Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Cronica cercetarilor arheologice campania 2001

Cronica cercetarilor arheologice campania 2001

Ratings: (0)|Views: 122|Likes:
Published by CIMEC
Cronica cercetarilor arheologice campania 2001c
Cronica cercetarilor arheologice campania 2001c

More info:

Categories:Types, Research
Published by: CIMEC on May 27, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/15/2013

pdf

text

original

 
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2001
1. Adamclisi, com. Adamclisi, jud.Constanţa [Tropaeum Traiani]
Cod sit: 60892.08
Colectiv: Ion Barnea - consultant ştiiific,Alexandru Barnea - responsabil (IAB, FIB),Monica Mărgineanu Cârstoiu, Adriana Panaite(IAB), Ioana Bogdan Cătăniciu (IAIA Cluj), RobertConstantin (MA Mangalia), Mihai Ionescu(profesor, Mangalia), Gh. Papuc, linDobrinescu (MINAC), Margareta Arsenescu, CarolCăpiţă, Cristian Olariu (FIB), studenţi FIB.
Fonduri: MCC, FIB, IAIA, IAB.
În 2001 au continuat cercetărilearheologice de la Tropaeum Traiani,Adamclisi, atât în oraşul roman cât şi înafara acestuia, pe platoul de E din faţaceţii, în ezarea getişi în anexafortificată.1. În interiorul oraşului cercetările s-auconcentrat la S de basilica D (cunoscută înliteratura de specialitate şi ca basilica cutransept), unde cercetările din ultimii ani încearcă precizeze planul şi etapeleconstructive ale acestui importantmonument, ca şi ale anexelor acestuia. Înacest scop au fost continuate şi reluateunele secţiuni din anii trecuţi (septembrie2000; suprafaţa S, la S de
atrium
; S.8Pobţinută prin desfiinţarea martorului dintreS.8'P şi S.8'PP; S.9-10;) şi au fost deschise şiunele noi [S.13, 2 x 3,5 m], aflată la E deS.10; prelungire în nava sudică a S.4, petoată ţimea navei; prelungire a S.3,perpendicular pe zidul adosat
atrium
-ului; C.22,
de la colţul transeptului până în zidul sudical navei centrale, C.4 A, C.11, C.12, C.14,C.15, C.18, C.22, C.23, C.25, S.1, S.1').Cercetările arheologice din toate acestesecţiuni şi casete au permis lămurirea unoraspecte legate de stratigrafia ceţiiromane târzii, cu precădere în zonele de laSE şi SV de basilica D. Nivelul de mortaridentificat inial în C.11 şi C.4, care sereseşte şi în C.4A, C.12, C.14, C.22 şiC.23 reprezintă, probabil, nivelul de călcareaparţinând ultimei faze de construcţie abasilicii. Acest nivel a fost suprapus în unelelocuri de o podea de lut, reprezentând fazeulterioare de locuire ruralizaşiaparţinând probabil sfârşitului sec. al VI-lea.De asemenea, materialul arheologicdescoperit confirmă datarea basilicii
D în sec.IV.
Observaţiile mai amănunţite din aceastăcampanie permit anumite nuanţări în ceeace priveşte etapele constructive ale basiliciiD, astfel: basilica a cărei ruină este astăzivizibia fost precedată de o alta, cuorientare şi fundare diferită; la rândul ei,basilica mai veche s-a construit îninteriorul ruinei unui mare edificiu romancu încălzire cu hipocaust, din care o partedin latura de SE a continuat să fie folosităcu unele reamenajări, inclusiv de ultimabasilică; aceasta din urmă avea, în sec.VI, către SE un fel de zid de protecţie,care, probabil, înconjura toate anexelebasilicii dinspre S, imediat la S deacestea; înnu se poate determinaanse sunt foarte puţine pentru unrăspuns clar) amplasarea absidei basiliciimai vechi, şi dacă aceasta va fi avut un
atrium
.
2. Cercetarea din zona anexei fortificate aavut ca scop clarificarea situaţieiplanimetrice şi stratigrafice în zona de SEa acesteia; s-a avut în vedere şi realizareade măsutori pentru stabilirea cuexactitate a dimensiunilor fortificaţiei şi aturnurilor acesteia.Cercetarea din acest an confirdatele obţinute în anii anteriori, mai alescu privire la situia stratigrafică şi ladatarea demantelării fortificaţiei anexe.Pe de altă parte, faptul că în secţiuneapracticată perpendicular pe curtina de E aanexei nu a mai fost identificat un altturn, întăreşte ipoteza că între turnurile T.3 şi T.4 va fi fost o a doua poartă afortificaţiei anexe.3. În urma cercetării de pe Platou s-aputut preciza, în acest an, o stratigrafiemai complexă; având în vedere prezenţamasia urmelor de locuire din S.VI(secţiunea cercetată în aceastăcampanie). Putem presupune că acesteaofestratigrafia aşezării pre- şi proto-istorice de pe Platoul E. Ca ipoteză delucru succesiunea cronologică esteurmătoarea:
Nivel roman
Nivel pre-roman (Latène)
Nivel hallstattian.
4. Pe lângă acestea, ca în fiecare an, s-au efectuat mai multe cercetări de teren,fiind identificate diferite materialearheologice în zona bazilicii
extra muros
,
 
iar în pădurea de la Şipote a fost identificatunul din apeductele ce alimenta cu apăoraşul roman.5. Alături de investigaţiile arheologiceclasice, în noiembrie 2001 au fostefectuate cercetări magnetometrice decătre firma SC GEI-PROSECO SRL, în urmacărora, în sectoarele A şi B (aflate la N de
via principalis = decumanus maximus
), au fostidentificate mai multe structuri, astăzi în întregime acoperite. Dintre acestea ceamai semnificativă pare a fi o stradă latăde cca. 5 m. Urmeaca sondajelearheologice ofere mai multe datedespre aceasta, ca şi despre celelalte
1
 
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2001
fundaţii identificate.
Sector Poarta de N
Ioana Bogdan Cătăniciu (IAIA Cluj)
Cercetarea s-a concentrat asupra sectorului din exteriorulincintei. Dintru început a fost nec
esară îndepărtareadărâmăturii ce se afla peste zidul de V alturnului T4, pentru a înlătura riscul de a seprăbuşi de la cca. 3 m înăime pesteoamenii care urmau lucreze în parteaexterioară a suprafeţei S. III (lungă de 11 mşi lată de 4 m).
Cercet
area începută în campania 2000, a îndepărtat cu acel prilej dărâmăturaprodusă la demantelarea sistematică aincintei datată în sec. X p. Chr.; în aceastăcampanie s-a continuat săparea stratului detudatorat degrarii finale aincintei şi s-a atins cota tălpii fundaţiei (cota2,4 m sub nivelul actual al emplectonului pelatura de N a incintei).Continuând şi sondajul stratigrafic dininteriorul incintei, dispunem acum destratigrafia pe incintă, de ambele părţi alezidului; atât doar că nu s-a ajuns încă lanivelul inferior al gropii de fundaţie şi nici lanivelul pământului neumblat. Între nivelulde construcţie constantinean, reprezentat îninteriorul incintei de un strat continuu demortar şi piatră măruntă, iar în exterior denivelul ce acoperă talpa fundaţiei din piatrăbrută, este o diferenţă de 0,80 - 0,90 m;diferenţa se datorează intenţieiconstructorului de a da soliditate ziduluipăstrând la baza lui, în interior un strat depământ, dar este şi urmarea aşezării ziduluila limita pantei platoului. Această concluziese desprinde din faptul în interiorulincintei, zidul s-a construit şi sub stratul demortar şi piatră măruntă folosit laconstrucţie pe în30 cm în cofrag descânduri, în timp ce sub cota -1,55 m subnivelul tălpii zidului în interior s-a aruncatpiatră brută şi mortar, direct în groapa defundaţie; probabil s-a adus pământ pestenivelul la care s-a început săparea gropii defundaţie. Groapa de fundaţie era cu cca. 10cm mai ladet partea superioaafundaţiei. Este foarte posibil ca peste stratulde mortar căzut la nivelul de construcţie săse fi aflat
intervallum
şi poarta constantineană,dacă luăm în considerare că îi corespunde, în paramentul păstrat, o deschidere care arputea fi gura unui canal de scurgere a apeidinspre oraş.Peste acest presupus canal, se pare cămai este o asiză, iar în paramentul incintei, în estul axului porţii, se pare s-a păstratchiar latura poii constantiniene, careprobabil că anula diferenţa de nivel dintreinterior şi exterior (cc
a. 0,4 m).
Deoarece aripa de V a porţii a fostdistrusă până la emplecton şi în acesta nus-a putut distinge intervenţia de îngustarea porţii, pentru a determina momentulacestei acţiuni, trebuie să ne referim larezultatele sondajului din interiorulincintei. În acest sondaj, zidul de incintăprezintă o talpă de cca. 0,1 m, faţă decare elevia se îngustea. Nivelulacestei tălpi se află la nivelul ultimuluiprag al porţii înguste. Acest faptpresupune înainte de faza finaacetăţii s-a produs o refacere a zidului îninterior, la nivelul corespunzător, prinmaterial, celei de a doua juţi asecolului VI p. Chr. Momentul îngustăriiporţii trebuie să fi fost cândva în cursulsecolului V p. Chr., deoarece pe primulprag al porţii înguste s-a descoperit unnumăr semnificativ de
nummuli 
. Stratigrafic,acestei fazei îi corespunde o depunere depiatră de mici dimensiuni şi mortar (0,3 msub nivelul tălpii zidului).În plan, exiso deviie spre S aincintei, pe care o atribuim fazei deexistenţă reprezentat de acest nivel deconstrucţie, care s-a răspândit doar pesuprafaţa în care există această deviaţie.Concomitent cu închiderea parţială apoii are loc o înălţare a nivelului delcare din zona în care existase un
intervallum
cu cca. 0,60 m, prin
depunerea unuistrat de lut, practic fără materialarheologic. Ridicarea nivelului s-a făcutpentru a permite o locuire adosatăincintei. Un zid a existat în această fază,dar a fost demontat la scurtă vreme şi înlocuit cu cel existent acum, şi carereprezintă limita străzii reduse la lăţimeacorespunzătoare porţii înguste.Caracteristic pentru locuirea de lapoarta de N, este că nivelul de călcare al încăperilor ce flanchează stradela estemai înalt decât nivelul străzii.
 În interiorul incintei peste nivel
ul de construcţieconstantinean s-a depus un strat gri-lbui de locuire. Deşi am strat unprofil perpendicular pe poartă, cu rostpractic şi în evacuarea pământului spreexteriorul cetăţii, putem afirma cucertitudine că la nivelul din sec. IV p. Chr.a existat un drum de acces construit dindale groase şi mari de piatră. Nivelul finalal drumului, corespunzător secolului VI p.Chr. a urmat după o umplere, eventualinteiona, cu deşeuri din interiorulorului (oase mari de bovine, dar şiscoici de apă dulce şi oase de galinacee,precum şi fragmente ceramice) a zoneidintre turnul T.4 şi incintă. La V de drumdepunerile sunt mai sărace în materialarheologic.Doar în exteriorul incintei s-au pus înevidenţă, pentru perioada post
2
 
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2001
constantineană, două momente de folosire,pe care s-a răspândit cărbune şi cenuşă.Aceste dostraturi succesive nu pot ficonsiderate rezultatul unor distrugerigenerale din cetate; doar despre ultimulstrat de incendiu zut la un nivel cecorespunde celei de a doua asize de blocuride parament, de peste talpa fundaţiei, parefi pus în relaţie cu incendiul din penultimafază de existenţă din sectorul cercetat şi cuincendiul sesizat şi în sectorul porţii de E,fiind N VI A. Este de acum sigur că poartade N a fost în uz de la începutul ridicăriiincintei constantiniene şi este cel puţinsigur că era poarta care permitea circulaţiaspre necropola din dealul de la N de oraş,acolo unde se afbasilica cimiterială.Poarta, redusă la dimensiunile uneia cu unsingur canat, nu era destinată decât pentrucirculaţia pietonală. Turnul T.4 probabil numai avea nici un rost defensiv, accesul înturn fiind posibil doar prin interioruledificiului din estul stradelei,
cardo maximus
.Din păcate, urmărirea zidurilor de incintă cuturi care au iat toate leturilestratigrafice şi probabil au distrus “cabarbare” amenajările de intrare în turn înultimele faze nu ne îngăduie să ştim cum sefăcea intrarea în turn; în ce măsură turnulera locuit sau era doar un spaţiu dedepozitare nu se poate afirma. Sigur este căa fost folosit până la începutul secolului VIIp. Chr., când s-a îngropat acolo micul tezaurdescoperit în 1993, care cuprinde monedeemise în zona orientală a imperiului, deIustin II, Tiberiu Constantin şi Mauricius Tiberiu (emi
siuni datate între 570 - 590/591)
1
.
Fazele de existenţă ale porţii sunt, în liniimari, definite de situaţia stratigrafică. Ceeace rămâne să mai aflăm este ce se întâmplă în acest sector al oraşului înainte de a se începe construcţia incintei. Sigur este la-2,3 m, în sudul incintei, se află resturi depiatră ale unei construcţii anterioare săpăriigropii de fundaţie a zidului de incintă; esteprematur avanm o ipoteză despreacest nivel de existeă şi, cu atât maipuţin, să apreciem dacă era în in
teriorul sau înafara zidului municipiului traianens.
Cercetările viitoare vor aduce probabildatele planimetrice privind etapeleanterioare lui
Constantin
şi
Licinius
.
Planşa 1
Note:
1. Vezi studiul Gh. Poenaru Bordea, IoanaBogdan Cătăniciu în Bulet. Soc.Numismatice (recent apărut).Cercetări geofizice
Florin Scurtu (GEI-PROSECO Bucureşti)
Cercetarea geofizică a început în anul2000
(
cu fonduri de la Agenţia Naţionalăpentru Ştiinţă, Tehnologie şi Inovare) şi afost continuată în anul 2001 (cu fonduride la Ministerul Culturii şi Cultelor).Metodele geofizice utilizate au fostelectrometria (în anul 2000) şimagnetometria (în 2000 şi 2001).Lucrările au fost efectuate într-o zonăsituată imediat la N de basilica cercetatăprin săpături în sectorul de NE al cetăţii.Din cercetările arheologice efectuate înalte zone ale cetăţii se cunoaşte faptul căcea mai mare parte a construcţiilor suntrealizate din blocuri de calcar, rareori dinmidă, dar ele au fost acoperite îngeneral cu ţiglă (dacă ne referim la celeromane şi ulterioare).Cercetarea rezistivimetria începutprin realizarea câtorva sondaje electriceverticale care să permită să ne facem oimagine asupra valorilor rezistivităţii“normale” a formaţiunilor geologice dinpartea superioară a subsolului şi asuprainfluenţei probabile a neomogenităţilorreprezentate de fundiile zidurilor îngropate. A rezultat că, la parteasuperioară, solul are o rezistivitate realăde ordinul a 500 Ω m (influenţată atât deuscăciunea solului după o perioadesecetă, cât şi de prezenţa a numeroasefragmente de calcar împrăştiate în sol, caurmare a dărâmării fostelor construcţii dinpiatră), care creşte la peste 1000 Ω m înzonele în care exisresturi de zidurisituate la miadâncime sub nivelulsolului. Substratul geologic arerezistivităţi de ordinul a 50 - 80 Ω m,corespunzând probabil stratului de loess,situat la adâncimea de -4/-5 m, pe care afost construit oraşul antic.Ca urmare a acestor informaţii a fostrealizată o cercetare rezistivimetridesuprafaţă, care a pus în evidenţă prezenţaunor zone cu rezistivitate electriaparentă cu mult mai mare decât valorilemedii, având drept cauză probabilăcantitatea mare de bolovăniş şifragmente de mizi rezultate dinmarea vechilor construcţii, dar şiprezenţa unor platforme sau pavimentedin piatră sau cărămidă (ca, de exemplu, în partea de NV a zonei cercetaterezistivimetric, unde rezistivitateaaparentă depăşeşte1500 Ω m).Cercetarea magnetometrică
s-a realizat pe
o zonă mai largă decât cearezistivimetrică. Harta magnetometricăobţinută cu această ocazie a fost filtratămatematic în vederea obţinerii imaginiiconstrucţiilor îngropate. Pe hartamagnetometrică astfel filtrată (în anexa 2prezentăm harta rezultată din lucrările
3

Activity (3)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
Tic1 liked this
alex na liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->