Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
cronica cercetarilor arheologice campania 2000

cronica cercetarilor arheologice campania 2000

Ratings: (0)|Views: 504|Likes:
Published by CIMEC
cronica cercetarilor arheologice campania 2000
cronica cercetarilor arheologice campania 2000

More info:

Categories:Types, Research
Published by: CIMEC on May 27, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/10/2013

pdf

text

original

 
Cronica cerce
tărilor arheologice din România. Campania 2000
1. Acâş, com. Acâş, jud. Satu Mare
Punct: Biserica reformată
Cod sit: 136722.01
Colectiv: Sz
őcs Péter Levente (MJ Satu Mare)
Situată în centrul satului Acâş, bisericareformată este o construcţie de la sfârşitulsecolului XII - începutul secolului XIII. Estefoarte probabil că iniţial clădirea servea cabiserică a unei mănăstiri, întemeiată de f 
amiliaÁkos.
Cercetările arheologice au fost începute în anul 1998, fiind reluate în 1999 şi 2000.Biserica a fost inclusă în planul naţional derestaurare şi conservare, săpăturile servind la întocmirea documentaţiei necesare.
Campania din anul 2000 s-a
desfăşurat în lunileiulie şi august şi a fost finanţată din bugetulMuzeului Judeţean Satu Mare. A fostcontinuată cercetarea capelei colateralenordice, descoperită în anul 1999, prindeschiderea secţiunilor IV A, IV B, VII, VIII.Pentru determinarea ex
t
inderii necropolei din jurul bisericii a fost deschisă secţiunea XI A însudul bisericii şi a fost extinsă secţiunea VIIspre N.În privinţa capelei, a fost stabilit traseulzidului vestic, colţul de NV, şi a fost verificatăconexiunea zidului estic (umărul capelei) şi azidului vestic cu biserica actuală. S-auconfirmat observaţiile din campaniapreceden, în faza iniacapela şibiserica au fost construite împreu. Dinnefericire, refacerile ulterioare, mai alesrestaurarea din 1896 - 1902, condu
s
ă de arh.Schulek Frigyes, au distrus nivelele de călcaremai vechi. Stratigrafia este bulversată în jurulbisericii, într-o adâncime medie de - 0,3 / - 0,4m, adâncime în care deja numai fundaţiilesunt observabile, din cauza lucrărilor decanalizare făc
u
te de Schulek. Acest fapt faceimposibistabilirea exaca duratei defuncţionare a capelei colaterale. A fostdescoperit în, în interiorul capelei, unmormânt de copil (cu vârsta sub un an), ziditdin cărămidă (M. 15), aparţinând primuluiorizont d
e
înhumare. Acest fapt poate sădenote folosirea capelei şi ca loc de înhumare încă din faza iniţială de existenţă aconstrucţiei. Inventarele celorlalte morminteaparţitoare acestui orizont cuprind: undenar de Friesach, perioada Eriacensis (1170- cca
.
1200) - CNA Ca9 - în umpluturamormântului M. 18; o pereche de cercei deforcirculacu cat îndoit (M. 17).Mormintele din orizontul mai recent de înhumare (sec. XVIII - XIX) au avut cainventare ace de păr, cuie de sicriu.Descoperirile au fost re
s
taurate şi depozitate în Muzeul Judeţean Satu Mare.Ca limită a sitului medieval putemaccepta şanţul care a fost identificat în S. VIIşi în S. XI A, amenajare care se pare  înconjoară biserica. Adâncimea medie de lanivelul de călcare actual este -2,9 m, iar faţăde nivelul de călcare medieval este, probabil, în jur de -2,70 / -2,50 m. Umplutura şanţuluiconţine cărămizi cu dimensiuni similare celordin prima fază a bisericii şi în afara lui nu afost identificat nici un mormânt din orizontulmai vechi
 
de înhumare. În schimb, marginilesunt distruse de înmormântările recente.Cercetările viitoare trebuie extinse înzona sudică şi vestică a bisericii, precum şi înzona necercetaa capelei. Este necesaidentificarea construcţiilor anexe, care vor fiexistat în jurul bisericii, precum şi relaţia lorcronologică cu cele identificate până acum.
 Abstract 
The archaeological excavations havestarted in 1998 at the Calvinist church from Acâş. The church, built in Romanic style at the end of the 12
th
century - beginning of 13
th
century,seems to be a part of a kindred monastery, founded by the Ákos family. The researches have identified în the northern sidea ruined chapel, built simultaneously with the church. Therewas also found the trace of a medieval ditch surrounding thewhole complex and a necropolis with two burial horizons: oneof it dating from the 12
th
- 15
th
centuries and the other one from18
th
- 19
th
centuries. Further researches are necessary în order to verify the southern and the western zone of the church and to identify other possible ruins related to the monastery.
2. Acâş, com. Acâş, jud. Satu Mare
Punct: Râtul lui Vereş
Cod sit: 136722.03
Colectiv: Németi János - responsabil (MM Carei),
Szőcs PéterLevente, Gindele Robert (MJ Satu Mare)
Lucrările de hidroamelioraţii executate înanul 2000 au afectat culoarul Crasnei înurmătoarele zone: în amonte, de la podulpeste Crasna de la Giorocuta până la hotarulcu judeţul Sălaj, apoi în aval, până la Moarade la Acâş, respectiv podul peste Crasna lacomuna Acâş. Potrivit planului de cercetareau fost efectuate sondaje arheologice laurmătoarele puncte: Acâş -
Moară
(km 39,7 -38); Acâş -
Râtul lui Vereş
(km 38,2 - 38,4);Acâş -
Râtul lui Maitiniu
(km 38,7 - 39,9); Acâş -
Podul Dobrei 
(km 39,6 - 40); Supurul de Sus (km 52,3 - 52,4).
Vestigii arheologice au fost descoperite laAcâş -
Râtul lui Vereş
şi la Supuru de Sus.
 
Cronica cerce
tărilor arheologice din România. Campania 2000La Acâş -
Râtul lui Vereş
lucrările au fostconduse de Németi János, situl fiind sesizatdeja între anii 1981 - 1984, prin lucrările de îndiguire din această perioadă. Între albianouă a Crasnei şi digul de pe malul stâng aufost trasate trei secţiuni mai lungi, cudimensiuni de 35 x 2 m, două secţiuni cudimensiuni de 20 x 2 m, pre
c
um şi alte douăcu dimensiuni de 10 x 2 m şi opt casete cudimensiuni diferite pentru dezvelireaintegrală a complexelor arheologice. În totalau fost dezvelite două locuinţe, un cuptor decopt ine, dovetre de foc şi 16 gropimenajere. Aceste obiecti
v
e aparţin mai multorepoci preistorice, epocii migraţiilor sau EvuluiMediu timpuriu. Primul nivel de locuire s-aformat în epoca de trecere spre epocabronzului, cultura Baden şi cultura Coţofeni(cca. 2800 - 2400 a. Chr.). Acest nivel decultură este su
p
rapus de un strat de culturădin epoca bronzului mijlociu (cultura Otomanişi cultura Wietenberg) şi de un altul,aparţinând epocii bronzului târziu, respectivprima faa culturii Pco- Celuţ -Hajdúbagos. Majoritatea gropilor menajereaparţin epo
c
ii bronzului, fiind descoperite şitrei ace de bronz şi alte fragmente de obiectede bronz. Sporadic au apărut şi fragmenteceramice celtice din Latène C, fără un contextsigur.S-a conturat şi un nivel de locuire slavă,din sec. VII, printr-o locuinţă cu
cuptor scobit în lut,L. 2, cu un material arheologic foarte bogat.
Ultimul nivel de locuire aparţine epociimedievale timpurii (sec. XI - XIII), reprezintăvatra veche a satului Acâş, aşezarecontemporacu biserica reformată,construită probabil în sec. XII-lea, prima fază.Acest sat, care se întindea pe malul înalt alCrasnei într-o zonă neinundabilă a fost ars,probabil odată cu năvălirea tătarilor din anul1241. Au fost observate în mai multe locuriarsuri şi depuneri de cenuşă.
Materialul arheologic
recoltat se află în colecţiaMuzeului Municipal Carei.
Bibliografie:1. C. Kacsó,
Faza finală a culturii Otomani şievoluţia culturală a acesteia în nord-vestulRomâniei
, Studii şi Comunicări Satu Mare, 14,1997, p. 87 - 88, planşa 5, 6, 7, 8, 9 - Acâş
Crasna Veche.
 Abstract 
 At Acâş - Râtul lui Vereş, as part of arescue excavation, there were discovered thefollowing: archaeological materials without acertain context from Aeneolithic (Coţofeniand Baden cultures) and Celtic Latè
ne; domestic pits bel 
onging to the Middle Bronze Age(Otomani and Wietenberg cultures) and tothe Late Bronze Age (first phase of Pişcolt -Celuţ - Hajdubagos culture); a planedwelling with oven from 7
th
century; differenarchaeological complexes from 11
th
- 13
th
centuries.
3. Adamclisi, com. Adamclisi, jud.Constanţa [Tropaeum Traiani]
Cod sit: 60892.08
Colectiv: Ion Barnea - consultant ştiiific;Alexandru Barnea (IAB, FIB) responsabil; MonicaMărgineanu - Cârstoiu, Adriana Panaite, Liana Oţa(IAB); Gheorghe Papuc, lin Dobrinescu(MINAC); Mihai Ionescu, Robert Constantin (MAMangalia); Severus Ionescu (FIB); studeii:Florentina Ghem, Valentin Bottez, MirceaDabâca, Daniela Ispas, Natalia Toma, linBoji, lin Pavel, Andrei no
i
u, IulianaEnulescu, Ana-Maria Ghica, Alina Neagu, CristinaNedelcu, Alexandru Codescu, Olga Mocanu, IonuţBocan, Eugen Paraschiv (FIB)
Sector Basilica D
Cercetarea desfăşurată în iulie - august2000 s-a concentrat în câteva puncte din ariabasilicii paleocreştine D, numită “cu transept” în lucrările mai vechi, unde, pentru început,am reconstituit grafic, spre o recapitularegenerală, dar şi pentru o mai bună înţelegerepersonală şi de tre întreaga echiasituaţiilo
r
arheologice anterior acumulate,schiţa tuturor intervenţiilor de până în 1999inclusiv: secţiuni, casete, sondaje împreunăcu schema planimetrică a rezultatelorobţinute. Schiţa a cuprins, ca instrumentpractic de lucru, atât interiorul cât şi spaţiulpe
rimetral al basilicii D.
Scopul cercetărilor întreprinse în anul2000 a fost nu atât o extindere în suprafaţă aturilor şi prin urmare obţinerea unorinformaţii noi, cât racordarea rezultateloranterioare şi a celor la zi pentru o privire şi înregistrare (inclusiv grafică) de ansamblu aevoluţiei acestui segment foarte important aloraşului roman.Prin degajări noi parţiale, dar mai alesprin redesfacerea şi curăţarea mai multorsecţiuni şi casete, precum şi prin înlăturareaunor martori dintre secţiuni, s-au putut facenumeroase constatări noi, reconfirmări sauinfirmări, dar şi multe descoperiri noi.În mai multe puncte ca de pildă în C. 19,la N, S. 11b, la E de basilică, S. 2, în
narthex 
, laS şi la N ş. a., s-au descoperit din nou, dar tot în poziţie secundară, fragmente de tuburi deapeduct din lut ars, mai ales din cele decapacitate relativ mare, cu diametrul de cca.9 cm, precum şi un rest de apeduct dinacelaşi material, distrus dar
in situ
, în extremitatea
 
Cronica cerce
tărilor arheologice din România. Campania 2000
de E a S. 11b, orientat NE - SV. Anteri
or, la N de absidabasilicii şi imediat la E de zidul edificiului, afost descoperit pe locul lui, în C. 6, unfragment dintr-un canal de scurgere amenajatdin dale de piatră (calcar) şi câtevafragmente de cărămizi, cu direcţia de la SVcătre NE şi a căr
u
i poziţie îl arată ca demontat(tăiat) de la fundarea zidului corespunzător(de E, nava de N) al basilicii D. Totodată s-a văzut acum mai clar absida basilicii D (ultima ei fază) a tăiat un ziddin blochete de calcar legate cu mortarorientat N - S care, imediat la N de absidă (îndreptul a cca. 45 grade pe arcul de cerc), eraprevăzut, pe când funcţiona, cu o intrare,fostul prag apărând tăiat de absidă cam la jumătatea fostei intrări.În extremitatea de E a S. 11a şi b,degajarea suprafeţei dintre aceste secţiuni aarătat existenţa unui acces între cele două încăperi de zidărie cu mortar slab şi mai multlut, foarte larg, de cca. 56-146 cm, cifre înregistrate în funcţie de cele două ziduriparalele şi parţial lipite unul de altul de la V,pe direcţia N
 
- S. Ca şi la
Dinogetia
, într-o fazăcorespunzând secolului V, se pare că există şila
Tropaeum Traiani 
, în acest punct care nu estesingular, o încăpere zidită într-o alta ceva maimare, cu zid din piatră legată cu mortar slab(practic, la curăţarea de acum, pământ). Ocuriozitate aparte o reprezintă descoperirea în S. 2, către S, a unei prelungiri (de verificat în continuare rostul ei) de peste 3 m lungimea fundiei identificate anterior a ziduluinartexului primei basilici D (v. şi mai jos),adică mul
t
către S faţă de limita de S a ziduluiE - V al basilicii (D nr.1 şi nr.2). Aceasta arputea însemna o utilizare de la început aacestuia pentru o mare anexă la S de basilicainiţială. Situaţia nu poate fi clarificaprinvreo analogie mai clară şi doar
a
lte sondaje şisecţiuni, oricum, pături sistematice, vorputea clarifica problema aceastasurprinzătoare.În degajarea martorilor dintre S. 5 - 7 şi S.7 - 8 au apărut mai multe piese din marmură:trei fragmente mici din coloane, un fragmentdin decoraţia cu frunze de acant puternicajurată a unui capitel corintic (probabilteodosian) şi două fragmente din margineaprofilată pe ambele feţe a unor (unei) plăci de
cancelli 
.La degajarea dinspre S de
atrium
se observă(aproape sigur confirmată) existenţa unu
iacces, larg de cca. 1,22 m, dinspre anexele de la S în chiaratrium-ul basilicii. Tot la
atrium
, dar de astă dată cătreV şi mai ales prin observarea mai atentă adetaliilor din S. 12f, redegajaşi extinperpendicular în exterior pe extremitatea deS a zidului de V al atrium-ului, se naşteipoteza privind doetape şi totodadimensiuni diferite ale atrium-ului, mai extinsspre V într-o primă etapă (probabil), sauoricum, având poate şi ulterior un porticexterior pe latura de V, rezultat în urmad
e
zafectării segmentului corespunzător din
atrium
.
Pe de altă parte, am continuat între timpşi alte observaţii, ca de pildă la incintă şi înexteriorul acesteia. Cea mai importantă este înregistrarea, în săpătura deja începută maide mult de colega Ioana Bogdan Cătăniciu, aporţii mici de la N, care, potrivit observaţiilorlui Severus Ionescu, în prezenţasubsemnatului, va fi avut lărgimea de cca.1,15 m. La curăţarea efectuată pe loc s-aputut observa utilizarea îndelungată a porţiiprin uzura specifică a
b
locurilor de calcar de laprag, precum şi scoaterea de blocuri de talie,mai ales din parament, datoraepociimedievale timpurii.Fără a fi definitive, se impun tevaconcluzii: au existat în acest punct, unde seaflă ruinele basilicii D, două basilici succesiveconstruite din temelii şi datând din sec. IV - Vşi V - VI cel mai devreme, mai curând poatedoar din sec. V, pentru că aceea din a doua jumătate a sec. IV, azi dispărută, dacă va fiexistat aici, trebuia să fi fost cu mult mai micădecât cea vi
z
ibilă azi; a doua basilică are landul ei două faze; ambele au avut odecoraţie arhitectonică din marmură destulde boga; prima basili, aszi paialidentificabilă, a fost construită în interiorulunui edificiu dezafectat dand cel maiprobabil d
i
n epoca Principatului şi ndparte din zona monumentală a forului, peatunci într-o poziţie mai înaldet ceavizibilă azi. Acest edificiu avea un sistem de încălzire cu hipocaust (erau poate băi saudoar dispunea de băi) - din acest edificiu se
s
trează mai clar o parte din zidul de E, la Ede basilică, şi absida pavată cu cărămizi de laS, recută şi probabil utilizată de basilicăpentru nevoi specifice; ca şi la
Dinogetia
, înperioada refacerilor din sec. V se observă ici-colo reconstruirea unor case (încăperi) îninteriorul celor mai vechi şi ruinate. Este operioadă de decădere a calităţii vieţii urbane,de constatat între sfârşitul sec. IV şi a doua jumătate a sec. V, după care începe unreviriment, dar într-o suşi manierădiferite de se
c. II - IV p. Chr.
Cercetările arheologice desfăşurate înseptembrie 2000 la Basilica D (cu transept) însectorul D al cetăţii
Tropaeum Traiani 
au urmărit,ca şi în campaniile anterioare, clarificarea dinpunct de vedere stratigrafic, a raportuluidintre ruinele basilicii D, cu fazele ei şiconstrucţiile anterioare (aşa cum a rezultatdin cercetările anilor precedenţi, basilica afost ridicaîn interiorul unui edificiu maimare, distrus la sfârşitul sec. IV - începutul

Activity (3)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
Tic1 liked this
alex na liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->