect suedez, iar Gheorghiu (1977) pe cel al altui subiect, care vorbea maghiara. Nici unul din ace~ti subiecti nu-~i mai amintesc de limbile respective in stare de veghe. Hilard (1975), la rindul sau, dteaza cazul unui subiect care fusese crescut in C1dna, in copilarie, ~i care in urma regresiei de virsta !?i-a scris numele cu caractere chineze ceea ce nu a fost capabil sa faca in stare de veghe. Regresia de virsta este mult folosita de catre hipnotizatorii clinicieni pentru a "dezgropa" amintirile psihotniumatizante uitate, care au produs la subiecti tulburari de tip nevrotic. Sugerarea starilor descrise mai sus, cu exceptia regresiei de virsta, nu se utilizeaza decit rareori in clinica ~i atunci mai mult in scopuri didactice, demonstrative sau pentru a verifica gradul de profun18

zime al hipnozei. Trebuie facuta totu$i precizarea ca datorita posibilitatilor neobi~nuite de modificare a comportamentului prin hipnoza, este posibila utilizarea terapeutica a acestei tehnici, prin hipnoza putindu-se realiza vindecari ce par de domeniul miracolului.

19

III. INDUqIA HIPNOTICA.

Starea subiectului, denumita transa hipnotica, se realizeaza prin procedeul denumit inductiahipnoHca. Aceasta presupune concentrarea pe un obiect de dimensiuni mid (de preferat stralucitor), pe un s imul monoton (pendul, metronom), pe 0 anurnitll zona a corpului (de pilda, concentrare asupra punctuiui situat intre sprincene), cit ~i administrarea de catre terapeut a unor formule sugestive de calm, relaxare, somnolenta. Indicatia hipnotica consta din trei faze (Hertland, 1971): a) faza de pregatire; b) inductia propriu-zisa; c) adincirea transei. A) FAZA DB PREGATfRE 1n aceasta etapa se explica sub1ectului in ce comHi hipnoza, ce se a~teapta de la el ~i ce efecte poate avea aplicarea metodei asupra psihicului sau, insistindu-se asupra avantajelor pe care le are hipnoza in inlaturarea unor simptome de care subiectul dore~te sa se debaraseze. Se insista mai ales asupra f:,>ptului cl.\ pacientul nu are de ce sa se teama ~i ea \'3 trai 0 experienta interesanta. Daca subiectul anxios in eontinuare, el trebuie interogat in legatura ell natura temerilor sale ~i apoi incurajat. Astfel, de pilda, subiectilor care se tern sa nu fie manipulati de terapeut H se spune ca ei nu-~i vor pierde starea de con~tienta ~i crt vor putea ie~i din hipnoza oricind vor dodo Este bine sa se ceara pacientului sa ramina cit

mai pasiv cu putinta, sa nu incearce in nici un fei sa-l ajute pe experimentator, dar nici sa nu incerce se sa reziste sugestiiIor terapeutului. Trebuie sa arate ea este in interesul s~u sa beneficieze de metoda pentru a scapa de problernele sale, iar daca intentioneaza sa nu se lase hipnotizat, este mai bine sa se adreseze altui specialist. De asemenea, se da subiectului indicatia de a nu-~i analiza starile, de a nu incerca sa afle ce se petrece Cll eI, el fiind instruit sa lase sa se intimple ce "trebuie sa se intimple", lasindu-se "dus" de instructiunile terapeutului. Inductia hipnotica cuprinde ace Ie comportamente pe care i Ie cere hipnotizatorul subiectului 1a inceputul ~edintei, precum ~i ceea ce spune ~i face hipnotizatorul. Toate tipurile de inductie au in coml,ln distragerea de la stimulii perturbatori externi, sugerarea relaxarii ~i somnolentei, stimularea jocului liber al imaginatiei ~i concentrarea pe un obiect de dimensiuni mici (sau pe 0 parte a corpului) ~i pe ceea ce spune hipnotizatorul. Kubie ~i Margolin (1944) descriu inductia hipnotiea prin trei comportarnente: sugerarea imobilitatii, fixarea privirii ~i administrarea unor stimuli monotoni.

Gi1l~i Brenman (cf. Hilgard, 75) deseriu ceea ce -face hipnotizatorul in timpul inductiei, astfeI: -contribuie Ia sarhcirea stimularilor senzoriale ale subiectului prin limitarea mi~carilorcorporale; - incearca sa altereze imagineacon~tientizarii CorporaIe a subiectului; - sugereaza un fel de procesde disociere, focalizind atentia subiectului asupra mi~carii insa~i astreI incit unele mi~cari care se produc in mod normal pe cale voluntara, devin involuntare;
21

20

_ sparge tiparul relatiilor adaptative normale ale subieetului, ereind 0 atmosfer~ magi ca. tn timpul induetiei, hipnotizatorul are la dispozitie doua strategii speciale:eea a deprivarii senzoriale ~i eea a dezvol~rii unui tip de relatie internmana speciala, de tip simpatetic, intre terapeut ~i pacient. Inainte de a treee la inductia propriu-zisa, experimentatorul testeaza gradul de reeeptivitate la hipnoza al subiectului prin administrarea unor teste de sugestibilitate in stare de veghe. Facem precizarea ca sugestia reprezinta 0 incitatie susceptibila sa declan~eze reactii spontane, nemediate de instantele reflexive ale ratiunii (Gheorghiu, 1982). In .cele ce urmeazA, prezentam, pentru exemplificare, eiteva din cele mai eunoscute teste de sugesti- bilitate directe, princare elinicienii i~i testeaza subieetii pentru a vedea in ce masma ei pot beneficia de tehnica hipn.ozei: B) TESTAREA OSClLATJEI CORPULUl. Subiectului se cere sa stea cu spatele la experiment ator ~i sa relaxeze toti mm;ehii (este indicat ca subieetul sa aiba tocuri joase). Instructajul care i se administreaza este urmlUorul: "Dorese sa stai in picioare, cu virfurile apropiate. tnchide oehii ~i relaxeaza-te. In citeva momente iti voi spune sll-ti imaginezi ea vii pe spate. Eu voi pune miinile pe spatele tau ~i vei simti cum miinile mele te trag tot mai mult, vii tot mai mult pe spate. Nu-ti fie teama. Lasa-te dus. Eu voi sta in spate Ie tau~i te voi prinde ... etc". Se considera sugestibil acel subiect care are tendinta de a eadea in directia sugerata.

C) TESTUL lNCLE$TARII DEGETELOR.

cere subiectului sa-~i scoata inelele !?i i se administreaza urmatorul instructaj: "Doresc s~ prinzi degetele unele in altele (se demonstreaz~). Aeum uita-te in ochii mei !?i stringe bine degetele unele intr-altele. Stringe degetele eit poti de bine. Pe masura ce stringi degetele unele intr-altele vei constata ca degetele tale devin tot mai incle~tate, tot mai bine strinse unele in aIteIe, ea !?i cum ar fi sudate. Degetele sint tot mai inele:?tate, tot mai strinse, tot mai incle~tate, incit nu poti sa Ie desfaci. Ti-e imposibil sa Ie desfaci. Ineearca sa desfaci degetele, incearca!... dar nu poti! Cu cit incerei mai mult sa desfaci degetele, eu atit reu~e~ti mai putin". tncearca! Dar nu potU". eu 5ubiectii care nu pot desface degetele sau Ie desfac daar partial se paate trece la inductia hipnotiea.

I se

D) CATALEPSIA PLEOAPELOR. Subiectului, a~ezat intr-o pozitie comoda, i se administreaza urmatoarele sugestii: "Daresc sa inchizi ochii ~i sa te relaxezi. Nu te teme, nu te voi hipnotiza inca. Hi atent la vocea mea ~i relaxeaza-te. Pe masura ce te relaxezi, pleoapele tale devin tot mai grele, din ce in ce mai grele, grele ea de plumb. Curind vei constata ea ti-e foarte greu sa deschizi ochii, deoarece pleoapele tale sint greIe, foarte grele, grele ca de plumb. Iti va fi foarte greu sa desehizi ochii dnd iti vai spune 5-0 facio Pleoapele tale sint foarte grele. Foarte grele ~i strins lipite. Ochii sint atit de bine inchi~i inch nu-i poti desehide. Incearca sa deschizi ochii. tncearca! Dar nu poti, nu poti deschide ochiL.".
23

22

Ca ~i in cazul celorlalte doua teste de sugestibilitate, daca subiectul are dificultati in dechiderea ochilor, terapeutul 11poate considera un bun subiect pentru hipnoza.

IV~ HlPNQTlZATORUL, UN MAGICIAN? Iatl:1ce ne spune, referitor la aceasta problemll, cunoscutul hipnotizator Melvin Powers (1965): A) COND/TIlLE UNUI BUN H/PNOT/ZATOR 1. Un hipnotizator bun trebuie sa stapineasc~ foarte bine tehnica aplicata, sa fie un specialist competent in probleme de psihologie ~i psihiatrie ~i sa fie, in acela~i timp, 0 persoana cu integritate morala. 2. EI trebuie sa cunoasca foarte bine particularitatile psihice ~i problematica pacientului inainte de inducerea hipnozei trebuie sa realizeze un interviu clinic amanuntit ~i, daca este po sibil, chiar 0 examinare psihologica a subiectului. 3. Hipnoterapeutul trebuie sa aiba rabdare, intelegere ~i bunavointa fata de subiect, sa mani- , feste 0 atitudine simpatetica fata de acesta ~i fata de problemele lu1. 4. Personalitatea hipnotizatorului trebuie sa fie perceputa favorabil de catre majoritatea oamenilor. (Hipnotizatorul trebuie sa aiba forta psihica ~i farmec personal). 5. Hipnotizatorul trebuie sa aiba foarte multa incredere in sine, in eficienta tehnicilor sale, sa nu oscileze in aplicarea lor, sa se exprime cu siguranta de sine, autoritara. El trebuie sa aiba totdeauna un rbpuns la orice intrebare a subiectului, sa nu raspunda niciodata "nu ~tiu~, deoarece aceasta ar

24

25

zdruncina increderea subiectului in terapeutul s~u. 6. Rareori un subiect recunoa~te c~ este hipnotizabil (de regul~, el sustine c~ nu poate fi hipnotizat). Dac~ acesta afirrna c~ are 0 voint~ prea puternica pentru a putea fi hipnotizat, terapeutul trebuie sa-i expIice c~ aplicarea tehnicii este in avantajul s~u (doar pentru asta a venit la cabinet ~i a platit consultatia), terapeutul trebuind 5a-l invete tocmai modul in care i~i poate [olosi propria vointa pentm a intra in hipnoz~. 7. Chiar un subiect care dore~te sincer sa fie hipnotizat, poate sa nu raspund~ bine la sugestii, fie pentm c~ are un grad de sugestibilitate, fie pentru ca este prea incordat ~i anxios. In acest din urma caz, este bine ca subiectul sa invete 0 tehnica de relaxare, inainte de a i se induce 0 stare hipnotica. 8. Blocajele cele mai frecvente care intervin in acceptareahipnozei tin mai ales de tearna de a nu dezvalui ceea ce subiectul nu dore~te sa dezvaluie sau de a nu accepta ceva ce ar parea inaccesibil. Ond se ivesc 'astfel de probleme, terapeutul trebuie 5a-1 asigure pe padent ca el nu-~i va pierde (;ontrolul asupra sa ~i ca va putea ie~i' din starea indusa atunei cind va considera necesar. 9. Terapeutul trebuie s~ ~tie ca 0 stare de transa profunda nu este neaparat necesara pentm scopuri terapeutice sau de reglare a compartamentului. 10. Pentru a avea a expectatie corecta, .mbiectilor trebuie' sa Ii se atraga atentia ca nu vor adormi in adevaratul sens al cuvintului, ci ca se vor ana mai curind intr-o stare de relaxare mai profunda. 0 buna stapinire a tehnicii, o. atitudine care impune pacientului ., ~i 0 infati~are agreabila sint suficiente. De asemenea, daca inainte se credea c.3, doar bl1rbatii pot
26

fi buni hipnotizatori, iar femeHe subiecti, rezultatele obtinute astazi in domeniul hipnozei clinice ~i experimentale arata c~ ~i femeile pot fi hipnotizatori tot atit de buni ca ~i barbatii. Exista in Hteratura de speeialitate foarte muIte tehniei de realizare a inductiei hipnotice. Ne simtim obligati sa avertizam pe eititor cll utilizarea de ciHre nespeciali~ti (cei care au dreptul legal de practica sint medici, psihologi) este pedepsita prin lege. In ceea ce prive~te aplicarea acesteia de catre reprezentanti ai profesiunilor amintite, pentru a obtine rezultate pozitive este necesar un stagiu de invatare a. tehnicii, realizat pe tinga un hipnotizator experimemntat. In caz contrar, terapeutul incepator fie nu obtine rezultate, fie poate produce chiar unele efecte negative asupra subiectilor sai. Prezentam in cele ce urmeazl1 doua dintre tehnicile de inductie care ni s-au parut mai simple:

B) METODA DE INDUC[IE HIPNOTICA PRIN FlXAREA PRIVIRII (Hartland, 1971)

I se cere subiectului sa se a~eze cornod pe un scaun sau fotoliu ~i i se dau urmMoarele instructiuni: "Dorese sa prive~ti un punct din tavan, sa-ti fixezi atentia asupra luL Orice punct este potrivit. Alege un punet pe care ti-e cornod sl1-l prive~ti. Nu-ti face probleme dac~ privirea se abate de la punctul respectiv sau daca ai tendinta de a clipi. Dac~ ti se intirnpJa acest lucru, readu incet privirea inapoi la punctul fixat. Fixeaza..,l cit poti de bine. Stai relaxat. Relaxeaza-te ~i fii atent daar la voce a mea, la ceea ce voi spune. Corpul tau se relaxeaza din ce in ce mai mult, tot mai multo Pe masura ce prive~tii punctul ales ~i asculti vocea mea, te relaxezi tot mai mult, din ce in ce mai
27

mult. Re1axeaza labele picioarelor, gleznele, gambe1e; coapsele, bratele, miinile. !ntregul tall corp devine tot mai relaxat :;;i simti 0 stare .de "toropeala placuta, care te cuprinde tot mai mult. Simti tot mai mult toropeala, destindere, relaxare. E~ti tot mai toropit. FH atent la vocea mea.,. ea te face sa te simti tot mai toropit. Simti 0 greutate pillcuta care iti cu- prinde tot, ~orpul. Corpul devine greu, tot mai greu, foarte grell. Bratele devin grele, foarte grele, tot mai grele. Picioarele devin grele, foarte grele, din ce in ce mai grele. E~ti tot mai relaxat, toropit ca atunci dnd te pregate~ti sa dormi. 0 senzatie de caldura placuta, adormitoare, cuprinde tot corpul. Curind te vei cufunda intr-o stare de rela-xare adinca, 0 stare care seamana cu un somn profund, odihnitor. Pleoapele devin grele, tot mai grele. Iti este tot mai somn. Pleoapele devin grele, din ce in ce mai grele, foarte grele. Ginde~te-te la toropeala ~i sbmnolenta care te cuprinde. Vocea mea te face tot mai toropit, tot mai relaxat, tot mai somnolent. Nu mai poti tine ochii deschi~i. Ochii au tendinta sa se inchida. Clipe~ti, clipes,ti tot mai des, pentru ca nu mai poti tine ochii desehi~i. Clipe$ti tot mai des s,i in curind nu vei mai putea tine ochii deschis,i pentru ca pleoapele devin grele, foarte grele, grele ca de plumb. Devii tot mai taropit, tot mai relaxat. Pleoapele sint atit de grele, incit, in curind nu vei mai putea deschide oehii. Pleoapele devin tot mai grele 5,i mai strins lipite. (Dacll subiectul nu inchide ochii in mod spontan, i se spune pe un ton ferm: Acum inchide ochii s,i fii atent in continuare la , ceea ce iti voi spune). "Ochii sint inchis,i acum s,i te vei relaxa tot mai profund, tot mai profund, vei fi tot mai relaxat, tot
28
,

mai toropit, mai relaxat, tot mai toropit. Vei fi atent numai la vocea mea" Iti vei reveni din stare Dumai atunci dnd iti voi spune eu s~ reviL Te vei simti foarte lini~tit ~i relaxat. Nimie nu te va tulbu .. ra. Te vei relaxa pro fund, foarte profund. Dac~ se va intimpla cevacare te poate pune in perkol, te vei trezi imediat $1 vei face falll ell bine situatiei. Te relaxezi adine, profund, foarte pro fund". lata ~i 0 alta tehnica de induclie propusa de Powers (1965): Subiectului i se cere sia stea foarte Telaxat, sa inchida ochii ~i apoi se vada pe sine, "ell ochii mintii", intr-o salcl de clascl, eu 0 tabla neagr~ in fata. Daca subiectul realizeaza imaginea, se cere sa se imagineze pe sine desenind un cerc eu creta in mijlocul tablei. E d.in nou intrebat daca a izbutit. I se sugereaza apoi ca deseneaza un X in rriijIocul cercului. Daca a reu$it, se ceresa-~i imagineze cercul gol in care deseneaza litera A, apoi 0 s,terge ~i deseneaza litera B. I se cere sa continue cu procedeul pina dnd vaajunge eu numaratoarea la sfir~itul alfabetului, sugerindu-i-se c~, atunci dnd va ajunge la ultima literl1 a alfabetului se va afla lntr-o stare de toropeala .~i relaxare profunda. 1n timp ce subiectul continua s~-~i imagineze literele alfabetului, terapeutul ii administreazl1 sugestii de calm, relaxare, greutate in membre etc. Autorul considera cll aceasta tehnica de~i foarte eficienta este mai dificil~, deoarece nu toti subiectii sint capabili sa se conccntreze suficient pentru a ajunge intr-o stare de hipnOZllprofunda. Multi subiecti se piing de faptul ca IDintca lor continua sa vagabondeze, in ciuda eforturHor pc care Ie depun in directia concl 1trarii.

29

~, I
I

111111f[

Sugestiile specifice inductiei hipnotice trebuiesc date cu 0 voce calma, ferma, lips ita de stridente. Dupa cum se poate observa din lectura instructajului prezentat mai sus, ele au un caracter repetativ, monotonia contribuind la intrarea mai rapida in hipnoza. Tonul poate sa fie autoritar (caracteristic hipnozei de tip pat em) sau, dimpotriva, blind, cald, insinuant (specific hipnozei de tip matem). Studiile clinice au demonstrat ea hipnoza de tip matem este mai bine tolerata de un numar mai mare de pacienti, comparativ eu -cea paterna, care trezel?te la unii subiecti tendinte opozitioniste. C) AD1NClREA TRANSEI De regula, dupa ce a realizat inductia, terapeutul se va stradui sa obtina 0 mai mare profunzime a starii hipnotice pe care 0 atinge subiectul sau. Del?i, nu totdeauna 0 transa profunda este necesara pentru atingerea unor obiective terapeutice, totu~i pentru explorarea unor conflicte din sfera personalitatii subiectului este de dorit sa se obtina 0 trans a mai adinca. Pentru adincirea transei se procedeaza astfel (Hartland, 1971): E~ti pro fund relaxat, dar poti intra intr-o stare de relaxare ~i mai adinca decit cea in care te afli acum. Dore~ti foarte mult sa. atingi 0 stare de rei axare Cll mai profundft, pentru ca aceasta este 0 experienta agreabila, care iti va aduce mult bine. Te vei relaxa tot mai pro fund ~i toate sugestiile pe care ti Ie voi da vor fi foarte eficiente. Eu voi numara acum pina la 5 (se poate numara pina la 10, 20 etc.)~i pe masura ce numar, te vei cufunda
30

"<-,,,,,,,,",,

intr-o stare de relaxare tot mai profunda, mai adinca, mai placutlt Cind voi ajunge cu numaratoarea pina la 5, vei fi profund relaxat, toropit, atit de toropit, ca atunci dnd iti voi spune sa revii nu-ti vei mai aminti nimic din cele spuse sau facute in timpul hipnozei. Acum incep sa numar: 1 - refaxarea (toropeala) devine tot mai profunda, din ce in ce mai profunda; 2 - relaxarea devine l?i mai profunda ~i mai adinca; cu fiecare cuvint spus de mine, ell fiecare expiratie, te relaxezi tot mai mult, din ce In ce mai mult; 3 - relaxarea (toropeala) adinca, vocea mea te relaxeaza tot mai mult, tot mai mult, din ce in ce mai mult. Te cufunzi intr-o stare de relaxare foarte adinca, foarte profunda, auzi doar vocea mea care parca vine de undeva de departe; 4 - continui sa te relaxezi tot mai profund pe masura ce numar. Toate sugestiile pe care ti Ie dau sau ti Ie voi da in viitor vor fi eficiente ~i in avantajul sanatatii tale. Vei indeplini tot ceea ce iti spun sa indepline~ti. Nu te teme de hipnoza pentru ca iti va face numai bine. El?ti convins ca nu ti se poate intimpla nimic rau. Vei raspunde tot mai bine la sugestiile mele. Chiar daca iti vorbesc, e~ti tot mai relaxat, tot mai pro fund relaxat. Ori de cite od iti voi spune sa auzi, sa vezi sau sa simti ceva, vei trai experiente vii ca -~i'cum ar fi in realitate. Vei auzi, vei vedea ~i vei simti ca in realitate. Ori de cite ori Iti voi spune sa simti sau sa faci ceva, vei indeplini imediat cele cerute, pentru ca sint in avantajul tau. Eu voi putea sa inlatur sau sa modific orice comanda pe care ti-o dau. Continua sa te relaxezi. Cind voi ajunge cu numaratoarea la 5 vei fi foarte, foarte profund relaxat, adinc relaxat ~i toropit; 5- pro fund relaxat, adinc relaxat. Nu vei reveni
31

II''''

din relaxare decit atunci dnd iti voi spune S::l revU sau daca mi se intimpla ceva mie, sau daca ceva te ameninta. Altfel vei ramine foarterelaxat, adinc relaxat ~i vei face tot ceea ce iti voi spune eu sa faci. Cind iti voi spune sa revH nu iti vei mai aminti de nimic, dedt de faptulca te-ai relaxat ~i te-ai odihnit". Odata ajuns aid, hipnotizatornl va incepe sa administreze sugestiile terapeutice specifice pentru care a fost indusa hipnoza. Vom reveni Cll detalii asupra acestei etape in capitolele urmatoare.

mandind pe un ton ferm: "E~ti pe deplin treaz!"sau poate' repeta procedeul de dehipnotizare. In nici un . caz terapeutul nu trebuie sl:'llase subiectul sl:'lpIece pina nu. este sigur ca a revenit complet la starea normall:'l.Este indicat ca subiectii care au intrat intro transa mai profundl:1 sl:'lfie ll:'lsati sa mai a~tepte putin intr-o camera, inainte de a pleca, hipnotizatorul urmind sa mai verifice 0 data starea in care se atla ace~tia.
,

D) DEHIPNOTIZARE4 (trezirea subiectului)

Pentru multi subiecti este suficient sa comando\1m pc ton placut, dar ferm: "Revino! Treze~te-te!" sau: "Cind voi lovicu degete1e,. vei fi pe deplin treaz, treze~te-te!". Pentru pacientii aflati intr-o transa mai profunda este indicat ca revenirea sa se faea gradat ea in exemplul de mai jos (Iiartland, 1971): ",._"" .. """"Imediat voi incepe sa numllr de la 5 1a 1. Cind voi ajunge ell numaratoarea 1a 1, vei fi complet treaz, iti vei reveni complet. Te vei simti bine, inviorat, odihnit, ca dupl:'lun saron bun: 5 - vei reveni curind din relaxare; 4 - revii incet la normal; 3 - revil tot mai mult; 2 ~ dnd voi ajunge la 1 vei reveni complet; te vei simti foarte bine; 1 - ai revenit 'complet, e~ti pe deplin treaz; ai mintea !impede, clara, e~ti complet treaz, vioi,
alett!'"

Existl:'l cazuri, foarte rare, dnd unii subiecti pot prezenta cefalee, confuzie, ameteli sau stari de voma la revenirea din hipnoza. Acest fenomen apare mai ales cind pacientii nu sint de acord sa indeplineasca sugestiile administrate de terapeut, de~i s-au prezentat la tratament ei pot, de pilda, in mod incon~tient sl:'lnu doreascl:1 sa se lase de fumat sau sint newotici ~i atunci fenomenul este interpretat ca 0 rezistenta la psihoterapie. In astfel de cazuri este indicata 0 terapie mai in profunzime, in cadrul careia sl:'lse abordeze contlictele din sfera personalitatii subiectului. 0 astfel de tehnicl:'l este hipnoanaliza, la care ne vom referi mai tirziu. Clinicienii citeaza ~i cazuri, foarte rare, cind subiectul refuza sl:'lrevina din hipnoza atunci dnd i se dau comenzi in acest sens. Aeest lucru se poate intimpla fie datorita unei erori de tehnica (terapeutul i-a sugerat, fara sl:'l-~idea seama, sa nu se trezeascl:'l), fie datoritl:'l unor rezistente la revenire, care, la rindul lor, pot avea mai multe cauze, dintre care amintim: - existenta unor sentimente de ostilitate fata de terapeut; - sugestii post-hipnotice, pe care subiectul nu dore~te sa Ie indeplineasca;
33

.Dach subiectul se mai mentine totu~i intr,:,o stare de ameteala, nu se tine bine pe picioare, are un aer naue, terapeutul poate lovi palmele una de alta co32

_ tulburari in sfera personalitatii (nevoi2. de a fi dominat, de a evita un conflict, 'nevoia de a fugi de 'realitate ); _ transformarea hipnozei in somnambulism de tip isteric. Weitzenhoffer (1957) citeaza cazul unui hipnotizator incepator care administreaza subiectului urmatoarea sugestie: "Pleoapele tale sint grele, foarte grele, grele ca de plumb etc. Ai ochii inchi~i, uu poti deschide ochii. tncearca sa deschizi ochii dar nu potit". Dupa 10 minute el incearca sa trezeasca subiectul care s-a dovedit receptiv, spunindu-i: "Deschide ochii!". Acesta nu poate deschide ochii pentru ca nu a fost anulata sugestia: "nu poti deschide Dchii!". Corect ar fi fost ca terapeutul sa spuna: "Acum poti sa deschizi ochii, poti sa deschizi ochii... Deschide oehii!" sau sa fi dat de la ineeput 0 sugestie <Iegenul: "Nu vei putea desehide ochii pina cind eu nu voi bate din palm.e!". tn situatiilein care subieetul refuza sa revina din hipnoza, este indicat ca el sa fie lasat lini~tit, deoarece in' majoritatea cazurilor hipnoza se transforml::i. in somn natural ~i el se treze~te singur, dupa un timp oarecare. o aha metoda frecvent folosita este interogarea subiectului, aflat in stare de hipnoza, de ce refuza sa se trezeasca. De regula, rl::i.spunsul subiectului sugereaza terapeutului ce sugestii trebuie sa administreze in astfelde situatii. o 'regula defier abipl1.oterapeutilor clinicienl este anularea sugestiilor administrate' in timpul hipnozei. Aceste SUgestii trebuie anulate ehiar daca subiectul nu areactionat la 'ele in timpul hipnozei.
34

Jalowicz (cit. Weitzenhcffer, 1957) citeazl1 cazul unui subiect caruia i s-a administrat in timpul hipnozei, in scopuri demonstrative, sugestia cl1 a fost atins cu un fier inro~it ~i cl1 pe brat ii apare 0 ba~ica. tn timpul hipnozei nu se intimpla nimic, subiectul este dehipnotizat ~i trimis acasl1. A doua zi acesta se prezinta la medic acuzind 0 arsura pe brat, arsurl1 a cl::i.rei cauzl::i. nu 0 cunoa~te, fapt ce demonstreaza posibilitatea existentei unor efecte intirziate ale hipnozei. ,tn cazul in care terapeutul a uitat sa anuleze sugestiile administrate, se recomanda ca subiectul sl1 fie hipnotizat din DOll ~is,aadministreze sugestiile de la inceput, inclusiv anula.rea lor, ca !'$icum nimic nu s-ar fi intimplat.

dumneavoastrl". B) REDISTRIBUIREA ATENJ'IEL tn bipnoza se accentueazll selectivitatea atentiei, atentia subiectului fiind orientatll in mod special spre ceea ce spune ~i face hipnotizatorul. Aflat intr-o hipnozl profunda, acesta poate inregistra stimuIii din mediul inconjurator sau proveniti de la aIte persoane, dar nu' reactioneaza decit la comenzile date de hipnotizator (este cunoscut faptul cll 0 aIta persoanl nu poate anula hipnoza indusl de catre terapeut; daca subiectul este lilsat singur, el poate reveni treptat la starea normalll sau poate intra din hipnozll in somn natural). Hilgard afirma ca interpretarea conform careia hipnoza reprezinta 0 concentrare maxima a atentiei, pe baza selectivitatii sale din stare a obi~nuitl1 de veghe, teorie sustinutl de Barber (1960) ~i Leuba (1960), nu este sustinutll de date experimentale. Astfel, Amedeo ~i Shagass (1963) au demonstrat cll subiectii in stare de. hipnozl1 au fost mai putin capabili sl1rezolve 'probleme de aritmeticll decit aflati in stare de veghe. tnregistrarea mi~cMilor oculare corelate cu performantele cognitive indicl1 mai curiild 0 cre~terea activitlltii difuze a creierului la subiectii hipnotizati. Robert (1964), utilizind 0 serie de teste de atentie nu a gllsit nici 0 corelatie intre capac ':atea de concentrare ~i hipnotizabilitate, iar Das ()64) afirml cll subiectii cu atentie mai sustinutl sillt nai put in hipnotizabili. Interpretind aceste date experimentale, Hilgard' este de plrere cl in .hipnOZl1avem de-a face cu 0 scadere a atentiei generale, el denumind fenomenul
I

V.CARACfERISTICILE

STARn

IllPNOTICE

Rezultat al inductiei hipnotice, starea sau transa hipnotica este considerata astazi ca 0 stare modificata de con~tiinta. Hilgard ~i Gheorghiu (1977) descriu starea hipnotica prin urmatoarele caracteristici: A) REDUCEREA FUNCTIEI DEPLANlFICARE. Subiectul hipnotizat pierde initiativa ~i nu mai are dorinta de a realiza actiuni planificate pe cont propriu. Aflat in hipnoza, ~ubiectul actioneaza doar in conformitate cu cele sugerate de terapeut. El poate actiona,dar de cele mai multe ori nu simte nevoia s-o faca. Aspectul exterior al persoanei hipnotizate est~ al unui individ pasiv, care reactioneaza doar la comenzi venite din afara. Acest fenomen este si mai evident atunci cind terapeutul sugereaza subie~tului sa mentina mai mult timp 0 pozitie incomoda pe care nu 0 modifica decit atunci cind i se cere in mod expres sa 0 faca. Gill ~i Brennman (1959) au intrebat un subiect de ce crede el ca se ana in bipnoza. (Autorii au facut diverse experimente cu respectivul subiect aflat in hipnoza: daca era relaxat I-au activat, daca a afirmat ca-~i simte bratul insensibil, i-au comandat revenirea sensibilitl1tii etc.). Interogat asupra starii sale subiectul raspunde: "Stiu ca ma aflu in hipnoza pentru cl1 fac ceea ce-mi spuneti
36

37

tt

"inatentie selectivll". (Subiectul aude doar vocea hipnotizatorului ~i nu aude alte voci).

serva 0 anumita tendinta necritica de a Iua Iucrurile "ad literam". Caracterizind acest fenomen, Orne (1959) vorbe~te de a~a-numita "Iogica a transei", conform eareia subiectul accepta ca fiind Iogice situatii pe care in stare normala nu Ie-ar considera ca atare.

C) CAPACITATEA CRESCUTA A PRODUCTI?l IMAGINATIVE (vivacitatea repre zentlln lor

memoriei). Din relatllrile subiectilor hipnotizati rezultll cll reptrezenUlrile din timpul hipnozei sint deosebit de vii. Adesea ei au adevllrate stllri halucinatorii, percepind obiecte, persoane sau situatii care nu existll in realitate. De asemenea, este cunoscutll pregnanta ~i vivacitatea viselor hipnotice.

E} CRE$TEREA GRADULUJ DE SUGESTIBILITATE

tn hipnoza receptivitatea Ia sugestii a subiectului cre~tc foarte mult comparativ cu stare a obi~nuita. Stimuli sau incitatii sugestive, care in afara hipnozei determina reactii de intensitate foarte redusa sau nu produe nici 0 reactie, conduc Ia modificari de amploare daca sint administrati in urma inductiei hipnotice. Pe aceasta se bazeaza numeroasele apIicatii ale hipnozei in terapie sau in optimizarea comportamentul ui. Hull (1933) ~i Weitzenhoffer (1953) au vazut reIatia dintre sugestie ~i hipnoza atlt de strinsa, incit au unit cei doi termeni in titlurile lor.

D) REDUCEREA CONTROLULUI realitlltii ~1 toleranta crescutll pentru distorsionllri ale acesteia. In viata cotidianll controalele pe care Ie realizeazll omul asupra mediului inconjurator sint foarte frecvente. Omul prive~te in jur, se uiUi la ceas, ascultll, atinge' obiectele. 1n timpul hipnozeiaceastll reducere a controlului este produsll de sugestiile de relaxare $i de~teptare, ea conducind la rindul sllu la acceptarea mai facilll a distorsiunilor perceptive. Astfel, subiectul hipnotizat acceptll amintiri false, s~himbllri ale personalitlltii, distorsionarea perceptiei tlmpului (cercetllrile au demonstrat cll intervalele scu:rte sint percepute ca mai lungi, iar cele lungi ca mal scurte), perceperea de tip halucinator a unor persoane sau obiecte absen,te sau dimpotrivll, neper~eperea unor persoane sau obiecte care se aflll in mcllpere. . Aceste fenomene pun in evidentll 0 reducere sub m!1~enta hipnozei a capacitlltilor 'discriminatorii ~i entIce ale subiectului. De~i nu trebuie sa intelegem ell toate eapacitatile logice slnt suspendate~ se ob18

F) ACCENTUAREA COMPORTAMENTULUJ DE JUCAREA UNOR ROLURI.

Subiectul aflat in hipnoza nu efectueaza numai actiuni simple, sugerate de terapeut. EI poate intra intr-un rol care presupune desfa~urarea unor actiuni complexe cerute de acesta. Subiectii prezinta in hipnoza 0 mai mare capacitate de transpunere in rolurile: sugerate, comparativ cu starea obi~nuita. AstfeI, de pilda, unui subiect caruia i se sugereaza ca are alta virsta decit cea reala sau ca este 0 alta persoana, va'tinde sa interpreteze cu multa adtenticitate rolul sugerat. Exista
39

chiar ~io teorie care tinde sa explice fenomenul hipnotic prin jucarea unui rol (Sarbin, 1956; Sarbin ~i Anderson, 1967). G) APARITIA AMNEZIEI POST-HIPNOTICE. Amnezia sau uitarea celorce s-au petrecut in timpul hipnozei reprezinta una din particularitatile de baza ale starU hipnotice. Ac~asta amnezie poate fi sugerata de terapeut dar ea se poate instala~i spontan mai ales in sUirile de transa mai profunda.
,

H) STAREA DE RELAXARE PSIHO-FIZICA Majoritatea subiectilor care au fost hipnotizati ~i s-au dovedit receptivi la hipnoza, descriu starea pe care au resimtit-o ca fiind caracterizata prin relaxare (izica ~i psihica, lips a de interes pentru ceea ce se petrece in jur, dorinta de a urma cu exactitate instructiunile terapeutului, incapacitatea de a se opune acestora, absentei de a reflecta critic, de a actiona, dorinta ~i satisfactia de a ramine vreme indelungata tara a intreprinde ceva. Multi subiecti relateaza .~i prezenta unor senzatii de greutate ~i uneori de caldura in membre, ca in cazul relaxarii dupa metoda antrenamentului autogen al lui Schultz. I) SCADEREA ACUITATII PERCEPTIVE. In stare hipnotica, stimulii ambiantei sint perceputi mai estompat, cu mai putina claritate ~i precizie, unU dintre ace~tia nefiind perceputi de loco Multi subiecti au descris starea traita in timpul hipnozei .ca fiind 0 stare intermediaril intre starea de veghe ~i cea de somn. Hilgard a aplicat asupra unor subiecti cunoscuta s.cala de hipnotizabilitate Standford ~i i-a solicitat
I

apoi pe ace~tia sa relateze cu privire la efectele spontane, nesugerate ce apar in timpul hipnozei. Majoritatea subiectilor hipnotizati relateaza ca au simtit: lipsa dorintei de a vorbi, de a se mi~ca ~i de a gindi, tenainta de a da curs celor sugerate de experimentator, schimbari in aparenta sau dimensiunea unor parti ale corpului, senzatie de zbor, senzatie de golire de ginduri, senzatie de ameteala, de virtej, ei descriind starea ca fUnd asemanatoare cu somnu!. Tart (1970) a interogat un subiect, foarte dotat pentru hipnoza, asupra starii traite de acesta in timpul unei transe profunde. Acesta' a caracterizat starea sa astfel: - absenta senzatiei cprpului propriu; - absenta. senzatiilor sau evenimentelor venite din afara; con~tientizeaza doar un fel de fluid sau flux de energie care il inconjoara; - nu are con~tiinta lumii exterioare, cu exceptia vocii depersonalizate a hipnotizatorului care ii transmite mesaje agreabile ~i amuzante care parca ii vin din marea infinita a oceanului cosmic; - sentimentul ca se afla in afara timpului; - pierderea identitatii personale. Desigur nu toti subiectii sint capabili sa atinga 0 astfel de profunzime a transei hipnotice. Interesant este ca stari similare cu cele descrise de subiectul investigat de Tart au fost descrise de cei care au studiat diversele variante ale meditatiei de tip oriental (Govinde, 1960; Phillipe, 1963).

40

41

VI. PROFUNZIMEA HIPNOZEI Nu toti oamenii pot fi, hipnotizati in aceea~i masura. Unii nu reactioneaza de fel la inductia hipnotic~, altii reactioneaz~ moderat, 'iar altii se dovedesc deosebit de receptivi. Susceptibilitatea hipnotic a reprezinta capacitatea individului de a fi hipnotizat. Oamenii difera in privinta acestei susceptibilit~ti a~a cum difera in ceea ce prive~te inteligenta sau aptitudinile sportive. Speciali~tii au ajuns la concluzia ca performanta hipnotica depinde atit de susceptibilitatea hipnotica a individului, cit ~i de atitudinea acestuia fata de hipno~ (0 persoan~ inalt hipnotizabila poate rezista la hipnoz~ daca i~t propune acest lucru). Pentru m~surarea susceptibilitatii hipnotice au fost alcatuite, inca. de la sfir~itul secolului trecut, scale de- evaluare a gradului de profunzime al hipnozei pe care poate sa-l atinga un individ. Profunzimea hipnozei, dupa Lie:beault (1889) (cf. Hilgard, Weitzenhoffer, Lande ~i Moore, 1961). A) SQMNSUPERFICIAL - Ameteal~: .toropeal~, ame1:eala, senzatie de greutate in cap, dificult~ti de a deschide\ ochii. . - Somn u~or: semnele de mai sus, la care se adauga catatepsie (greutate, ineqie musculara), dar cu capacitatea de a-~i modifica pozitia membrelor. - Somnceva mai profund: insensibilitate, catalepsie, automatisme motorii. Subiectul nu mai poate in42

terveni in desta~urarea mi~carilor automate (daca se imprima 0 mi~care rotativa a bratului, subiectul nu mai este capabils-o controleze). - Stare intermediara: la catalepsie ~i automatisme se adauga faptul ca subiectul nu mai reactioneaza la nimic in afara de comenzile date de hipnotizator ~i nu-~i mai aminte~te decit interesele dintre el ~i hipnotizator. B) STARE SOMNAMBULICA PROFUNDA. - Somn de tip somnambulic obi~nuit. Se caracterizeaza prin amnezie totala la trezire. Halucinatii in timpul starii hipnotice care dispar la trezire. Subiectul se afla sub controlul hipnotizatorului. - Somn de tip somnambulic profund: Amnezie total a la trezire. Halucinatii hipnotice ~i posibile halucinatii post-hipnotice. ~ubiectul aflat' sub controlul total al hipnotizatorului. Cotarea susceptibilit~tii hipnotice dup~ Davis ~i Husband (1931)

43

Profunzimea hipnozei _ Non susceptibiI _ Stare hipnoida

Punctajul acordat (Scor) 0 2

Manifestari obiective

3
4

- Transl

u~oarl

6 7 10 11 13 15 17 18
20

- Transll medic

- Trans! profunda (de tip somnambulic)

21 23

25 26
27

28
29

30

. _.Relaxare muscular! _ Tremurul pleoapelor _ lnchiderea ochilor _ Relaxare tizicll total! _ Catalepsia pleoapelor, ~ Catalepsia membrelor _ Catalepsia rigida . _ Anestezie in 'mllnU~ (anularea sensibilitlltii numai in animite zone ale miinilor _ Amnezie (uitare) partial!' _ Anestezie post-hipnoticll _ Moditiellri in' sfera personalitlltii ~ Reactioneazll la sugestii posthipnotice simple _ Distorsionllri perceptive (iIuzii, halucmatii) - Amnezie totalll _ Capacitate de a deschide ochii rarll a afecta trans a _ Sugestii post-hipnotice bizare care sint acceptate de subiect _ Comportament de tip somnambulic _ Halucinatii vizuale pozitive */ post-hipnotice _ Halucinatii auditive posthipnotice _ Amnezie post-hipnoticll sistematiell ..;Halucinatii auditive negative _ Hiperestezii (accentuarea sensibilitlltii)

La ora actuaHi, in domeniul hipnozei eUnice ~i experimentale se utilizeazacel mai frecvent scalele de hipnotizabilitate Standford (autori Weitzenhoffer ~i Hilgard,' 1957; 1959; 1962) ~iHarvard (autori Shor ~i Orne, 1962). Redam in tabelul de mai jos itemii (probele) comparativi ai susceptibilitatii hipnotice ale scalelor Standford (forma A) ~i Harvard (HUard, 1971):
Itemi (probe) aplieate Scala Standford Forma A 1. Oscilatia corpului 2. Inchiderea ochilor Scala Harvard Criteriul de notare a rezultatului dupll scala Harvard

- Cllderea capului - Idem

3. "Cooorirea bratului

- Idem

4. Imobilizarea bratuhii ocarea degetelor

- Idem

- Idem

6. Rigiditatea bratuIui

- Idem

*/ Halucinatiile pozitive se referllIa perceperea unor Qbiecte, persoane, situatii inexistente in reaUtate, ~ timp ce halucinatiile negative caracterizeazll situatia in care obiectele~i situatiile prezente nu sint percepute de clltre subiect.

- Capul subiectului se apleaell in urma sugestiilor mllcar cu 10 em. - Oehii subiectului se inchid in urma administrarii inducpei inainte ea experimentatorul sa cearA in mod expres aces! lucru. urma sugestiilor administrate direct, brawl subiectului' coboar! cu aproximativ 10 em., inainte de ai se spune sll-l coboare in mod deliberat - Subiectului i se dau sugestll ell bratuI nu se paate ridiea; el nu ridicll bratul mai mult de 2-3 em .. - I s~ sugereazll ell degetele sint incle$tate unele in altele. Nu reu~e~te sll desfacll degetele atunci cind i se :ere. - I se sugereazll cll bratut este rigid; nn reu~e$te sll indoaie bratuI mai mult de citeva grade.

45

44

vire la efect (face cum ar dori s~. atingll. mele se apropie; se co- de Face mll.car unele -Idem Ochii rll.min inchi$i mi$cll.ri chiar ca cind $i cum imai se sugereaza ar dori Semne evidente cu priCriteriul de notare a reHarvard Idem sa alunge musca). probe (sau putine) -scala nicll.rii zultatului ClI.derea dupll. capului cll. nu poate sll. glezna) _(atinge Reproduce cel mult 3 (i mi$te se sugereazll. capul in I se Scala sugereazll. ca palmi$cll.ri observabile ca ~i Harvard lemi (probe) aplicate glezna. sll. incerce sll.-i deschidll.. teazll. atunci cind palmele 10. Catalepsia 10 cm. la terminarea semn d~NU!) te muInhibarea comuNu poate mi~ca capu!. ugereazll. nu sint mai depll.rtate de fi mele) hipnozei. care i$iverbale aminte$te ca ar fost realizate in timpul ______ ~1)ei. nicll.rii

tivitatea la hipnoz~ a pacientilor lor utiIizind probe izolate (teste de sugestibilitate) din cadrul acestor scale, probe de tipul celor descrise la capitolul consacrat inductiei hipnotice. o problem~ care a preocupat mult pe speciaIi~ti a fost in ce m~sur~ susceptibiIitatea hipnotic~ este antrenabiI~ prin experiente repetate. Rezultatele experimentale referitoare la aceast~ problem~ sint contradictorii. Astfel, Shor, Orne, O'ConelI (1962) ~i Gill ~i Brenman (1959) au -ajuns la concluzia c~ susceptibilitatea hipnotic~ este modificabil~ in mic~ m~sur~. As, Hilgard ~i Weitzenhoffer (1963) au ales un e~antion cu scoruri medii la scala de hipnotizabilitate Standford, forma A ~i au incercat prin diverse metode s~ Ie creasc~ gradul de hipnotizabilitate (discutii psihoterapeutice menite s~ modifice atitudinea fat~ de hipnoz~ a subiectilor, utilizarea unor diferite tehnici de inductie hipnotic~). Rezllitatele obtinute de ace~ti autori au fost slabe, ei ajungind la concluzia ca susceptibiIitatea hipnotic~, a~a cum este ea masurat~ cu ajutorul scalelor standard, are 0 stabilitate relativ~.

Scalele de testare .a gradulul'de hipnotizaoilitate se utilizeaz~, de regul~, mai multinscopuri experimentale. Clinicienii se multumesc s~ testeze .recep46 47

psihici. VII. sA pATRUNDEMtN TAINELE HIPNOZEI C) HIPNOZA $1 SOMNUL. Multi autori au sustinut ideea asem~n~rii dintre hypnoz;;t ~i somn (chiar termenul de hipnou provine de la termenul grecesc Hypnos = Somn). Aceast~ teorie se baza pe faptul ca persoana hipnotizat~ p;;trea ca ~i adormit~ (relaxat~, inactiv~, de cele mai multe ori cu ochii inchi~i). Cunoscutul fiziolog rus Pavlov considera ca. inhibitia, somnul ~i hypnoza fac parte din aceea~i categorie de fenomene. Dupa opinia sa, in timpul hipnozei, pe 'scoaqa cerebral~ aflata in inhibitie se mentin unele focare de veghe, pe baza c~rora este posibil~ legMura dintre subiect ~i hipnotizator, subiectul fiind capabil s~ execute comenzile date de acesta. Dar nici datele cHnice, nici cele experimentale nu au confirmat ipoteza conform, c~reia hipnoza ar fi tot una cu somnul. Astfel, s-a demonstrat ca un individ aflat in stare de hipnoz;;t mai profund~ poate fi activ in functie de continutul sugestiilor care i se administreaz~ (tine ochii deschi~i, se mi~c~, executa diferite actiuni complexe). Nici din punct de vedere fiziologic reactiile din timpul hipnozei nu seam~n~ cu cele din timpul somnului. Undele cerebrale din timpul hipnozei sint specifice starii de veghe relaxata (unde Alfa), in timp ce pentru somn sint specifice unde mai lente. Studiile E.E.G. au demonstrat c~ un individ este cu atit mai hipnotizabil cu cit are unde Alfa mai bine reprezentate. Pe aceste date se bazeaz~ cei care considera hipnoza ca fiind io relaxare mai profunda.
49

A) TEOR/A FLUIDULUI VITAL. Cea mai veche incercare de explicare a hipnozei apartine lui Mesmer care sustine c~ la paza hipnozei se afla "magnetismul animal", un fel de fluid care curge din: corpul hipnotizatorului in cel al subiectului. Medicina timpului respectiv a infirmat aceasta ipoteu, de~i a fost nevoita s~ accepte realitatea cli~ica a fenomenului hipnotic. Cercetarile moderne .de laborator, realizate cu ajutorul metodei electronografice, au pus in evidenta existenta unui biocimp ce inconjoara organismele vii ~ipe care speciali~tii il explica printr-o concentrare masiv~ de microparticule de apa de la nivelul pielii modificind prin prezenta sa unele caracteristici ale organismului. Nu a putut fi ins~ pusa in evidenta pin~ in ptezent vreo legatura directa dintre existenta acestui biocimp ~i producerea fenomenului hipnotic.

B) HIPNOZA - FENOMEN PSIHOPATOLOGIC specific isteriei .. Cunoscutulpsihiatru francez Charcot considera receptivitatea hipnotic~ fiind caracteristica doar persoanelor isterice, deci ca pe un fen omen patologic. El presupune ca atunci cind indivizii i~i recap~t~ echilibrul, ei nu mai pot fi .hipnotizati. Studiile ulterioare au arMat insa ca subiectii normali sint de cele mai multe ori mai hipnotizabili decit bohlavii
48

D) HfPNOZA $f TEORIAROLULUI.
Aceasta teorie apartine lui Sarbin (cf. Marcus, 1959), care considera fenomenul hipnotic ca interpretarea unui rol (acela de persoana hipnotizata). Se accentueaza ideea ca individul hipnotizat se comporta a~a cum crede el ca trebuie sa se comporte 0 persoana aflata in hipnoza, in conformitate cu propriile sale idei despre hipnoza ~i cu indicatiil; hipnotizatorului, abandonindu-se pe sine in rol. Aceasta incercare de explicare psihosociala a hipnozei se bazeaza in mare masura pe faptul ca a fost gasita 0 corelatie semnificativa intre hypnotizabilitate ~i apritudinile actorice~ti. Gheorghiu (1977) arata insa ca teoria rolului inlocuie~te 0 metafora - cea de "trans a hipnotica", cu 0 alta meta fora - cea de "roI", fara ca prin aceasta sa explice esenta fenomenului investigat. Nu pot fi explicate mai ales diferentele interindividuale in ceea ce prive~te hipnotizabilitatea ~i anume de ce unii subiecti se transpun pina la uitare de sine in rolul de persoana hipnotizatl, iar altii nu reu~esc decit foarte putin sau de loc acest lucru. Teoria rolului nu poate explica nici modul in care se poate realiza 0 operatie de chirurgie majora in stare de hipnozl, in absenta unor sub stante anestezice ~i nici modul in. care se realizeaza transpunerea in rol in cadrul feno\llenelor de autohipnoza. De asemenea, eu ajutorul acestei teorii nu se poate explica nici faptul ca unii subiecti care doresc din tot sufletul sa fie hypnotizati ~i cunosc foarte bine rolul de persoanl hypnotizata, nu raspundtotu~i Ia hipnoza ..
50

E)

HfPNOZA

$f

TEORIfLE

lNVArARIf

(Ha111933;Weitzenhoffer, 1953) Aceasta teorie explica posibilitatea comportamentului hypnotic pe baza invatlrii (eonditionarii) ~i formlrii unor deprinderi de a intra in transa. Autorii ei sustin cl deprinderile hipnotice seamana cu cele de tipul absorbtiei in lecturl sau cu deprinderile de a trai intens aventuri imaginare, insistind mult asupra importantei imitatiei in cadrul comportamentului hlpnotic. Dupa cum se poate lesne observa ~i aceastl teorie este insuficienta, ea marginindu-se mai qurind sa descrie modul in care se structureaza comportamentul hypnotic decit sl expliee mecanismele profunde ale acestuia.

F) HfP!{OZA $f PSfHANALIZA.
Au existat incercari de a explica ceea ce se intimpll eu subiectul aflat in hipnozl ~i prin intermediul conceptelor specifice psihanalizei. Astfel, multi autori considera transa hypnotica un fen omen regresiv, de intoareere a subiectului la trairi specifice virstelor copilariei. In starea de transl hipnotiel, subiectul poate obtine 0 serle de beneficii seeundare, pe care nu Ie-ar obtine in stare de veghe (i~i permite libertati pe care altfel nu ~i Ie-ar putea permite). Se subliniaza importanta raporturilor de subordonare dintre subiect ~i hipnotizatpr, pe care pshanali~tii Ie aseamana cu cele dintre p~inte $i copil. Astfel, conform acestei teorH in cadrul hipnozei paterne, hipnotizatorul este identificat cu figura autoritara a tatllui, in timp ce in cadrul hipnozei materne, hipnotizatorul: preia rolul protector al mameL
51

Tot psihanali!?tii incearc~ s~ stabileasca 0 analogie mtre fenomenul hipnotic !?idragostea de tip erotic, insistindu-se pe fenomenele de tip transferential care apar intre subiect ~i hipnotizator. Astfel, de pild~, Gill !?i Brenman (1947) explic~ hipnoza prin intermediul regresiei !?itransferului. Psyhanaliza modern~ considera hipno;za ca 0 regresie partia1a in slujba egoului. (Kris, 1952). Hilgard este de p~rere c~ !?i aceast~ explicatie a manifestarilor hypnotice este insuficienm, neacoperind toam aria de manifestari specifice' ac~stora. Dificil de explicat prin prisma conceptelor psihanalitice ar fi !?ifenomenele de autohipnoz~. Dac~ in ceea ce prive!?te explicatia teoretica psihanaliza pare sa nu' fi adus prea multe lucruri noi, imbinarea practiea dintre hipnoz~ ~i psihanaliz~ - hipnoanalizl:l. _ s-a dovedit metodll utila in terapie. G) TEORII ECLECTICE ALE HIPNOZEI. Aeeste teorH combina, in ex!~ Uearea hipnozei, elemente apartinind unor teorH diverse Astfel, Shor (cf. Gheorghiu, 1977), autorul teoriei tridimensionale a hipnozei, eonsidera ell hypnoza, ca stare modificam de con!?tiintll,trebuie inteleas~ tinindu-se seama de trei elemente: _ tendinta subiectului de a juca rolul de persoana hipnotizatll (conform teoriei rolului); _ profunzimea transei hipnotice; _ aetualizarea unor aspeete arhaice, regresive, implicate in eonduita hipnotica. De!?i elementele apartinind mai multor orientari se, eompleteaz~ reciproe, nici teoria tridimensional~ nu se poate spune precis cum se expliea diferentele individuale in eeea ce prive~te profunzimea transei
52

atinse de subiect. H) TEORM COMPORTAMENTULUI ASUPRA HIPNOZEL Aceasta teorie, apartinmd lui Barber ~i colaboratorilor s~i, pune aceentul, in explicarea hipnozei, pe comportamentul subieetului in situatia experimentala, insistind asupra rolului factorului motivatie, atitudine, expeetatie in producerea unor reactii concordante cu eele sugerate. EI sustine ea subieetii tr~iesc fenomene aseman~toare cu cele de tip hipnotie $i in urmatoarele situatii: - cind au atitudini, motivatii $i expeetatii favorabile fat~ de situatia test; - cind Ii se spune sa-~i imagineze cele sugerate deexperimentator. Deci, atitudinile pozitive ar fi cele care fae subiectul sa raspunda bine la sugestiile hipnotizatorului. Barber $i Hahn (1962) au demonstrat experimental c~ analgezia sugerata prin imagini administrate in stare de veghe a produs 0 cre!?tere a rezistentei la durere (in situatii experimentale) asemanatoare cu cea produsa prin hypno~, evidentiindu-se acelea!?i reactii la masuratorile fiziologice concomitente. Experimentatorii sustin, pe baza unor date de acest tip, faptul ca notiunile de "transa" ~i "hipnoza" 'nu mai sint necesare in explicarea hipersugestibilitatii !?i performantelor a$a-zisului "comportament hipnotic". Raspunsurile la sugestiile directe ~i perfor mantele asociate in mod traditional cu termenul ( hypnoza pot fi incluse in cadrul unui concept m general pe care autorii il denumesc "motivatie peI~' tru indeplinirea sarcinii" (Barber ~i Calverley,
53

1962). Deci, ceea ce se intelege in mod traditional prin hypnoza., nu constituie, conform acestei teorii decit o manifestare mai accentuata. a receptivita.tii la sugestii. o obiectie la aceasta interpretare ar putea-o reprezenta faptul ca, daca rara utilizarea unei indicatii hypnotice se obtin fenomene asemanatoare cu cele hypnotice, nu inseamna obligatoriu ca. avem de-a face cu situatii identice, motivarea pentru sarcina producind un comportamenf complezent care mimeaza pe cel hipnotic, dar nu se ideptifica. acestuia (Gheorghiu, 1977). De asemenea, este greu de presupus ca. 0 operatie de chirurgie majora ar putea fi realizati\ fara. anestezice doar creind motivatii ~i atitudini pozitive pacientului.

I) TEORlA DISOCIERII PERSONALIT A TII ~i

teoria functiona.rii diferentiate a celor doua. emisfere cerebrale .. In anul 1973 Hilgard se referea pentru prima oara. la conceptul de "observator ascuns", discutind unele fenomene .care se petrec in timpul hipnozei. Termenul a izvorit din interpretarea unor date experimentale referitoare la controlul durerii prin hipnoza., experimemnte in urma ca.rera a rezultat ca., in timpul hipnozei, durerea dispare din punct de vedere subiectiv, dar corelatele ei fiziologice persista.; in acela~i timp, subiectul inregistreaza. durerea la nivelul de care este responsabil "observatorul asCUDS". (Subiectului aflat in hipnozi\ i se cerea sa. introduca mina in apa. eu gheata. ~i sa. spuna. daca. simte sau nu durerea. Experimentatorul constata. cu surpriza ca. acesta relateaza. verbal ea. nu simte du54

rerea, in timp ce, cu cealalta. mina., el scrie automat ca. 0 simte) .. o explicatie posibila. pentru acest fenomen ar fi aceea a descrierii psihologice intre diversele substructuri ale personalita.tii. Strins legata. de aceasta. ipoteza a disocierii psihice ar putea fi ~i interpretarea care leaga. fenomenele hipnotice de diferentele functionale existente intre cele doua emisfere cerebrale. tn ultimii ani, hipnoza a fost definita. ~i ca 0 comutare la nivelul emisferelor cerebrale, ea constind in activarea emisferei drepte ~i dezactivarea celei stingi. Aceasta. definire pare sa. aiba la baza argument~ valide, deoarece starea hipnotica este caracterizata prin modificari ale perceptiei spatiului ~i timpului, a proceselor cognitive (logica ~i capacitate de testare a realitatii mai reduse, mai multa sugestibilitate, creativitate, toleranta la ambiguitate), prezenta altor forme de expresie (mai mult imagini decit cuvinte), alte procese de prelucrare a informatiei (procesare simultana ~i pa:ralela in loc de procesare lineara), toate aceste fenomene fiind caracteristice functionarii prioritare a emisferei cerebrale drepte .. Totu~i, deoarece localizarea cerebral a exacta a multor functii psihice este inca discutabila, Unestahl (1987) considera ca este inca prematur sa definim hipnoza ca 0 comutare la nivel emisferic. Autorul citat propune in schimb utilizarea a doua modaliUlti distincte de functionare a con~tiintt~i: modul domiQant (D) ~imodul altemativ (A), (;lcesta din urma fiind resppnsabil de fenomene ~i ma!!'.Iifestariprintre care se pot include ~i cele de tip hipnotic (~i de care pare sa fie mai curind responsabila
55

functionarea emisferei cerebrale drepte). Modul dominant

(D)
LOGICA Gindireanalitica Testarea realitillii Tactiel, planificare Strategii Evaluare Spirit critic Analiza detaliilor Instrucliuni verbale Controlul voluntar Gindirea evenimentelor trecute $i viitoare Linearitate temporal! Procese seriale determinarea verball1 a comenzilor Incercari Eforturi

Modul alternativ
(A)
INSIGHT Sintezl1 Automatism Sugestibilitate Sensibilitate Intuilie Evaluarea libera a informaliei feed-bach pozitiv Apreciere globala Vizualizare Imagini kinestezice Controlul prin autoprogramarea scopurilor Trlire in prezent Procese cognitive paralele "Inlelegere nonverbal! Metafore Modelare

vm. FALSELE

PERICOLE ALE HIPNOZEI

Stare normall1 de con$tiintl1

Stare altemativl1 de eon~tiintl1

Modurile con~tiintei (dupa Unestlihl, 1987) Se constata faptul ca aceasta interpretare plaseaza fenomenele hypnotice alaturi de cele de creatie, intuitie sau meditatie.

Nespecialia~tii ~i mai ales scriitorii de literatura ~tiintifico-fantastica au tendinta de a exagera foarte mult efectele negative ale hipnozei. Teama cea mai serioasa ~i mai raspindita in legatura cu hipnoza este aceea ca hypnoza aT slabi 0 unealta oarba in mina vointa subiectului fl1cindu-1 hipnotizatorului. De~i practica a demonstrat dt, de regula, pe masura ce parcurge mai multe ~edinte de hipnou, individul poate deveni mai hipnotizabil, ea nu a demonstrat ca acesta nu poate rezista hipnozei daca i~i propune in mod serios sa 0 faca. Hipnozele repetate nu' fac persoana sa devina dependen~ de hipnou ca de un drog sau sa se afle total sub dominatia hipnotizatorului. Desigur ~i in cadrul hipnozei'se poate dezvolta 0 relatie afectiva, te dip transferential, relatie ce poate apare, in cadrul altor forme de psihoterapie. Un terapeut abil ~tie acest lucru ~i conduce astfel terapia incit relatiH" <"fi~ de tip transferential sa fie rezolvate in aV3l..'-"J u'pacientului. o alta rezerva legata de hipnoza ar fi posibiLc, tea aparitiei unor efecte secundare, de natura psihogena. tnca Schultz (1922) a atras atentia ca dacl1. 'hipnoza este practicata de nespeciali~ti, se pot instala la subiecti tremuraturi, inigrene sau alte tulburari' nevrotice. Gill ~i Brenman(l947) sint de parere ca efectele secundare negative ale hipnozei sint mult exagerate.
57

56

De regula, cei care subliniau efectele negative ale acestui tip de tratament aveau in vedere cazuri mai grave, tratate de nespeciali~ti. In cazurile in care au aparut in urma practicarii hipnozei efecte mai severe, pacientii aveau 0 istorie mai lunga a bolii lor, motivul consultarii hipnotizatorului fiind doar unul din multiplele motive care alcMuiau constelatia motivatiei patologice a pacientului. Cazurile (din fericire foarte rare) in care rezolvarea unui simptom psihosomatic declan~eaza 0 simptomatologie psihotica nu apar dedt la acei pacienti la care potentialul psihotic de~i latent, exista deja, iar hipnologul, tara pregltire psihopatologica nu a observat acest luctu. Trebuie subliniat insa faptul ca un asemenea pedcol exista ~i in cazul oricarei terapii orientate doar spre tratarea simptomului. Astfel, Prenman (1954) citeaza in cazul tratarii unor "ticuri dureroase" prin infiltratii de alcool, pentru anularea durerii, aparitia unor simptome mai severe, iar Menninger (1941) a descris cazul unui pacient, la care gasterectomia reu~ita in cazul unui ulcer peptic a fost urmata de suicid, pentru ca durerea (anulata) nu a mi;li putut masca tendintele depresive ale pacientului. In astfel de situatii, simptomul are rolul de mecanism de aparare, el contribuind la mentinerea sub control a unor tendinte psihopatologice mai severe. Desigur, atunci dnd hipnoza este aplicata doar ca psihoterapie centrata pe simptom, poate apare acest risc al 'substitutiei de simptom (inlocuirea unui simptom eu altul, uneori chiar mai gray). Hipnoterapia are insa avantajul ca poate fi utilizata ~i in cadrul unei terapE 'de profunzime, prin care se pot ex-

plora conflictele incon~tiente ale subiectului. Aceasta varianta se nume~te hipnoanaliza ~i ea combina unele elemente din cadul hypnozei cu cele specifice psihanalizei. Vom reveni cu detalii in alt capitol al lucrarii noastre. Adesea, la subiecti apare teama ca nu vor putea ie~i din hipnoza. Dificultatile de rev enire fiind ~i ele foarte rare ~i mult exagerate. Totu~i, deoarece clinicienii s-au lovit de-a lungul timpului de astfel de cazuri, au f6st elaborate tehnicile standardizate de dehipnotizare, dintre care cele mai eficiente au fost puse la punct de Williams (1953) ~i Weitzenhoffer (1957). Clinicienii se refera ~i la posibilitatea reinstalarii spontane a unor efecte tinind de unele psihotraume mai vechi ale subiectului. In situatia hipnotica amintirile sau deprinderile caracteristice unor perioade mai timpurii pot ~i uneori chiar trebuie sa fie reactivate. Aceasta caracteristica face posibilahiperamnezia ~i retrairea unor situatii conflictuale ~i a unor experiente psihotraumatizante timpurii reprimate, in cadrul. tehnicii denumita regresia de virsta. Aceasta descoperire ~i retraire a conflictelor din istoria pacientului este indicata in multe situatii, mai ales in cazul comportamentelor de tip fobic. Daca un astfel de conflict izbucne~te, terapeutul trebuuie sa stapineasca bine situatia, sa conduca pacientul spre retrairea de tip cathartic a acestuiconflict ~i apoi sa-l lini~teasca, sa-l sustina psihic l?isa-i sugereze. ca nimic amenintator nu se poate intimpla. o problema mult disputata ~ste ~i aceea aseductiei in stare de hipnoza, sau aceea a.!posibiHtati! comiterii unor acte antisociale in timpul hipnozei. Majoritatea autorilor sint de parereca in cazul

59

seductiei in hipnoza, hipnoza nu a reprezentat decit o scuza convenabila pentru ceea ce subiectul ar fi dorit sa se intimple ~i fara hypnoza (avem in vedere dorinta incon~tienta a subiectului de a se lasa sedus). La intrebarea daca poate cineva sa fie hipnotizat impotriva vointei sale, Marcuse (1959) este de parere ca trebuie sa inlocuim in acest caz termenul de vointa cu eel de motivatie sau dorinta. Or, motivatiile umane (dorinte, tendinte) pot fi con~tiente sau incon~tiente. Daca un subiect doreste in mod constient sa fie hipnotizat, dar nu se do're~te "hipnotizabil, se poate spune despre el ca dore~te sa fie hipnotizat la nivel con~tient, dar nu dore~te in mod incon~tient. Dimpotriva, 0 persoana care afirma ca nu vrea sa fie hipnotizata, dar este hipnotizabila, poate fi caracterizata ca nedoritoare la nivel con~tient ~i doritoare la nivel incon~tient. Deci, daca exista 0 motivatie incon~tienta de a fi hipnotizat, chiar daca subiectul afirma contrariul, atunci putem spune ca el poate fi hipnotizat "impotriva vointei sale". La intrebarea daca cineva poate fi determinat in stare de hipnoz~. actioneze impotriva propriului sau cod moral, raspunsurile sint in genere contradictorii. Multi autori sint de parere ca principiile morale nu sint atit de rigide cum am putea crede la prima vedere. Ca ~i in cazul seductiei ~i comiterea altor acte care contravin propriului cod moral, poate sa gaseasca in' hipnoza 0 scuza convenabila pentru ceea ce subiectul ar fi putut comite ~i inafara acesteia. Cei care sustin ca in stare. de hipnoza nu se pot comite acte antisociale citeaza cazul fetei care,

,>,

care, aflata in hipnoza, refuza sa se dezbrace la CQmanda ~i iese spontan din hipnoza, sau al subiectului, aflat de asemenea in stare de hipnoza, care refuza sa atace un om adevarat, cu un cutit adevarat, de~i inainte atacase un manechin. Pe de alta parte, se citeaza cazul .unor subiecti care, in urma sugestiei hipnotice, au aruncat cu acid sulfuric in experimentator (care era protejat de un geam greu observabil pentru subiect). De asemenea, in timpul celui de-al doilea razboi mondial s-a facut un experiment prin care s-a demonstrat ca se pot obtine de la subiectii aflati in hipnoza informatii cu caracter secret (subieetii erau cereetatori militari ~i hipnotizatorul le-a sugerat in stare de hipnoza ea el este comandantullor). Probabil ca raspunsul eel mai apropiat de adevar la intrebarea daca un subiect poate eomite sau nu acte antisoeiale in stare de hipnoza ar fi eel dat de Hilgard, citind pe Barber ~i Orne, care spun ca este putin probabil ca subiectul sa comita in stare de hypnoza acte antisociale pe care nu le-ar fi putut comite ~i in stare de veghe.

61

IX VALENTELE COMPENSATORII ALE HIPNOZEI

Hipnoterapia reprezinta tratamentul psihoterapeutic realizat cu ajutorul hypnozei. Hypnoza poate ajuta paeientul prin simpJa inductie, aceasta intrind Intr-o stare de relaxare prownda cu rol benefic asu, pra sanatatii sale fizice ~i materiale. De asemenea, datorita cre~terii gradului de sugestibilitate ~i a produetivitatii reprezentarilor vizuale in timpul hipnozei, sugestiile verbale pre cum ~i imaginile sugerate afecteaza mai pro fund psihicul pacientului comparativ eu starea de veghe ~i chiar cu administrarea acestora Intr-o simpla stare de relaxare. Pe aceasta se bazeaza posibilitatea eliminarii unor simptome psihiee ~i somatice prin hipnozd. , Speciali~tii au demonstrat ca pentru sirnpla eliminare de simptom nu este neaparat necesara 0 transa prea profunda, obiec~ivele pe care ~i Ie propune terapeutul putind fi atinse ~i intr-o transa medie sau u~oara. Daca pacientul atinge un nivf':J rn~i mare de profunzirne al hipnozei, exista posibilitatea explorarii conflictelor ascunse din sfera personalitatii subiectului, hipnoza slabind rezistentele pacientului la psihoterapie. In felul acesta hipnoza nu mai este o simpla terapie centrata pe simptom, ea inscriinduse printre psihoterapiile de profunzime (in varianta hipoanalizei) care i~i propun sa restructureze personalitatea subiectului ~i sa produca modificari dura-(
62

bile in psihismul acestuia. Un avantaj important al hipnozej i1 reprezinta ~i faptul ca aceasta metoda se poate ~ombina cu succes ~i cu alte tehnici de psihotelapie seurta, abordarea pacientului putindu-se realiza din unghiuri diferite, ceea ce cre~te ~ansa de vindecare a acestuia. De asemenea, hipnoza poate fi utilizata in sustinerea oricarui pacient eu afectiuni organice, ea contribuind la redueerea durerii ~i anxietatii bolnavului $i ajutind la mobilizarea resurselor de lupta ale acestuia impotriva bolii sale. A~a cum am mai subliniat atunci cind ne-am referi t la pericolele utilizarii hipnozei, teama ca inlaturarea simptomului va produce 0 substitutie de simptom sau un val de anxietate pe care pacientul nu 0 poate Qontrola, este mult exagerata. Asemenea fenomene producindu-se in cazuri rare. Daea am merge mai departe cu aceasta afirmatie, nu ar mai trebui sa prescriem aspirina pentru durerile de cap, fara 0 tomografie cornputerizata. Totu~i, cu cit nevoia pacientului de a avea simptomul este mai mare, ca mecanisrn de aparare a eului, cu atit mai rezistent va fi acesta la psihoterapie ~i in acest caz se indica 0 abordare psihiatrica ~i hipnoanalitica mai profunda. Cum se realizeaza eliminarea simptomelor prin metoda hipnozei? Exista rnai multe tehnici dintre care <lrnintim: A) SUGESTIlLE TERAPEUTICE. Dupa ce hipnoza a fost indusa ~i paeientul atinge cel putin stadiul de transa u~oara se pot 'administra sugestii directe, vizind disparitia simptomului. Aceste sugestii pot avea fie un caracter autoritar,
63

j'ie un caracter permisiv. Clinidenii sint de parere ca sugesWle permise sint mai bineacceptate de majoritatea padentilor. Practica a demonstrat ~i necesitateaexprimarii acestor sugestii in termeni pozitivi, evitindu-se negatiile. Motivul pentru care astfel de sugestii sint mai indicate consta in aceea c~ ele actioneaza la ni vel subcon~tient, unde procesarea psihica se realizeaza prin imagini, metafore, analogii :?i nu prin operatori de negare. Astfel, este mai indicat sa spunem in loc de "nu mai ai nevoie de somnifere'\ "vei putea dormi foarte bine noaptea" sauJn loc de "nu mai simti durere", "te simti din ce in ce mai bine". De asemenea, este indicat ca sugestiile terapeutice sa fie scurte, clar exprimate, sa aiba un caracter repetativ ~i, in masura posibilitatilor, sa fie insotite de imagini plastic-intuitive. Clinidenii au ajuns ~i la concluzia ca nu este bine sa se administreze sugestii in legatura cu prea muIte probleme. Este de dorit ca in terapie sa se lucr~ze asupra unei singure probleme (cel mult doua), urmind ca celelalte probleme ale pacientului sa fie abordate gradat, dupa ce s-au rezolvat cele considerate prioritare. Pentru a evidentia felul in care se actioneaza suc,:stiv asupra unui simptom, yom prezenta un model de utilizare a sugestiilor terapeutice in combaterea durerii. Durerea este unul dintre simptomele cele mai raspindite, ea fHnd implicata aproape in arice sindrom, boala sau traumatism. Ea are forme Ie de manifestare cele mai variate comparativ cu alte simptome. Cele mai dificile cazuri sint cele privind simptomele migratorii (de tip cenestopat), unde nu
64

se evidentiaza un corespondent anatomic specific pentru durere~ Durerile de tip psihogen reprezinta un mod de a comunica, prin care subcon~tientul pacientului i~i exprima nevoia de suport ~i ajutor psihic. tn aceste cazuri este indicata hipnoanaliza pentm a scoate in evidenta (la iveala) conflicte profunde ale pacientului. . Pentru durerile cu suport organic cunoscut, sugestiile terapeutice vizeaza: - relaxarea musculara (cunoscut fiind faptul ca incordarea accentueaza durerea); - pentm procesele inflamatorii se transmit sugestii care se refera la trairea senzatiei de raco~e in tesutul afectat sau sugestii directe (zona respectiva se simte tot mai bine); - mesaje sugestive pentni reducerea suferintei secundare produse de accident sau boala, care impiedica desta~urarea activitatii normale (de pilda, o fractura la un picior impiedica pe padent sa se deplaseze ~i sa~i rezolve problemele); - mesaje pentm reducerea iritabilitatii, depresiei ~i anxietatii legate de durerea suferita. De~i pentru padent este importanta inlaturarea durerii, nu trebuie sa neglijam importanta functiei de comunicare a durerii care actioneaza ca semnal de alarma pentru organism. Pentru a se evita pericolul ca in absenta durerii procesele patologice sa progreseze necontrolat, se poate sugera pacientului aflat in hipnoza, un mesaj de tipul: "vei simti durerea doar atunci dnd e important pentru tine sa 0 simti, pentru ca ea trebuie sa iti comunice ceva". Se poate sugera pacientului sa reduca durerea daar pin~ la un anumit prag de semnalizare, tara s~
65

III!I
,

o inHtture eomplet. Hipnotizatorul trebuie sa tin a seama !?i de faptul ea unii paeienti se a!?teapta sa aiba dureri pentru ea a!?a le-a spus medieul, in timp ee altii se pot teme in mod ineon!?tient ea daea nu au dureri nu vor fi erezuti de eeilalti easint bolnavi. Controlul durerii incepe prin sugestii de relaxare museulara. Cind se dau sugestii de inlaturare a durerii este de dorit ea terapeutul sa ofere pacientului !?i 0 motivatie logiea pentru disparitia durerii ea in exemplul: "De eele mai multe oJi durerea este produsa !?i agravata de supraineordare. Deci, eu cit te relaxezi mai mult, eu atit devii mai destins, mai putin tensionat !?i eu atit te simti mai bine. Cu cit devine mai profunda, eu atit durerea devine mai suportabila, desere!?te tot mai mult. Te simti tot mai relaxat din ee in ee mai relaxat. eu cit te simti mai profund relaxat, eu atit durerea seade, seade tot mai mult, pina cind dispare eomplet". Dintre tehnieile de inlaturare pe eale sugestiva a durerii mentionam (Hunter, 1987):

"Aeum da-mi bratuLsa ti-l pun in timpul asta imagineaza-ti ea faei Subieetilor Ii se poate sugera parasesc eorpul pe care il lasa sit ea in timpul na~terii, de pilda.

in ghips, iar tu, altceva". deasemenea, ell lucreze automat,

C) TEHNICASUBSTITUTIEl Se sugereaza paeientului 0 alta senzatie in zona afeetata, senzatie care se substituie celei dureroase: amorteall1, raeeall1, cl1ldura; se dau astfel de sugestii: "Degetul tau se race~te, se raee~te tot mai mult, atit de mult incit nu-l mai simti". o varianta in cadrul tehnicii mentionate poate fi mutarea durerii dintr-o zona in alta a eorpului (de pilda, se sugereaza mutarea durerii de la cap la ealcii). tn unele cazuri este utila ~i tehnica aminarii durerii; sportivii traumatizati 0 realizeaza adesea in mod spontan, ei continuind sa joace far a sa simta durerea, pe care 0 vor resimti dupa ineheierea meciului.

B) TEHNICA DISOCIER/l.
Se refera la sugerarea separarii persoand dt: durerea sa. Indivizii sever accidentati reaIizeaza acest lucru in mod spontan. Aeest fenomen se observa frecvent la camerele de garda ale spitale lor de urgenta cind multi pacienti accidentati afirma ca nu au simtit durerea ~i ca mai eurind ei s-au privit din afara, ea ~i cum ceea ee Ii se intimpla s-a intimplat altei persoane. tn cadrul tehnicii disocierii se pot administra sugestii de tipul:
66

D) TEHNICA DURERIl

MODIFICARII

lMAGINII

Pacientul este intH interogat cum i~i reprezinta durerea proprie, eerindu-i-se 5-0 descrie C'e ea un bolovan care ma apasa pe piept" sau "e ca un fier inro~it"). Odata identificata imaginea durerii, terapeutul administreazl1 sugestii prin care senzatia neplacuta este inloeuita cu una agreabila. De pilda Ewen (cf. Hunter, 1987) sugera pacientilor sl1i cu arsuri, ea trupul lor este reee~i se simte bine. Pacientilor
67

care sustin ca durerea s-a intensificat dupa aplicarea hipnozei este bine sa li se spuna:"E perfect! tnseamna ca incepi sa influentezi durerea daca ai facut-o sa sporeasca; hai sa vedem acum daca n-o putem face sa scada.!". tn ceea ce prive~te durerea cronica, aceasta face parte din viata cotidiana a pacientului. Durerea cronica presupune anxietate, anticiparea durerii cit ~i amintiri psihotraumatizante legate de aceasta. Sugestiile terapeutice trebuie sa aiba in vedere toate aceste aspecte. 0 atentie deosebita trebuie acordata acelor cazuri in care durerea cronica aduce un beneficiu secundar pacientului (de pi1dl1~in familia unui artritic, totul se invirte$te in jurul infirmitl1tii pacientului; daca acesta s-ar simti mai bine, rolul sau in constelatia familiala s-ar modi fica $i din acest motiv ~ pentru pacient~ mentinerea sU1rii prezente reprezinta 0 manevra de tip incon$tient). Inlaturarea simptomului va fi mult mai eficienta daca se dau subiectului inainte de sugestiile directe, sugestii cu caracter mai general, de intarire a eului de reducere a anxietatii $i de cre$tere a increderii in sine (Hartland, 1965). i"utorul citat subliniaza faptul ca reactiile psihologice la boala se impart in doua categorii: _ reactii propriu-zise la starea de boala - anxietate~ depresie, teama, agitatie, tensiune, supraincordare; _ reactii care reprezinta consecinta unor tulburari ale personalitatii: lipsa de incredere in forte Ie proprii, dependenta, dezadaptare etc .. Eficienta terapiei cre$te foarte mult daca se combina sugestiile genera Ie de intarire a eului cu sugestiile terapeutice propriu-zise, care au ca obiectiv
68

inlaturarea simptomului. Hartland :este de pllrere ell in construirea sugestiilor de intllrire a eului trebuie sa se punll un accent 'deosebit pe ritm, repetitie, pauze $i pe aceentuarea unor elemente speeifiee. De$i speciali$tii afirma ell profunzimea nu conteaza~ se poate totu$i afirma ell cu cit transa e mai adincll~ cu atit tratamentul este mai rapid $i mai efieient. Prezentllm mai jos un model de saugestii de intarire a eului (dupll Hartland~ 1965): Odatll ce pacientul a intrat in transll hipnotiCl1~i se administreaza urmatoarele sugestii: '-.,,,,,, ",",,' "E$ti atit de destins, de relaxat~ de pro fund relaxat~ incit psihicul tau devine tot mai receptiv la ceea ce iti spun. Tot ceea ee iti spun va intra adinc in incon$tientul tl1u, se va inti pari acolo $i va lllsa o urmll adincll~ pe care nimeni nu 0 va putea $terge. Ceea ce se va intipari in subcon$tientul tllu va exercita 0 mare influenta asupra ta~ asupra: modului in care te simti~ ginde$ti~ actionezi. Ideile pe care ti Ie sugerez $i care se vor inti pari in subcon$tientul tau, vor actiona asupra gindurilor, sentimentelor $i modului tl1u de a actiona $i atunei cind nu te afli in prezenta mea, cind e$ti la servieiu~ acasl1 sau in alta parte. Aceste ginduri vor actiona asupra ta tot atit de putemic ca atunci cind e$ti la mine in cabinet. E$ti profund relaxat $i tot ceea ce iti spun ti se va intimpla $i aceasta este spre binele tau~ spre intarirea $i vindecarea ta. Tot ceea ce iti voi spune ti se va intimpla $i vei continua sa ginde$ti, sl1 simti $i sa actionezi a$a cum iti voi spune eu. Aceste ginduri vor actiona cu putere asupra ta atit aici, cit $i in alta parte. tn timpul acestei relaxari te vei simti tot mai puternic, tot mai eficient, cu tot mai multa incredere in fortele proprii. Te vei simti
69

mai vioi, tot mai alert, mai energic, tot mai eficient. Vei fi tot mai putin obosit, tot mai putin descurajat, tot mai putin depresiv. Zi dup~ zi vei deveni tot mai interesat de ceea ce se inimpl~ in jur, astfel incit mintea ta va fi distras~ de la propria persoan~, de la propriile probleme !?i necazuri. Te vei gindi tot mai putin la tine insuti, la dificult~tile tale, vei fi tot mai putin preocupat de propria persoan~, de propriile tr~Hri.Zi de zi, nervii U\i vor deveni tot mai tari, mintea va deveni tot mai limpede, tot mai c1ar~, vei fi tot mai adunat, mai lini~tit, tot mai calm. Vei deveni tot mai putin ingrijorat, tot mai putin agitat, tot mai putin anxios, tot mai putin deprimant. Vei fi capabil sa ginde~ti tot mai c1ar, sa te concentrezi tot mai bine. hi vei concentra tot mai mult atentia asupra a ceea ce facio In consecint~, memoria ta se va imbunat~ti, vei deveni capabi! s~ vezi lucrurile din perspectiva lor realll, farll a amplifica in mod subiectiv dificulUltile, farll a Ie permite s~ ia proportii. Zi de zi, devii tot mai calm, tot mai relaxat, te enervezi tot mai putin. Devii ~i ramii tot mai relaxat, eu tot mai multa incredere in fortele proprii, in posibilitatile tale de a face fatll la ceea ce ai de filcut. Vei avea tot mai multa ineredere in tine, vei aetiona tara anxietate, farll ineordare, f~ra teama de a gre~i. Zi dupa zi te vei simti tot mai independent, maJ stllpin pe tine, vei fi capabil s~ stai pe propriile t~le picioare, vei putea face cu bine fata oricarei dificult~ti. Zi dupa zi te vei simti tot mai bine, tot mai increzator in tine, in posibilitMile tale, vei avea un sentiment de sigurant~ ~i bunastare personala. Cu fiecatre ~edintll de hipnoz~ aceste ginduri vor punestllpinire pe tine, vor actiona asupra ta. Cu fiecare ~edinta de hipnoz~
70

te vei simti tot mai fericit, tot mai increzator, mai multumit, mai optimist. Vei fi tot mai capabil sa te bazezi doar pe tine insuti, sll-ti sustii parerile ~i judeclltile, sa stai pe propriile tale picioare. Vei simti tot mai putin nevoia sa te bazezi pe alti oameni, sll depinzi de altcineva ... ". Dupll administrarea acestor sugestii de intllrire a eului este indicata administrarea sugestiilor speciice, orientate spre inlaturarea simptomului.

B) TEHNICA lMAGINATIEI STARE DE HIPNOzA

DIRIJATE

iN

Exista mia multe variante ale acestei tehnici, pe care majoritatea clinicienilor 0 considera ca 0 tehnica de desensibilizare. In lucrarea' prezenta vom descrie aceasta tehnica dupa Hall (1982) ~i Hunter (1987). Anat in stare de transa hipnotica subiectul este instruit sa repete mental 0 anumita situatie, de regulll anxiogena, imaginindu-~i ca ii va face fata cu bine, fUnd ~i controlat. Aceasta tehnica s-a dovedit utila in tratamentul fobiilor, a anxietatii, a tracului competitional ~i chiar in sustinerea psihoterapeutica a unor pacienti suferind de afectiuni psihosomatice. De pilda, in cazul claustrofobiei (teama de spatH inchise) se poate sugera subiectului anat in hipnoza ca intra intr-o incllpere larga ~i se a~eaza ehiar lingll. u~a, rilminind in incapere doar citeva minute. Treptat cre~te durata ~i se mic~oreaza dimensiunile spatiului unde imagineaza subieetul Cll.sta. Hunter (1987) relateazll. cazul unei paciente care face reactia depresiva dupa 0 endocardita. De~i medicii au asigurat-o ca mu~chiul cardiac este pe deplin refacut, pacienta nu mai poate lucra, are insom71

nii, dureri de piept, ~i incepe sa consume alcool in exces. In hipnoza se releva faptul ca pacientei i-a intrat in cap ideea ca 0 parte a ei a fost distrusa in timpul bolii ~i ca tara aceasta, corpul ei nu mai poate functiona corespunzator. Autoarea a utilizat in cazul acestei paciente telmica imaginatiei dirijate, descriindu-i-se acesteia, cu ajutorul unor imagini, procesul de vindecare ~i cicatrizare a tesutului cardiac. I se sugereaza ca cicatricile devin "puIiti" vii intre tesuturile normale ~i ca ele nu contin celule moarte. Prin metoda imaginatiei dirijate se pot programa diverse sisteme ale organismului sa lucreze in favoarea pacientului. Aceea~i autoare instruie~te 0 pacienta care suferea de 0 hipotiroidie severa sa-~i imagineze ca actioneaza psihic asupra neurotransmitatorilor care transmit informatii glandei pituitare (epifiza), care la rindul ei va trimite hormoni care vor stimula celelalte glande endocrine. Se poate comanda ~i direct glandei tiroide sa produca 0 cantitate sporita de hormoni sau se poate sugera tuturar organelor ~i tesuturilor influentate de glanda tiroida sa reactioneze pozitiv, chiar atunci dnd primesc 0 cantitate mai mica de hormoni tiroidieni. Pentru a influenta favorabil hipertensiunea arteriala subiectul aflat in hipnoza i~i imagineaza ca influenteaza forta cu care inima pompeaza singele ~i indirect presiunea cu care aceasta intra in artere. Tot in cazurile de hipertensiune se poate sugera ca arterele devin mai elastice chid singele intra in ele (se vizualizeaza imaginea peretilor arteriali care devin tot mai flexibili, tot mai elastici ~i vor putea sa se acomodeze fortei cu care singele Ie strabate). Unei paciente cu trac la examen i se poate suge72

ra ca se afla in ziua examenului, ca intra in sala~i se a~eaza in banca fiind calma, relaxata, stapina pe situatie. tn continuare i se cere sa-~i imagineze ca in momentul in care prime~te subiectele, este cuprinsa de un fel de inspiratie care 0 ajuta sa-~i aminteasca precis cele invatate (Holdevici, 1986). De~i hipnot~rapia poate rezolva. multe probleme psihice somatice ~i psihosomatice, ea se love~te de o serie de dificultati. Acestea tin de nurnarul insuficient de hipnoterapeuti, dt ~i de gradul diferit de sugestibilitate al subiectilor. tn acela~i timp, persoanele care vin la cabinetele de psihoterapie solicitind hipnoza se pot imparti in mai multe categorii: - persoane disperate, Cll afectiuni severe, care cauta prin hipnoza 0 salvare pentru problemele lor ~i care, pina la aceasta au incercat, far a succes, multe alte tehnici chimioterapeutice ~i psihoterapeutice; - persoane care se trateaza cu medicamente ~i care ar dori sa scape de dependenta lor fata de acestea; - persoane care doresc real mente sa scape de simptolllUl lor ~i sa-~i imbuniUateasca stilul de viata. Este lesne de ghicit ca printre pacientii din ultima categorie se vor numara cele mai multe persoane care pot beneficia de pe urma hipnoterapiei. In ceea ce prive~te situatia persoanelor din primul grup, este mai dificH ca ele sa poata fi ~utate, deoarece hipnoza este 0 tehnica pSihoterapeu\ica ~i nu una de magie. Blum (1963) a lucrat cu trei sub iecti: unul cu scor scazut, altul cu scor mediu ~i altul cu scor ridicat la scala de hipnotiubilitate
73

I1I1

I'

II! ill I"

Standford (forma A). Dupa 12 ore de antrenament (au fost supu~i unor inductii hipnotice repetate), subiectii cu scoruri scazut ~i mediu au reu~it sa obtina scoruri inalte la forma B (echivalent) a scalei de hipnotizabilitate Standford. Conc\uzia care se degaja ar putea fi aceea ca de~i hipnotizabilitatea este 0 particularitate ~;;arediferentiaza oamenii intre ei, totu~i masura in care un subiect intra sau nu in hipnoza nu depinde numai de susceptibilitatea acestuia, ci ~i de unele varia bile situationale cum ar fi: atitudinea ~i motivatia subiectului in raport cu hipnoza, tipul de relatie care se stabile~te intre hipnotizator ~i subiect, gradul de preg~itire ~i competenta al terapeutului, procedeul de inductie utilizat etc. Cum trebuie sa fie un bun subiect pentru hipnoza? . Unii autori sustin ipoteza ca susceptibilitatea hypnotica este 0 capacitate proprie fiintei umane, pe care 0 avem toti la virstele timpurii ~i pe care 0 pierdem ca rezultat al educatiei, care, mai ales in occident, pune un accent exagerat pe rationalitate, in dauna afectelor de intuitie. Multe cercetari experimentale au ajuns la conc\uzia ca hipnotizabilitatea descre~te cu virsta. Astfel, Liebeault (cf. Beaunis, 1887) gase~te copiii mai susceptibili la hipnoza decit adultii. Stukat (1958) gase~te ~i el 0 scadere a sugestibilitatii de la 8 la 14 ani. London (1965) a demonstrat experimentul ca maximum de sugestibilitate hipnotica se inregistreaza intre 9 ~i 14 ani, iar Barber ~i Calvartey (1963), intre 9 ~i 10 ani. Datele experimentale pledeaza deci in favoarea
74

ideii ca susceptibilitatea hipnotica este mai ridieata la copii comparativ cu adultii, majoritatea autorilor fiind de parere ca la adulti aceasta capacitate a regresat sub influenta mediului. Multa vreme s-a considerat ca hipnotizabilitatea este caracteristica unor fiinte mai labile, eu 0 vointa mai slaba, insistindu-se pe ideea ca femeile ar fi mai hipnotizabile decit barbatii. Datele experimentale vin insa sa infirme aeeasta opinie. Astfel, studiile lui Weitzenhoffer (1958), cit ~i cele ale lui Haigard. Weitzenhoffer ~i Gough (1958) au demonstrat ca nu exista diferente semnifieative in ceea ce prive~te suseeptibilitatea hipnotica intre femei ~i barbati. De asemeJiea, studiile au aratat ca debilii mintali sint foarte putin reeeptivi la hipnoza ~i aeeasta deoarece capacitatile lor de intelegere verbala sint mai reduse cit ~i datorita dificultlltilor de fixare a atentiei pe care Ie au ace~ti subiecti. Datele experimentale au evidentiat faptul ell exista 0 corelatie pozitivll slaba intre sugestibilitate, inc\usiv cea de tip hipnotic ~i inteligentll, ceea ce pledeazll in favoarea ideii ca subiectii mai inteligenti pot sa reactioneze mai bine la sugestii. (Aveling ~i Hargreaves; Hull ~i Lije; .Curtis, cf. Weitzenhoffer,1963). A fost infirmatll ~i opinia care a circulat la sfir~itul secolului trecut, conform careia numai istericii sint hipnotizabilL Dimpotrivll s-a. considerat ca istericii sint mai putin hipnotizabili decit alte categorii de nevrotici. In ceea ce prive~te diferenta de hipnotizabilitate intre subiecti normali ~i eei nevrotici, rezultatele sint contradictorii. Unii autori au gasit la normali 0 susceptibilitate hypnotica mai ri75

dicati1 decit la nevrotici (Gill ~i brenman, 19959) (Hilgard, 1971), in timp ce alti autori (Eysenk ~i Furneaux, 1945) nu au gi1sit nid un fel de diferente in ceea ce prive~te sugestibilitatea intre subiecti normali ~i nevrotici. Hilgard, Lauer ~i Melei (1965) au corelat rezultatele la Inventarul de Personalitate Minessott(\ (M.M.P.I.) cu 0 scala de susceptibilitate hipnotici1, ei ajungind la concluzia generali1 ca cu cit subiectii sint mai normali, cu atit ei sint mai hipnotizabili. Oricum, trebuie corectati1 ideea publicului larg conform careia susceptibilitatea la hipnozi1 ar fi un semn de slabiciune a personaliti1tii sau instabilitate psihica. Studiile care s-au referit 1a problema corelatiei dintre hipnotizabilitate ~i diferite trasaturi ale personalitiltii ad dat la rindul lor rezultate contradictorii. S-a putut totu~i stabiIi ca persoana hipnotizati1 are experiente subiective bogate, in care este pro fund implicata, este 0 cautatoare de experiente psihologice noi, are 0 atitudine favorabila fata de hypnozi1, este interesata de viata interioari1 ~i nu este un activist competitiv, i~i accepta impuisurile interioare ~i nu se teme si1 suspende pentm un timp testarea realitatii (Hilgard, 1968) S-a demonstrat ca persoanele hipnotizatbile au interese marcate pentm lectura (ei se cufunda adinc in citirea romanelor), arta dramatica (printre hipnotizabili se numara multi actori ~i spectatori de grad mare de implicare in situatie, persoane care in copilarie au avut tovari1~i de joaca imaginari), estetica (hipnotizabilii sint iubitori de frumos, muzici1, natura), religie (subiectii hipnotizabili traiesc plenar sentimente religioase ~i sint capabili de implicare ~i
76

devotiune fata de divinitate), cit ~i interese pentru aventura (hipnotizabilii au capacitatea de a tolera pericolul sau dezaprobarea, a explora nou1 ~i manifesta curiozitate pentru experiente umane de orice feI). In urma investigarii unui grup de subiecti hipnotizabili, cititori pasionati (Hilgard, 1968), a rezultat ca ei se caracterizeazi1 prin: - nivel inalt de fantezie; toleranti1, acceptare ~l atractie pentm lumea fantastici1 a cartilor; - traire afectiva intensa a evenimentelor citite ~l identificare afectiva eu personajele din carti; - capacitate de a trai in prezent; - trezirea imediata a interesului ~i atentiei; - experiente de limitare a timpului (chiar cititul este 0 experienti1 limitata in timp, care ineepe, 0 dati1 cu ineeperea cartii ~i se sfir~e~te 0 dati1 eu terminarea ei); - reeeptivitate aetivi1 (participi1, i~i "pune mintea la eontributie"). In urma unui studiu realizat pe un grup de subiecti hipnotizabili, la care predominau tendintele spre aventura (fiziei1 ~i mentali1, a rezultat ci1 ei prezinti1 urmi1toarele trasaturi (Hilgard, 1968): - traiese cu pli1cere senzatia de mi~care sau pe cea de evaziune psihici1; au tendinta de a fugi de realitate, complacindu-se intr-o lume imaginara; - au tendinta de a efectua ealatorii fiziee sau imaginare; - se implicli activ in diverse situatii; - sint curio~i ~i inclinati sapre cliutarea noului; - traiesc cu pli1cere sentimente de omniprezenta ~i libertate personala.
77

'=-----------------~--~-~"~~-~ ~~ . _-----~ .

Din analiza acestor studii rezulta ca foarte importanta pentru fenomenul hipnotic este tendinta de implicare a subiectului, de participare afectiva la evenimente ~i situatii. Deci, contrar opiniei comune, conform careia subiectii hipnotizabili ar fi mai putin inteligenti ~i cu 0 vointa mai slaba,cercetarile au demonstrat ca voluntarii pentru hipnoza se caracterizeaza prin inteligenta mai ridicata, anxietate mai redusa, dominanta mai mare ~i mai putine prejudecati.

x. CUNOASTEREA NOASTRE.

ABISURILOR

FIINTEI

In multe afectiuni nevrotice sau psihosomatice simptomulse manifesta ca 0 reactie de aparare a eului pacientului impotriva unor conflicte mai profunde sau mai superficiale. Oiversele simptome (reactii de voma, alergiile, atacurile de astm etc.) sint mesaje ale organismului prin care acesta comunica faptul ca ceva nu este in regula cu el, cerind in mod incon~tient ajutor .. Anumite expresii utilizate de pacienti sint de fapt indicatori-simboluri ai conflictelor psihologice care stau la baza imbolnavirilor. De pilda, expresia "mi se face sila de pisalogeala ta" se poate traduce in plan somatic printr-o reactie de voma. Fiecare limba are setul sau de simboluri prin intermediul carora individul transmite mesaje de la corpul sau. Astfel, anumite conflicte care i~i gasesc calea de exprimare in sistemul gastro-intestinal produc simboluri de tipul: "mi se pune un nod in git" "acesta imi face rau" "m-am saturat pina in git de tine" "nu mai pot sa mai inghit situatia asta" Dinexperienta terapeutica rezulta ca pacientii care folosesc expresii de tipul celor de mai sus prezinta simptome digestive: dureri abdominale, greata,
79

78

voma, diaree etc. Atunci cind medicii nu reu~esc sa puna in evidenta 0 cauza organica pentru tulburarile mentionate mai sus, se poate trage concluzia ca pa.,. cientii exprima tendinta incon~tienta de a scapa de ceva. o mare cantitate de agresivitate sau frustrare care nu e exprimata verbal, poate sa se manifeste sub forma unor simptome. Medicii au constatat ca persoanele care nu se cearta niciodata i~i exprima frecvent nemultumirea prin simptome corporale. Astfel, de pilda, artritele reumatoide apar la persoane care au cantitate mare de nemultumire refulata, in timp ce insomnia poate ascunde 0 teama incon~tienta de moarte, iar in cazul colitelor ulceroase psiho-somaticienii spun ca pacientul "se roade. pe dinauntru" din c~lUzaeforturilor pe care Ie face de a scapa -de problema sa. Si afectiunile dermatologice sint 'l.desea expresia unor conflicte incon~tiente. Astfel, Hunter (1987) citeaza cazul unei paciente cu prurit generalizat, care avea chiar rani pe corp din cauza scarpinatului. La sondajul care se adreseaza zonelor incon~tiente rezulta ca factorul care 0 irita atit de mult p<i( pacienta era prezenta soacrei sale. Daca psihotraumele ~i conflictele mai recente ~i mai superficiale pot fi abordate prin simpla bipnoterapie centrata pe simptom, in cazul conflictelor mai severe este absolut necesara terapia de profunzime care se refer a ladescoperirea acestor conflicte, a reactiilor emotionale asociate, ea incheinduse cu ajutarea pacientului sa Ie recunoasca ~i sa Ie faca fata. 0 astfel de abordare se realizeaza prin intermediul hipnoanalizei, care combina tehnicile de hipnoza cu unele met ode specifice psihanalizei. Spre deosebire de psihanaliza, hipnoanaliza are
80

psihanalizei. Spre deosebire de psihanaliza, hipnoanaliza are avantajul ca se inscrie printre terapiile de scurta duraU\. Ea cauta sa elibereze pe pacient atit de simptomele de care acesta dore~te sa scape, contribuind in acela~i timp ~i la 0 restructurare mai profunda in sfera personalitatii acestuia, prin accesul la anumite zone ale incon~tientului, unde s-au structurat conflictele generatoare de simptom. Hipnoza, prin relaxarea rezistentelor pacientului la terapie, scurteaza durata tratamentului, comparativ cu psihanaliza, cura hipnoanalitica durind in medie 20 de ~edinte, ceea ce inseamna. putin comparativ cu 0 cura psihanalitica de 2-3 ani. Diferenta esentiala fata de psihanaliza consta in aceea ca terapeutul hipnoanalist nu ramine pasiv .pina cind rezistentele pacientului se dau cumva la 0 parte, ci el le ataca frontal, inainte ca acesta sa opreasca progresul psihoterapiei. Singurul criteriu de selectie a pacientilor pentru hipnoanaliza este gradul de hipnotizabilitate al acestora. eu cit se poate obtine 0 transa mai profunda, cu atit hipnoanaliza are ~anse mai mari, pacientul avind mai u~or acces la amintirile uitate din trecutul sau, care ii produc simptome nevrotice sau psihosomatice. o transa mai profunda faciliteaza ~i producerea amneziei post-hipnotice care il va proteja temporar pe pacient de amintiri prea penibile, care vor fi aduse in con~tiinta abia atunci cind pacientul se va simti suficient de puternic sa Ie faca fata. In cursul hipnoanalizei i se sugereaza pacientului, aflat in transa, ca i~i va putea aminti exact atit cit dore~te sa-~i aminteasca, ~i va fi capabil sa uite ceea ce dore~te sa uite.
/ilpnoza' 6

81

ciatiei libere, inductia visului ~i scrisul automat), in timp ce altele implicl:l 0 transl:l mai profunda: tehnica desenului, terapia prin joc, reamintirile dramatice, privirea in bila de cristal, regresia de virstl:l ~i tehnica producerii conflictelor experimentale. Pentru utilizarea cu succes a hipnoanalizei este obligatoriu ca pacientul, aflat in stare de hipnoza, s~ fie capabil sl:l rl:lspundl:lla intrebl:lri, fl:lr~ a ie~i din transl:l. Wolberg consider~ cl:'lscopurile rezonabile ale unei psihoterapii scurte de tip hipnoanalitic ar fi: - reduce rea simptomelor; -revenirea la nivelul de functionare .psihicl:l dinainte de imbolnflvire; - intelegerea de cfltre pacient a unor factori, care au favorizat imbolnflvirea; - recunoa~terea unor perturbl:lri ale personalitfltii care impiedicfl pe pacient s~ se adapteze in mod eficient la mediu; - con~tientizarea modului in care apar simptomele (psihice ~i somatice), structurate pe baza exp~rientelor psihotraumatizante trecute ~i a condition~rilor din copil~rie); - recunoa~terea de cfltre pacient a legflturii dintre conflictele trecute ~i boala prezent~. Hratland (1975) considerl:l ca hipnoanaliza are doufl etape principale: 1. AnaliticlJ: se referl:l la descoperirea de cl:ltre pacient a conflictelor incon~tiente care sint generatoare de boalfl; 2. Sintetica: prin intermediul "insightului" (un fel de intuitie bruscfl referitoare la natura propriilor probleme) ~i reeduc~rii, pacientul este ajutat. s~-~i elaboreze noi deprinderi de gindire ~i noi modele de
82

comportament .~i in consecint~sa-$i reconstruiasca increderea in sine, in capacitatea sa de autocontrol ~i de a face fata existentei a~a cum este ea. Prezentl:lm in cele ce urmeaza principalele tehnici ale hipnoanalizei dupl:lHartland (1975):

A) TEHNICA ASOCIArlEI

UBERE.

tnsl:l~i inductia hipnotica va inlMura unele rezistente la asociatia libera. A"cestea curg mai u~or ~i adesea 0 singurl:l ~edinta va da mai multe informatii decit citeva ~edin1e in stare deveghe (trans a medie, de Tf~gula,ajunge). Hipnoanalistul (ca ~i psihanalistul) trebuie sa asculte in mod pasiv ~i sa evite sa intrerupa fluxul normal al asocitiilor pacientului (care vorbe~te Iiber) notind ce ~i cum spune acesta, (ton, expresie emotionall:l). Dacfl remarc~ ceva deosebit, el trehuie s~-l intrebe pe pacient, in legatura cu problema neclara, directionind fluxul asociatiilor acestuia pc canalul dorit. daca pacientul se blocheaza, terapeutul trebuie sa puna mina pe frun tea sa ~i sa Ii comande: "voi numara pina la 5 ~i cind voi ajunge eu numaratoarea pina la 5, iti va veni in minte cuvintul sau imaginea care are legtUurii ell eeea ce ai spus inainte".

B) INDUCEREA VISULUl

Pacientul este insumt sa viseze la comandl in timpul ~edintei hipnotice sau se poate sugera posthipnotic ca va visa, in timpul somnului normal. se poate sugera chiaro ~i natura visului. Visul hipnotic are toate caracteristicile visuhd spontan ~i este tot atit de senmificativ din punct de

83

vedere dinamic. Speciali~tii sint de parere ca abilitatea de a visa in stare de hipnou este antrenabila, ea crescind de la 0 ~edinta la alta. Pacientul este instruit sa viseze in timpul transei ~i apoi sa-~i analizeze visul fara sa se trezeasca. ViseIe din timpul hipnozei nu trebuie analizate in stare de veghe, pentru a nu traumatiza pacientul care nu este inca pregatit de a face fata unor conflicte subcon~tienteascunse.
C) TEHNICA SCRISULUI AlffOMAT. Se plaseaza un creion in mina pacientului aflat in transa ~i i se sugereaza ca mina ~i bratul sau ,sint complet deta~ate de corp ~i nu-i mai apartin. I se sugereau apoi ca scrie filra sa-~i dea seama de ceea ce scrie. Produsul este adesea indescifrabil (fraze incomplete, litere fragmentate etc.). Daca p~cientul poate deschide ochii fllra s~H~i intrerupa transa, el poate fi solicitat sa scrie corect, utilizind tehnica scrisului automat. Daca acesta nu poate deschide ochii fara sa se trezeasca, i se poate sugera, post-hipnotic, ca sensul a ceea ce a scris ii va fi cIaI' dupa ce se va trezi. De~i primele incercari pot e~ua, odata ce subiectul se antreneaza, tehnica poate fi incununata de succes. Multi pacienti pot utiliz~ tehnica in transa u~oara (dezavantajul laace~tia consta in aceea ca ei nu pot surprinde semnificatia ascunsa a ceea ce au avut sa comunice, a~a cum se intimpla cu cei aflati in transa profunda).

D) DBSENUL mPNOTIC. Rezultatele 'pozitive se obtin numai cind pacientul atinge o stare de transa profunda, de tip somnambulic, cind el poate deschide ochii fara sa se trezeasca. EI poate fi instruit sa deseneze ce dore~te sau i se In poate sugera ce sa poate deseneze. desen pacientul reflecta atitudinea lui incon~tienta fata de membrii familiei ~i chiar fata de terapeut. Uneori el poate fi solicitat sa-~i ilustreze visele sau trairile care il domina. Tehnica da rezultate daca e combinata cu tehnica regresiei de virsta, cind pacientul regresat i$i exprima mai U$or atitudinile ~i sentimentele prin desen, decit la virsta adulta. B) TBRAPIA PRIN Joe. Si fn acest eaz pacientul trebuie sa fie capabil sa deschida ochii filra a intrerupe transa. Multe din rezistentele pe care Ie au adultii fata de terapia prin joc sint inlaturate in stare de hipnoza. ' Indata ce pacientul aflat in hipnourealizeaza ca nu trebuie sa a~tepte in mod pasiv indicatiile terapeutului, el se joaca cu multa placere eu materialele puse la dispozitie de acesta. Terapia prin joc este, de regula, utila pentru a exprima agresivitatea ~i gelozia incon~tiente fata de parinti, frati sau alte persoane. Materialul consta in papu~i ce reprezinta un barbat $i 0 femeie, un batrin $i 0 batrina, un baiat $i 0 fetita de circa 10 ani, un baiat ~i 0 fetita de 4 ani ~i un bebelu$. Sint prezente, de asemenea, animale,' mobilier, un pat mate, tren, 'ma~ini, arme, soldati, cit $ihirtie,
85

84

creioane ~i plastelina (pentru a evidentia eventualele tendinte agresive). Pacinctului i se spune sa construiascl ~i sa se joace cum ii place, dar sa povesteasca ceea ce face, Uneori~ terap.eutul alege ceea ce trebuie filcut, pe baza materialului obtinut in urma asociatiilor libere. Daca terapeutul a sesizat conflictele esentiale din viata pacientului, apoi el 11 va regresa exact la V1rsta respectiva.

l1 TEHNICA DRAMATICA
In hipnozrt profundll, rezistentele din starea de veghe la dramatizare sint inlMurate. Pacientul e lnstruit sa n~produca in stare de hipnoza incidentele dramatice din cursul existentei sale ~i sa retraiesc pc plan ernotional situatiile :?i experientele ea ~i cum Ie-ar trai din nou, tn transrt profunda el face acest lucru eu atita reprezentare ca ~i cum ar tral cu adevllrat \a experienta respectiva. Adesea experienta e atit de T.nrtemh-;l ~i intenstt, incit se produce 0 adevarata (jbreac (catharsis). mai dramatic exemplu de abreactie apare in trat1;unentul nevrozelor de rlzboi (paci~ntul traie~te situatia el mimind clliar mitralierea inamicilor). Dacl telmica e combinata cu regresia de virst.l1, ea devine ~i mai eficientl. Terapeutul poate asista pasiv la scena, dar uneori este nect~sar ca el sa intervina accentuind una sau din caracteristicile situatiei respective. Tehnica este dl~osebit de utila mai ales pentru ex.. primarea deschisi!\ a agresivitMii ~i ostilWltii.

G) REGRESIA DE VIRSTA Consta in sugerarea pacientului ca are 0 alta virsta decit cea reala, de regula mai mica. In timpul hipnozei pot fi induse doua tipuri de regresie: - In cadrul primului tip, pacientul actioneaza conform conceptiei sale despre modul cum era el la 0 virsta mai mica. EI se comporta a~a cum crede ca ar fi filcut-o in cali tate de copil la virsta respectiva. Aceasta este un fel de simulare a unei perioade trecute; - In al doilea tip de regresie se produce 0 reintoarcere reala la 0 perioada timpurie de virsta, Cll 0 reactivare a acelor modele de comportament existgente la timpul respectiv. (Inclusiv hipnotizatorul prime~te rolul unei persoane din perioada respectiva de viata a pacientului: invatator, parinte, ruda). Aceasta este regresia de vir sUi in adevaratul sens al cuvintului, in care pacientul este capabil sa aiba acces la amintiri ~i sa trrtiaset! evenimente ~i stari care au fost de mult uitate (reprimate). Regresia de virsta se combina, de regula., eu celelalte tehniei de hipnoanaliza.. Pentru regresia adevarata este necesara 0 transi:! de tip somnambulic. Exista doua metode pentru a obtine rergresia de virsta. Pacientul, aflat in stare de hypnoza., este tratat dezorientat ell privire la timpul ~i locul in care se afla (ziua, saptllmina, luna !ill in eele din anul). Ciod el se afla deja intr-o stare este reori{~ntat spre perioada de vinita dorita. Atunci dud este necesar s::i se un
87

anumit simptom, i se cere sa ~i-l aminteasca ~i sa retraiasca timpulcind a aparut pentru prima data simptomul respectiv. eu subiectii foarte buni se poate trece direct la sugerarea virstei dorite, fllra dezorientarea prealabila. I se spune subiectului ca else va intoarce inapoi in trecut ~i se va simti ca ~i cum va trai din nou perioada sugerata. Pe masura ce se intoarce in timp, el va deveni tot mai mic, din ce in ce mai. mic. etc. Miinile ~i picioarele vor deveni tot mai mici, tot mai mici ~i se va reintoarce la. perioada cind avea zece ani, i se cere sa ridice bratul (mina) drept. tnainte de a trezi pacientul, este mai indicat sa i se spuna ca va uita tot ce s-a intimplat. I se spune, de asemenea, ca deindata ce va fi suficient de puternic pentru a face fata celor aflate, materialul ii va reveni treptat in memorie.

Tehnicae mai eficienta atunci cind pacientul se disociaza de ceea ce vede privind imaginile ca avind-loc .pe 0 scena. I) TEHNICA TENSIUNILOREXPERlMENTALE. Multi pacienti ~i-au rationalizat atit de mult comportamentul inch sint incapabili sa admita ca exista forte incon~tiente care Ie influenteaza conduita. Aceasta inseamna, de fapt, ca sint impulsuri de care se simt ru~inati. Oridt de evidente ar fi conflictele lor, ei refuzasa Ie admitti. tn astfel de cazuri inducerea unui conflict experimental va demonstra pacientului influentele ce se exercita asupra incon~tientului sau, ajutindu-lsa ajunga la con~tientizarea modului in care se produc simptomele. Obiectivul tehnicii consta in a demonstra pacientuluicum emotiile ~i impulsurile incon~tiente pot fi generatoare de simptome (ex: ostilitatea refulatti poate genera simptome psihosomatice). Tehnica este urmatoarea: in transa profunda se sugereazti de exemplu un sentiment puternic de ostilitate pe care pacientul sti nu 0 poata exprima (de pilda, i se spune ca a fost nedreptatit). El va trebui sa simta emotia intens, fara insa a-I da curs, fHnd nevoit s-o refuze. Apoi i se sugereaza pacientului ca atunci cind se va trezi situatia ii va reveni in minte. El nu va fi. con~tient des pre ce este vorba exact, dar va avea ceva in minte, care it va nelini~ti, Ii va influenta actiunile ~i cuvintele. Cind se va trezi, coJiflictul incon~tient Ii va provoca acelea~i simptome ca atunci cind el trtiie:?te in mod spontan ostilitatea. Mai tirziu, intr-o noua ~edinta de hipnoza, i se
89

B) TEHNICA PRlVIRII IN BILA DE CRISTAL (sau in oglinda). Si aceasta tehnica se utilizeaza numai atunci cind e suficient de profunda, incit pacientul sa poata deschide ochii rara a ie~i din transa. Subiectul este instruit sa priveascti cu ochii deschi~i intr-o bila de cristal (sau' intr-o oglinda in care se reflectti tavanul alb) ~i sa descrie exact ceea ce vede. Adesea e util sa se sugereze pacientului cti el se imagineaztipe sine privind intr-o bilti de crista!. Tehnica e utila pentru a scoate la iveala 0 serie de amintiri uitate. Pacientul va halucina adesea scene din trecutul stiu, evocind conflicte, situatii psihotraumatizante.
88

ofer~ pacientului explicatia ell privire la conflictul sugerat ~i i se sugereaza s~-~i aminteasca de cele petrecute ~i atunci cind se afla in stare de veghe.Aceasta ii faciliteaza" insightul" ("iluminarea") cu privire la propriile probleme.
PRINCIPII SI TEHNICI HIPNOANALITICE.

Hipnoza, prin ea ins~~i, producela subiect 0 stare de disociere chiar la subiectii normali, ceea ce poate fi uti! pentru 0 tehnicll cu caracter explorator cum este hipnoanaliza. Erika (romm formuleazll principiile hipnoanalizei astfel: 1. Disocierea ego-ului observator de eel care tr~ie~te experienta. 2. Dez-egotizarea unor p~rti ale corpului care au rolulde a exprima dorinte ~i tendinte incon~tiente (ca in tehnica scrisului sau desenului automat). 3. Oisocierea diferitelor stari ale ego-ului ~i aJutarea pacientului sa Ie reintegreze intr-un mod mai s~n~tos. Prin mecanismul disocierii intre ego-ul observator ~i eel care trAie~te experienta se poate realiza anestezia din cadrul hipnozei. (Pentru anestezie se dati sugestii de tipul: ")tu stai pe scaun ~i prive~te cum o alt~ persoan~ care seam~na cu tine este operata sau na::;;te ") . . $i in hipnoanaliza apar in genere doua tipuri principale de rezistente: - una datoraUI. faptului ca pacientul nu don~~te sa con~tientizeze oimpulsurile, tendintele ~i amintirile trauma tizanterefulate; - a doua deriv~ fenomenele de transfer biectul poate, de pilda, adopta 0 atitudine de:
90

torare, solicitind afectiunea hipnoanalistului ~i refuzind s~ lucreze asupra propriilor sale probleme. Dimpotriva, sentimentele de ostilitate fata de terapeut pot sa se exprime in depresie ~i descurajare ~i in dorinta de a incheia tratamentul). Daca pacientul i~i poate exprima deschis agresivitatea, el poate avea tendinta de a fi pre a critic 1a adresa terapeutului ridiculizind actiunile ~i interpretarile acestuia. Rezistentele pot fi reduse prin analizarea ~i interpretarealor in fata pacientului. Hipnoanalistul trebuie sa aib~ 0 pregatire psihiatrica suficiente pentru a interpreta simptomele ~i conflictele subiectului. Cind hipnoanaliza e utilizata in cazuri u~oare, claar pentru a aduce la suprafata ni~te amintiri uitate, aceasta pregatire nu mai este atlt de importantA. Pentru a dezgropa aceste amintiri reprimate se pot utiliza mai multe metode: - tehnica sugestiei directe: "dnd voi pune mina pe fruntea ta, vei fi capabH sa-ti aminte~ti ce s-a intimplat atunci cind a aparut simptomul... "; - tehnica indirect~ (daca pacientul nu reactioneaza la prima): "lmediat voi incepe sa numar pina la 5. Cind voi ajunge cu numar~toarea pina la 5, 0 cifra Hi va apare in minte. Aceasta va fi numaru1 de litcre al unul cuvint important care este legat de tulburarea $i cuvint :;;i ell ajutond ta. hi vei aminO lui iti vei aminti alte lucruri pc care Ie-ai uitat
1-2---

La ce

Acum voi num~ra de mai multe ori pin~ la 5 ~i de fiecare dat~ cind voi num~ra pin~ la 5 iti va veni 0 litera in minte. Fiecare liter~ va fi 0 litera apartinind cuvintului semnificativ. Literele vor fi la inceput amestecate ~i nu vei putea intelege cuvintul, dar acest lucru nu trebuie s~ te nelini~teasc~. Voi num~ra de citeva ori pin~ la 5, ~i acum literele iti vor veni in minte in ordinea lor corect~". Odata obtinut cuvintul dorit, terapeutul trebuie sa treac~ la tehnica asociatiilor libere fur~ s~-l scoatli pe subiect din starea de trans~. "Concentreatil-te asupra cuvintului g~sit ~i vei vedea cum multe ginduri iti vin in minte in legMur~ cu acesta". Alte tehnici hipnoanalitice:

de respectivele experiente traindu-Ie ca ~i cum nu ar fi ale lui, ci ale alteipersoane. Apoi i se sugereaza pacientului cum cortina cade la loc ~i c~ ceea ce vede omul de pe marginea scenei il face foarte fericit, ca ~i cum i s-ar fi indeplinit toate dorintele. Pacientul va dori s~ ~tie ce se intimpl~ de il face pe ace1 om atit de fericit. Cortina se va ridica din nou ~i el va putea vedea din nou actiunea de pe scen~. Imediat ce se intimpl~ acest lucru el trebuie s~ ridice mina ~i apoi s~ relateze ceea ce vede. K) TEHNICA MOZAICULUl (ELISABETH REDLICH). Este util~ pentru aflarea unor informatii uitate de pacient. Se testeaz~ in prealabil capacitatea de reprezentare vizual~ a subiectului, imediat ce acesta se afl~ in trans~: i se cere s~-~i imagineze in detaliu diverse obiecte, scene, situatii. Tehnica propriu-zis~ se desf~~oar~ in felul urm~tor: "Doresc s~-ti imaginezi c~ stai pe un scaun ~ic~ in fata ta se afl~ 0 mas~. Pe mas~ se atl~ mai multe cutii cu buc~tele colorate de mozaic (ro~u, verde, galben ~i albastru). Imediat ce te vezi in starea respectiv~ ridicli mina dreapt~. Acum alege cutia cu culoarea pe care 0 preferi ~i scoate afara buc~telele de mozaic. Vei observa ca nu ai pe cutie nici un fel de model. Nu ~tiu ce model va ie~i... nici tu nu ~tii, dar va fi 0 scen~ sau 1'- incident legat de boala ta. Incon~tientul t~~ t':- va ajuta sa a~ezi piesele impreuna pentru ? ..iGt:.tle 'm ~wdel cu sens. Acum incepe s~ ... 0 vei face mult mai repede decit in a~~zi J;- ,.:iele
93

J) TEHNICA TEATRULUl (WOLBORG)

Pacientului, aflat in stare de hipnoz~, i se sugereatil ca se afl~ in sala unui teatru, a~teptind s~ se ridice cortina. Imediat ce el se vede pe sine astfel, el trebuie s~ ridice mina dreapt~. Apoi i se spune c~ vede un om (0 femeie) care sta pe marginea scenei pindind printr-un spatiu l~sat de cortina trasa. Acel om poate vedea ceea ce se intimpl~ in spate Ie cortinei trase (ceea ce pacientul nu poate!) ~i ceea ce vede acel om il face foarte nefericit ~i speriat. Pe masur~ ce pacientul prive~te, cortina se ridic~ ~i acum el poate s~-~i dea seama ce I-a f~cut pe ~cel om sa se simta atit de nefericit ~i speriat. Cel mai frecvent, pacientul va descrie experiente din copil~ria sa sau experiente legate de dificul~ti1e de care nu e con~tient. Tehnica reu~e~te pentru cli subiectul se disociaza
92

stare de veghe. Spune-mi ce vezi in timp ce construie~ti ... ?". Clinicienii sint de parere ca ~i alegerea culorii de catre pacient este semnificativa: - daca alege culoarea ro~ie se pot presupune amintiri incon~tiente~ fobii sau conflicte sexuale incarcate de agresivitate; - daca alege verde~ putem presupune prezenla unor sentimente de gelozie (mai ales gelozie intre frati); - galben - se presupune ca reprezinta la~itate~ sentimente de inadecvare~ iar albastrul - conflicte legate de frigiditate ~i de lipsa de angajare afectiva. Adesea pacientul produce 0 abreactie spontana la tabloul pe care I-a elaborat~ el insu~i eliberindu-se de conflictele care il apasau.

L) TEHNICA SEMNALULUl IDEOMOTOR.

Milton Erickson este primul care a utilizat 0 mi~care pentru da sau nu pentru pacientii carora Ie era greu sa vorbeasca fiind in stare de transa. Le Cron a utilizat pendului lui Chevreul in acela~i scop ~i apoi .a introdus ca semnal raspunsul da sau nu~ sau nu vreau sa raspund~ sau 0 mi~care a degetului. Tehnica a fast apoi mult utilizata de David Cheek. . Tehnica propriu-zisa este urmatoarea: "Doresc sa pui ambele palme pe coapse. Te voi invata cum sa raspunzi la intrebari folosindu-te de incon~tientul tau. Stind de yorba cu diferiti oameni ai observat ca ei adesea dau din cap in semn de da sau nu, adesea chiar farll sa-~i dea seama de asta. Mi$carea
94

este incon~tienta. Acum voi invala incon~tientul tau sa ridice un deget dnd vrea sa spuna da ~i. alt deget dnd vrea sa spuna nu. Lasa palmele relaxate. pe eoapse. Ginde~te-teputemic la ideea de da; ginde~te-te mereu~ tot mereu ~i intens. Pe masura ce te concentrezi~ vei vedea cum se ridica (tresare) un deget. Pe masura ce te ginde~ti la ideea de da, aratatorul miinii incepe sa se ridiee u~or. Apoi degetul tau revine la normal. Aeum ginde~te-te intens la ideea de nu. Pe masura ce te ginde~ti~ unul din degete va tresari ~i va avea tendinla de a se ridiea u~or. Este degetul aratator al miinii stingi". se poate sugera ca un al treilea deget sa se ridice la raspunsul "prefer sa nu raspund". "Acum ili voi pune dteva intrebllri. Nici mintea ta con~tienta~ nici a mea nu cunose adevarata cauzll a bolii tale. In sehimb, mintea ta incon~tienta 0 ~tie ~i ne poate ajuta sa dam eu adevarat de radacinile raului. Dore~te mintea ta subcon~tienta sll ne ajute? - Degetul aratator drept se ridica u~or: DA. Are ea ceva impotrivll sa fie interogata in acest fel? - Degetul sting: NU. De pilda~ presupunind cll subiectul a suferit 0 trauma in eopilarie, dar nu ~tim virsta precisa dnd s-a petrecut acel eveniment~ putem proceda astfel~ dupa inducerea.hipnozei: - Ti s-a intimplat ceva neplacut 1:!luintede a avea virsta de 15 ani? (Semnal: DA ideomotor) - S-a intimplat cind aveai 5 ani?
95

(Semnal: NU) . _ S-a intimplat cind aveai 9 ani? (Semnal: NU) _ S-a intimplat cind aveai 7 ani? (Semnal: DA!) Dac~ hipnoza ca terapie centrat~ exclusiv pe simptom poate fi utilizam cu succes de medicii de medicin~ g~neral~ sau de catre psihologii clinicieni din clinicile de boli interne care au un curs de initiere in hipnoz~, in schimb cei care se decid s~ aplice tehnica hipnozei, trebuie, in modobligatoriu, s~ cunoasc~ elemente de psihanaliz~ ~i s~ detin~ cuno~tinte de psihiatrie.

~. ~BmwJrnSI WOOrnA~ID~
CARE ASCULTA DEPUfEREA IllPNOZEI. Nevroze1e sint. cm:siderate de c~tre psihiatria c1asica tulbur~ri de o:dgina exogen~, declan~ate de actiunea unar factod psihotraumatizanti din mediu, pe fondu! unei frAgilitnti structurale a persona1it~tii pacientului. Ele nu sint considerate boli psihice grave deoarece nu afectea~~ nucleul de baz~ al persona1it~~ii pacientului. Tratatele modeme de psihiatrie nici nu mai mentin conceptul de nevroz~, inlocuindu-l eu eel de tulburare de adaptare. Nevroticii au frecvent tulburari cum ar fi anxietate, irascibilitate, astenie, dureri de cap, insomnii, labilitate afectivl:\, dispozitie depresivl:\ ~i acuze somatoforme. Acestea din urma siut tulburari somatice (durcri, intepMuri, arsun, nod in git, palpitatii, senZ4;ltiide saufocare etc.( f~rl:\ un suport organic reaL De~i pacientu.l se plinge pennanent de tot felul de suferinte , medicii de medicina general~ ~i investigatiile de laborator nu reu~esc sa identifice vreo boala organie~, ei trimitlnd pacientul la clinica de psihiatrie. De regul~, ace~ti pacienti enerveaza pe Medici ~i pe cei din jurul lor, ace~tia insistind ca pacientul sa-~i impun~ voin~ sa lupte ell boala, sa se"ia in min~" etc. Aceste sfaturi fae mai mult rau decit binepacientului deoarece acesta, de~i nu 'are 0 boala organica, sufer~ eu adevarat, indicatiile respective facindu,..l sl1 se simti1 neinteles, descurajat, neputincios. ~n fa~a bolii. Un cunoscut medic spunea despre ace~U pacienti eu tulburari nevrotice
HJpnozll- 7

96

97

(cf.Hartland, 1975): "pacientul spune ca nu poate, sora spune ca nu vrea ~i adevarul este ca el nu poate~ sora spune ca nu vrea ~i adevarul este c~ el nu poate sa vrea". De fapt nu exista d.ureri imaginare (Ross, cf. Hartland, 1975): individul ori sufera, od minte. eu toste acestea este po sibil ca unele dureri fizic.e sa fie produse de cauze psihologice, ele fUnd resimtite cn aceea~i tarie de cUre bolnav, Unul din obiectivele principale ale psihoterapiei in cazul afectiunilor nevrotice consUt in a descoperi cauzele ascunse care stau in spatele simptomului. In foarte muIte cazuri, "insight" -ul (iluminarea, .gasirea brusca a cauzei eautate) duce la eliminarea simptomului, deoarece aceste simptome sint rezultatul refularii unor situatii psihotraumatizante pe care subiectul nu ~i Ie maiaminte~te. Cind mecanismele refularii devin ineficiente, Sf:, produc6 instalarea simptomelor . . Acuzelesomatoforme, la care ne-am referit mai sus, pot fi interpretate prin prisma unor coneepte psihanalitice ca fHnd 0 reactie de aparare a eului impotriva unei anxietati atit de puternice, incit subiectul nu 0 poate suporta. tn acela~i timp, afectiunea nevrotica. poate fi considerata 0 modalitate incon~tienta. utiliza~ de subiect pentru a scl1pa prin boaUt de dificultatile reale '5au imaginare ale vietH. Psihoterapeutul nu trebuie sa critice ~i sa blameze pacieiltul nevrotic pentru modul in care acesta i~i rezol-va problemele, deoarece nevroticul are ~i a~a complexe de inferioritate ~i i~i atinge foarte u~or punctul li.nN.ta. Nevrozele sint, de regula., greu de vindecat deoarece aproape totdeauna pacientul obtine de pe urma
98

lor un beneficiu secundar (protectie, pozitie privilegiata in familie, scutire de efort,control asupra eelorlalti etc.), vindecarea fortindu-l sa faea f.ata vietii cu greuUttile ei. Nevrotieul (~i mai ales cel cu aeuze somatoforme) traie~te permanent cu imptesia cll nimeni nu-l inlelege ~i este in permanenti1 cautare a unei persoane care sll-i acorde simpatie. Dacll terapeutul acceptll sa-~i asume acest rol in cadrul hipnotera. piei, depa~ind putin neutralitateabinevoitoare a psihanalistului, un obstacol principal in drumul spre vindecare a fost depl~it. Hipnoterapeutul trebuie sa respecte urmatoarele reguli in abordarea acestui pacient (Hartland; 1975) - pacientul trebuie incurajat ~i sustinut afectiv; - el nu trebuie intrerupt ~i nici criticat, sub nici un motiv, indiferent ce spune; - trebuie interogat in detaliu asupra ,bolii sale, asupra dificultatilor de acasa $i de la serviciu; - durerile ~i duferintele sale trebuie tratate eu seriozitate; - trebuie incurajat respectul de sine ~i increderea in forte Ie proprii ale pacientului; . - sub nici 0 forma nutrebuie spus aeestor pacienti ca vindeearea depinde de vointa' lor. ' .tn cazul hipnoterapiei pentruaceastl categorie de paeienti este necesara 0 selectie riguroasl $i atenta a eazurilor. Dacl in unele situatii mai U$oare hip. not(1rapia eentraUt pe simptom este suficintl, in altele, mai severe, este necesarl 0 terapie de profunz~me (hipnoanaliza.) pentru a evita substitutia de simptom. Speciali~tii sustin cl hypnoterapia. poate fi utilizata Cll succes in urmtttoarele situatii:
99

A) STARILB ANXIOASE $1 FOBICE de intensitate medie; da rezultate la paeientii ell lipsa de ineredere in sine, hiperemotivitate, trae (de examene, eoneursuri, seena etc.) $i reaetii fobiee nu prea severe (agorafobii, elaustrofobii, fobiede a zbura .ell avionul etc.). , Pentru starile anxioase severe, eu obsesii $i fobii profunde, tratame~tul trebuie eondus de eatre 0 persoana avind euno$tintepsihiatriee temeiniee, iar hypnoza trebuie inelusa in;eadrul unei psihoterapii mai' eomplexe.

B) STARILEDEPRESlVE.
Hipnoza nu se utilizem in depresiile ell potential suicidar deeit eu paeienti spitalizati $i in combinatie eu alte metode de tratament. tn absenta impulsurilor suieidare, hipnoza poate fi utilizata $i la paeientii nespitalizati' ciar obligatoriu in eombinatie eu medicatia antidepresiva. C) SIMPl'OMA TOLOGIA DE TIP ISTERle. Contrat opiniei majoritatii psihiatrilor de la sfir$itul secolului 19 $i ineeputul seeolului 20, isterieii sint mai greu de hipnotizat deeit se eredea. eu toate aeestea, in unele eazuri de nevroza cu fenomene eonversive, se poate utiliza hipnoza~ Aeeasta iusa trebuie aplieata de catre un cunoseator hi ale psihiatriei .$ida rezultate mai' bune daea este inelusa in eadrul unei terapii mai eomplexe. D) REACfIILB OBSESIVE sint difieH de tratat, in cazul lor fiind reeomandabil un demers de tip
100

hypnoanalitic. Etapele hipnoterapiei la paeientul nevrotic (Hartland, 1975): Descoperirea cauzelorqare au produs simptomul. Aeeasta se realizeaza prin interogarea paeientului aflat in hipnoza, eu privire la psihotraumele suferite $i cu privire la ceea ee erede ineon$tientul sau eu privire la factorii care au declan$at boala. - Ghidarea paeientului. Hipnoterapeutul trebuie sa indrume paeientul pentru a putea face fata cit mai bine dificultatilor vietH. Nevroticul este in permanenta cautare a unei autoritati care ,sa-i rezolve problemele. HI are nevoie de sfaturi cu privire la viata de familie, serviciu, propria persoana. Din acest motiv,. sfaturile elaborate de catre terapeut de comun acord cu pacientul, in stare de veghe, trebuie transformate in sugestii care se administreaza in hipnoza. Inainte de administrarea sugeStiilor specifice, de reducere a simptomului, e bine sa se administreze sugestii cu caracter mai general, .de intarire a eului. Ambelp categorii de sugestii sint mai bine primite daca sint prezentate intr-o form~ neautoritara. - Ineurajarea. Pe pareursul intregului demers psihoterapeutie, paeientul ineurajat in privinta simptomelor sale $i a evolutiei Dolii sale. El trebuie ,ajutat sa-$i depa$easea frieHe legate de faptul ea are 0 boala grava, ca va innebuni etc. - Persuasiunea. Se refera la coreetarea ideilor gre$ite pe care Ie au pacientii despre boala lor, faeindu-se apel la mecanisme de tip eognitiv (la inteligenta ~i ratiunea
101

lor). Ei trebuie Hlmuriti ~i convin~i cu privire la natura reala. a simptomelor lor ~i cu privire la modul in' care se formeaza acestea. tn acela~i timp, trebuie s~ i se inoculeze, atit in stare de veghe, cit ~i prin sugestii hipnotice, dotrinta de a fi sanatof?i ~i ideea ea sint capabili sa faca fata dificultatilor. " Reconditionarea. ~ Se utilizeaIa pentru inlMurarea deprinderilor gre~ite, freevent prezente la nevrotie: fumat, consum abuziv de aleool, mincat excesiv, onicofagie etc. Pentru a realiza acest lucru, se asociaza, in 5tare de hipnoza, satisfactia obtinuta de pe urma unei deprinderi gre$ite cu 0 emotie negativa. 1n aeela$i timp, se intl:\re$te prin su,gestii dorinta pacientului de a seapa de deprinderea gre~iU1. R~~onditionarea va da rezultate slabe atuDci cind simptomul (deprinderea gre~ita) are 0 valoare defensivt! majora de a contracara anxietatea intolerabila a pacientului. 1n astfel de cazuri este indicat. ea mai intii pacientul sa realizeze, in eadrul hipnoanalizei, insight-ul referitor la natura problemei sale. lata cum abordeaza Hunter (1987) pacientii Devrotid la care anxietatea este simptom dominant: Pacientul este interogat, atit in stare de veghe, cl1 I?; in stare de hipnoza, ee anume il supara in legl1tura eu anxietatea sa, cit ~i asupra cauzelor care au. decla1'!~at-o. De regula, terapeutul constata cl:\ anxietatea nu a fost declan~atl1 de 0 cauza anume, ci de un cumul de factori. Pacientii nu identificl1 un e,lement producator al anxietl1tii, ci mai multe perioade in care Ie-a fost greu ~i. s-au simtit cople~iti de viatl1.. La multe persoane cu anxietate difuza se evidentiazl1 probleme legate de imaginea de sine f?i de
102

teama ca nu VOr face fata anumitor situatii. Padentii sint adesea convin~i ca nu sint destul de buni, de talentati, de inteligenti. adesea ei provin din farnilii cu un frate mai mare mai eficient sau eu un p~rinte care Ie sublinia pelmanent inet1eienta. Ace1?tipacienti anxio1?i, au 0 secretie permanenta de adrenalina, un nivel energetic extrem de ridicat, dar ei i~i cheltuiesc energia fara fast, brodind situatii periculoaseimaginare. Autoarea da acestor sublecti, anati in hipnola, urrnatorul instructaj : "Imagineaz~-ti c~ energia ta nervoasa se prezinti\ sub forma unor bile strl11ucitoare, pe care tu Ie arunci in toate directiile. Hai sa incercl1m sa adunl1m aceste bile de energie la un loc ~i sl1 Ie folosim pentru 0 treabl1 bine determinaUt Ai cumva vreun proiect pe care ai dad sa-l duei la ,indeplinire ~i pentru care ai nevoie de ioatia aceasta energie? ". Dupa ce s-a realizat acea~t~ etapl1, terapeutul se va ocupa de identifiearea elementelor anxiet~tji pacientului (de ce se tenle el de fapt). Multi anxio1?i se tern de faptul cll ei i~i VOT picrde controlul asupra lor in~i~i ~i aceasta este exact ceea ce' Ii se intimpla in situatiile reale. Ei se tern ca se vor face de 1'is in public le~inind, plingind, fl1cind 0 criza de isterie sau neputind sa articuleze un cuvint. Alti pacie~ti se tern ea vor le:?ina, ei de fapt temindu-se de moartc. Autoarea regreseaza pacientii anxio~i in perioada in care se simteau bine, liberi de al1xietate ~i teama. 1ntr~o faz~ ulterioara a tratamentului, incon~tientul pacientului este instruit sa revinil in prezent :;ii sa clarifice factorii care produc anxietatea, analizind, Pc rind, fiecare factor.
103

Uneori se intimpln sa nu poata fi descoperita sursa reala a anxietatii~ dar nu este de neglijat faptul ca totu~i pacientul incepe sa se descurce mal bine in viatll. Anxio~ii trebuie sl1 invete ~i, tehnica de intarire a eului ~i de cre~tere a increderii in sine, ei primind sugestii pozitive de tipul: '- "$tiu ca poli face aceasta"; - "Te simti tot mai bine, zi de zi te descurci tot mai bine"; - "lnveti santi utilizezi tot mai bine resursele interioare" . Este bine sa i se reaminteascl pacientului faptul ca fiecare om are un mare bagaj de resurse interioare nefolosite~ care sint la dispozitia sa., hipnoza fiin:d unul din instrumenteJe posibile de acces la aceste disponibilitati latentt'\ a.le fiintei umane.

xu. AuromPNo~

0 MODAUTATE, DE-A

FI STAPlNI PE FORTELE NOAS)'RE SPIRITUALE. '

S-a repro~at hipnozei faptul., pa accentueaza dependenta dintre subiect ~i terapeut~ ceea ce face ca ori de cite ori pacientul se afill intr-un'impas el trebuie sl1 se adreseze specialistului pentru a-I ajuta sa-si rezolve problema. Pentru a, evita aceastl1 situatie ~i pentru a incuraja independenta ~i autonomia pacientului, hipnoterapia modema pune un accent tot mai mare pe hipnozl1 indusll de subiectul insu~i. All1turi de tehnicile de relaxare~ autohipnoza poate fi considerata ca o metoda de autoterapie :?i de autoreglare a stl1rilor, psihice. Clinicienii sint de parere cl1.parcticarea autohypnozei este indicata dupa ce pacientul a realizat citeva :?edinte de heterohypnozl1. sub indrumarea unui terapeut calificat ce are misiunea de a-I invl1.ta principiile ~i tehnica de autohipnoza. Utihzarea hipnozei pentru abandonarea fumatului. Majoritatea celor care se adreseaza medicului pentru ca vor sa se lase de fumat sint deja gata s-o faca, au deci 0 motivatie suficientl1. pe baza cl1.reia poate incepe psihoterapia. tnca de la inceput tratamentul va sublinia faptul ell 0 datl1 ce pacientul a fost capabil sa ia 0 decizie atit de mare, inseamna cl el este deja stl1pin pe situatie ~i ca vagasi in sine forta sa duca la bun sfir~it ceea ce a inceput. Pacientul este invingatorul~ terapeutul subliniind faptul dlel nu are decit roluI de a-I invata 0 tehnicl1 pentru a se autodepa~i.
105

104

Experienta clinica a demonstrat ci:t pentru fumMori faptul ca l!?i distrug sanatatea nu are 0 semnificatie prea mare. De cele mai multe od, pacientul spune: "~tiu cl1 ar trebui sa ml1 las de fumat, dar ... ". De aceea e lipsit de sens sa-i rationaliZl1m pe pacienti; nu facein decit s~-"iculpabilizam ~i sa-i depriml1m, demobilizindu-i sa mai incerce vreun tratament. Hunter (1987) propune urmMoarea tehnicl1 hipnoterapeutica pentru abandonarea fumatului: 1. In hipnozl1 se face subiectului un antrenament mental in cine se descrie in imagini mai sugestive cit de nociv este fumatul pentru organism, ce efecte dezastruoase are acesta asupra sanMatii omului. se cere subiectului, anat in hipnoza, sa e2. xamineze daca motive Ie care I-au facut sa se apuce de fumat la 13 - 14 ani mai sint valabile ~i acum. cind acesta are 40 de ani. Daca nu, se poate se intrevedea un motiv pentru 0 schimbare. Apoi cere ace~tuia sa alcMuiasca 0 lista ell 3vantajele pe care Ie-ar avea dac~ n-ar mai fuma: - mai multi bani; - un miros mai placut; - mindria de a fi reu$it sa se autodepa~easca; - mincarea va avea un gust mai bun; - va scapa de cicaleala neintrerupta a soth~i. 3. Sugerarea unor artificii pentru a diminua c;antitatea de tigari. Se poate sugera subiectului. sa a~eze tigarile in locuri diferite, pentru ca gestul de a aprinde 0 tigarl.\. sa nu mai fie automat . sa nu mai cumpere tigari (in cur.ind prietenii se vor sMura sa-i mal imprumute), sau sa nu mai fumeze pina la () anumita ora.

4. 1.3" aceste, tehnici se poatead11uga ~i eea are condition~rii (tehnic~ descrisa sus) prin care se asociaza, in hipnoza, satisfal~p legate de fumat eu imagini ~i stari afective negat;;\'e. Multa vreme s-a considerat diferenta dintre autohipnoz~ ~i heterohipno:m ar c,onsta doar in aceea ca heterohipnoza era indusa de catre 0 .alta persoana. Un studiu experimental realizat de carre Erika Fromm (1975) a pus in evidenta faptul ca subiectii inalt hipnotizabili realizau 0, diferentl intre trairile subjective din cadrul autohipnozei ~i cele ale heteroiypnozei, ceea ce a dus la ideea ca ceJe doWl fenomene, defiji:msemanatoare,nu sint identice. Daca in heterohi 'pno~?,fi terapeutul da sugestii in legatura eu indicatia ~i \~uexperienta transei, sugesHi ee structureaza comportamentul hipnotic, in autohipno~ subiectul pune in evidenta un comportament autodirijat. Erika Fromm ~i colaboratorii (1981) au studiat fenomenele de autohipnoza comparativ eu cele de heterohipnoza, stabilind unele asemanari ~i deosebiri intre cele doua categorii de fenomene. Autorii mentionati afirma ea atit in heterohipnoza, cit ~i in hipnozll se constatrt prezenta sentimentului de implicare imediata in situatie, in evenimentele caracteristice transei, preeum ~i 0 deta~are de stimuli perturbatori externi. Spre deosebire de heterohipnoza, in cadrul careia se eonstata 0 concentrdre $1 0 focalizare maxim~ a atentiei, in autohipnoz:t atentia este libera sa vaga bondeze, avind ca obiect un dmp mult mai larg de stimuli ai ambiantei. . Studiile au demonstrat, de asemenea, ctl. in auto"hipnoza se inregistreaza mai multe fluctuatii ale
107

106

profunzimii transei pe ansamblu, profunzimea transei atinse de subiect fHnd mult mai putin adincl fatn de cea obtinutn de heterohipnozn. S-a .constatat !?i faptul cn in autohipnozn cantitatea de imagini care se perindn pe ecranul mental al subiectului este mult mai mare decit in heterohipnozn (imaginile specifice autohypnozei au un caracter mai viu !?i mai realist). De asemenea, trebuie subliniatn observatiei cn in autohipnozn imaginatia este mai centratn pe problemele personale ale subiectului, pe conflictele tr~ite de acesta, pe experiente creative !?i pe rezolvari cognitive de probleme. Se poate spune c~ in autohipnou imaginatia joacn un rol mai insemnat decit in heterohipnozn, reprezentnrile fiind mai bogatedin punct de vedere calitativ ~i orientate mai direct spre problemele personale ale subiectului. Astfel, subiectiiconsidera autohipnoza ca fiind mai incnrcatn de semnificatii personale in raport cu problemele lor. tn heterohipnozn subiectul este directionat sn urmeze cu exactitate sugestiile date de experimentator, fapt ce are drept consecintn reducerea implicnrii personale a subiectului ~i snrncia reprezentnrilor de tip imaginativ ale acestuia: Studiile au realizat insn cn in heterohipnoz~ se realizeau mult mai eficient experimentele legate de regresie de virsta, eele de hipeimnezie, decit cele ce au in vedere prezenta unor halucinatii pozitive ~i negative. Continuturile experientelor traite de subiecti in timpul autohipnozei depind in mare mnsurn de nevoile, trebuintele, tendintele, interesele ~i struetura personalitntii subiectilor. Studiile cHnice au arntat c~ majoritatea subiectilor considern autohipnoza ca pe 0 modalitate de auto-explorare creatoare a perso108

nalitatii, in timp ce in cazul heterohipnozei se a~teaptn ca instruetiunile terapeutului sn fie urmate cu exactitate. Nu trebuie neglijat nici faptul c~ in timpul heterohipnozei apar mai frecvent conseeinte legate de prezenta un or fenomene eu caraeter regresiv (subiectul adoptn eonduite infantile, inferioare nivelului actual de ev.olutie, Fromm, 1968). Autohipnoza este privitn de multi subiecti ca 0 modalitate de exploatare creativn a eului, in care subieetul poate crea ~i se poate supune actiunii propriilor sale autosugestii. tn acest context, autohipnoza poate fi abordatn ca 0 activitate de rezolvare de probleme referindu-se la trecerea in revistn !?iinventarierea grijilor cotidiene ale subiectului, la dezvoltarea unor deprinderi mai eficiente de studiu l?i activitate, cit ~i la unele modalitati concrete de autoterapie. tn acela~i timp hipnoza poate fl privitn !?i ca 0 modalitate eficientn deautoexploatare a lumii interioare a subiectului. tn autohipnou, p~cientul investigheazn mai bine lumea sa subiectiva, gindurile, amintirile ~i fanteziile sale pentru a afla mai bine cine este el de fapt. Aceastn explorare implica 0 sensibilizare crescuta a meeanismelor gindirii l?i imaginatiei. Foarte multi subiecti consider~ ea autohipnoza se caracterizeazn prin aeeea ca te la$i dus, lucrezi asupra unor probleme personale ~i trnie~tiexperiente autorevelatoare in raport cu propria personalitate. Exist~ mai multe tehniei de inducere a autohipnozei. Dupn ce subiectul a pareurs eiteva ~edinte de heterohipnozn, modalitatile de a obtine autohypnoza i s~ vor pnrea deosebit de simple. Hunter (1987)
109

afirma ca se poate intra uf$or in autohipnoza prin urmatoarele tehnici: ,;;numarati rar in gind pina ajungeti' lao cifra mare (peste 100); - repetati de mai multe ori mental 0 serie de numere; - repetati de mai multe ori literele alfabetului; - imaginati-va ca urcati 0 scara, treapttl Cll treapta, spre teras a unui castel situat intr.:.o gradina frunoastl; - ascultati in gind zgomotul placut produs de un riu de munte, care curge lovindu ..se de pietre ~i lasativa purtat de imaginea ~i sunetul respectiv; - utilizati orice alt vis treaz cu care v-ati obif$nuit; - bucurati-va de stimuli care va sint familiari: tic-tac-ul unui ceasomic, sunetul valurilor marH, 0 piesa muzicala favorita sau propriul ritm respirator, pentru a intra intr-o stare de autohipnoza. Trebuie sa ne obi~nuim sa ascultam semnalele de alarma ale organi5mului, pe care ni Ie transmite subcon!?tientul. Od de cite ori ne gasim intr-o 5ituatie care ni se pare fiira solutie trebuie in autohipnoza sa reinterpretam situatia, 5-0 transformam dintr-o situatie destructiva lntr-una utila. "Ma simt ca intr..o inchisoare din care nu mai pot scapa". Nu mai sint capabil sa fac 0 serie de lucruri pe care Ie fl1ceaminainte. Deocamdata nu am de ales. Temporar voi accepta situatia ca atare ~i voi pune de-o parte acele probleme pe care va trebui sa Ie rezolv atunci cind voi scapa din aceasta situatie". Daca nu dorim sau nu putem sa abordam direct factorii care au candus la criza in care ne aflam ~i care au declansat semnalele de alarma, se
110

poate recurge la unele strategii empirice de a scltpa pentru moment de problema. Acestea nu dau inslt rezultate durabile. Astfel: . 1. Se poate manipula situatia prezentlt pentru ca ea sa devinlt tot mai suportabillt. Cind situatia ne prive~te numai pe noi im~ine, metoda se potrive~te. Daca insa dorim sa fortam ~i pe altii sa intre in schema propusa de noi, s-ar putea ca lucrurile sa nu mearga. 2. Un alt mod empiric de a solutiona un conflict este a da vina pe altii. Luptindu-ne cu alte persoane, nu va mai ttebui sa facem fata problemei reale. Persoanele care obh,muiesc sa procedeze astfei, se pIing de faptul ctl ceilalti ii persecuta. 3. 0 alta modalitate empirica de a scapa de 0 problema este ignorarea ei ( s-o ingropam cit mai adinc) .. Prietenii ~i rudele bine intentionate TIe spun adesea sa uitam ,din necazuri, dar acest lucru este foarte periculos deoarece stresulreprimat poate izbucni pe alte cai, producind simptome nevrotice sau psihosomatice. Este mult mai indicat sa reinterpre tam experientele stresante' dintr-o noult perspectiva care ne poate indica noi modalitati de a face fata dificultatilor ~i din acest punct de vedere autohipnoza ne poate ajuta foarte mult. Pentru ca ~utohipnoza sa fie eficienta, aceasta trebuie practicatazilnic timp de 10 - 12 minute. Subiectul trebuie sa utiHzeze sugestii cu caracter repetativ .~i afirmativ, de tipul: "zi dupa zi ma simt tot mai bine"; "este foarte placut sa fii liber de dominatia al coolului" ~i in acela~i timp sa gindeasctl pozitiv, deoarece, a~a cum am mai .subliniat, incon~tientul nu
111

opereaza cu negatii. Astfel, daca subiectul i~i administreaza sugestii de tipul: "nu am sa mai beau", in subcon~tient se inregistreaza mesajul: "am samai beau" iar mesajul: "nu roa voi teme de aceasta", de.,. vine "mA voi teme de aceasta". De asemenea, nu este indicata utilizarea unor sugestii de tipul: "incerc sa slabesc" pentru ca astfel de formulari contin in sine posibilitatea nereu~itei, pe care~subcon~tientul 0 preia imediat. o modalitate eficienta care poate fi utilizata in timpul autohipnozei este convertirea energiei negative in energie pozitiva. Cind oarnenii traiesc 0 stare de stres sau de anxietate, ei emit, in mod spontan valuri de energie negativa. daca ei- se blameaza pentru lucrurile care nu merg inseamna, de asemenea, eA ei elibereazA mari cantitati de energie negativA. Se poate converti energia negativa in energie pozitivA pdn urmatorul exercitiu realizat in autohipnoza: "lmaginati-va 0 situatie in care va autoacuzati sau va autoblamati. Cautati sa retraiti situatia in plan imaginativ pina cind va dati seamacum reactionati la ea. Imaginati-vA apoi 0 situatie pozitivll. $i comparati modalitatile de a reactiona la cele doua situatii. Yeti constata ca .ceea ce e~tecomun celor doua trairi sint reactiileneurovegetative de descArcare de adrenalina. Odata stabilit acest adevAr se dau subcon~tientului sugestiide' tipul: "De-acum irtainte doresc ca tu sA-mi transferi energia in scopuri pozitive, in loc s-o risipe~ti in mod negativ". lata $i alteciteva tehnici de autoreglare a starilor psihice, tehnici ce pot fi utilizate cu succes in
112

autohipno2a: 1. Deschideti-vA spre 0 noua perspectiva. Reexaminati situatiile de viatl cu care sinteti confruntati dintr-o noua perspectiva, mai actuala. Ceea ce ii opre$te pe multi oameni sA.faca acest lucru este teama cA au fost stupizi sau ridicoli cind au actionat intr-un anumit feI. varianta a acestei tehnici consta in abordarea propriei probleme ca ~i cumar fi problema altuia. Hunter (1987) spune ca adesea cind se lovea de vreo dificultate intra in autohipnozA $i i$i imagina cA avea 0 pacienta care Ii purta numele. Adesea noi .$tim foarte bine ce sfat. ar trebui sA dam altei persoane care s-ar afla in aceea$i situatie dar cind e yorba de noi in$ine, Jntram indificultate. Autohipnoza ne ajuta sa ne transpun.em mai bine in rolul de client $i de consilier ~i sA acceptam sfaturi pe care altfel Ie-am respinge din motive emotionale sau din cauza imposibilitatii de a ie$i din rutinA. Bandler (198.5), unul din intemeietorii "Programarii neurolingvistice" - sistem de psihoterapie $i autoformativ foarte la moda astazi in Statele Unite ale Americii, recomanda ~i el pacientilor sAi exercitiul Dumit "schimbarea perspectivei". "lncercati sa vA reamintiti 0 tdisputa avuta cu cineva clnd ati fost sigur cA aveti dreptate $i derulati in minte filmul discutiei rspective. Acum incercati sa revedeti filmul mental al aceluia~i eveniment, dar de aceastA datA ca ~i cum v-ati privi pe dumneavoastra pledind pentru cauza adevArului. Pentru' unli oameni punctul de vedere se schimba foarte multo Mai sinteti tot atit de sigur ca ati avut dreptate 1". Acela$i autor ne invata ea putem privi 0 anumita

Hipnota - 6

113

discutie ~i din punctul de vedere al unui observator neutru, privindn-ne pe noi in~ine cit ~i pe partenerul de discutie de la 0 distanta egala. Un~ori este uti! sa privim 0 situatie de undeva de sus, acest mod de abordare dindu-ne un grad mai mare de de-' ta~are fat a de problemele care ne supara. De pilda, daca cineva i:;:liprive~te micul necaz de la scara sistemului solar, acesta parca scade din intensitate. 2. Stabiliti-va prioritatile Puteti utiHza autohipnoza pentru a afla daca trebuie sa continuati sa faceti un anumit lucru sau trebuie sa faceti altceva. Exercitiul se nume~te "balanta" ~i are reluI de a cintari argumentele pro ~i contra pentru diverse actiuni (Hunter 1987). Sub cOll$tientul stabile~te doua tipuri de scale continid argumente ~i contraargumente pentru 0 anumita decizie (de pilda, a schimba sau a mentine serviciul). Argumente pentru a mentine vechiul serviciu - 6 ani vechime - i~i cunoa~te bine munca - 0 face bine - se considera competenta - salariu bun - relatii bune eu colegii Argumente pentru a-I schimba - rutina 0 plictise~te - dore~te ceva nou - are nevoie sa fie promovata - dore~te mai multi bani - ii este greu sa lucreze in aceIa~i loc de munca impreuna cu fostul prieten - nu sint barbati interesanti, necasatoriti Ia vechiul serviciu
114

in autohipnoza, pacienta care este framintata de ideea daca sa schimhe sau nu serviciul, i~i imagineaza ca pune cele doua scale in balanta, ,obligind subcon:;;tientul sa adopte 0 decizie intuitiva. Apoi ea adauga in balanta argumentele exterioare pe care le-a aflat din ziar, in favoarea ~i in defavoarea noului loc de munca. Argumente pentru noul loc de munca - posibilitatea de a calatori - probabil un salariu mai bun - 0 noua directie pentru cariera profesionala - posibilitatea unui nOll mod de a se exprima - scapa de dificultatea de a lucra in compania fostului prieten Argumente contra - teama c~ nu va face fa~a noHor sardni . poate noul serviciu nu se potriYe~te ,. poate nu are aptitudini - poate nu-i va face placere sa lucreze ell publicul - poate va avea dificultati de a intra in relatie ell persoanenecunoscute - poate Ii va fi dor de casa - poate va avea difieultati sa-~i gaseascli un prieten stabil Pacienta va cintari in gind parte a cea mai grea a acestei scale, comparind-o cu partea cea mai grea a primei scale. Ril.spunsul in cazul ei va fi: 1. E chiar absolut necesar sa fad 0 schimbare? 2. Ce schimbare ar trebui sa fad ne,. voia unei schimbati? aIt mod de a stabiH prioritatHe se compararea normelor ~i obligatiilor impwse

cu acele comportamente care fac in mod real parte din noi ~i ne fac placere. 3. Cautati ~i formulati clar elementele problemei pe care 0 aveti. Uneori este utH sa aplicam unei situatii reale 0 formula artificiala. V.aloarea procedeului consta in aceea ca situatia nu se va potrivi chiar exact schemei ~i atunci trebuie sa 0 fortam putin pentru a intra in schema. Aceasta 0 face sa se clatine putin ~i o bre~a cit de mica ne poate ajuta sa atacam problema din alta perspectiva. Un model de schema ar fi "formula celor trei cutii". Se impart componenteIe problemei $i se a~eaza in trei sertare separate, denumite astfel: - cutia I -" Alte persoane" - cutia II - "Faptele" (cuprinde deserierea exacta a date lor problemei) - cutia III - "Eu" (contine aeele parti ale problemei la care am contribuit noi in~ine; cuprinde reaGiii la evenimente: furie teama, mindrie) Cind toate cutiile s-au umplut, luati prima cutie $i aruncati-o. Nu puteti schimba cu nimie contributia altora la situatia ereata, a~a ca nu merita sa va bateti capul eu ceea ce ati plasat in prima cutie. Acestea sint problemele altora, nu ale dumneavoastra. Asigurati-va insa ca nu ati plasat chiar persoane in intregime in cutia de aruncat! Nu va puteti permite sa scapati prea u~or de cei din jur. Ace~tia sint prea importanti pentru dumneavoastra. Examinati cutia a doua. Nici aici nu e nimic de schimbat. Bineinteles, situatia se poate modi fica eu timpul ~i atunci vor aparea noi fapte de analizat. Nu are rost sa consumati energie eu lueruri pe care nu Ie puteti modi fica. Acum priviti problema
116

din nou~i yeti constata ea dupa ee ati aruncat cele doua cutii, ea apare altfel. Cu elementele care au ramas, aveti ~ansa sa faeeti ceva. Aruncati 0 privire asupra propriei contributii la problema in cauza. Daca nu va simtitipe moment capabili sa modifieati ceva din propriile sentimente legate de situatia problema, tot ce va rnmine de Oi,eut este sa con~tientizati trairile respective ~i sa Ie a~ezati intr-un spatiu accesibil. Cind va yeti simti pregatiti Ie yeti putea extrage, reexamina ~i eventual modifica. De pilda, sinteti intr-o situatie dificila cu cel mai bun prieten. Modul in care acesta s-a purtat cu dumneavoastra' va face sa va simtiti jignit ~i ineanu sinteti pregatit sa renuntati 1.a.sentimentele negative pe care vi le-a trezit comportamentul aeestuia. In acest eaz, nu luati niei 0 decizie in legatura eu viitorul relatiei respective ~i pentru moment puneti sentimentele respective de-o parte la pastrare. 4. Acordati-va un timp pentru reverie Cel mai eficient mod de a utiliza utohipnoza este sa va acordati zilnic 10-15 minute de reverie, cind subcon~tientul poate sa luereze asupra problemelor dumneavoastra. Aeordati-va 0 vaeanta imaginara la mare, in Australia sau in India. Fiecare subiect traie~te autohipnoza la modul sau personal. Exista totu~i citeva aspeete comune pe care Ie relateaza majoritatea eelor care practica aeeasta tehnica: - tremurul pleoapelor; - deta~area fata de stimulii exteriori; - 0 stare de relaxare eeva mai profunda decit cea specifiea antrenamentului autogen al lui Schultz.
117

Bibliografie selectiv~ 1.- Bandler, R. Using Your Brain for a Change. Andreas, Steve; Andreas Coniral (eds). Real People Press Moab Utah, 1985. 2.- Barber, Th. 'X; Spanos, N.; Chaves, J .F. Hypnosis, Imaginations and Human Potentialities. Pergamon Press Inc. New .. Y ork - Toronto - Frankfurt.
F.a.

12.-Powers~ M. Advanced Techniques of Hypnosis. 1965 Wilshire Book Compo Hollywood, California, 13.- Unestahl, L.E. Self-Hypnosis in Sports and Life in Applied Sport Psychology. Williams, J.M. (eds.), 1987 14.- Weitzenhoffer, A.M. General Techniques of Hypnotism. Grune anq Straton, Inc. New York and Lo~don, 1957 15.- Weitzenhoffer, A.M. An Objective Study in Suggestibility. Science Editions, John Wiley and Sons, Inc., New-York, 1963

3.- Graham: G. How to change your life. Real Option Press, 1990. 4.- Gheorghiu~ A. Hipnoza - realitate ~i Detinne. Ed. ~tiintifici1, Bucure~ti, 1977. 5.- lIilgard, E.R. The Experience of Hypnotic Susceptibility. A Harbinger book.' Harcourt, Brace and Worald, Inc. New-York. F.a. 6.- Hunter, Marlene. Psych Yourself in! Hypnosis and Health. Seawalk Press LT.D. 1987 7.- Hartland, J. Medical and Dental Hypnosis and its Clinical Applications Bailliere Tindall, London,
sec.ed.1979

8.- Hilgard, R.H.; Hilgard Josephine. Hypnosis in the Relief of Pain. William Kaufmann, Inc. Los Altos, Calif omia, 1975 9.- Lankton, St. Practical Magic. Meta Publications. Cupertino, California 1980 10.- Le Cron, L.M. Self-HYPQ.otism.,The Technique and its Use in Daily Living, Prenticeflall, Inc. Englewood Cliffs, N-Y 7-th ed.l978 11." Marcuse, FL Hypnosis. I'llct and Fiction. Pinguin Books, 1959
118 119