Caracteristicile asigurrilor de via Asigurrile de via au ca obiect garantarea plii unei sume de bani de ctre asigurtor, n cazul producerii

unui eveniment legat de persoana fizic a asiguratului, i anume: vtmarea corporal, mbolnvirea, decesul sau supravieuirea acestuia. Chiar i persoanele tinere se pot mbolnvi sau pot deceda n urma unor accidente neateptate, ce vor genera n mod automat i dificulti financiare. Asigurrile de via au, spre deosebire de asigurrile generale, anumite caracteristici, prezentate mai jos: Valoarea capitalizat este un fond care se acumuleaz pe ntreaga perioad de via a poliei i la care deintorul de poli poate avea acces n mai multe moduri: poate face mprumuturi, poate opta pentru cumprarea unei polie de asigurare de via cu plata integral, sau poate rscumpra polia. Dificultile financiare n cadrul asigurrilor de persoane sunt determinate de: necesitile bneti pentru funeralii; asigurarea unor resurse financiare motenitorului, dup decesul asiguratului; restabilirea moral dup deces. Motivaia ncheierii asigurrilor de persoane sunt: stresul; motivaii personale; concepia despre moarte. Riscul este definit de majoritatea economitilor ca o pierdere propriuzis, sau ca o pierdere produs de o neglijen ce poate avea urmri asupra individului sau asupra unei proprieti. Suma asigurat se stabilete n mod forfetar de ctre asigurat, n funcie de nevoile i posibilitile sale financiare. Asiguratul poate s ncheie mai multe contracte de asigurare mpotriva aceluiai eveniment i pentru sume diferite, fr s fie mpiedicat de lege sau de asigurtor s fac acest lucru. La producerea riscului asigurat, asiguratul sau beneficiarul asigurrii, poate ncasa drepturile de asigurare de la toi asigurtorii deoarece aici nu mai este vorba de daun ca la asigurrile de bunuri. Neavnd caracter reparator, asigurarea de persoane nu are restricii ca asigurarea de bunuri. Dac n urma producerii riscului asigurat, asiguratul sufer o vtmare corporal sau a contactat o maladie care i-a afectat capacitatea de munc, el are dreptul la o indemnizaie de asigurare (suma asigurat), care s fac posibil refacerea situaiei sale financiare existente naintea producerii accidentului sau contactrii bolii. Interesul asigurrii nu

prezint importan, ntruct indemnizaia de asigurare este datorat independent de existena unei daune. Indemnizaia de asigurare reprezint suma de bani pe care asigurtorul o achit asiguratului n cazul producerii riscului asigurat. Deoarece nici viaa i nici sntatea unei persoane nu sunt evaluabile n bani, nu se poate pune problema unui raport ntre suma asigurat i paguba suferit de asigurat. Contractul de asigurare se ncheie n form scris (prin completarea unei declaraii de asigurare). Dup analiza rspunsurilor, asigurtorul este de acord cu ncheierea contractului, redactarea contractului n form scris i nmnarea unui exemplar asiguratului. Contractul de asigurare se consider ncheiat prin plata primei de asigurare i emiterea poliei. ncetarea contractului de asigurare se realizeaz n urmtoarele moduri: modul obinuit de ncetare l constituie ajungerea la termen, adic expirarea perioadei pentru care a fost ncheiat; contractul nceteaz i prin producerea evenimentului asigurat. Dar, exist i moduri mai puin uzuale cum ar fi: denunarea, rezilierea i anularea contractului. Denunarea se face de ctre asigurtor, dac asiguratul nu a comunicat, n scris, modificrile intervenite n cursul contractului n legtura cu datele luate n considerare la ncheierea contractului. Rezilierea nseamn desfacerea pentru un timp a contractului, datorit neexecutrii obligaiei uneia din pri din cauze care i se pot imputa. Efectele produse de contract pn la reziliere rmn valabile. Nulitatea contractului poate fi cauzat de declaraii inexacte sau incomplete fcute de asigurat, sau de lipsa interesului asigurabil din partea contractantului, n momentul ncheierii acestuia. Tipuri de asigurri de via Asigurrile de via se pot clasifica n funcie de riscul asigurat, de momentul achitrii primei, de momentul ncasrii sumei asigurate i de forma pe care acestea o mbrac. Astfel n funcie de riscul acoperit, asigurrile de via pot fi: a) asigurri de supravieuire, b) asigurri de deces, c) asigurri mixte de via, d) asigurri de accidente, e) asigurri de boal, f) alte forme. n cazul asigurrii de supravieuire, asigurtorul se oblig s plteasc asiguratului suma asigurat, cu condiia ca acesta s fie n via la sfritul perioadei pentru care s-a ncheiat contractul de asigurare. Dac acesta a

decedat nainte de expirarea termenului de valabilitate, asigurtorul este eliberat de angajamentul luat prin contract, i nu are nici o obligaie fa de motenitori. Asigurarea de rent este asigurarea n care suma asigurat este pus la dispoziia asiguratului sub forma unor pli periodice cu titlul de rent. n cazul asigurrii de via variabil, proprietarul poliei de asigurare are posibilitatea de a alege una din opiunile pe care societatea de asigurare i le pune la dispoziie, beneficiile poliei de asigurare se ajusteaz n funcie de valoarea investiilor prevzute n polia de asigurare, n momentul n care se solicit plata lor, beneficiile de deces nu pot fi mai mici dect sumele asigurate iniial pentru care s-a ncheiat contractul de asigurare, dar ele pot fi mai mari, dac investiiile fcute au fost profitabile. n ceea ce privete asigurrile de via universal, posesorul poliei de asigurare poate, la anumite intervale de timp, modifica valoarea beneficiilor de deces, posesorul poliei de asigurare poate schimba valoarea i data efecturii plii primelor de asigurare, fr a avea obligaia de a anuna anticipat societatea de asigurri, primele de asigurare sunt plasate ntr-un cont i din valoarea lor se vor scdea, la un moment dat, cheltuielile de deces. n acest cont se vars, totodat, i dobnzile obinute, care pot varia n timp, posesorul poliei poate retrage anumite sume din economiile acumulate, societatea de asigurri este cea care va decide cum vor fi investii banii, i cea care garanteaz o rat minim de rentabilitate. n cazul asigurrilor de deces, protejeaz asiguratul mpotriva riscului de deces, asiguratul se oblig s plteasc prime de asigurare toat viaa, existnd posibilitatea ca plata primelor s se fac pn la o anumit dat cum ar fi: data x, ieirea la pensie, n cazul asigurrii de deces ncheiate pe termen limitat, asigurtorul se oblig s achite suma nscris n contract, cu condiia ca decesul asiguratului s survin n perioada de valabilitate a acestuia. La asigurarea mixt de via asigurtorul cuprinde dou riscuri alternative ntr-un contract de asigurare unic, dnd impresia ca asiguraii ctig n cazul producerii oricrui risc: n cazul decesului asiguratului, beneficiarul asigurrii intr n posesia sumei asigurate, iar n caz de supravieuire, asiguratul ncaseaz personal suma asigurat. Asiguratul cstig n ambele cazuri dar cu preul aferent acoperirii celor dou riscuri, att cel de deces ct i cel de supravieuire. Asigurarea de accidente, protejeaz persoanele fizice de consecinele nefaste ale unor evenimente neprevzute care le poate afecta viaa, integritatea corporal sau capacitatea de munc. Persoanele asigurate vor

primi cu titlu de indemnizaie o sum pentru acoperirea cheltuielilor de ngrijire medical, refacere i compensare a pierderilor de venit. Asigurarea de boal are drept scop protejarea persoanelor care au suferit o incapacitate temporar de munc determinat de boal. Rolul asigurrilor de sntate este acela de acoperire total sau parial a cheltuielilor cu ocrotirea sntii, diferena fiind suportat de stat sau de individ dup caz. Aceste asigurri au caracter facultativ i se ntind pe perioade lungi de timp. Clasificarea asigurrilor de sntate: asigurri de accidente; asigurri de boal; asigurri de sntate permanent. Polie de asigurri de sntate: asigurarea cheltuielilor de spitalizare; asigurarea pentru intervenii chirurgicale; asigurarea medical de baz; asigurarea medical major; asigurarea medical complex. Asigurarea de sntate permanent urmrete s elimine srcia, adesea asociat cu o incapacitate de munc de durat, provocat de un accident sau o boal. Dac asiguratul ajunge n incapacitate de munc n urma unei boli sau a unui accident, el are dreptul la o indemnizaie de asigurare, care se acord periodic, att timp ct se menine starea de incapacitate, sau pn cnd asiguratul atinge vrsta de pensionare, ori decedeaz. Asigurarea dotal - este un mod de constituire a unei dote pentru copil, pn cnd acesta ajunge la majorat. Asigurtorul onoreaz aceast asigurare dac beneficiarul este n via la data atingerii majoratului. n caz contrar asigurtorul este exonat de orice rspundere legat de acest contract. Asigurarea de nupialitate - este o asigurare de via, n baza creia asigurtorul se angajeaz s plteasc o anumit sum de bani asiguratului, dac acesta se cstorete nainte de a mplini o anumit vrst. Asigurarea de natalitate - const n obligaia asigurtorului de a plti suma de bani asiguratului cruia i s-a nscut un copil, ntr-un anumit termen. CALCULUL PRIMELOR DE ASIGURARE IN ASIGURARILE DE VIATA Factori determinanti In asigurarile de viata, drepturile si obligatiile specifice in acord sunt dependente de probabilitatea de supravietuire a asiguratului. Intr-o societate de asigurari de viata, rolul cel mai important in calcularea primelor de asigurare il are actuarul, numit si matematicianul asigurarilor de viata. Cele mai importante sarcini ale sale constau in determinarea primei de asigurare, stabilirea rezervelor matematice, a valorii de rascumparare

pentru produsele cu capitalizare, dezvoltarea de produse noi, calcularea embedded value si altele. Tabelele de prima se calculeaza pe baza statisticilor demografice, in principal a tabelelor de mortalitate. Matematica asigurarilor de viata opereaza cu probabilitatile de supravietuire si de moarte. In cazul asigurarilor de persoane, altele decat cele de viata, se folosesc si alte date statistice precum: morbiditatea, frecventa accidentelor, tipul de activitate etc. Pentru estimare, se considera ca ceea ce s-a petrecut se va repeta si in viitor in conditii similare. In unele tari, deoarece durata medie de viata difera destul de mult intre barbati si femei primele de asigurare pot fi diferite pentru persoane de sex opus avand aceeasi varsta. De obicei, femeia va plati prime de asigurare la acealasi nivel cu un barbat cu 3-5 ani mai invarsta. Principalele elemente care influenteaza nivelul primei de asigurare au caracter general, cum ar fi tabelele de mortalitate pe baza carora se calculeaza primele de asigurare la nivelul unei populatii determinate, starea generala de sanatate a populatiei respective , dar si caracter special, precum varsta si sexul asiguratului, starea sanatatii acestuia, durata contractului, nivelul sumelor asigurate ce vor fi platite la producerea decesului sau la maturitatea contractului in cazul asigurarilor cu capitalizare, rata dobanzii obtinute in urma investirii primelor, cheltuielile legate de emiterea contractului de asigurare, profitul societatii de asigurari. Determinarea corecta a primelor se bazeaza pe respectarea unor principii clare: Ratele de prima trebuie sa fie adecvate, ceea ce inseamna ca, pentru un grup de contracte, suma banilor colectati de la asigurati, la care se adauga dobanda catigata din investirea acestora, trebuie sa fie suficienta pentru achitarea tuturor sumelor asigurate promise si sa acopere si cheltuielile de asigurari; Ratele de prima trebuie sa fie echitabile, adica trebuie sa aiba in vedere riscul fiecarei persoane asigurate. Aprecierea riscului reprezinta responsabilitatea principala a departamentului de subscriere a unei societati de asigurari. Astfel, riscul este apreciat ca fiind standard sau sub-standard, in functie de probabilitatea medie de viata a persoanei in cauza. Pentru riscurile sub-standard se pretinde solicitantului plata unei extra-prime de asigurare; Ratele de prima trebuie sa fie excesive in comparatie cu suma asigurata promisa.

Prima de risc si prima nivelata Primele de asigurare pe care societatile de asigurari de viata le percep de la clientii sai sunt calculate in functie de criteriile mentionate. Dat fiind ca sunt asigurari pe termen mediu sau lung, riscul de deces creste de la un an la altul datorita imbatranirii naturale, ceea ce inseamna ca societatea ar trebui sa perceapa in fiecare an o prima de asigurare din ce in ce mai mare, denumita prima de risc, ce reprezinta valoarea probabila a riscului asumat de-a lungul fiecarui an de asigurare. Acest lucru nu este convenabil pentru asigurat si este dificil pentru asigurator. Se calculeaza o prima anuala, constatata pe toata perioada asigurarii, numita prima nivelata, care aceeasi valoare pe toata durata de plata a primelor, situandu-se intre valorile extreme ale primei de risc (naturale). Astfel, siguratorul va incasa, in primii ani ai perioadei de asigurare, o prima mai mare decat cea necesara pentru acoperirea riscului, iar ulterior datorita inaintarii in varsta a asiguratului, va incasa o prima mai mica decat cea corespunzatoare riscului. Asiguratorul colecteaza anumite sume din primele de asigurare, neutilizate un timp si care impreuna cu dobanzile aferente, vor fi utilizate atunci cand primele nivelate nu vor mai fi suficiente pentru acoperirea riscului asiguratului. Prima neta si prima bruta Ca modalitate de plata a primei de asigurare in asigurarile de viata, aceasta se poate achita o singura data sub foarma primei unice, sau in transe periodice, esalonat. Prima unica este astfel calculata incat sa acopere riscul pe intreaga perioada asigurata. In acest fel, asiguratorul va beneficia de intreaga suma de bani de la inceput, pentru toata durata. Prima unica incasata, la care se adauga dobanda rezultata din investirea ei, va fi utilizata pentru acoperirea platii sumei asigurate, indiferent la ce data ar interveni decesul, sau la expirarea contractului. Aceasta modalitate de plata este foarte putin utilizata in practica, mai frecvent pentru asigurarile de viata pe termen lung. Asigurarile cu plata esalonata a primei sunt cel mai frecvent utilizate, in special in cazul unei asigurari pe termen lung, deoarece suma ce ar reprezenta prima unica ar constitui un effort financiar foarte mare al contractantului asigurarii. Calculul primelor esalonate are in vedere faptul ca asiguratorul poate accepta incasarea aceleaiasi primei sub aspectul nivelului esalonat in timp, desi riscul de deces este diferit de la un la altul

datorita imbatranirii persoanei asigurate. In consecinta, valoarea actuala a ratelor de prima va fi egala cu prima neta unica. Ca urmare, apare necesara constituirea unui fond de rezerva, la care se adauga dobanda rezultata din investirea banilor si primelor viitoare ce se vor incasa. Acesta trebuie sa fie suficient pentru plata sumei asigurate, indiferent de momentul la care se produce decesul asiguratului. Primele nete calculate in asigurarea de viata iau in calcul: Probabilitatea de producere a evenimentului asigurat Varsta si sexul persoanei asigurate Valoarea actuala a primelor Valoarea actuala a sumei asigurate Dobanda tehnica Toate aceste cehltuieli trebuie acoperite din activitatea societatii de asigurari si singura modalitate o reprezinta adaugarea unui supliment (adaos) de prima la prima neta, obtinandu se astfel prima bruta, aceasta fiind de fapt, prima efectiv platita de asigurat. Cheltuielile reprezinta astfel, un factor important in functie de care se calculeaza prima de asigurare.aceste cheltuieli pot fi initiale sau permanente si sunt mai mari, in timp ce cheltuielile permanente se efectueaza in fiecare an, avand un nicel redus. Suplimentul de prima include urmatoarele elemente: Cheltuielile de achizitie a politei de asigurare care se fac la incheierea contractului si cuprind salariile si/sau comisioanele agentilor de vanzari, cheltuielile pentru examinarea medicala a clientilor (daca este cazul) pentru o evlaloare corecta a riscului, alte cheltuieli de evaluare a riscului, cheltuiel;I de incasare a primelor etc. Cheltuieli de reclama, publicitate, tiparituri, calculate ca o anumita cota procentualoa din primele de asigurari. Cheltuieli de automatizare. Cheltuielile de incasare a primei de asigurare si gestionare, care se stabilesc sub forma unei cote procentuale din prima neta, cheltuielile cu comisioanele de reinnoire a politelor. Cheltuielile administratice si gospodaresti ale asiguratorului respectiv cheltuielile legate de intretinere, chirie, telefon, cheltuieli de reprezentare etc. care se esaloneaza pe toata perioada de valabilitate a asigurarii. Depozitul pentru cheltuieli este destinat acoperirii cheltuielilor initiale si celor permanente. Astfel, asiguratorul plateste la fiecare prima o parte din

suma constituind cheltuielile initiale, la care se adauga sumele care reprezinta cheltuielile permanente pentru perioada respectiva. Un aspect important se refera la reducerile de prima pe care asiguratorul le poate oferi. Acestea sunt, in principal, de doua tipuri: reduceri de frecventa, care se acorda atunci cand plata primelor de asigurare se face la intervale mai mari de timp (plata unica sau anuala, semestriala). Ratiunea practicarii acestei reducei este legata de faptul ca, pe de o parte, societatea de asigurare beneficiaza de sume mai mari, platite in avans pe o perioada mai lunga, putand sa le investeasca si, pe de alta parte, ea nu mai face nici un fel de cheltuieli pentru colectarea ratelor de prima la intervale mai mici de timp. Reduceri de marime, care au ca scop principal incurajarea asiguratilor pentru incheierea unor polite de valori mari. In general, ele se acorda atunci cand primele de asigurare anuale depasesc un anumit nivel stabilit de asigurator. Ambele tipuri de reduceri sunt stabilite in mod unilateral de catre asigurator care, in functie de conjunctura pietii, are dreptul de a le modifica periodic, notificand acest lucru clientilor la aniversarea contractului. De regula ele se aplica asupra primelor brute de asigurare, la care se adauga si primele suplimentare pentru clauzele aditionale. Rezerva matematica Rezerva matematica este caracteristica asigurarilor de viata. Ea reprezinta o parte din primele de asigurare constituite ca rezerva, pe care societatea de asigurari o creeaza pentru a putea plati sumele asigurate indiferent de momentul in care se produce evenimentul. Prima de risc are ca scop acoperirea tuturor solicitarilor privind plata sumelor asigurate ce trebuie platite beneficiarilor pentru persoanele care decedeaza intr un an. Pentru determinarea rezervelor matematice, se folosesc diferite metode de calcul care tin cont de cheltuielile initiale. Cea mai cunoscuta si mai frecvent folosita este metoda Zillmer, care ia in considerare raspunderile asiguratorului fata de asigurat la un anumit moment. Rezerva Zillmer este egala cu valoarea actualizata a sumelor asigurate viitoare, din care se scade valoarea actualizata a viitoarelor prime.

Valoarea de rascumparare In cazul contractelor cu capitalizare, daca asiguratul, datorita incapacitatii de continuare a platii primelor sau unui alt motiv, doreste sa intrerupa contractul ianinte de data expirarii acestuia, are dreptul sa I se ramburseze o anumita, denumita valoare de rascumparare. Ea se calculeaza numai pentru contractele cu plata esalonata, prin aplicarea unei cote procentuale asupra rezervei matematice. Acest procent este diferit, in functie de momentul rezilierii contractului. Astfel, rezilierile din primii ani de existenta ai contractului se concretizeaza in valori de rascumparare reduse, datorita nivelului ridicat al cheltuielilor efectuate de asigurator in aceasta perioada. Asiguratul are dreptul de a rezilia contractul in orice moment si, de aceea, in calculul primelor de asigurare, trebuie sa se tina cont si de procentul persoanelor care se asteapta sa rezilieze polita de asigurare in fiecare an. Daca asiguratul nu poate sau decide sa nu mai continue contractul de asigurare, asiguratorii accepta ca el sa ramana asigurat pe toata perioada initiala, insa pentru o suma asigurata redusa, calculata in functie de valoarea de rascumparare la momentul respectiv. Acea valoare poate reprezenta prima de asigurare (cu plata unica) prin care se recalculeaza suma asigurata, aceasta fiind, evident, mai mica decat in cazul in care s ar plati primeleconform conditiilor convenite. Rata tehnica a dobanzii Termenul de dobanda este potrivit pentru asigurarile de viata, deoarece acestea se deruleaza pe perioada indelungata in care asiguratorul colecteaza sume mari de bani de la clientii sai, in schimbul promisiunii de a plati suma asigurata in caz de deces al asiguratului, sau la expirarea asigurarii. Pentru asi putea onora obligatiile asumate, asiguratorul creeaza un fond din primele incasate care va fi investit mai departe, creand un venit suplimentar, sub forma de dobanda. Dobanda reprezinta pretul platit de societatea de asigurari asiguratului pentru utilizarea banilor din primele de asigurare. In domeniul asigurarilor, termenul de dobanda reprezinta veniturile provenite din investitii financiare. Venitul produs de dobanda obtinuta din investirea banilor reprezinta o sursa importanta de finantare a fondului din care se vor achita sumele asigurate in caz de decs, sau la maturitatea politelor.

Deoarece societatea de asigurari nu poate cunoaste dinainte cu exactitate dobanda ce se va obine din banii investiti de a lungul timpului, este absolut necesar ca ea sa utilizeze in calcule o rata a dobanzii realista, in functie de situatia concreta a tarii si posibilitatilor de investire, dobanda ce poate fi obtinuta in viitor. Aceasta poarta denumirea de rata tehnica a dobanzii. In unele tari, prin regelementarile existente, se stabileste un nivel minim al acesteia. In matematica asigurarilor de viata, se au in vedere dobanzile mixte. Rata tehnica a dobanzii este promisa de societatile de asigurare ca rata minima, putand insa depasi acest nivel. Un exemplu nu dintre cele mai fericite este cel al societatilor de asigurari din Japonia. Dupa cum se stie, in ultimii ani, Japonia se confrunta cu o puternica criza economica;ratele dobanzilor se aproprie de zero deoarece posibilatile de investitii sunt reduse sau aproape inexistente. Pentru contractele cu capitalizare, societatile de asigurare care au prevazut rate tehnice ale dobanzii mai mari decat s a putut obtine pe piata au trebuit sa respecte aceasta promisiune fata de clienti. Desi nu au reusit sa obtina din investirea sumelor colectate din primele de asigurari, dobanda a trebuit sa fie platita, ele inregistrand mari pierderi. Pe de alta parte aceasta situatie s a dovedit a fi favorabila clientilor, care au putut, pe aceasta cale, se realizeze venituri chiar pe fondul crizei, dar in defavoarea evidenta a asiguratorilor. Suma pe care trebuie sa o achite asiguratorul la data limita creste direct proportional cu dobanda. Daca asiguratorului i se platesc prime, el trebuie sa poata achita pentru fiecare prima o anumita suma in functie de de numarul de ani si de dobanda respectiva. Pe de alta parte, asiguratorul trebuie sa calculeze valoarea actualizata in cazul unei serii de plati viitoare (de exemplu, pentru renta viagera sau pensia de urmas). Este important ca, in acest tip de contract, dobanda obtinuta nu se plateste beneficiarului sau asiguratului decat in momentul producerii decesului, respectiv al maturitatii sau rezilierii politei. In acest fel, valoarea politei creste in fiecare an cu cota de participare la profit, corespunzatoare dobanzii obtinute de asigurator din investirea rezervelor matematice.

Tarifele de prime i rezerva matematic la asigurrile de via La asigurrile de via, ca i la cele de bunuri ori de rspundere civil asigurtorul este preocupat s asigure stabilirea rezultatelor financiare ale activitii desfurate. Angajamentele asumate de acesta pot fi onorate nu mai dac primele ncasate de la asigurai sunt pe deplin acoperitoare. n plus primele trebuie s acopere i cheltuielile legate de achiziionarea asigurrilor, ncheierea contractelor, ncasarea primelor, plata sumelor asigurate etc. Pentru stabilirea tarifelor de prime se pornete de la datele cuprinse n tabelele de mortalitate ale rii respective. Aceste tabele conin o seam de indicatori calculai pe baza datelor privind numrul populaiei i cel al deceselor, pe ani de natere i vrste pentru brbai, femei i ambele sexe. Iat care sunt i ce exprim indicatorii tabelelor de mortalitate: Numrul supravieuitorilor de vrst x arat cte persoane dintr-o generaie ipotetic de 100 000 nscui-vii mai sunt n via la mplinirea vrstei x ani i se noteaz cu l(x). Numrul decedailor ntre vrstele x i x+1 ani arat ci din supravieuitori vrstei x mor nainte de a mplini vrsta x+1 ani, adic n cursul anului considerat, i se noteaz cu d(x). Probabilitatea de moarte ntre vrstele x i x+1 ani arat riscul la care este supus o persoan, care a mplinit vrsta de x ani, s nceteze din via nainte de a mplini x+1 ani i se noteaz cu q(x). Probabilitatea de supravieuire ntre vrstele de x i x+1 ani arat ansele pe care le are o persoan, care a mplinit x ani, s fie n via la mplinirea vrstei de x+1 ani i se noteaz cu p(x). Numrul mediu al supravieuitorilor n intervalul de vrst x la x+1 i se noteaz cu lm(x). Sperana de via la vrsta x indic numrul mediu de ani rmai de trit pentru o persoan care supravieuiete vrstei x i se determin prin nsumarea numrului mediu de supravieuitori lm(x) de vrsta x pn la vrsta maxim din tabel i mprirea rezultatului acestei adunri la numrul supravieuitorilor vrstei x, se noteaz cu E(x). E(x)=
lm( x ) + lm( x +1) + ...lm l ( x)

n care: - vrsta la care moare ultimul reprezentant al generaiei iniiale de 100 000 de nscui-vii.

Sperana de via la natere, denumit i durata medie de via, indic numrul mediu de ani pe care poate s-i triasc un nou nscut n condiiile intensitii mortalitii pe vrste din perioada de referin a tabelei de mortalitate i se noteaz cu E0(x). O particularitate a asigurrii de via o constituie perioada ndelungat de 5-15 ani sau mai muli ani pentru care se ncheie. n perioada respectiv, asiguratul pltete prime de asigurare, iar asigurtorul se angajeaz s achite suma asigurat n caz de deces al asiguratului sau la expirarea asigurrii, n caz de supravieuire a acestuia. Pentru a-i putea onora obligaiile asumate, asigurtorul i creeaz pe seama primelor ncasate, un anumit fond care, meninut n circuitul economic, produce venit. Venitul produs de fondul astfel constituit se ia n calcul atunci cnd se stabilete mrimea primei de asigurare. Venitul realizat de asigurtor depinde de mrimea sumelor vrsate n fond, de durata pstrrii acestora n circuitul economic i de modul de fructificare. Astfel, venitul depus spre fructificare la o instituie de credit se calculeaz cu dobnd compus. Dac notm cu i rata dobnzii acordat de instituia de credit, atunci depunerea iniial a asigurtorului n sum de 1 leu, la sfritul primului an devine 1+i, la sfritul celui de-al doilea an devine (1+i )2, etc. prin urmare dac avem o sum de bani depus spre fructificare pe care o notm cu S0, dup n ani, se determin cu ajutorul formulei S0i i devine:

Sn= S0(1+i)n, dac notm 1+i=u, obinem: Sn= S0un care se mai
numete i formul de fructificare. Factorul un se gsete calculat n tabele financiare pentru diferite procente. Ce sum ar trebui depus astzi spre fructificare cu o anumit rat a dobnzii, pentru ca peste un numr de ani, aceasta s ating nivelul dorit de noi? n acest scop aplicm formula de mai jos, dedus din formula fructificrii banilor cu dobnd compus:
S ( n) = Sn(1 + i ) n

daca notam

devine: So=Snvn, n care vn valoarea actual a unei funcii monetare optenabile dup n ani, n condiiile unei rate determinabile a dobnzii.

1 =v 1+i

, formula de fructificare

Prima net unic la asigurrile de supravieuire trebuie s fie astfel dimensionat nct s acopere integral riscul pe care asigurtorul i-l asum fa de asigurai. Pentru asigurarea de supravieuire pe termen lung, calculul primei nete are la baz urmtorul raionament: asigurtorul presupune c toate persoanelecare au mplinit vrsta de l(x) ncheie asigurri de persoane pentru aceeai durat (n ani) i pentru aceeai sum asigurat (1 leu). Pn la expirarea asigurrii, dintre persoanele care au ncheiat asigurarea vor supravieui lx+n persoane i asigurtorul va trebui s plteasc dup n ani, 1 lx+n Prima net se va determina cu ajutorul formulei:
n

Ex =

1x + nXv 1x

in care

Ex = prima net la asigurarea de supravieuire

donat de o persoan n vrst de x ani, care ncheie un contract de valabilitate pe n ani. Dac suma asigurat se achit dintr-o dat, adic n mod forfetar, formula devine:
n

Ex =

Dx + n Dx

, valorile lui Dx pentru fiecare vrst devin constante i sunt

nscrise n tabelul numerelor de comutaie, ntocmit n baza tabelei de mortalitate i a valorilor pe care le ia vx. Dac suma asigurat se achit n mod fracionat, sub form de rente viagere anticipate, prima net se calculeaz cu ajutorul urmtoarei formule: ax=
1x +1x +1Xv +...1 Xv 1x Dx + D ( x + 1) + ...D ax = Dx

, dac formula o nmulim cu vx vom avea: ntruct suma elementelor de la numrtor

este calculat i nscris, ca numr de comutaie, n coloana Nx, a tabelei de mortalitate, formula primei nete devine:

ax=

Nx Dx

Dac suma asigurat se achit n mod fracionat, sub form de rente viagere posticipate, prima net se calculeaz cu ajutorul urmtoarei formule.

ax =

Dx + D( x + 1) + D Dx

N ( x + 1) Dx

Prima brut pentru ca asigurtorul s-i poat acoperi i cheltuielile legate de efectuarea operaiilor de asigurare, este necesar ca la prima net s se adauge i un supliment de prim (care include urmtoarele elemente cheltuielile de achiziie a asigurrii, cheltuielile de ncasare a primei de asigurare i gestionare, cheltuielile administrativ-gospodreti ale asigurtorului). Prima net brut sau tarifar se poate calcula cu ajutorul formulei:

A=A+ + A+ lnax,
unde: A prima brut unic sau tarifar; A prima net; cheltuieli de achiziie; cheltuieli de ncasare; A cot procentual din cheltuieli de ncasare; cheltuieli adminisatrativ-gospodreti; lnax anuitate viager anticipat limitat din cheltuieli administrativgospodreti. Rezerva matematic diferena dintre valoarea actual a obligaiilor financiare ale asigurtorului i valoarea actual a obligaiilor financiare ale asiguratului de onorat la un moment dat, servete la acoperirea obligaiilor viitoare ale asigurtorului. Mrimea rezervei matematice se poate determina cu ajutorul mai multor metode, i anume: Metoda prospectiv se caracterizeaz prin aceea c compar de la an la an, de la ncheierea asigurrii i pn la expirarea ei, valorile actuale ale obligaiilor prilor contractante. Metoda retrospectiv const n compararea sumelor riscate att de asigurtor, ct i de asigurat la fiecare an din perioada de valabilitate a asigurrii. Rezervele de prime sunt de dou feluri: teoretice i practice. Rezerva teoretic de prim este cea pe care ar trebui s o calculeze asigurtorul, pornind de la prima net ncasat de el, fr s ia n considerare condiiile concrete n care se efectueaz operaiile de asigurare. Rezerva practic de prim ine seama i de aceste condiii. Asigurari de supravietuire Functii biometrice

Asigurarile de supravietuire au ca obiect riscul de supravietuire a asiguratului la un moment dat. Intr-un astfel de contract asiguratul se obliga la plata primelor de asigurare fie dintr-o data la momentul semnarii contractului fie esalonat pe o anumita perioada de timp. De asemenea, societatea de asigurari are posibilitatea de a plati suma asigurata fie dintr-o data la scadenta daca asiguratul este in viata fie periodic in timp, pe parcursul duratei de viata. In general, in toate tipurile de asigurari de supravietuire, societatea de asigurari plateste atata timp cat asiguratul este in viata, in caz contrar asiguratorul este exonerat de orice obligatie. Daca asiguratul decedeaza inainte de expirarea contractului si pierde astfel o parte importanta din suma asigurata atunci acesta are posibilitatea de a inscrie in contract clauza denumita contraasigurare care presupune rambursarea unei parti din sumele platite de asigurat. In baza fundamentarii primelor in cazul asigurarilor de persoane stau urmatoarele principii: - principiul echivalentei sarcinilor - principiul aditivitatii primelor In conformitate cu principiul echivalentei sarcinilor operatiunea de asigurare este echitabila daca valoarea actuala probabila la momentul semnarii contractului este aceeasi atat pentru asigurat cat si pentru asigurator. Cel de-al doilea principiu consfinteste faptul ca, daca printr-un contract de asigurare se asigura mai multe riscuri atunci prima achitata de asigurat este egala cu suma primelor aferente fiecarui risc asigurat. Actuarii au realizat o clasificare a indivizilor in grupe omogene care prezinta, cu exceptia varstei riscuri identice. Omogenitatea este relativa depinzand de parametrii luati in considerare, persoanele care fac parte dintrun grup pot fi deosebite in mod sigur dupa varsta, ceilalti factori fiind greu de evaluat. Punctul de plecare in determinarea primelor aferente asigurarilor de persoane este reprezentat de functiile biometrice. O prima functie biometrica care se regaseste in tabelele de mortalitate specifice fiecarei tari este functia de supravietuire. Acesta se noteaza cu l x si reprezinta numarul mediu de persoane aflate in viata dintr-o populatie omogena la varsta de x ani. Se noteaza cu varsta maxima pe care o atinge o persoana, iar in asigurari aceasta are valoarea de 100 de ani. Astfel, se considera ca varsta de 100 de ani nu este atinsa de nici o persoana din populatia respectiva, adica l = 0.

Cea de-a doua functie biometrica este probabilitatea de viata sau de supravietuire p(x,y) si reprezinta probabilitatea ca o persoana in varsata de x ani sa fie in viata la implinirea varstei de y ani. Probabilitatea de viata se poate exprima in raport cu functia de supravietuire dupa urmatoarea formula :

p(x, y) =

1y 1x

In calculele actuariale se utilizeaza urmatoarea forma pentru probabilitatea de viata

n x

p=

1( x + n ) 1x

unde npx -- este probabilitatea unei persoane in varsta de x

ani sa fie in viata peste n ani sau la varsta de x + n ani. O alta functie biometrica necesara fundamentarii tarifelor de prime este probabilitatea de moarte sau de deces. Se noteaza cu q(x,y) si reprezinta probabilitatea ca o persoana in varsta de x ani sa nu mai fie in viata la varsta de y ani. Probabilitatea de moarte imbraca urmatoarele forme : q(x, y) =1- p(x, y) sau q(x, y) = 1sau
n x

1y 1x

q =1 -

1( x + n ) 1x

unde nqx reprezinta probabilitatea ca o persoana in varsta de x ani sa nu mai fie in viata peste n ani sau la implinirea varstei de x+n ani. Functiile biometrice prezinta o importanta deosebita deoarece stau la baza determinarii primelor de asigurare. Acestea, in principiu, se gasesc in tabelele de mortalitate construite in fiecare tara si sunt influentate de specificul populatiei locale. Astfel societatile de asigurare cu capital strain trebuie sa-si adapteze calculele actuariale si sa ia in considerare tabelele de mortalitate din Romania. In tara noastra primul tabel a aparut in 1990 dupa recensamantul din acel an si s-a datorat lui N Proporgescu si N Stanielevici. Pentru o mai buna fundamentare a tarifelor de prime si implicit pentru diminuarea riscului de neplata a sumelor asigurate la scadenta contractelor, este necesar ca aceste tabele sa fie reinoite periodic si chiar sa se faca previziuni pentru periodele urmatoare deoarece asigurarile de viata sunt

incheiate pe intervale lungi de timp (zeci de ani) in care pot aparea mutatii considerabile. In functie de modul de plata a sumei asigurate, asigurarile de supravietuire se grupeaza astfel : - asigurari de supravietuire cu plata unica - asigurari de supravietuiere cu plata anuala - asigurari de supravietuiere cu plata fractionata Fundamentarea primei nete unice in asigurarile de supravietuire cu plata unica Aceasta categorie de asigurari se caracterizeaza prin faptul ca asiguratorul plateste o singura suma la scadenta daca asiguratul este in viata. Sa presupunem ca avem o persoana in varsta de x ani ce contracteaza o asigurare de supravietuire prin care urmeaza sa primeasca peste n ani (la implinirea varstei de x + n ani) suma de S u.m. daca este in viata, in caz contrar societatea de asigurari este absolvita de orice obligatie. Notam cu i procentul mediu anual al pietei caracteristic perioadei de timp pentru care s-a incheiat contractul de asigurare. Daca operatiunea financiara dintre cele doua parti contractante ar fi certa atunci am avea de-a face cu un proces de fructificare a capitalului in sistem de dobanda compusa. Deoarece in cazul asigurarilor de supravietuire societatea de asigurari isi onoreaza obligatia de plata doar atunci cand asiguratul este in viata, factorul de actualizare viager utilizat in teoria asigurarilor are urmatoarea forma :
n

Ex= npxvn unde v=

1 1 +i

Prima neta unica (Pnu) platita de asigurat la momentul semnarii contractului se determina pe baza principiului valorii actuale probabile sau al echivalentei sarcinilor. Notam cu VAP(a) = valoarea actuala probabila a asiguratului si cu VAP(A) = valoarea actuala probabila a asiguratorului. La momentul initial VAP(a) = Pnu deoarece, prima neta unica este achitata de asigurat odata cu semnarea contractului. In cazul asiguratorului VAP(A) = S x nEx unde S este valoarea sumei asigurate. Astfel prima neta unica este Pnu = S x nEx Factorul de actualizare viager (nEx) se poate exprima in raport cu numerele de comutatie Dx dupa urmatoarea formula:

Ex=

D ( x + n) ) Dx

, unde Dx=vx x 1x

Asadar in functie de numerele de comutatie prima neta unica aferenta unei asigurari de supravietuire cu plata unica se poate exprima astfel:

Pnu= S

D( x + n ) Dx

Numerele de comutatie Dx sunt tabelate pentru toate varstele la un procent i dat. Sa consideram o persoana in varsta de 30 de ani ce incheie o asigurare de supravietuire pe termen de 20 de ani prin care urmeaza sa primeasca la scadenta suma de 1 000 000 de u.m., daca este in viata. Pentru aceasta asiguratul trebuie sa achite o prima neta unica in valoare de 132 500 u.m.deoarece :

Pnu= 1 000 000

D50 D30

, unde D50 = 716 iar D30 = 5403 Pnu = 132 500

Numerele de comutatie utilizate in calcule sunt determinate cu procentul de i = 10%. Daca persoana respectiva ar fi utilizat suma aferenta primei de 132 500 u.m. pentru a forma un depozit bancar in sistem de dobanda compusa in aceleasi conditii la scadenta ar beneficia de suma de 132 500 (1+0,1)20 = 891 155 u.m. Deci rentabilitatea unei asigurari de supravietuire cu plata unica este superioara unui depozit bancar deoarece investind aceeasi suma initiala pe aceeasi perioada de timp in aceleasi conditii de dobanda asigurarea genereaza un venit de 1 000 000 u.m. pe cand depozitul bancar doar o suma fructificata de 891 155 u.m. Intr-un fel este normala aceasta situatie deoarece in cazul asigurarii, asiguratul si-a asumat un risc suplimentar, pentru ca el poate pierde suma initiala daca nu mai este in viata la scadenta, pe cand in cazul depozitului banca plateste suma fructificata indiferent daca individul mai este sau nu in viata. Superioritatea asigurarii fata de depozitul bancar poate fi explicata si din punct de vedere al sumei fructificate. Astfel pentru ca la scadenta proprietarul depozitului sa beneficieze de o suma in valoare de 1 000 000 ca in cazul asigurarii el trebuie sa formeze un depozit initial in valoare de 100000 = 148683 u.m. deci trebuie sa investeasca o suma mai mare (1,1)20 pentru a obtine acelasi profit.

Fundamentarea primei nete unice in asigurarile de supravietuire cu plata anuala Asigurarile de supravietuire prezinta o larga diversitate din punct de vedere al modului de plata a obligatiilor partilor contractante. Daca ne referim la obligatia de plata a asiguratorului, exista numeroase situatii in care societatea de asigurari achita asiguratului mai multe sume asigurate la momente diferite, la inceputul sau la sfarsitul anului pe anumite perioade de timp. Astfel, in cazul in care plata sumelor asigurate se efectueaza anual atunci acestea se numesc anuitati si imbraca urmatoarele forme : - anuitati imediate nelimitate - anuitati imediate limitate - anuitati amanate nelimitate - anuitati amanate limitate

Fundamentarea primei nete unice in asigurari de supravietuire cu plata fractionata Aceste categorii de asigurari presupun mpartirea anului financiar n m fractiuni si plata sumelor asigurate la nceputul sau la sfrsitul fiecarei fractiuni de timp. Pentru: - m = 12 plata se efectueaza lunar - m = 4 plata se face trimestrial - m = 2 plata se realizeaza semestrial Deoarece plata sumelor asigurate este realizata fractionat n timp, aceste asigurari se mai numesc si fractionalitati. Clasificarea fractionalitatilor se face analog cu cazul anuitatilor si anume: - fractionalitati imediate nelimitate - fractionalitati imediate limitate - fractionalitati amnate nelimitate - fractionalitati amnate limitate. Condiiile generale i speciale ale asigurrilor de via practicate n Romnia

n Romnia asigurrile de via sunt numai facultative i se ncheie n baze contractuale, n conformitate cu dispoziiile legale n vigoare i cu condiiile stabilite de societile de asigurri, autorizate s efectueze asemenea operaiuni. Pot ncheia contracte de asigurare persoanele care se ncadreaz n limitele de vrst, duratele de timp i condiiile de achitare a primelor i de plat a sumelor asigurate, stabilite de asigurtor i prevzute n polia de asigurare. Durata asigurrii i durata de plat a primelor se socotesc de la data nceperii asigurrii, i anume: la asigurrile de via de la 1 a lunii calendaristice pentru care s-a pltit cea dinti rata de prim; la asigurrile viagere de deces cu prima unic - de la data emiterii poliei i ncasrii primei de asigurare; la asigurrile de accidente de la data nceperii rspunderii asigurtorului. Dac rata de prim restant nu a fost pltit n termenul de psuire stabilit, se procedeaz astfel: la asigurrile de via la care se constituie rezerva de prim, dac ncetarea plii primelor are loc dup ce au fost achitate pe timpul prevzut n condiii speciale, contractul rmne n vigoare pentru o sum asigurat redus. n toate celelalte cazuri, contractele se reziliaz fr restituirea primelor pltite anterior. Reactivarea contractului de asigurare se face prin plata primelor restante, prin prelungirea duratei asigurrii cu timpul ct nu s-au pltit primele sau parial, prin plata primelor restante i parial, prin prelungirea duratei asigurrii. Suma asigurat se pltete asiguratului, beneficiarului desemnat sau motenitorilor, dup caz, dac primele sunt achitate la zi, ori dac nu s-a depit termenul de psuire. Asigurtorul nu pltete suma asigurat, dac evenimentul asigurat a fost produs de operaii militare n timp de rzboi. Astfel, la asigurrile de persoane la care se constituie rezerva de prim, n caz de deces al asiguratului, asigurtorul pltete rezerva de prime aferent contractului, indiferent de timpul care a trecut de la ncheierea acestuia. La unele asigurri mixte de via, suma asigurat poate fi pltit nainte de expirarea termenului de valabilitate prin sistemul tragerilor de amortizare. Accidentele cuprinse n asigurare sunt urmtoarele evenimente subite, provenite din afar i fr voina asiguratului: explozia, prbuirea de teren, lovirea, neparea, tierea, cderea, alunecarea, atacul din partea altei persoane sau a unui animal, trsnetul, aciunea curentului electric, arsura, degerarea, necul, intoxicarea subit, asfixierea din cauze subite, cele produse ca urmare a circulaiei mijloacelor de transport, de funcionarea sau folosirea mainilor, aparatelor, instrumentelor, sculelor, sau armelor.

Faciliti oferite asigurailor Asigurtorii ofer clienilor posibilitatea participrii la beneficii care sunt n general stabilite la sfritul fiecrui an de asigurare ca procent din suma asigurat. Dac acest procent se aplic sumei asigurate de baz, se utilizeaz denumirea de beneficii amnate simple. Dac procentul se aplic cuantumului sumei asigurate plus beneficiile deja acumulate, se utilizeaz denumirea de beneficii amnate compuse. Aceste fonduri de beneficii sunt constituite pe seama excedentului de dobnd obinut din investiia rezervei matematice, din care se deduc cheltuielile de administrare ale asigurtorului. Suma de asigurare poate fi variabil, astfel, ntr-un contract de asigurare de deces cu termen fix, suma asigurat poate fi cresctoare sau descresctoare. Astfel, aceasta se poate reduce n fiecare an cu un anumit procent, putnd ajunge pn la nivelul zero. Pe de alt parte, exist polie cu sume asigurate cresctoare, ale cror valori se mresc an de an sau la anumite intervale de timp, cu un anumit procent, de cele mai multe ori 10%. Suma de rscumprare reprezint o parte din rezerva de prim, parte care crete proporional cu timpul ct s-au pltit primele. Suma de rscumprare trebuie s fie mai mic dect valoarea economiilor acumulate corespunztoare poliei. Aceasta deoarece asigurtorul reine cheltuielile cu achiziionarea poliei, precum i costul asigurrii. Anumite forme de asigurare de via pot include n condiiile poliei posibilitatea amortizrii totale i pariale, nainte de scaden, a unei polie, prin tragere la sori. Sumele ce se pltesc pentru poliele ieite ctigtoare nu pot fi mai mari dect sumele prevzute a fi pltite la scaden sau n caz de deces. Prin amortizare, contractul de asigurare nceteaz. Se pot face mprumuturi n baza poliei de asigurare, dar numai dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii: valoarea mprumutului nu poate depi valoarea de rscumprare; perioada de mprumut, suma asigurat i suma de rscumprare continu s creasc, ca i cum nu s-ar fi acordat mprumutul; dac asiguratul rscumpr polia, sau decedeaz nainte de a returna mprumutul, suma restant se deduce din sumele cuvenite asigurate; rata dobnzii pentru mprumut poate fi fix, sau variabil; dobnda pentru mprumut se poate plti imediat, n momentul ridicrii mprumutului, sau la scadena acestuia. Deoarece poliele ncheiate pentru o sum asigurat fix ofer o acoperire, n valoare real, tot mai redus pe msura trecerii timpului, indexarea permite actualizarea acestuia cu inflaia. Indicele cel mai utilizat este indicele creterii preurilor.

Acesta poate fi aplicat att sumei asigurate, ct i primelor de asigurare. Rscumprarea poliei nu reprezint singura opiune a deintorului de polie care dorete s ntrerup plata primelor de asigurare. Uneori, asigurtorul ofer posibilitatea transformrii poliei de asigurare cu prime achitate anual, ntr-o poli cu prime achitate integral. Comparaie ntre asigurrile la termen i asigurarea de via viager Asigurarea de via viager acoper ntreaga durat de via a persoanei asigurate. Asigurarea de via pltete n momentul decesului persoanei asigurate despgubirea de deces mpreun cu valoarea de rscumprare acumulat de-a lungul perioadei asigurate. Asigurarea la termen ofer doar componente de protecie. Asigurrile de via tradiionale. Asigurarea universal de via. La asigurarea de via universal, n funcie de valoarea de rscumprare a poliei, asigurarea poate crete sau scade n fiecare an nivelul primelor de asigurare; de asemenea, contractantul poate modifica suma asigurat. Asigurarea permanent de via. La asigurare permanent de via, ratele de prim i valoarea de rscumprare variaz n funcie de cheltuielile i veniturile din investiii ale asigurtorului, precum i n funcie de experiena lui n domeniul mortalitii. Asigurarea de via variabil. La asigurarea de via variabil, suma asigurat i valoarea de rscumprare depind de performana investiional. Asigurarea de via variabil universal. Asigurarea de via variabil universal combin flexibilitatea plii primelor dintr-o asigurare universal cu posibilitile de investire ale unei asigurri variabile de via. De exemplu, n Frana1 asigurrile de persoane se clasific n dou categorii: a) Asigurri de via cu componente de economisire, la care volumul de prime ncasate totalizeaz 392 miliarde franci i care include contracte de via pentru care beneficiarul este pltit numai n caz de supravieuire a asiguratului, precum i contracte de via participative. Aceste tipuri de polie ofer avantajul constituirii unor economii pe perioade de timp medii i lungi, sume care pot fi obinute in totalitate la sfritul contractului, sau care pot fi pltite sub forma unei pensii suplimentare. b) Asigurri de persoane, altele dect cele de via, care contribuie la un volum de ncasri de 91 miliarde de franci i care acoper riscurile de deces, de vtmri corporale, din boal sau din accident.

Un alt exemplu l mai pot constitui i tipurile de contracte de asigurri de via ncheiate n prezent de Compania de Asigurri ING NEDERLANDEN Asigurri de Via i care sunt urmtoarele: 1. Contractul de asigurare de via cu investiii de tip United Linked (n lei i n valut): Planuri de pensii. Produse: Merit i Mentor care combin o asigurare de via cu un cont de economisire i investiii i presupune posibilitatea de transformare a valorii contului n anuiti (pensie), odat cu mplinirea vrstei alese de pensionare. Planuri de investiii. Produse: Activ Plus (presupune mbinarea unei asigurri de via cu un cont de investiii) i Capital (presupune combinarea unei asigurri de deces din accident cu un cont de investiii). 2. Contract de asigurare de via mixt redus Phoenix (plan financiar de economisire, acoper riscul de supravieuire); 3. Contract de asigurare mixt de via Regal (acoper att riscul de deces ct i supravieuirea); 4. Contract de asigurare de via pe termen limitat Prudent (acoper exclusiv riscul de deces pe durata contractului). 5. Contract de asigurare de via pe termen nelimitat Maraton (acoper riscul de deces pe o perioad nelimitat). 6. Contract de asigurare tip rent de studii plan de protecie pentru copii - Academica (asigur acumularea unor fonduri bneti necesare continurii studiilor copiilor). 7. Contract de asigurare tip dot plan de protecie pentru copii - Debut (ofer acumulare a unui beneficiu menit s constituie un fond de zestre n cazul cstoriei beneficiarului).

Asiguratorii de viata nu pot plasa fonduri in afara UE Pentru activitatile privind asigurarile de viata inregistrate in Comunitatea Europeana, activele lichide trebuie localizate in

cadrul Comunitatii Europene. Normele privind rezervele tehnice pentru asigurarile de viata, activele admise sa le acopere si dispersia activelor admise sa acopere rezervele tehnice brute vor fi astfel modificate incat asiguratorii sa fie obligati sa se expuna la riscuri cat mai mici posibil. Deosebit de importanta este regula dispersiei activelor, dar si faptul ca asiguratorii trebuie sa depoziteze rezervele tehnice la cel putin patru banci. Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, prin modificarea actualului ordin, 3111/2003, nu face decat sa alinieze legislatia romaneasca la rigorile celei europene, in noile norme fiind transpuse prevederile in acest sens cuprinse in Directiva 2002/83/CE. Noile norme vor intra in vigoare la 1 ianuarie 2007. Coeficient de lichiditate maxim la asigurari de viata si calculul coeficientul de lichiditate, care reprezinta raportul dintre activele lichide si obligatiile pe termen scurt ale asiguratorului fata de asigurati, vor suferi modificari importante. Astfel, in cadrul activelor lichide sunt incluse si diverse cuantumuri din obligatiile asiguratorului fata de asigurati, pe termen scurt, adica 0,5% din sumele asigurate, in cazul asigurarilor de deces, suma maxima dintre 0,5% din sumele asigurate si 10% din valorile de rascumparare, in cazul asigurarilor care acopera riscul de deces si la care este garantata o valoare de rascumparare, 10% din valorile de rascumparare, in cazul asigurarilor care nu acopera riscul de deces si la care este garantata o valoare de rascumparare, rezerva de daune bruta si rezerva de daune neavizata bruta. Dar, de la 1 ianuarie 2007, asiguratorii vor avea obligatia de a avea coeficientul de lichiditate egal cu 1 pentru asigurarile de viata, iar pentru activitatile inregistrate in UE, activele lichide trebuie localizate in acest spatiu. Referitor la dispersia activelor CSA a stabilit o serie de principii care trebuie respectate, in special atunci cand nu sunt precizate limitele unor investitii intr-o anumita categorie de active. Un prim principiu statuteaza ca activele care acopera rezervele tehnice brute trebuie sa fie diversificate si dispersate intr-o astfel de maniera, incat sa nu existe o utilizare excesiva a unei anumite categorii de active, a unei piete de investitii sau a unei investitii, in timp ce investitiile in anumite tipuri de active, care prezinta un risc ridicat, fie datorita naturii activului, fie datorita starii in care se afla emitentul, trebuie mentinute la un nivel prudential. De asemenea, in calculul rezervelor tehnice, limitele anumitor categorii de active trebuie sa tina cont si de contractul de reasigurare. Atunci cand activele detinute includ o investitie intr-o filiala, care gestioneaza toate sau doar o parte din investitiile asiguratorului, in numele acestuia, CSA va lua in considerare doar activele detinute de acea filiala, tratamentul activelor altor filiale fiind similar.

Noile norme vor stabili ca ponderea activelor non-lichide admise sa acopere rezervele tehnice brute trebuie sa nu depaseasca 10% din totalul activelor admise, iar cand activele detinute includ imprumuturi sau obligatiuni emise de anumite institutii de credit, CSA va tine seama de activele detinute de respectivele institutii de credit. Acelasi tratament poate fi aplicat si atunci cand institutia de credit are sediul central intr-un stat membru, chiar daca este detinuta in intregime de respectivul stat membru sau de autoritatile locale din statul respectiv. Reguli stricte pentru primele subscrise: Asiguratorii vor trebui sa respecte, de asemenea, reguli stricte si la stabilirea primelor brute subscrise pentru contractele de asigurare de viata. Astfel, cand astfel de contracte vor fi incheiate pe o durata mai mica sau egala cu un an, prima bruta subscrisa va trebui sa reprezinte valoarea primelor brute incasate si de incasat, aferente contractului de asigurare. In cazul in care durata contractului va fi mai mare de un an si se incaseaza prima unica, atunci prima bruta subscrisa va fi egala cu valoarea primei brute unice, aferente contractului de asigurare. Daca prima de asigurare datorata de asigurat se incaseaza in rate, prima bruta subscrisa va reprezenta valoarea primelor brute incasate si de incasat aferente unui an calendaristic din cadrul contractului de asigurare. In cazul contractelor de asigurare de viata si anuitati, cu durata mai mare de un an, care sunt legate de fonduri de investitii, prima bruta subscrisa va fi egala cu prima bruta scadenta.
Sursa:www.curentul.ro

Clasamentul primelor 10 companii de asigurare din Romania pentru semestrul I/2006 - rezultate neauditate ( conform Revistei de Specialitate PROFIL Asigurari )

COMPANIE 1. ALLIANZ-TIRIAC* 2. ASIROM 3. OMNIASIG 4. ING Asigurari de Viata 5. ASIBAN 6. ASTRA 7. BCR Asigurari 8. GENERALI 9. UNITA 10. ARDAF *potrivit comunicatului Grupului ALLIANZ

PRIME BRUTE SUBSCRISE RON m. 541,60 348,60 227,00 213,00 203,40 183,50 178,80 133,70 124,45 122,65

COMPANIE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. ALLIANZ-TIRIAC ASIROM OMNIASIG ASTRA BCR Asigurari ASIBAN UNITA ARDAF GENERALI BT Asigurari

PRIME BRUTE SUBSCRISE RON m. 488,50 302,95 227,00 182,35 178,80 178,30 124,45 120,35 114,60 86,60

COMPANIE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. ING Asigurari de Viata AIG Life* ALLIANZ-TIRIAC** ASIROM AVIVA ASIBAN GRAWE BCR Asigurari de Viata*** OMNIASIG Life GENERALI

PRIME BRUTE SUBSCRISE RON m. 210,75 65,60 53,10 45,60 29,85 25,10 22,60 20,90 20,00 18,10

*Estimare **Potrivit comunicatului Grupului ALLIANZ, asigurarile de viata si de sanatate sunt cumulate. ***BCR Asigurari de Viata a devenit operationala inceputul anului 2006.