CUPRINS

ARGUMENT3
CAPITOLUL I: DELIMITARI PRIVIND INVENTARIEREA PATRIMONIULUI.4

I.1. Inventarierea-procedeu al metodei contabilitatii.....4 I.2. Formele inventarierii...8 I.3. Obiectul inventarierii.11 CAPITOLUL II: ETAPELE INVENTARIERII12 II.1. Pregatirea inventarierii14 II.2. Desfasurarea inventarierii...16 II.3. Stabilirea si inregistrarea in contabilitate a rezultatelor inventarierii..20
CAPITOLUL III: DOCUMENTE SPECIFICE PRIVIND INVENTARIEREA

PATRIMONIULUI...36 III.1. Lista de inventar36 III.2. Registrul inventar..37

CAPITOLUL IV: STUDIU DE CAZ PRIVIND INVENTARIEREA PATRIMONIULUI.38 CAPITOLUL V: APLICATIE PRACTICA....40 BIBLIOGRAFIE.....50
ANEXE51

ARGUMENT

Contabilitatea trebuie sa ofere o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului. Uneori, insa, pot aparea discrepante intre datele din contabilitate si realitate, cauzate de anumite fenomene economice, naturale, neglijente, greseli, delapidari etc. Concordanta dintre informatiile scriptice si cele reale se poate verifica cu ajutorul procedeului numit inventariere. Inventarierea reprezinta ansamblul operatiilor de verificare faptica a existentei elementelor patrimoniale sub aspect cantitativ, calitativ si valoric. Am ales tema Inventarierea patrimoniului datorita importantei deosebite pe care o are inventarierea in procesul de fundamentare al unei intreprinderi. In cazul in care se constata lipsa din gestiune din vina angajatului,se imputa acestuia lipsa si se recupereaza suma aferenta proceselor lipsa. Cu aceasta ocazie se testeaza angajatul si se recurge la masuri ce trebuiesc luate cu privire la actiunile sale in cadrul firmei. Inventarierea se desfasoara in cadrul firmei de catre organele competente, acestea fiind membrii ai comisiei de inventariere sau cei numiti de Ministerul Finantelor. Daca se produce o calamitate naturala, inventarierea joaca un rol important, deoarece asa se pot determina costurile calamitatii si ceea ce ramane neafectat si poate fi folosit in continuare. La schimbarile de pret este necesara inventarierea pentru a determina stocurile ramase la pretul vechi si a stocurilor noi care intra in gestiune. Invetarierea se afla in stransa legatura cu celelalte procedee ale contabilitatii. Astfel, toate operatiile economice se consemneaza in documente, iar datele din documente se inregistreaza in conturi. Informatiile din conturi sunt verificate cu ajutorul balantei si se confrunta cu realitatea prin intermediul inventarierii. Inventarierea sta la baza intocmirii unui bilant real, contribuind la asigurarea imaginii fidele si la aplicarea principiului prudentei. In urma intocmirii acestei lucrari am avut ocazia sa-mi imbogatesc cunostintele legate de inventarierea patrimoniului iar prin prezenta lucrare si prin studiul contabilitatii timp de patru ani doresc sa-mi certific competentele mele profesionale . Va multumesc.

CAPITOLUL I DELIMITARI PRIVIND INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

Contabiliatea trebuie sa asigure informatii reale asupra activitatii unitatii patrimoniale in vederea controlului asupra modului in care sunt gospodarite mijloacele materiale si banesti si a adoptarii de decizii fundamentate din punct de vedere stiintific. Una din conditiile fundamentale ale realizarii acestei cerinte o reprezinta concordanta deplina care trebuie sa existe intre datele inregistarte in conturi si realitatea obiectiva din ntreprindere. Existenta si miscarea valorilor materiale si banesti sunt consemnate in documente si apoi inregistrate in evidenta contabila si evidenta operativa, insa aceste date prezentate in contabilitate pot sa fie diferite in raport cu situatia reala patrimoniala. Deoarece in activitatea curenta pot avea loc unele modificari cantitative si valorice ale patrimoniului care nu pot fi consemnate in documente, este necesar ca, periodic, sa se confrunte datele din evidenta contabila cu realitatea , utilizand inventarierea ca procedeu al metodei contabile.

I.1. Inventarierea procedeu al metodei contabilitatii

Inventarierea patrimoniului reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv, cantitativ-valoric sau numai valoric, dupa caz, in patrimoniul unitatii la data la care aceasta se efectueaza. Inventarierea are ca scop principal stabilirea situatiei reale a patrimoniului fiecarei unitati si cuprinde toate elementele patrimoniale, precum si bunurile si valorile detinute cu orice titlu, apartinand altor persoane juridice sau fizice, in vederea intocmirii bilantului contabil care trebuie sa asigure o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute. Organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului din cadrul regiilor autonome, societatilor comerciale, institutiilor publice, unittilor cooperatiste, asociatiilor si celorlalte persoane juridice, precum si al persoanelor fizice care au calitatea de comerciant se efectueaza potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, ale Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii. In temeiul art. 8 alin. (1) din Legea contabilitatii, unitatile patrimoniale au obligatia sa efectueze inventarierea generala a patrimoniului la inceputul activitatii, cel putin o data pe an, de regula la sfarsitul anului, pe parcursul functionarii sale, in cazul fuzionarii, divizarii sau incetarii activitatii, precum si in urmatoarele situatii:

a) in cazul modificarii preturilor; b) la cererea organelor de control, cu prilejul efectuarii controlului, sau a altor organe prevazute de lege; c) ori de cate ori sunt indicii ca exista lipsuri sau plusuri in gestiune care nu pot fi stabilite cert decat prin inventariere; d) ori de cate ori intervine o predare-primire de gestiune; e) cu prilejul reorganizarii gestiunilor; f) ca urmare a calamitatilor naturale sau a unor cazuri de forta majora sau in alte cazuri prevazute de lege. La inceputul activitatii unitatii patrimoniale, inventarierea are ca scop principal stabilirea si evaluarea elementelor patrimoniale ce constituie aportul la capitalul social. Elementele patrimoniale aduse ca aport la capitalul social se inscriu in registrul-inventar, grupate pe conturi. Inventarierea anuala a elementelor patrimoniale se face, de regula, cu ocazia incheierii exercitiului financiar, avandu-se in vedere si specificul activitatii unitatilor patrimoniale. Determinarea reala a elementelor patrimoniale are drept consecinta calcularea corecta a indicatorilor economici furnizati de contabilitate: productia finita, productia in curs de executie, venituri si rezultate si implicit fundamentarea documentelor de sinteza si raportare: bilantul si contul de rezultate. Prin intermediul inventarierii se infaptuieste un control asupra integritatii si gestionarii patrimoniului intreprinderii. Cu ocazia inventarierii se descopera nereguli ca: furturi, delapidari, pastrarea si manipularea necorespunzatoare a bunurilor permitand stabilira raspunderii si luarea masurilor necesare impotriva celor vinovati pentru recuperarea prejudiciilor cauzate. Pentru faptul ca pe calea inventarierii se identifica stocurile de bunuri neutilizate, avariate sau degradate, invechite, creantele si datoriile cu termene depasite, inventarierea contribuie la tragerea acestora in circuitul economic, la accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante si la respectarea disciplinei financiare. Inventarierea ca procedeu al metodei contabilitatii indeplineste trei functii: 1.Functia de control a concordantei dintre informatiile furnizate de contabilitate si realitate Datele prezentate de contabilitate au un caracter relativ deoarece: contabilitatea nu surprinde modificarile cantitative si calitative produse in timpul transportului, manipularii si depozitarii bunurilor economice; in cadrul unei gestiuni pot sa apara furturi, risipe si proasta gospodarire a bunurilor; datele prelucrate din documentele primare pot fi omise cu ocazia inregistrarii lor in contabilitate, inregistrate repetat sau eronat; persoanele gestionare ale bunurilor pot da dovada de neglijenta sau nepricepere; pot sa apara stocuri fara miscare, greu vandabile sau in plus;

la unele bunuri pot sa apara anulari de comenzi datorita renuntarilor efectuate de catre clienti, cazuri de forta majora, calamitati naturale. Prin inventarierea generala a patrimoniului se realizeaza identificarea bunurilor care nu pot fi

utilizate, creantele vechi neincasate si se iau masuri de preintampinare sau limitare a pagubelor, pentru cresterea eficientei si intarirea disciplinei decontarilor. 2. Functia de stabilire a situatiei nete si a rezultatului exercitiului Pe baza inventarierii se poate determina situatia neta a patrimoniului si a rezultatului net. Situatia neta a patrimoniului = active (inventariate)-datorii (inventariate) Rezultatul net = Situatia neta a patrimoniului - Situatia neta Aportul asociatilor*
(la sfarsitul exercitiului) (de la inceputul exercitiului)

(de la sfarsitul exercitiului)

* + atunci cand in cursul exercitiului au loc rambursari de capital social - atunci cand in cursul exercitiului au loc majorari de capital social Situatia patrimoniului se determina dupa inventarierea si stabilirea cu exactitate a valorii activelor si obligatiilor firmei. 3. Functia de calcul si evidenta a stocurilor, consumurilor si vanzarilor Unitatile patrimoniale mici pot folosi pentru contabilizarea operatiilor privind stocurile de materii prime, materiale, marfuri, produse finite, metoda inventarului intermitent. Potrivit acestei metode toate intrarile de stocuri din cursul lunii vor fi evidentiate cu ajutorul conturilor de cheltuieli (clasa a sasea din Planul general de conturi).La sfarsitul lunii se va determina valoare stocului prin inventariere. Aplicarea acestei metode presupune parcurgerea urmatoarelor etape: 1. Preluarea la cheltuieli a stocului initial prin debitarea conturilor de cheltuieli aferente stocurilor (din clasa a sasea) in corespondenta cu conturile de stocuri respective (clasa a treia) 2. Inregistrarea intrarilor de stocuri din cursul lunii cu ajutorul conturilor de cheltuieli 3. Inregistrarea soldului final stabilit prin inventariere. La sfarsitul fiecarei luni conturile de stocuri se debiteaza in corespondenta cu conturile de cheltuieli aferente, cu valoare stocului stabilit prin inventariere. Aceste stocuri de la sfarsitul lunii se vor anula la inceputul lunii urmatoare prin inregistrarea lor pe cheltuieli. 4. Stabilirea valorii iesirilor de stocuri dupa formula: Iesiri = Stoc initial + Intrari Stoc final (determinat prin inventariere) 5

Inventarierea si inventarul joaca un rol de seama si indeplinesc functii importante in contabilitate si in gestiunea patrimoniului: a) functia de baza consta in verificarea realitatii si integritatii patrimoniului unitatii. Ea este un mijloc de control al gestionarii, administrarii si pastrarii mijloacelor economice si a surselor corespunzatoare din unitatile economice sau institutiile de stat. b) Prin inventariere se determina si marimea unor indicatori economici cuprinsi in contabilitate si in bilant. Pe acesta baza are loc determinarea productiei neterminate si se furnizeaza informatii cu caracter real asupra indicatorilor cuprinsi in bilantul contabil, raspunzand cerintelor metodei contabilitatii. De aceea, inventarierea precede si pregateste elaborarea bilantului contabil anual. c) Cu prilejul invenatarierii sunt evidentiate si valorile neutilozabile, stocate, avariate sau degradate, creantele si angajamentele cu termen expirat. Constatarea deprecierilor de bunuri si valori sta la baza provizioanelor. d) Inventarierea este o parghie importanta de control asupra integritatii patrimoniului si a cresterii raspunderii materiale. Cu acest prilej sunt puse in evidenta sustragerile, deficitele in pastrarea bunurilor si se stabilesc raspunderile si masurile de recuperare a pagubelor. e) Literatura de specialitate pune in evidenta si rolul pe care il joaca inventarierea in perfectionarea contabilitatii, in inlaturarea unor deficiente manifestate in acest domeniu si care pot favoriza neajunsuri in gestionarea valorilor materiale. In urma inventarierii pot rezulta concluzii importante cu privire la cresterea operativitatii, exactitatii si claritatii in registrarilor in contabilitate, la insusirea si aplicarea normelor financiar contabile.

I.2. Formele inventarierii

Functiile, rolul si obiectivele inventarierii au determinat utilizarea diferitelor forme de inventariere in practica contabila. De aceea, se impune si o clasificare a inventarierii, care poate fi facuta folosind diferite criterii: A. Dupa natura si continutul economic al elementelor supuse inventarierii se pot distinge: 1. Inventarierea mijloacelor economice materiale si banesti aflate in ntreprindere: mijloace fixe, materiale, marfuri 6

Particularitatea inventarierii acestor componente ale patrimoniului consta in faptul ca verificarea se face prin constatare faptica si cantitativa. Fac exceptie de la regula, mijloacele banesti aflate in conturi la banca, la care verificarea se face pe baza de documente. Inventarierea materialelor, produselor, marfurilor si ambalajelor se face pe locuri si gestiuni. 2. Inventarierea mijloacelor circulante aflate in miscare decontare (clienti-debitori). Ea se face pe baza de documente si, de aceea, normele legale prevad ca in vederea stabilirii drepturilor si obligatiilor reciproce, unitatilor economice trebuie ca cel putin o data pe an sa faca schimb de extrase sau punctaje cu clientii, furnizorii si cu ceilalti debitori si creditori. Extrasele cuprind de regula numai pozitiile privind obligatiile si se prezinta comisiei de inventariere pentru confirmarea realitatii soldului (datoriei sau creantei). Extrasele se trimit de catre unitatile creditoare celor debitoare si tin loc de conciliere conform procedurii arbitrare. 3. Inventarierea mijloacelor circulante in miscare transformare (productie neterminata, cheltuieli anticipate, investitiile neterminate), se face prin constatarea faptica la finele perioadei fie prin metoda contabila care presupune inventarierea obligatorie. 4. Inventarierea obligatiilor fata de stat, de furnizori si creditori consta in verificarea minutioasa a sumelor care constituie soldul conturilor respective, astfel incat aceste solduri sa exprime realitatea. B. Din punct de vedere al sferei de cuprindere se disting: 1. Inventarierea generala cuprinde intregul patrimoniu al unitatii, precum si bunurile ce apartin altor unitati, dar care se afla temporar in unitate. Agentii economici mici sunt obligati sa efectueze inventarierea generala a patrimoniului la inceputul activitatii, cel putin o data pe an, si in cazul fuzionarii sau incetarii activitatii. 2. Inventarierea partiala cuprinde numai o parte din patrimoniu, o anumita categorie, sau anumite feluri de mijloace economice din unitati. C. In functie de perioada la care se executa, sau periodicitate, se pot distinge: 1. Inventarierea anuala, avand ca scop reflectarea in bilant a situatiei reale a patrimoniului, este obligatorie pentru toate unitatile. Fiind o lucrare premergatoare intocmirii bilantului, aceasta cuprinde mijloacele economice proprii si cele apartinand altor unitati dar care se gasesc in unitatea respectiva in pastrare, inchiriere, concesionare, prelucrare, drepturile si obligatiile intreprinderii, deci este o inventariere generala si completa.

2. Inventarierea periodica sau de gestiune se efectueaza la anumite perioade: trimestre, luna, decada. Ea poate fi partiala, avand ca obiect constatarea existentei anumitor mijloace sau surse.

3. Inventarierea ocazionala este determinata de predarea-primirea gestiunilor, de calamitati, de comasari a unitatilor, putand fi generala sau partiala. 4. Inventarierea inopinata este efectuarea fara anuntare prealabila a gestionarului, dar in prezenta lui, la datele stabilite de cenzori in planul de control, cand sunt indicii de existenta a plusurilor si a minusurilor in gestiune. De regula, este inventariere partiala. Sintetizand, se poate spune ca, daca avem in vedere obiectul, sfera de cuprindere si statutul economico-juridic, inventarul este de doua feluri: civil si general-contabil. Inventarul civil se efectueaza ocazional si cuprinde anumite componente ale patrimoniului. El se intocmeste in urmatoarele imprejurari: predare-primirea de gestiune; ori de cate ori sunt indicii cu privire la existenta de lipsuri in gestiune care nu pot fi constatate decat prin inventariere sau plusuri neinregistrate; atunci cand au loc calamitati care au adus daune patrimoniului intreprinderii; atunci cand se realizeaza divizarea unei gestiuni. Inventarierea general-contabila are caracter periodic si se efectueaza la inceputul activitatii, la sfarsitul fiecarui an de gestiune inchiderea exercitiului financiar si in caz de lichidare sau fuzionare. D. Dupa procedeul folosit, inventarierea poate fi: 1. Inventarierea totala consta in numararea, masurarea, cantarirea mijloacelor patrimoniale cuprinse in inventariere. 2. Inventarierea prin sondaj consta in numararea, cantarirea, masurarea anumitor feluri de mijloace economice. E. Dupa scop, inventarierea poate fi: 1. Inventariere de constatare a existentei elementelor patrimoniale, urmarindu-se existenta mijloacelor economice si a surselor agentilor economici 2. Inventarierea pentru determinarea valorii de utilitate a elementelor patrimoniale pentru stabilirea importantei, a gradului de folosire a mijloacelor economice. In cazul Romaniei, Legea contabilitatii (82/1991) prevede (art. 8) ca persoanele juridice si fizice care organizeaza contabilitate proprie, au obligatia sa efectueze inventarierea generala a patrimoniului la

inceputul activitatii, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii sale, in cazul fuzionarii sau incetarii activitatii, precum si in alte situatii prevazute de lege. Ministerul Finantelor poate aproba exceptii de la regula inventarierii anuale pentru unele bunuri cu caracter special la propunerea ministerelor de resort.

I.3. Obiectul inventarierii

Obiectul inventarierii poate fi reprezentat de: Elementele patrimoniale proprii Inventarierea anuala a elementelor patrimoniale se face, de regula, cu ocazia incheierii exercitiului financiar, avandu-se in vedere si specificul activitatii unitatilor patrimoniale. In cadrul agentilor economici cu activitate complexa, bunurile materiale pot fi inventariate si inaintea datei de 31 decembrie, cu conditia asigurarii valorificarii si cuprinderii rezultatelor inventarierii in bilantul contabil intocmit pentru anul respectiv. Bunurile si valorile apartinand altor persoane juridice sau fizice, primite in pastrare sau custodie, spre vanzare in consignatie Bunurile apartinand altor unitati (inchiriate, in leasing, in custodie, cu vanzare in consignatie, spre prelucrare etc.) se inventariaza si se inscriu in liste separate. Listele de inventariere pentru bunurile in custodie vor contine informatii cu privire la numarul si data actului de custodie si ale documentului de livrare (factura), precum si alte informatii utile. Bunurile date la terti (cele date spre prelucrare) Bunurile in curs de aprovizionare Bunurile achizitionate aflate in curs de aprovizionare se inventariaza de unitatea cumparatoare si se inscriu in liste de inventariere separate.

10

CAPITOLUL II ETAPELE INVENTARIERII

Raspunderea pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere, potrivit prevederilor art. 11 alin. (3) din Legea contabilitatii, revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii patrimoniului si care elaboreaza si transmite comisiilor de inventariere instructiuni scrise in acest sens, adaptate la specificul unitatii. Inventarierea patrimoniului se efectueaza de catre comisii de inventariere, formate din cel putin doua persoane, numite prin decizie scrisa, emisa de persoanele autorizate. n decizia de numire se mentioneaza, in mod obligatoriu, componenta comisiei, numele responsabilului comisiei, modul de efectuare a inventarierii, gestiunile supuse inventarierii, data de incepere si terminare a operatiunilor. La unitatile mici, inventarierea poate fi efectuata de catre o singura persoana. Prin unitati mici la care, potrivit reglementarilor din prezentele norme, inventarierea poate fi efectuata de o singura persoana, se intelege: persoanele fizice care au calitatea de comerciant sau societile comerciale al cror numar de salariati este de pana la doua persoane, iar valorile materiale care trebuie inventariate nu depasesc plafonul stabilit de administratorii unitatii. Comisiile de inventariere sunt coordonate, acolo unde este cazul, de catre o comisie centrala numita, de asemenea, prin decizie scrisa emisa de conducerea societatii, care are ca sarcina sa organizeze, sa instruiasca, sa supravegheze si sa controleze modul de efectuare a operaiunilor de inventariere. Comisia de inventariere raspunde de efectuarea tuturor lucrarilor de inventariere, potrivit prevederilor legale. Pentru desfasurarea in bune conditii a operatiunilor de inventariere, in comisii vor fi numite persoane cu pregatire corespunzatoare economica si tehnica, care sa asigure efectuarea corecta si la timp a inventarierii patrimoniului, inclusiv evaluarea elementelor patrimoniale potrivit pct. 19 din Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii nr. 82/1991, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 704/1993. Inventarierea patrimoniului se poate efectua atat prin salariatii proprii, cat si pe baza de contracte de prestari de servicii incheiate cu persoane fizice sau juridice. Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii si nici contabilii care tin evidenta gestiunii respective, cu exceptia unitatilor mici prevazute n prezentele norme. Membrii comisiilor de inventariere nu pot fi inlocuiti decat in cazuri bine justificate si numai prin decizie scrisa, emisa de catre cei care i-au numit. 11

In vederea bunei desfasurari a operatiunilor de inventariere, administratorii, ordonatorii de credite sau alte persoane, care au obligatia gestionarii patrimoniului trebuie sa ia masuri pentru crearea conditiilor corespunzatoare de lucru comisiei de inventariere, prin: - organizarea depozitarii valorilor materiale grupate pe sortotipodimensiuni, codificarea acestora si intocmirea etichetelor de raft; - tinerea la zi a evidentei tehnico-operative la gestiunile de valori materiale si a celei contabile si efectuarea lunara a confruntarii datelor dintre aceste evidente; - participarea la lucrarile de inventariere a intregii comisii de inventariere; -asigurarea personalului necesar pentru manipularea valorilor materiale care se inventariaza, respectiv pentru sortare, asezare, cantarire, masurare, numarare etc.; - asigurarea participarii la identificarea bunurilor inventariate (calitate, sort, pret etc.) a unor persoane competente din unitate sau din afara acesteia, la solicitarea responsabilului comisiei de inventariere, care au obligatia de a semna listele de inventariere pentru atestarea datelor inscrise; - dotarea gestiunii cu aparate si instrumente adecvate si in numar suficient pentru masurare, cantarire etc., cu mijloace de identificare (cataloage, mostre, sonde etc.), precum si cu formularele si rechizitele necesare; - dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul si de sigilare a spatiilor inventariate; - dotarea gestiunilor (magazine, depozite etc.) cu doua randuri de incuietori diferite. Dupa primirea deciziei scrise, responsabilul comisiei de inventariere ridica, sub semnatura directorului economic, a contabilului-sef sau a altei persoane numite sa indeplineasca aceasta functie, listele de inventariere, vizate si parafate de catre acesta, dupa care comisia se prezinta la sediul gestiunii ce urmeaza a fi inventariata in vederea efectuarii inventarierii fizice.

II.1. Pregatirea inventarierii

Principalele masuri organizatorice care trebuie luate de catre comisia de inventariere sunt urmatoarele: a) solicitarea unei declaratii scrise gestionarului raspunzator al valorilor materiale din care sa rezulte ca: gestioneaza valori materiale si in alte locuri de depozitare; are in gestiune valori materiale apartinand tertilor, primite cu sau fara documente; are plusuri sau lipsuri in gestiune despre a caror cantitate sau valuare are cunostinta; 12

b) inventariate c)

are valori materiale nereceptionate sau care trebuie expediate (livrate), pentru care s-au intocmit documentele aferente; a primit sau a eliberat valori materiale fara documente legale; detine numerar sau alte hartii de valoare rezultate din vanzarea bunurilor aflate in gestiunea sa; are documente de predare-eliberare care nu au fost operate in evidenta gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate; gestionarul va mai mentiona felul, numarul si data ultimului document de intrare si iesire a bunurilor in/din gestiune. sa identifice toate locurile (incaperile) in care exista valori materiale ce urmeaza a fi sa asigure inchiderea si sigilarea, in prezenta gestionarului, ori de cate ori se intrerup

operatiunile de inventariere si se paraseste gestiunea. Daca valorile materiale supuse inventarierii, gestionate de catre o singura persoana, sunt depozitate in locuri diferite sau cand gestiunea are mai multe cai de acces, membrii comisiei care efectueaza inventarierea trebuie sa sigileze toate aceste locuri si caile lor de acces, cu exceptia locului in care a inceput inventarierea, care se sigileaza numai in cazul cand inventarierea nu se termina intr-o singura zi. La reluarea lucrarilor se verifica daca sigiliul este intact; in caz contrar, acest fapt se va consemna intr-un proces-verbal de desigilare, care se semneaza de catre comisia de inventariere si de catre gestionar. Dodumentele intocmite de comisia de inventariere raman in cadrul gestiunii inventariate, in fisiere, casete, dulapuri, etc., incuiate si sigilate. Sigiliul se pastreaza pe durata inventarierii, de catre responsabilul comisiei de inventariere. d) sa bareze si sa semneze, la ultima operatiune, fisele de magazie, mentionand data la care s-au inventariat valorile materiale, sa vizeze documentele care privesc intrari sau iesiri de valori materiale, existente in gestiune dar neinregistrate, sa dispuna inregistrarea acestora in fisele de magazie si predarea lor in contabilitate, astfel incat situatia scriptica a gestiunii sa reflecte realitatea; e) sa verifice numerarul din casa si sa stabileasca suma incasarilor din ziua curenta, solicitand intocmirea monetarului (la gestiunile cu vanzare cu amanuntul) si depunerea numerarului la caseria unitatii; sa ridice benzile de control de la aparatele de casa si tampila unitatii si sa le pastreze in siguranta;

13

f) g) bunurilor; h)

sa controleze daca toate instrumentele si aparatele de masura sau de cantarire au fost sa sisteze operatiile de predare-primire a bunurilor supuse inventarierii, luandu-se din

verificate si daca sunt in buna stare de functiune; timp masurile corespunzatoare pentru a nu se stanjeni procesul normal de livrare sau de primire a sa aranjeze bunurile supuse inventarierii Pe toata durata inventarieri, programul si perioada inventarierii vor fi afisate la loc vizibil.

14

II.2. DESFASURAREA INVENTARIERII

Constatarea existentei elementelor inventariate se face prin observarea directa (prin numarare, cantarire, masurare, cubare si calcule tehnice, dupa caz) pentru bunurile corporale (materiale), pe baza de registre sau documente (extrase de cont confirmate de terti), pentru bunurile necorporate (nemateriale), creante si datorii. In ceea ce priveste evaluarea elementelor patrimoniale inventariate, aceasta se face la nivelul valorii actuale, denumita valuare de inventar. Valuarea de inventar, ca expresie a valorii actuale este estimata in functie de pretul pietei, utilitatea bunului pentru economia intreprinderii, starea si amplasarea bunurilor. De aceea, in mai multe lucrari de specialitate se precizeaza ca valuarea de inventar este egala cu valuarea de intrebuintare. Valorile materiale evaluate la valoarea actuala numita si valoare de utilitate se vor inscrie in coloana corespunzatoare din lista de inventariere numai in cazul constatarii deprecierilor. Valoarea de inventar se va stabili potrivit principiului prudentei. In cazul in care se constata ca valoarea de inventar, stabilita in functie de pretul pietei, utilitatea bunului si starea in care se afla este mei mare decat valoarea din contabilitate a acestor bunuri, in listele de inventariere se vor inscrie valorile din contabilitate. Daca valoarea de inventar este mai mica decat cea din contabilitate, in listele de inventariere se va inscrie si valoarea de inventar, diferenta reprezentand deprecierea bunurilor respective. Constatarile efectuate de comisia de inventariere se inscriu in liste de inventariere care se intocmesc separat pe locuri de depozitare, pe gestionari si pe categorii de bunuri. In listele de inventariere se prezinta cantitatea faptica, caracteristicile calitative ale elementelor inventariate si starea lor. Acestea se semneaza fila cu fila de catre comisia de inventariere si de catre gestionari, iar pe ultima fila a listelor de inventariere gestionarul trebuie sa mentioneze: daca toate cantitatile de bunuri au fost stabilite in prezenta sa; daca bunurile respective se afla in pastrarea si raspunerea sa; eventuale obiectii pe care le are de facut; daca are bunuri care au ramas neinventariate.

Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic si inscrise in listele de inventariere cu cele din evidenta tehnico-operativa (fisele de magazie) si datelor din contabilitate care sunt verificate mai intai cu ajutorul balantelor de verificare sintetice si analitice, apoi se

15

verifica exactitatea datelor din inventar, prin confruntarea exemplarului din aceste liste scrise de comisia de inventariere cu exemplarul scris de gestionar, corectandu-se eventualele diferente constatate. Constatarile comisiei de inventariere privind stocurile, respectiv soldurile bunurilor materiale inventariate si stabilirea diferentelor, se consemneaza in listele de inventariere. In cazul modificarilor ulterioare facute unilateral in fisele de magazie, consemnarile vor fi precedate de o ancheta prealabila amanuntita. Inainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaza la o verificare minutioasa a exactitatii tuturor stocurilor din fisele de magazie si a soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate. Erorile descoperite cu aceasta ocazie trebuie corectate operativ, dupa care se procedeaza la stabilirea rezultatelor inventarierii prin confruntarea cantitatilor consemnate in listele de inventariere varianta simplificata, cu evidenta tehnico-operativa pentru fiecare pozitie in parte urmand ca pozitiile cu direrente sa fie preluate in lista de inventariere centralizatoare. Particularitati ale inventarierii bunurile aflate in ambalaje originale intacte nu se desfac decat prin sondaj, acest lucru urmand la lichide a caror cantitate efectiva nu se poate stabili prin transvazare si masurare, continutul

a fi mentionat si in listele de inventariere respective; vaselor stabilit in functie de volum, densitate, compozitie se verifica prin scoaterea de probe din aceste vase, tinandu-se seama de densitate, compozitie si de alte caracteristici ale lichidelor, care se constata fie organoleptic, fie prin masurare sau probe de laborator, dupa caz; conturi; disponibilitatile aflate in conturi la banci se inventariaza prin confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise de banci cu cele din contabilitate; 16 materiale de constructii si produsele agricole se inventariaza pe baza de calcule tehnice, avand bunurile aflate in posesia angajatilor la data inventarierii se inventariaza si se trec in liste bunurile cu un grad mare de perisabilitate se inventariaza cu prioritate pentru a nu intarzia bunurile apartinand altor unitati se inventariaza si se inscriu in liste separate; creantele fata de terti sunt supuse verificarii si confirmarii pe baza extraselor, soldurilor in vedere particularitatile acestora; separate, specificandu-se persoanele care raspund de pastrarea lor; desfacerea acestora;

debitoare si creditoare, ale conturilor de clienti si furnizori care detin ponderea in totalul soldurilor acestor

disponibilitatile in lei si in valuta din caseria unitatii se inventariaza in ultima zi lucratoare a

exercitiului financiar, dupa inregistrarea tuturor operatiunilor de incasari si plati privind exercitiul respectiv, confruntandu-se soldurile din registrul de casa cu cele din contabilitate; pentru bunurile depreciate, inutilizabile sau deteriorate, fara miscare sau greu vandabile, comenzi in curs, abandonate sau sistate, precum si pentru creantele si obligatiile incerte ori in litigiu se intocmesc liste de inventariere separate; inventarierea bunurilor din patrimoniu, culturale, artistice, inclusiv a fondului de carte se face mijloacele fixe care in perioada inventarierii se afla in afara unitatii se inventariaza inaintea inventarierea terenurilor se face pe baza documentelor care atesta proprietatea acestora si a cladirile se inventariaza prin identificarea lor potrivit titlurilor de proprietate, a dosarului inventarierea imobilizarilor necorporate se efectueaza prin constatarea existentei si productia in curs de executie se inventariaza prin evidentierea fazei procesului de productie in lucrarile de reparatii capitale la cladiri, utilaje, instalatii, mijloace de transport, etc., se formularele cu regim special se inscriu in listele de inventariere in ordinea codurilor, pentru a inscrierile in listele de inventariere a marcilor postale si a timbrelor fiscale se face la valuarea potrivit normelor elaborate de Ministerul Culturii; iesirii lor temporare din unitatea economica; schitelor de amplasare; acestora, prin inspectarea si compararea constatarilor cu datele prevazute in documentele respective; apartenentei acestora, la unitatile detinatoare; care se afla aceasta; inventariaza prin verificarea la fata locului a stadiului fizic al acestor lucrari; se putea stabili cu usurinta integritatea acestora, in conformitate cu dispozitiile legale; lor nominala, cu exceptia timbrelor cu valoare filatelica. Comisia de inventariere va consemna rezultatele inventarierii intr-un proces-verbal dupa ce s-au confruntat aceste date cu soldurile scriptice inscrise in contabilitate. Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii trebuie sa cuprinda: data intocmirii numele si prenumele membrilor comisiei de inventariere gestiunea inventariata data inceperii si terminarii operatiunii de inventariere rezultatele inventarierii

17

concluziile si propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor si ale minusurilor constatate si a persoanelor vinovate volumul stocurilor depreciate propuneri pentru scoaterea din uz a obiectelor de inventar, casarea mijloacelor fixe.

In termen de trei zile de la data incheierii operatiunilor de inventariere, propunerile cuprinse in procesul verbal al comisie se prezinta administratorului unitatii patrimoniale. Acesta, cu avizul compartimentului financiar-contabil si al compartimentului juridic va decide, in termen de cinci zile, asupra solutionarii propunerilor facute in baza dispozitiilor legale.

18

II.3. STABILIREA SI INREGISTRAREA IN CONTABILITATE A REZULTATELOR INVENTARIERII

Stabilirea rezultatelor inventarierii se face direct in listele de inventariere. Aceste rezultate se determina prin compararea masurilor constatate direct prin inventariere cu cele inregistrate in contabilitate. Inregistrarea in contabilitate a rezultatelor inventarierii se face in conformitate cu Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile, aprobate prin Hotarirea Guvernului nr. 704/1993. Prin compararea celor doua stocuri, scriptic si faptic, se constata eventualele plusuri sau minusuri la inventariere: Stoc scriptic Stoc scriptic > stoc faptic < stoc faptic = = minus inventar plus inventar

In cazul in care se constata diferente intre situatia scriptica si cea faptica se vor analiza cauzele care au dus la aceste rezultate. Dupa constatarea plusurilor si minusurilor de inventar se procedeaza la regularizarea diferentelor potrivit Ordinului ministrului finantelor nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabilitatii armonizate cu directiva a-IV-a a Comunitatii Economice Europene si cu Standartele Internationale de Contabilitate.

Pentru elementele de activ: diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare; diferentele constatate in minus: intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea de intrare se inregistreaza in contabilitate pe seama amortizarii, in cazul in care deprecierea este ireversibila sau se constituie un provizion pentru depreciere, cand deprecierea este reversibila, mentionandu-se valoarea lor de intrare;

19

Pentru elementele de pasiv: diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se inregistreaza in contabilitate prin constuirea unui provizion, mentionandu-se la valoarea lor de intrare; diferentele constatate in minus: intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferentele constatate cu prilejul inventarierii generale a patrimoniului sunt regularizate prin urmatoarele modalitati: 1. compensarea plusurilor cu minusuri de inventar 2. inregistrarea plusurilor de inventar si imputarea minusurilor de inventar persoanelor vinovate. Compensarea plusurilor cu minusurile sunt acceptate numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: bunurile sunt de acelasi fel, sunt asemanatoare in ceea ce priveste aspectul exterior: culoare, model, dimensiuni, ambalaj etc. plusurile si minusurile trebuie sa fie aferente aceleiasi perioade de gestiune si aceleiasi gestiuni; compensarile de fac pentru diferentele constatate in cadrul aceluiasi exercitiu. Compensarea se face atat cantitativ cat si valoric. Limita de compensare o constituie cantitatea cea mai mica, indiferent ca este cu plus sau cu minus.

20

Metodologia de compensare: Se aseaza stocurile la care s-au inregistrat plusuri si cele la care s-au inregistrat minusuri in ordinea descrescatoare a preturilor. Compensarea porneste de la stocul cu pretul cel mai mare catre stocul cu pretul cel mai mic, pana se ajunge la limita cantitativa de compensat. Aceasta pentru a nu ramane necompensate stocuri cu pret mare care se pot inregistra ca perisabilitati, pe cheltuialile intreprinderii. In compensare pot intra stocuri cu preturi unitare diferite, si pot rezulta: plusuri valorice cand cantitatea in plus intrata in compensare a fost epuizata, dar valoarea plusului nu; minusuri valorice in situatia inversa. Plusul valoric permite recuperarea cheltuielilor cu stocul, iar minusul valoric se imputa gestionarului. In cazul constatarii unor lipsuri de gestiune imputabile, administratorii vor lua masura imputarii acestora la valoarea de inlocuire. Aceasta reprezinta costul de achizitie al bunului respectiv la data constatarii pagubei, format astfel: - pretul de cumparare practicat pe piata (+) taxele nerecuperabile (+) cheltuieli de transport aprovizionare (+) alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau pentru intrarea in gestiune. Daca bunurile lipsa imputabile nu pot fi cumparate pe piata, valoarea de imputare se stabileste de specialistii in domeniul respectiv. Pentru lipsuri, sustrageri si orice alte fapte care produc pagube ce constituie infractiuni, ordonatorul de credite este obligat sa sesizeze organele de urmarire penala in conditiile si la termenele stabilite de lege. Rezultatele inventarierii se inscriu de catre comisia de inventariere dupa confirmarea de catre compartimentul contabilitate a soldurilor scriptice, intr-un proces-verbal. In urma compensarii pot ramane diferente cantitativ-valorice in plus si/sau in minus denumite diferente nete. Plusurile cantitativ-valorice se inregistreaza ca o intrare de stoc concomitent cu diminuarea cheltuielilor ce stocul. Minusurile cantitativ-valorice se inregistreaza prin imputatie unei persoane vinovate. Cu ocazia stabilirii diferentelor de inventar se inregistreaza si stocurile finale sau variatia stocurilor in cazul metodei inventarului intermitent. Marimea stocurilor se determina prin inventarul fizic al acestora, iar iesirile prin calcul pe baza relatiei: 21

Iesirile de stocuri =

S.I.

+ intrarile de stocuri

S.F.

Unde - S.I. reprezinta soldul initial - S.F reprezinta soldul final Calitatea inventarului ca metoda de evidenta si calcul se extinde si la determinarea unor indicatori economico-financiari sau asigurarea unor date primare de intrare in contabilitate.

MINUSURILE DE INVENTAR 1. MINUSURI CANTITATIVE: Din punct de vedere al categoriei patrimoniale inventariate, minusurile sunt asimilate iesirilor de bunuri (scaderi de activ). Contrapartida bunurilor (conturile care se debiteaza) este diferita, in functie de cauzele care au generat minusurile. minusuri in cadrul normelor legale de scazamant (perisabilitati); minusuri generate de calamitati naturale; minusuri cauzate de unele persoane fizice sau juridice; minusuri pentru care, la data terminarii inventarierii, nu se poate stabili vinovatia unei persoane sau o alta cauza. A. Minusuri in cadrul normelor legale de scazamant (perisabilitatile) Solutia contabila este opusa cazului plusurilor la inventar; la stocurile din aprovizionari, minusul este tratat ca o cheltuiala inregistrata in acelasi cont la care s-a inregistrat iesirea (consumul); la stocurile din productie, minusul este tratat ca un venit din productia stocata. Exemple: minusuri de materii prime in valoare de 5.000.000 lei: 601Cheltuieli cu = 301Materii prime 22 5.000.000 lei

materii prime minusuri de produse finite in valoare de 3.000.000 lei: 711Variatia stocurilor = 345Produse finite 3.000.000 lei

minusuri de marfuri la o ntreprindere comerciala en-gross in valoare de 4.200.000 lei: 607 Cheltuieli privind marfurile = 371Marfuri 4.200.000 lei

minusuri de marfuri la o ntreprindere comerciala en-detail in valoare de 4.200.000 lei, din care cota de adaos comercial de 20 %, TVA 19%: % 607Cheltuieli privind marfurile 378Diferente de pret la marfuri 4428TVA neexigibila B. Minusuri generate de calamitati naturale: Indiferent de categoria patrimoniala, minusurile generate de calamitati naturale sunt operatii cu caracter exceptional. In acest sens, uzantele romanesti propun utilizarea nediferita a contului de cheltuieli 671 cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare = 371Marfuri 4.200.000 lei 2.941.177 lei 588.235 lei 670.588 lei

23

Exemple: minusuri de materii prime in valoare de 5.000.000 lei: 671Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare minusuri de produse finite in valoare de 3.000.000 lei: 671Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare minusuri de marfuri la o ntreprindere comerciala en-gross in valoare de 4.200.000 lei: 671Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare minusuri de marfuri la o ntreprindere comerciala en-detail in valoare de 4.200.000 lei, din care cota de adaos comercial 20%, TVA 19%: % 671Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare 378Diferente de pret la marfuri 4428TVA neexigibila 2.941.177 lei 588.235 lei 670.588 lei = 371Marfuri 4.200.000 lei = 371Marfuri 4.200.000 lei = 345Produse finite 3.000.000 lei = 301Materii prime 5.000.000 lei

24

 minusuri de mijloace fixe, aparatura birotica in valoare de 15.000.000 lei: 671Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare = 214Aparatura birotica 15.000.000 lei

C. Minusuri cauzate de unele persoane fizice sau juridice: Fiecare operatie in parte genereaza doua inregistrari: - evidentierea minusului propriu-zis, solutionata pentru stocuri ca in cazul minusurilor in cadrul normelor legale de scazamant: . la stocurile din aprovizionari minusul este tratat ca o cheltuiala de exploatare . la stocurile din productie, minusul este tratat ca un venit din productia stocata . la mijloacele fixe, operatia nu are caracter exceptional - imputarea prejudiciului in contul persoanelor vinovate: debitarea fie a contului 428 alte datorii si creante in legatura cu personalul, daca persoanele vinovate sunt salariatii intreprinderii, fie a contului 461 debitori diversi, in toate celelalte cazuri; contrapartida creantei este un venit. Exemple: 1. Minusuri de materii prime in valoare de 5.000.000 lei: 601Cheltuieli cu materii prime = 301Materii prime 5.000.000 lei

25

2. Imputarea prejudiciului referitor la materii prime cu valoarea de 5.500.000 lei, TVA 19%: 428Alte datorii si creante in legatura cu personalul = % 758Alte venituri din exploatare 4427TVA colectata 3. Minusuri de produse finite in valoare de 3.000.000 lei: 711Variatia stocurilor = 345Produse finite 3.000.000lei 5.500.000lei 1.045.000lei 6.545.000lei

4. Imputarea prejudiciuliu referitor la produse finite cu valoarea de 3.500.000 lei, TVA 19%: 428Alte datorii si creante in legatura cu personalul = % 758Alte venituri din exploatare 4427TVA colectata 3.500.000lei 665.000lei 4.165.000lei

5. Minusuri de mijloace fixe, aparatura birotica, in valoare de 15.000.000 lei, neamortizate integral, ci in proportie de 40% (6.000.000 lei): % 281Amortizari privind imobilizarile corporale 658Alte cheltuieli de exploatare 6.000.000lei 9.000.000lei = 214Aparatura birotica 15.000.000lei

6. Imputarea prejudiciului referitor la mijloace fixe cu valoarea de 10.000.000 lei, TVA 19%: 461Debitori diversi = % 758Alte venituri din exploatare 4427TVA colectata 10.000.000lei 1.900.000lei 11.900.000lei

26

D. Minusuri pentru care la data terminarii inventarierii nu se poate stabili vinovatia unei persoane sau o alta cauza. Cazul este clasificat unul in curs de clarificare. Ca atare, contrapartida activului constatat minus la inventar va fi un cont de asteptare. Ulterior in urma stabilirii vinovatiei, contul 473decontari din operatii in curs de clarificare se crediteaza, in corespondenta cu debitul contului ce reflecta cauza minusului. Exemple: a) - minusul de marfuri in valoare de 4.200.000 lei la o ntreprindere comerciala en-gross pentru care, pana la data inventarierii, nu se poate determina faptul generator: 473Decontari din operatii in curs de clarificare solutionarea ulterioara a cazului: perisabilitati 607Cheltuieli privind marfurile = 473Decontari din operatii 4.200.000 in curs de clarificare b) - minusul de semifabricate in valoare de 3.000.000 lei la o ntreprindere industriala, pentru care, pana la data inventarierii, nu se poate determina faptul generator: 473Decontari din operatii in curs de clarificare solutionarea ulterioara a cazului: minus generat de calamitati naturale. 671Cheltuieli privind calamitatile si alte eveniminte extraordinare = 473Decontari din operatii 3.000.000 in curs de clarificare = 341Semifabricate 3.000.000 lei = 371Marfuri 4.200.000 lei

27

c) - minusul de produse finite in valoare de 6.700.000 lei: 473Decontari din operatii in curs de clarificare - solutionarea ulterioara a cazului: imputarea prejudiciului in contul unei persoane vinovate. stornarea operatiei de constatare a minusului, pentru care, la inventariere, nu se poate determina faptul generator (suma in rosu sau in chenar). 473Decontari din operatii in curs de clarificare inregistrarea minusului ca o diminuare a variatiei stocurilor 711Variatia stocurilor = 345Produse finite 6.700.000 lei = 345Produse finite 6.700.000 lei = 345Produse finite 6.700.000 lei

imputarea propriu zisa cu aceeasi valoare de 6.700.000 lei, TVA 19%: 428Alte datorii si creante in legatura cu personalul = % 758Alte venituri din exploatare 4427TVA colectata 6.700.000 lei 1.273.000 lei 7.973.000 lei

28

2.

MINUSURI CALITATIVE (DEPRECIERILE): Minusurile calitative (deprecierile) sunt de doua tipuri: reversibile si ireversibile. Cele reversibile

se vor inregistra in contabilitate sub forma provizioanelor pentru deprecieri, iar cele ireversibile sub forma unor amortismente suplimentare. A. MINUSURI REVERSIBILE Exemple: se constata o depreciere a marfurilor stocate, stoc scriptic 2.500 buc., cost achizitie 6.000lei/buc;

stoc faptic 2.500 buc., valoarea de piata a marfurilor in momentul inventarierii 5.000 lei/buc. Se inregistreaza o depreciere de: (6.000 lei-5.000lei)x2.500buc. pentru care se constituie un provizion in valoare de 2.500.000 lei. 6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante Dupa o perioada se constata o crestere a valorii marfurilor la 6.000 lei/buc., stoc 2.500 buc., anulanduse provizionul deoarece nu isi mai are obiectul: 397 Provizioane pentru deprecierea marfurilor = 7814 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 2.500.000 = 397 Provizioane pentru 2.500.000lei

deprecierea marfurilor

29

se constata un client rauplatnic, creanta asupra acestuia fiind de 1.190.000 lei, probabilitatea de

incasare in exercitiul urmator este de 50% (probabilitatea de neincasare este de 100% - 50% = 50% ) N.O: Inregistrare creanta incerta(exercitiul N ) 4118 Clienti incerti = 411 Clienti 1.190.000 lei

La sfarsitul exercitiului se va inregistra un provizion pentru deprecierea creantelor clienti pentru suma corespunzatoare probabilitatii de neicasare (100%- probabilitatea de incasare) a clientilor , provizionul constituiundu-se la valoarea fara TVA (19%). Provizion = valoare creanta /1,19 x probabiliatea de neincasare Provizion = 1.190.000 lei /1.19 x 50% = 500.000 lei N.O: Constituire provizion pentru deprecierea creantei clienti (exercitiul N) 6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante = 491 Provizioane pentru deprecierea creantelor clienti 500.000 lei

In exercitiul urmator clientul intra in procedura de faliment si se inregistreaza pierderea din creante. N.O: Inregistrarea pierderii din creante (exercitiul N+1) % 654 Pierderi din creante 4427 TVA colectata = 4118 Clienti incerti 1.190.000 lei 1.000.000 lei 190.000 lei

30

B. MINUSURI IREVERSIBILE Exemplu: se constata la inventariere o diferenta intre amortizarea rezultata ca urmare a aplicarii gradului de

utilizare a mijloacelor fixe astfel: un mijloc de transport cu valoarea contabila de intrare (VCI) 100.000.000 lei , valoarea amortizata (VA) 36.000.000 lei, valoarea constatata la inventar (VI) 60.000.000 lei. VCI 100.000.000 lei VA . VI 36.000.000 lei 60.000.000 lei VNC 64.000.000 lei Se constata o depreciere ireversibila a mijlocului de transport in valoare de 4.000.000 lei pentru care se va constitui o amortizare suplimentara. N.O: Inregistrare amortizare suplimentara 6811 Cheltuielei de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 2813 Amortizarea 4.000.000 lei mijloacelor de transport

PLUSURILE DE INVENTAR Plusurile de inventar se inregistreaza ca intrari in patrimoniul intreprinderii tinand seama de natura elementelor respective. Plusurile de inventar se intalnesc in cazul: mijloacelor fixe; stocurilor; numerarului existent in casierie.

31

A. Plusuri de active imobilizate la valoarea de inventar. Contrapartida plusului de mijloace fixe este considerata o subventie pentru investitii. 20, 21, 23, 26 Conturi de active imobilizate = 131 Subventii pentru investitii

B. Plusuri de inventar in cazul stocurilor: trebuie sa realizeze o distinctie intre stocurile rezultate din aprovizionari si stocurile rezultate din operatiile au in marea lor majoritate un caracter curent; plusurile constatate la stocurile din aprovizionari conduc la scaderea cheltuielilor (conturile la care

productie;

s-ar fi inregistrat consumul) 30, 35, 36, 37 Conturi de stocuri = 60 Ch. cu materii prime, materiale si mf (pe fiecare categorie de stocuri) plusurile constatate la stocurile in productie conduc la o crestere de venituri (conturile la care s-ar

fi inregistrat productia obtinuta) 33, 34 Conturi de stocuri = 711 Variatia stocurilor

32

Exemple:

plusuri de materii prime constatate la depozite in valoare de 500.000 lei:

301 Materii prime

601 Cheltuieli cu materii prime

500.000 lei

plusuri de marfuri la o ntreprindere comerciala en gros in valoare de 1.300.000 lei

371 Marfuri

607 Cheltuieli privind marfurile

1.300.000 lei

plusuri de marfuri la o ntreprindere comerciala en detail in valoare de 4.200.000 lei din care cota de adaos comercial de 20% si TVA 19 %:

371 Marfuri

% 607 Cheltuieli privind marfurile 378 Diferente de pret la marfuri 4428 TVA neexigibila

4.200.000 lei 2.941.177 lei 588.235 lei 670.588 lei

plusuri de produse finite in valoare de 2.000.000 lei: 345 Produse finite = 711 Variatia stocurilor 2.000.000 lei

33

C. Plusurile de inventar in cazul numerarului existent in casierie: -plusul conduce la realizarea unui venit exceptional dar la intreprinderile cu capital de stat el trebuie varsat bugetului de stat. la o ntreprindere cu capital privat in valoare de 5.200.000 lei: 5311 Casa in lei = 7588 Alte venituri din exploatare la o ntreprindere cu capital de statin valoare de 5.200.000 lei: 5311 Casa in lei = 448 Alte datorii si creante cu bugetul statului 5.200.000 lei 5.200.000 lei

34

III.DOCUMENTE SPECIFICE PRIVIND INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

III.1. LISTA DE INVENTAR Inventarierea faptica a patrimoniului unitatilor se materializeaza prin inscrierea cu cerneala sau pix, fara spatii libere si fara stersaturi, a valorilor inventariate in formularul "Lista de inventariere", in urma verificarii existentei fizice a fiecarui bun inventariat. Lista de inventariere serveste ca document pentru stabilirea lipsurilor si a plusurilor de valori materiale constatate cu ocazia inventarierii prin preluarea din listele de inventariere numai a pozitiilor cu diferente. Pentru bunurile la care comisiile de inventariere au constatat deprecieri, se intocmesc liste de inventariere distincte care se preiau, de asemenea, in listele de inventariere. Lista de inventariere pentru gestiunile global-valorice are rolul de stabilire a diferentelor valorice in plus sau in minus, cu deosebirea ca se foloseste la acele gestiuni la care evidenta analitica a valorilor materiale se tine dupa metoda global-valorica. In cazul imobilizrilor corporale, cat si al celorlalte elemente patrimoniale pentru care au fost constituite provizioane pentru deprecieri, in listele de inventariere se va inscrie valoarea contabila neta a acestora (col. 9), care se va compara cu valoarea lor actuala, stabilita cu ocazia inventarierii (col. 12). Functiile indeplinite de Lista de inventariere: document pentru consemnarea rezultatelor inventarierii; documentul de baza pentru inregistrarea lipsurilor si plusurilor de valori materiale; document justificativ de inregistrare in evidenta magaziilor (depozitelor) si in contabilitate a plusurilor si minusurilor constatate; document pentru intocmirea Registrului inventar; document pentru stabilirea provizioanelor pentru deprecieri; document centralizator al operatiilor de inventariere.

35

Formularele cu regim special se inscriu in listele de inventariere in ordinea codurilor, pentru a se putea stabili cu usurinta integritatea acestora, in conformitate cu dispozitiile legale.Inscrierea in listele de inventariere a marcilor postale si a timbrelor fiscale se face la valoarea lor nominala, cu exceptia timbrelor cu valoare filatelica. Pe ultima fila a listei de inventariere, gestionarul trebuie sa mentioneze daca toate valorile materiale si banesti din gestiune au fost inventariate si consemnate in listele de inventariere in prezenta sa. De asemenea, acesta mentioneaza daca are obiectii cu privire la modul de efectuare a inventarierii. In acest caz, comisia de inventariere este obligata sa analizeze obiectiile, iar concluziile la care a ajuns se vor mentiona la sfarsitul listelor de inventariere. Listele de inventariere se semneaza, pe fiecare fila, de catre membrii comisiei de inventariere si de catre gestionar. In cazul gestiunilor colective (cu mai multi gestionari), listele de inventariere se semneaza de catre toti gestionarii, iar in cazul predarii-primirii gestiunii, acestea se semneaza atat de catre gestionarul predator, cat si de catre cel primitor.

III.2. REGISTRUL INVENTAR Registrul inventar este document contabil obligatoriu de inregistrare anuala si de grupare a rezultatelor inventarierii patrimoniului. In el se inregistreaza toate elementele de activ si de pasiv inventariate dupa normele contabile si grupate dupa natura lor conform posturilor din bilant. Elementele patrimoniale inscrise in Registrul inventar au la baza lisele de inventariere centralizatoare si procesele-verbale, care justifica fiecare post din bilantul contabil. Registrul-inventar se numeroteaza, se sunuruieste si se parafeaza la Administratia Financiara. Diferentele valorice constatate cu ocazia inventarierii si consemnate in Registrul inventar corecteaza valoarea de inregistrare a elementelor patrimoniale, aducand-o la valoarea actuala (de inventar). Completarea Registrului-inventar se include in operatiunile pregatitoare de inchidere a exercitiului financiar, respectiv de intocmire a bilantului contabil.

36

IV. STUDIU DE CAZ PRIVIND INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

IV.1. PREZENTAREA SOCIETATII

S.C. STELLA S.A. Braila este un institut de cercetari si proiectari pentru celuloza si hartie si a fost infiintat in 1986 ca institut de profil pentru ramura celuloza si hartie din Romania, fiind singurul institut de specialitate care deserveste cele 22 societati de profil din tara. Institutul este societate comerciala pe actiuni cu capital major de stat, avand un capital social de 300 milioane lei. Organul de conducere este Adunarea Generala a Actionarilor format din doi reprezentati ai Fondului Proprietatii de Stat si un reprezentant al Fondului Proprietatii Private. Sociatatea este reprezentata de managerul general si de doi manageri care participa la conducerea societatii. Institutul desfasoara in principal activitatea de: - inginerie tehnologica, dezvoltare-proiectare; - cercetare stiintifica in mod deosebit aplicativa; - productie. IV.2. ORGANIZAREA SOCIETATII

Activitatea de baza a institutului se desfasoara la Braila, existand si trei filiare de cercetare si proiectare la Suceava, Constanta si Bucuresti. Preocuparea de baza a S.C. STELLA S.A. Braila este de a oferi ramurii industriale de celuloza si hartie un aport stiintific, tehnic si economic pentru restructurarea, modernizarea agentilor economici producatori de hartie din Romania prin optimizarea folosirii resurselor de materiale prime, imbunatatirea calitatii produselor existente, dezvoltarea tehnologica si asimilarea de produse noi. Institutul dispune de circa 360 de persoane, din care 151 cu studii superioare (130 atestati stiintific, 5 avand titlul de doctor in stiinta si 12 doctoranti), 170 de persoane sunt specializate pentru cercetare dezvoltare in domeniul celulozei si hartiei, 50% avand o vechime de peste 10 ani. Serviciul FINANCIAR asigura desfasurarea ritmica a operatiunilor de decontare cu furnizorii si beneficiarii, asigura plata la termen a sumelor care constituie obligatia societatilor fata de bugetul de stat si alte obligatiuni fata de terti (creditorii, furnizorii, etc) pe baza confirmarii platii de catre compartimentele de resort, nu in ultimul rand, serviciul financiar intocmeste evidenta sintetica si analitica a impozitelor si decontarilor cu bugetul statului a varsamintelor si prelevarilor din beneficii a fondurilor speciale, a finantarilor pentru cresterea mijloacelor circulante, a debitorilor si a furnizorilor. Biroul CONTABILITATE asigura efectuarea corecta si la timp a inregistrarilor contabile privind: fondurile fixe si calculul amortizarii, mijloace circulante, cheltuieli de productie sau circulatie si calculul costurilor, mijloacelor banesti si imprumiturile bancare, fondurile proprii si alte fonduri creditorii si alte decontari, investitiile si rezultate financiare.

37

Intocmeste evidenta contabila, sintetica si analitica a decontarilor privind produsele expediate si neincasate si urmareste incasarea tuturor facturilor in termen cat mai scrut, actioneaza in judecata agentii economici care nu achita contravaloarea facturilor in termenul stabilit. Din cele prezentate mai sus, rezulta ca S.C. STELLA S.A. Braila reprezinta un domeniu de importanta nationala care deserveste un sector complex si strategic al economiei.

38

V. APLICATIE PRACTICA
Pentru centralizarea si controlul exactitatii datelor inregistrate in conturi se intocmeste balanta de verificare inainte de inventarierea patrimoniului. Discutata din acest punct de vedere, balanta pregateste datele de referinta necesare compararii soldurilor din inventarul contabil si inventarul faptic. Balanta conturilor inainte de inventariere poate fi abordata ca un inventar contabil. Situatia de referinta a inventarului faptic o reprezinta soldurile finale calculate in balanta. De aceea, balanta poate fi interpretata si ca un inventar contabil. Astfel,pe data de 30 noiembrie 2004 se intocmeste o balanta de verificare a conturilor a societatii SC STELLA S.A. dupa cum urmeaza:
SIMBOL CONT DENUMIRE CONT SOLDURI FINALE D 1012 Capital subscris varsat 106 Rezerve 131 Subventii pentru investitii 212 Constructii 2131 Echipamente tehnologice 2133 Mijloace de transport 214 Mobilier, aparatura birotica 263 Imobilizari financiare 2812 Amortizarea constructiilor 2813 Amortizarea mijloacelor de transport 301 Materii prime 3012 Materiale auxiliare 303 Obiecte de inventar 341 Semifabricate 345 Produse finite 371 Marfuri 401 Furnizori 411 Clienti 5121 Conturi curente la banci 5311 Casa 601 Cheltuieli cu materiile prime 607 Cheltuieli privind marfurile 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe 641 Cheltuieli cu salariile personalului 658 Alte cheltuieli din exploatare 671 Cheltuieli privind calamitatile 701 Venituri din vanzarea produselor finite 704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate 707 Venituri din vanzarea marfurilor 711 Variatia stocurilor C 300,000,000 9,100,000 142,000,000

745,095,000 75,000,000 297,447,000 25,000,000 164,231,000 658,000,000 140,000,000 10,000,000 890,000 748,000 12,450,000 24,620,000 18,650,000 35,000,000 5,210,000 21,000,000 1,423,000 700,000 254,000 1,420,000 32,500,000 470,000 684,000 5,892,000 24,800,000 36,000,000 87,000,000

TOTAL

1,437,792,000

1,437,792,000

In urma inventarierii, in patrimoniul societatii S.C. STELLA S.A. au avut loc urmatoarele operatii contabile:

1. N.O. constatare de minus la materii prime, in cadrul normelor legale de scazamant:

39

601Cheltuieli privind materiile prime

= 301Materii prime

5.000.000 lei

2. N.O. constatare de minus la produse finite,imputabil:

711Variatia stocurilor

= 345 Produse finite

3.000.000 lei

3.

N.O. imputarea minusului constatat la produse finite, angajatului societatii, la valoarea

constatata,TVA 19%:

4282 Alte creante si datorii in legatura cu personalul

%
758Alte venituri din exploatare 4427TVA colectata

3.570.000 lei

3.000.000 lei 570.000 lei

4. N.O. retinerea din salariul angajatului vinovat de minusul constatat la produse finite, a imputatiei:

421Personal-remuneratii datorate

4282Alte datorii si creante in legatura cu personalul

3.570.000 lei

40

5. N.O. constatare de plus la marfuri:

371Marfuri

607Cheltuieli privind 4.500.000 lei marfurile

6. N.O. constatare, in urma inventarierii, de plus in casierie:

5311Casa in lei

758Alte venituri din exploatare

2.500.000 lei

7. N.O. constatare de minus la inventariere, la semifabricate, imputabil:

711Variatia stocurilor

341Semifabricate

1.000.000 lei

8. N.O. imputarea prejudiciului referitor la semifabricate

461Debitori diversi

% 758Alte venituri din exploatare 4427TVA colectata

1.190.000 lei 1.000.000 lei 190.000 lei

9. N.O. constatare de plus la inventariere la aparatura birotica

214Aparatura birotica = 131Subventii pentru investitii 1.500.000 lei

41

10. N.O. constatare de minus la materiale auxiliare, pentru care la data inventarierii nu se poate
determina faptul generator 473Decontari din operatii in curs de clarificare = 3012Materiale auxiliare 500.000 lei

11. N.O. solutionarea ulterioara a cazului: minus generat de calamitati naturale

671Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare = 473Decontari din operatii in curs de clarificare 500.000 lei

12. N.O. constatare de minus la marfuri, imputabil:

607Cheltuieli privind marfurile = 371Marfuri 4.000.000 lei

13. N.O. imputarea prejudiciului referitor la marfuri, persoanei vinovate, la valoarea de inventar, TVA
19%: 461Debitori diversi = % 758Alte venituri din exploatare 4427TVA colectata 4.000.000 lei 760.000 lei 4.760.000 lei

14. N.O. minus constatat la un mijloc de transport in stare noua, neamortizat, imputabil:
658Alte cheltuieli de exploatare = 2133Mijloace de transport 20.000.000 lei

42

15. N.O. imputarea minusului la mijloace de transport la valoarea de 30.000.000 lei, TVA 19%:
461Debitori diversi = % 758 Alte venituri din exploatare 4427TVA colectata 30.000.000 lei 5.700.000 lei 35.700.000 lei

16. N.O. constatare de plus la echipamente tehnologice:

2131Echipamente tehnologice = 131Subventii pentru investitii 7.000.000 lei

17. N.O. constatare de minus la obiecte de inventar pentru care, pana la data inventarierii, nu se poate
determina faptul generator: 473Decontari din operatii in curs de clarificare = 303Obiecte de inventar 500.000 lei

18. N.O. solutionarea ulterioara a cazului, minus generat de calamitati naturale:

671Cheltuieli privind calamitati = 473Decontari din operatii in curs de clarificare 500.000 lei

si alte evenimente extraordinare

19. N.O. - se constata o depreciere a marfurilor stocate, stoc scriptic 2.500 buc., cost achizitie
6.000lei/buc; stoc faptic 2.500 buc., valoarea de piata a marfurilor in momentul inventarierii 5.000 lei/buc. Se inregistreaza o depreciere de: (6.000 lei-5.000lei)x2.500buc. pentru care se constituie un provizion in valoare de 2.500.000 lei. 6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante = 397 Provizioane pentru 2.500.000lei

deprecierea marfurilor

43

20. N.O. inchiderea conturilor de TVA:

TVA deductibila = 0 TVA colectata = 7220000

4427TVA colectata

4423TVA plata

7.220.000 lei

21. N.O. inchiderea conturilor de cheltuieli:

121Profit si pierdere = % 601Cheltuieli privind materiile prime 658Alte cheltuieli de exploatare 671Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extr. 607Cheltuieli privind 500.000 lei marfurile 6814Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea marfurilor 2.500.000 lei 1.000.000 lei 20.000.000 lei 5.000.000 lei 29.000.000 lei

22. N.O. inchiderea conturilor de venituri:

758Alte venituri din exploatare = 121Profit si pierdere 40.500.000 lei

23. N.O. inchiderea contului 711Variatia stocurilor:

121Profit si pierdere

711Variatia stocurilor 4.000.000 lei

44

Sistematic se vor inregistra operatiile:

D
21) 29.000.000 23) 4.000.000 RD 33.000.000 TSD 33.000.000

121 Profit si C
22) 40.500.000 RC 40.500.000 TSC40.500.000

pierdere

SfC: 7.500.000 D 131 Subventii pentru investitii C SiC 142.000.000

9) 1.500.000 16) 7.000.000 RC 8.500.000 TSC 150.500.000

RD 0 TSD 0

SfC 150.500.000

45

D 2131EchipamentetehnologiceC
SiD 75.000.00 0 16) 7.000.000 RD 7.000.000 TSD 82.000.000 RC 0 TSC 0 SfD 82.000.00 0

D 2133 Mijloace de transportC 14) 20.000.000 SiD 297.447.000

RD 0 TSC 297.447.000 RC 20.000.000 TSC 20.000.000

SfD 277.447.000

D 3012 Materiale auxiliare C

SiD 10) 500.000 D 214 Mobilier, ap. biroticaC 890.000 RD 0 SiC RC 500.000 TSD 890.000 TSC 500.000 25.000.0 SfD 00 390.000 9) 1.500.000 RD 1.500.000 RC 0 TSC1.500.000 TSC 0 SfD 26.500.000

D 301 Materii primeC D 345 Produse finite 1) 5.000.000 SiD D 303 Obiecte de C 10.000.000 inventar C 2) 3.000.000 SiD RD 0 SiD RC 5.000.000 17) 500.000 TSD 10.000.000 TSC5.000.000 24.620.000 748.000 SfD RD 0 RC 3.000.000
RD 0 24.620.000 RC 500.000 TSD TSC 3.000.000 5.000.000 TSD 748.000 TSC 500.000 SfD

SfD 21.620.000 248.000

46

D 341 Semifabricate C
SiD 12.450.0 00 RD 0 TSD 12.450.000 RC 1.000.000 TSC 1.000.000 SfD 11.450.0 00 17) 1.000.000

47

D 371 Marfuri C
SiD 18.650. 000 5) 4.500.000 RD 4.500.000 TSD 23.150.000 RC 4.000.000 TSC 4.000.000 SfD 19.150. 000 RD 0 TSD 0 12) 4.000.000

D 397 Provizioane marfuri C

19) 2.500.000 RC 2.500.000 TSC 2.500.000

SfC 2.500.000

D 421 Personal salarii datorateC

4) 3.570.000 RD 3.570.000 TSD 3.570.000 RC 0 TSC 0 SfD 3.570.000 D 4282Alte creante-personalC 3) 3.570.000 RD 3.570.000 TSD 3.570.000 4) 3.570.000 RC 3.570.000 TSC 3.570.000

D 4423 TVA de plata C

RD 0 TSD 0 SfC 7.220.000 20) 7.220.000 RC 7.220.000 TSC 7.220.000

D 4427 TVA colectataC

20) 7.220.000 3) 570.000 8) 190.000 13) 760.000 15) 5.700.000 RC 7.220.000 TSC 7.220.000

RD 7.220.000 TSD 7.220.000

48

D 461 Debitori diversi C

8) 1.190.000 13) 4.760.000 15) 35.700.000 RD 41.650.000 TSD 41.650.000

D 473 Decontari din operatii C

RC 0 TSC 0 SfD 41.650.00 0 in curs de clarificare 10) 500.000 11) 500.000 17) 500.000 18) 500.000 RD 1.000.000 RC 1.000.000 TSD 1.000.000 TSC 1.000.000

D 5311 Casa in lei C

SiD 1.423. 000 6) 2.500.000 RD 2.500.000 TSD 3.923.000 RC 0 TSC 0 SfD 3.923. 000

D 601 Cheltuieli cu materii prime C 21) 5.000.000 SiD 700.000

1) 5.000.000 RD 5.000.000 TSD 5.700.000 RC 5.000.000 TSC 5.000.000

SfD 700.000

49

D 658 Alte cheltuieli din exploatareC 21) 20.000.000 SiD 470.000

14) 20.000.000 RD 20.000.000 TSD 20.000.000 RC 20.000.000 TSC 20.000.000

SfD 470.000 D 607 Cheltuieli cu materii prime C

SiD 5) 4.500.000 21) 500.000 254.000 12) 4.000.000 RD 4.000.000 TSD 4.254.000 RC 4.000.000 TSC 4.000.000 SfD 254.000 D 671 Cheltuieli privind calamitatile C D 6914 Cheltuieli provizioane- C active circulante 19) 2.500.000 20) 2.500.000 RD 2.500.000 TSD 2.500.000 RC 1.000.000 TSC 1.000.000 RC 2.500.000 TSC 2.500.000

SiD 684.000
11)500.000 18) 500.000 RD 1.000.000 TSD 1.684.000

21) 1.000.000

SfD 684.000

50

D 711 Variatia stocurilor C

2) 3.000.000 7) 1.000.000 SiC 87.000.00 0 RD 4.000.000 TSD 4.000.000 SfC 87.000.00 0 23) 4.000.000 RC 4.000.000 TSC 91.000.000

D 758 Alte venituri din exploatare C

22) 40.500.000 3) 3.000.000 6) 2.500.000 8) 1.000.000 13) 4.000.000 15) 30.000.000 RC 40.500.000 TSC 40.500.000

RD 40.500.000 TSD 40.500.000

51

Dupa efectuarea inventarierii si contabilizarii regularizarilor de inventar, se intocmeste o noua balanta a conturilor. Functia acesteia se manifesta cu precadere pentru pregatirea informatiei necesare determinarii rezultatului exercitiului si asigurarea suportului informational necesar redactarii bilantului contabil. Balanta se redacteaza inainte de stabilirea rezultatului exercitiului si nu dupa determinarea acestuia. Ea se delimiteaza si ca suport informational pentru inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli. In urma inregistrarii operatiilor determinate de lucrarile de inchidere a exercitiului financiar, se presupune urmatoarea balanta a soldurilor conturilor la 31.XII.2004:

SIMBOL CONT

DENUMIRE CONT

1012 Capital subscris varsat 106 Rezerve 121 Profit si pierdere 131 Subventii pentru investitii 212 Constructii 2131 Echipamente tehnologice 2133 Mijloace de transport 214 Mobilier, aparatura birotica 263 Imobilizari financiare 2812 Amortizarea constructiilor 2813 Amortizarea mijloacelor de transport 301 Materii prime 3012 Materiale auxiliare 303 Obiecte de inventar 341 Semifabricate 345 Produse finite 371 Marfuri 397 Provizioane pentru deprecierea marfurilor 401 Furnizori 411 Clienti 421 Personal salarii datorate 4423 TVA de plata 461 Debitori diversi 5121 Conturi curente la banci 5311 Casa 601 Cheltuieli cu materiile prime 607 Cheltuieli privind marfurile 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe 641 Cheltuieli cu salariile personalului 658 Alte cheltuieli din exploatare 671 Cheltuieli privind calamitatile 701 Venituri din vanzarea produselor finite 704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate 707 Venituri din vanzarea marfurilor 711 Variatia stocurilor

SOLDURI FINALE C 300,000,000 9,100,000 7,500,000 150,500,000 745,095,000 82,000,000 277,447,000 26,500,000 164,231,000 659,000,000 140,000,000 5,000,000 390,000 248,000 11,450,000 21,620,000 19,150,000 2,500,000 35,000,000 5,210,000 3,570,000 7,220,000 41,650,000 21,000,000 3,923,000 700,000 254,000 1,420,000 32,500,000 470,000 684,000 5,892,000 24,800,000 36,000,000 87,000,000 D

TOTAL

1,464,512,000 1,464,512,000

52

BIBLIOGRAFIA

1.Tratatul de contabilitate financiara

Autori: Nicolae FELEAGA Ion IONASCU Editura: Economica

2.Contabilitate-manual pentru clasa a-XII-a

Autori: Valentina CAPOTA; Mirela DINESCU; Daniela HANGAN; Alina DANCESCU; Florin LIXANDRU; Marinel MANOLACHE Editura: Niculescu Anul: 2004

3.Contabilitate-monografii contabile
Autori: Valentina CAPOTA Alina DANCESCU Mirela DINESCU Daniela HANGAN Roxana IONESCU Florin LIXANDRU Marinel MANOLACHE Editura: Niculescu Anul: 2004

4.Bazele contabilitatii
Autor: Octavian BOJIA Editura: Eficient Anul: 1997

5.Control financiar
Autori: Mircea BOULESCU Marcel GHITA Editura: Eficient Anul: 1997

6.Contabilitatea financiara
Coordonator: Mihai RISTEA Editura: Universitara Anul: 2004 Legea contabilitatii nr.82/1993 modificata si completarile ulterioare

Ordinul Ministrului Finantelor nr.306/2002

53

54