DB, MHOC ST. POPESCU /etomatizari os MANUAL PENTRU LICEE CU PROFIL DEELECTROTEHNICA, MATEMATICA-ELECTROTEHNICA. MATEMATICA-ELECTRONICA, CLASA A Xia SAU A XI, $1 SCOLI DE MAISTRIManualul reprozinta roeditarea editict 1977 Materialul a fost reviguit astfel: D. Mihoc: cap. 6, 9, 10 St. Popescu: cap. 1, 2, 3, 4, 5, 7, 8 11, 12 Redactor: ing. Monica Serbe: ‘Tehnoredactor: Ana Timpdu Grafician: Victor Wegemann Partea intii ELEMENTELE SISTEMELOR AUTOMATE itolul 1 INTRODUCERE IN AUTOMATICA A. OBIECTUL $1 IMPORTANTA AUTOMATICI! In procesele de producere a bunutilor materiale, o important deose- bit& o are automatizarea acestor procese, adic4 realizarea lor {2rd parti- cipatea directi a omului, Un proces de productie — tehnologic — are loc inix-o instala{ie tehno- Hee si se desf%soart in anumite condifii fizice, find caracterizat de fig. 1.1): — cantitdti (flucuri) de materic $i energie Fy transmise procesuliui tn unilatea de timp (flusuri de intrare); — cantiidji de materie $i energie F, extrase din proces in wnitalea de limp (flusuri de tesire) ; — cantiidti de materic si energie F, acumulate (stocate) in proces (tn instalatia tehnologict) fn anilatea de timp. Este evident ca, in conformitate cu legea conservarii materici, aceste trei flusuri: F,, F, si F, sint interdependente pe baza urmitoarel ecuatii de bilant: F,—F, =F, (1.1) Tn cazul general, fn care cele trei fluxuri stat variabile in timp, pro- cesul se afli in regim dinamic: FW) Fi) =F). (1.2) Inecazul particular fap care F, == 0, procesul se afla | fn regim slajionar: instecagie Tewwouaoicd PRDGES Bi. F(—F,=F,=0, (13) rig, 1.1, schema-bloc.a unet instalafii tehnotogice, saul: R=Fluxurile de mas& si energie care contribuie la realizarea proceselor de productie sint caracterizate printr-o scrie de marimi fizice (parametri) intre care exist& relatii de interdependent’, consecinte ale unor legi cunoscute din fizici, De exemplu, la un cazan dintr-o termocentrala intervin o mulfime de parametri, cum sint: debitul, temperatura si presiunea aburului, a combustibilului si a apei de alimentare, capaci- tatea calorific’ a combustibilului, temperatura fn focar, temperatura mediului inconjurator ete, Aceste marimi sint legate intre ele printr-o serie de legi: transmisia cildurii prin pereti (legea Fourier), conservarea energiei etc, Datoriti acestui fapt, modificarea in procesul de productie a unora dintre acesti parametri datorit’ necesitatilor tehnologice din afara instalatiei respective atrage dupa sine modificarea corespun- zatoare a altor parametri din interiorul instalatici. Astfel, in exemplul de mai sus, debitul de abur variind in functie de consumul turbinei pe baza Jegilor amintite, temperatura si presiunea aburului debitat de cazan vor varia gi cle. Se observa deci, din exemplul dat, cA satisfacerea unei necesititi a productiei si anume furnizarea unui debit variabil de abur, influen- teazi asupra calititii acestuia tn sensul ci temperatura si presiunea aburului respectiv crese sau scad. Accasti deficient’ este remediat de catre cel care exploateaz’ instalatia respectiva; acesta misoard sau controleazi valoarea parametrilor care-l intereseaz% (in exemplul dat, misoari temperatura si presiunea), adic& se ,informeaz’ asupra pto- cesului si comand’ modificarea acestuia prin anumite clemente ale instalatiei (In exemplul dat, comanda admisia cantitatii de combustibil side ap’ de alimentare, prin deschiderea sau inchiderea unor vane). in alte cazuri, procesul de m&surare a unor parametri din instalatie este insotit simultan de comanda instalatiei respective, astfel ca acei parametri s& fie menfinu{i la valori dorite (prescrise). Se spune c& pa- rametrii respectivi se regleaz. Aceste functiuni de: masurave, comandd, reglave, precum si altele, ce vor fi analizate in cele ce urmeazi, au fost scoase treptat de sub actiunea direct a omului si trecute in seama unor dispozitive de, auto- matizare ce se studiazi in cadrul discipline’ numita automatied. Automatica este o ramurd a stiinjei $i tehnicti care cuprinde totalitatea metodelor st a mijloacelor tehnice de stabilive a wnor legaiuri corespusizi- toare tnire instalafiite ichnologice si dispozitivele nou inéroduse, astfel fnetl conducerea proceselor de productie si se desfasoave fara interventia directd a omului. 4 Asadar, se poate spune in linii generale c& relatia ,om-masink“ sau ,om-instalatie tehnologicé" cuprinde dou’ functii generale, distincte: —tunctia de informaye a omului asupra marimilor din procesal tehnologic (fig. 1.2), realizat& de Ja instalatie spre om: —f{unclia de comandd a procesului tehnologic de citre om (fig. 1.2) realizat& de la om spre instalatie. i Aceste dowd functii generale sint interdependente si_corelate intre ele, in sensul c& informarea asupra procesului determin’ comanda ele- mentelor din instalafie (sau proces tehnologic), in timp ce consecinta comenzii este modificarea parametrilor din proces, care determink 0 noua informare $.a.m.d. Aceasta dubld relajie OM-MASINA, concretizata prin functiile ge- nerale de informare si comanda, poarti denumirea de conducere sau dirijare a masinii, a instalatiei sau a procesului respectiv. Atit timp cit conducerea instalafies (a procesului) este efectuald de om (,operator uman“), ea se numeste conducere neautomata (sau, impropriu- ais, ,manuali”, intelegind prin aceasta interventia manual. a omului). Preluarea funcfiilor omului de cdire disporitive de automatizere (auto- mate) reprezinti conducerea automata sau automatizarea instalaticl (a procesului) respective, Functiile complexe de informare si comand’ sint similare cu cele arktate in figura 1.2, ct observatia ci in locul omului a apirut dispozi- tivul de automatizare (fig, 1.3). Ansamblul instalafic tchnologick —dispozitiv de automatizare poarté numele de instalatie (sistem ) automata, Dup& cum se va vedea mai departe, se disting: sisteme de masurare aniomatd, sisieme de comandd automaid, sisteme de veglare autoniald etc, Progrom Freerem Compan (wr) Indorrmare Ss tonageé | aixpodiiv Informer de aylometizere | lerdserere} ‘elelafieleRnokagee L Jnsfalatie tebnolegica = ,Mosina fesire Intrare = tiene L Tere nirare Fig. 1.2. Relatia ,om-magii", Fig. 1.3. Relatia ,automat-masini,