Professional Documents
Culture Documents
jocului de fotbal.Acestea reprezinta caile concrete de abordare a factorilor de joc, cu rolul de a trasa directiile principale pedagogice, fiziologice si psihologice ale activitatii de instruire, conferindu-le un cadru corespunzator de realizare a obiectivelor propuse. Metodele utilizate in pregatire se conditioneaza reciproc, fiid utilizate in orice lectie de instruire si antrenament si la orice forma, ponderea lor fiind data de caracterul lectiei. 1) Metoda explicatiei Reprezinta prezentarea verbala a materialului care trebuie invatat in scopul de a forma executantilor o imagine, o intelegere si o atitudine despre si fata de problemele abordate. Forme de realizare : - explicatii in scopul invatarii deprinderilor tehnico-tactice; - explicatii in scopul pregatirii lectiilor de antrenament; - explicatii in scopul analizei lectiei de antrnament si joc; - explicatii in scopul prezentarii unor teme teoretice sau practice, in vederea accelerarii intelegerii de catre jucatori.
2)Metoda demonstratiei Consta in prezentarea practica in fata jucatorilor a materialului motric care trebuie invatat.Forme de realizare : demonstrarea elementelor si procedeelor tehnice de catre antrenor sau de catre un jucator foarte bun al echipei; demonstrarea prin asistare la antrenamentele si jocurile altor echipe
In folosirea acestei metode vom avea grija sa accentuam momentele cheie ale actului motric supus invatarii. 3)Metoda exersarii Reprezinta efectuarea practica creatoare si constienta a deprinderilor tehnico-tactice prin care se urmareste automatizarea lor, in vederea aplicarii in joc.Eficienta acestei metode este data de : continuitate si esalonare ritmica a materialului motric; exersarea deprinderilor tehnico-tactice sa se desfasoare concomitent cu dezvoltarea calitatilor motrice
4) Metoda repetarii Din punct de vedere metodic reprezinta prelungirea exersarii. Utilizarea ei se face pe doua cai : exersarea deprinderilor in conditii identice, avand ca scop insusirea mecanismelor de baza ale acestora, automatizarea lor; exersarea deprinderilor in conditii mereu variate, impuse de joc;
Conditiile care concretizeaza repetarea : schimbarea continua a marimii spatiului de repetare modificarea vitezei de lucru alternarea partenerilor alternarea distantei dintre parteneri diversificarea opozitiei adversarului integrarea deprinderii in actiuni de joc
5) Metoda modelarii Consta in realizarea concordantei, intre continutul antrenamentului si al jocului, deci antrenamente in conditii de joc sau apropiate de joc.In acest sens pentru aplicarea acestei metode se tine seama de urmatoarele recomandari didactice : se va elabora pentru fiecare jucator si compartiment in parte modele de comportament tehnico-tactic individual si colectiv pentru atac si aparare; se vor elabora diferite procedee de combinatii tactice speciale jucatorilor si echipei; in cadrul jocurilor de verificare vom aplica integral metode modelarii la nivelul intregii echipe.
6) Metoda observarii Trebuie sa aiba un caracter constient si activ pentru jucatori, sa poata sesiza aspectele pozitive din cadrul jocului si antrenamentului, ca apoi sa le adauge propriului bagaj de deprinderi si cunostinte. 7) Metoda perfectionarii si dezvoltarii calitatilor individuale Se poate realiza in cadrul antrenamentelor individualizate dar si in antrenamentele colective.Se va avea in vedere indicare unui comportament corespunzator de pregatire individual fiecarui jucator in parte. 8) Metoda cercetarii deprinderilor deficitare Impune corectarea unor deficiente mai mari sau mai mici in ceea ce priveste insusirea unor deprinderi tehnico-tactice.Corectarea necesita uneori timp indelungat, fiin necesara invatarea de la inceput in mod corect a deprinderilor respective. 9) Metoda convorbirii
Ofera antrenorilor posibilitatea de a propune si dezbate cu jucatorii, probleme de joc si antrenament, de a le analiza si interpreta intr-un cadru mai intim, care sa permita crearea unei punti sincere si directe intre antrenor si jucator.Dintre problemele principale care pot face obiectul acestor convorbiri enumar : perspectivele evolutiei sportive a jucatorului calitatile si deficientele fizico-tehnico-psihice ale jucatorului probleme de igiena individuala sportiva
MIJLOACELE DE PREGATIRE(EXERCITIILE) Toate mijloacele de antrenament sunt bune daca indeplinesc cerinta calitatii si eficientei in realizarea obiectivului instructional vizat.In acelasi timp, toate mijloacele de antrenament isi maresc eficienta atunci cand intra intr-o combinatie fericita cu metoda si materiale de antrenament. Principalele mijloace utilizate in pregatirea fotbalistilor seniori sunt : a) Exercitiile de baza, care se impart : exercitii pentru pregatirea fizica generala, multilaterala si specifica; exercitii pentru pregatirea tehnica; exercitii pentru pregatirea tactica: individuala, colectiva si de echipa; exercitii combinate in care se stabilesc relatii intre : pregatirea fizica pregatirea tehnica pregatirea tactica; pregatirea psihica si teoretica sunt implementate in celelalte 4 categorii de exercitii consemnate anterior.
jocul scoala jocuri amicale, traditionale, demonstrative jocul de verificare si control jocul oficial c) Mijloace asociative factori igienici : regimul alimentar, igiena locului de antrenament, a conditiilor de viata, alternarea efortului cu odihna, somnul, petrecerea placuta a timpului liber, igiena vestimentara; factori naturali de calire si intarirea sanatatii(soare, aer, apa)
Pregatirea fizica generala consta din dezvoltarea capacitatilor morfologice si functionale, organice si motrice ale individului. In jocul de fotbal ea se manifesta interferata cu celelalte componente fizice, astfel ca forma ei pura se modifica. Odata dezvoltata, aceasta constituie suportul fiziologic si conditia de realizare a celorlalte componente fizice, fiind la randul ei amplificata de ele. Metodele de pregatire fizica generala pot fi toate cele utilizate pentru dezvoltarea calitatilor motrice, indeosebi a celor care vizeaza rezistenta si forta, precum si cele pentru dezvoltarea fizica si motricitate.Cele care determina insa efecte generale, de baza, ar putea fi urmatoarele :
-alergari de tempo uniform pe teren variat ; -mers-alergare pe schiuri ; -mers, ascensiuni montane. Cadrul cel mai propice stabilirii unor efecte psihice si fizice favorabile ar fi efectuarea alergarilor si mersului de durata in mediul natural si relaxant pe care il ofera padurea, muntele, parcurile. Acestea ar putea compesa monotonia alergarilor in jurul terenurilor care, din cauza unor rezerve ale jucatorilor fata de aceste mijloace, reduc considerabil efectele lor psihice. In cadrul acestei metode, elementele de progresie, adica acei factori care determina cresterile de ordin morfologic si functional, sunt date de volumul de efort si de pauzele optime dintre seriile de lucru, tinzand in general spre un volum ascendent.
-dezvoltarea mobilitatii articulare generale si indeosebi speciale, necesare executarii unor desprinderi tehnice. Exercitiile pot avea un caracter si o forma de efectuare analitica si se adreseaza pe rand diferitelor segmente ale corpului, brate, umeri, trunchi, solduri, picioare, genunchi, sau complexe care cuprind concomitent actiuni ale mai multor segmente si articulatii. Antrenamentul de fotbal a consacrat, in arsenalul mijloacelor sale, unele exercitii analitice sau complexe, care sunt pregatitoare pentru insusirea desprinderilor tehnice. Acestea deseori conribuie la imbunatatirea corectitudinii de executie a unor elemente de joc ca :loviturile din vole, fentele, deposedarile prin alunecare etc. Astfel, de exemplu, pentru perfectionarea procedeului de deposedare prin alunecare, care solicita o mare amplitudine articulara la nivelul soldului si genunchiului, se utilizeaza exercitii pregatitoare ca : fandari frontale si laterale, pendulari de picior in toate planurile, indoiri de trunchi cu genunchi intinsi etc. Metodica efectuarii acestor exerciti impune incadrarea exersarii in limitele catorva cerinte si anume : -exercitiile au o pondere marita in perioadele pregatitoare, conform obiectivelor specifice ale acestora ; in perioadele de jocuri ele se efectueaza in special pentru incalzire inainte de antrenament sau joc ; -in cadrul lectiilor de antrenament, exercitiile se efectueaza, de obicei, in prima parte a acestora, care este destinata pregatirii fizice si angrenarii in efort. Ele constituie mijloace importante ale incalzirii dinaintea jocurilor ; -dozarea exercitiilor trebuie sa fie optima, intrucat exagerarea efectuarii lor ar putea determina o anumita motricitate nespecifica, precum si o muscularizare rigida, potrivnica coordonarii specifice ; exersarea insuficienta si formala n-ar asigura stabilirea unor efecte pozitive de antrenament ; -selectionarea exercitiilor trebuie sa aiba loc conform particularitatilor de varsta ale jucatorilor, a caracteristicilor somatice, a perioadei de antrenament, nuvelului insusirii deprinderilor tehnice ; -pentru ca aceste exercitii sa poata determina influente favorabile asupra dezvoltarii musculare, asupra amplitudinii articulare si asupra pregatirii fizice generale sau specifice, ele vor fi selectionate conform criteriilor anterioare, reunite intr-un sistem stabil si aplicate continuu intr-o anumita etapa aproximativ 3-4 saptamani ; elementul de progresie in acest caz poate fi dat de marimea vitezei de lucru si a numarului de repetari ;
-deoarece efectuarea exercitiilor de dezvoltare generala solicita predominant calitatea forta, chiar daca ele nu sunt concepute in acest sens, se cere intercalarea intre seriile de repetari a unor actiuni relaxatoare, de genul scuturarilor, pozitiilor culcate si decontractate. Elementele de progresie care stabilesc efecte favorabile de instruire sant reprezentate de continutul si structura exercitiilor si de dozarea optima.
-dezvoltare vitezei este legata de o corespunzatoare dezvoltare afortei si rezistentei, dar numai pana la un anumit nivel, dupa care acestea au o influenta negativa. De aici decurge importanta metodica a unei corelari optime a exercitiilor de viteza-forta si viteza-rezistenta ; -dezvoltarea vitezei are loc in conditii corespunzatoare, numai daca jucatorii stapanesc corect tehnica de alergare in formele ei rationale ; -in exercitiile pentru dezvoltarea vitezei au o umportanta deosebita elementele de intrecere, care de fapt reprezinta mobilul manifestarii acestei calitati ; -in vederea dezvoltarii vitezei specifice se pot utiliza jocuri dirijate metodic in acest sens, de xemplu : jocuri pe teren mic cu numar redus de jucatoi, cu mingi de rezerva, care sa o inlocuiasca pe cea pierduta, delimitarea timpului de atac sau de aparare etc. ; -intre exercitiile de viteza intervalele de odihna trebuie sa aiba o durata corespunzatoare, care sa permita reluarea efortului in conditiile refacerii suficiente a organismului ; -asupra calitatilor forta si rezistenta, viteza actioneaza pozitiv sau neutru, in nici un caz negativ. Metoda repetarii actiunilor de joc Metoda repetrii actiunilor de joc duce la dezvoltarea vitezei specifice fotbalului si se realizeaza prin mijloace tehnico-tactice ale acestuia. Caracterul specific al metodei este determinat de : -efectuarea eforturilor de viteza pe distante specfice ; -efectuarea eforturilor de viteza prin executarea actiunilor tehnico-tactice ; -efectuarea eforturilor de viteza in combinatie cu exercitii pentru dezvoltarea rezistentei si fortei specifice; -efectuarea eforturilor de viteza cu durata si pauza variabile ; -efectuarea eforturilor de viteza prin diferite jocuri pregatitoare.
Grupele principale de mijloace, care pot fi exersate in cadrul metodei repetarilor, sant de ordin general si special si ele se pot realiza fara si cu minge : -alergari-conduceri liniare pe distante intre 5-50 m ; -alergari-conduceri liniare dus-intors pe distante intre 5-30 m ; -alergari-conduceri liniare, laterale si inapoi, pe distante intre 5-30 m ; -alergari conduceri in zigzag, pe distante intre 10-30 m ; -alergari-conduceri cu fente, pe distante intre 10-30 m ; -alergari in sensuri si directii alese spontan de jucatoro.
METODELE DEZVOLTARII REZISTENTEI Calitatea motrica rezistenta exprima capacitatea organismului de a desfasura un efort de o anumita intensitate timp mai indelungat. Elementul psihic, functional si organic care limiteaza aceasta capacitate este oboseala. La baza efectuarii eforturilor de rezistenta stau capacitatea morfofunctionla a organismului, motivele si interesele pentru activitatea depusa, precum si gradul de dezvoltare a proceselor volitive ale individului. Teoria si practica antrenamentului sportiv sistematizeaza rezistenta in mai multe forme de manifestare. Iata care sant acestea : -rezistenta generala, reprezentata de capacitatea organismului de a desfasura eforturi diverse pe o durata mai lunga. Ea constituie una dintre conditiile dezvoltarii rezistentei specifice ; -rezistenta specifica, care inseamna capacitatea individului de a presta timp indelungat un anumit gen de efort, cu un continut si o structura specifice. Interferenta pozitiva a rezistentei cu viteza si forta determina aparitia unor calitati combinate, cu pondere pe rezistenta si anume : rezistenta de viteza si rezistenta de forta. Relatia dintre rezistenta si celelalte calitati motrice se manifesta si in sens invers, rezistenta constituind calitatea in regimul careia se manifesta viteza si forta.
In fotbal, rezistenta isi pierde oarecum din claritatea formelor de manifestare. Ea nu mai este generala ; nu apare in mod evident decat sub forma combinarii cu viteza sau cu forta si datorita solicitarilor complexe si variate ale jocului se structureaza in forma particulara, specifica. In fotbal rezistenta inseamna capacitatea jucatorului de adesfasura eforturi de joc, pe toata durata acestuia si, in acelasi timp, a momentelor sale active. Bineinteles, procesul metodic de dezvoltare a rezistentei uzeaza de toate mijloacele cunoscute si indeosebi de cele care dezvolta rezistenta generala, aceasat reprezentand substratul morfofunctional al rezistentei de joc. Marea varietate a situatiilor de joc impune evidentierea calitatii rezistenta specifica in urmatoarele cazuri si situatii : -rezistenta la durata globala a jocului ; -rezistenta de alergare pe parcursul duratei de joc, care cuprinde distante intre 512 jm ; -rezistenta la solicitarile fizice, tehnice si tactice ale unei actiuni de joc ; -rezistenta la solicitarile mai multor actiuni corelate ; -rezistenta la eforturi prelungite sau repetate de viteza ; -rezistenta la eforturi repetate de forta ; -rezistenta la solicitarile psihoafective ale jocului. Rezistenta, dupa cum se observa, actioneaza, prin unele forme ale sale, in momentele active de joc, care apar intermitent, cu pauze variabile de refacere ; prin altele, asupra deprinderilor tehnico-tactice, apoi asupra vitezei si fortei, precum si asupra tuturor acestor componente, incadrate in durata jocului. Calitatea rezistentei, in oricare dintre formele ei de manifestare, este una dintre calitatile motrice cele mai perfectabile, datorita faptului ca este determinata de dezvoltarea marilor functiuni, de tipul constitutional, de cunostintele relativa avansate ale specialistilor in metodica abordarii ei.
METODELE DEZVOLTARII FORTEI Forta reprezinta capacitatea organismului, a aparatului sau neuromuscular de asi manifesta anumite valori de forta, cu tendinta de a invinge diferite rezistente exterioare sau greutatea propriului corp. Din punct de vedere al interactiunii cu celelalte calitati motrice, forta reprezinta baza si conditia lor de manifestare, fiind la randul ei influentata de anumite forme de viteza si de rezistenta. Totodata, forta reprezinta conditia si substratul fizic al executarii elementelor si actiunilor tehnice.
In fotbal, forta are un continut si o forma de exprimare diferite de manifestarea ei generala, deoarece se coreleaza cu celelalte calitati motrice si cu deprinderile specifice, intr-un raport pe care il apreciem ca fiind de subordonare. Aceasta afirmatie se refera la faptul ca in fotbal forta nu se foloseste pentru invingerea rezistentei intalnite in joc, ci numai legata de executarea elementelor tehnice si tactice.Aceste considerente ne determina sa afirmam ca notiunea de forta in fotbal are caracter specific.
Forta specifica este mult solicitata in etapa actuala a dezvoltarii fotbalului, fenomen determinat de cresterea cerintelor in privinta vitezei si rezistentei de joc, al caror substrat il reprezinta forta, de perfectionarea actiunilor tehnice, desfsurate tot mai mult in lupta directa cu adversarul, de evolutia actiunilor tactice, bazate pe ample si continue miscari in teren, in cadrul carora loviturile de la distanta sant frecvente. Formele fortei specifice sant urmatoarele : -forta de lovire a mingii, care reprezinta taria si viteza cu care se loveste obiectul de joc. Acestea sant strans corelate cu precizia si oportunitatea loviturii ;forta de lovire depinde de volumul masei musculare, de viteza de aplicare a loviturii, viteza de sosire a mingii, precum si de corectitudinea tehnicii de executie ; - forta de depasire a adversarului, realizata in lupta pentru castigarea mingii si care de obicei este data de volumul si puterea masei musculare, precum si de tehnica de efectuare a acestei lupte ;
-forta de invingere a greutatii proprii, care in fotbal reprezinta viteza de deplasare a jucatorului, desprinderea sa de pe sol, intoarcerile si schimbarile de directie, toate efectuate in conditii de teren si de timp optime sau nefavorabile. In metodica dezvoltarii fortei la jucatorii de fotbal, indicatiile si regulile generale sufera unele modificari impuse de caracterul specific al jocului, de necesitatea ca forta sa nu constituie o dominanta fata de continutul fizic si tehnic,ci sa reprezinte conditia discreta dar permanenta a efectuarii actiunilor de joc. Indicatii metodice privind dezvoltarea fortei : -forta se dezvolta cu precadere in perioadele pregatitoare ale ciclului anual, cu prelungiri ritmice, reduse si adecvate in cele competitionale ; -in jocul de fotbal, cele trei tipuri de contractii musculare care dezvolta forta, si anume cele izotonice, intermediare si izometrice, se folosesc intr-o impletire in care predomina contractiile izotonice ; -in antrenamentul de forta, marimea efortului se face pe seama cresterii incarcaturii, folosind halterele, ganterele si alte greutati ; -in perioadele pregatitoare, dezvoltarea fortei trebuie sa se faca respectand regula metodica de baza a formarii acestei calitati si anume : Un exercitiu are caracter dominant de forta numai atunci cand incarcatura depaseste 2 /3 din posibilitatile maximale ale individului, este executat intr-o viteza mijlocie si intr-un numar redus de repetari (C. Florescu, V. Dumitrescu, A. Predescu) Clasificarea mijloacelor i metodelor refacerii dup direcia de acionat
- psihoterapia: demonstraia, desensibilizarea, detensionare, activare, convorbiri, sugestie, tehnici de relaxare neuropsihic, autosugestie, antrenament psihosomatic sau training autogen, medicaie neurotropic, etc; - acupunctura, acupresur; - oxigenare i aeroionizare negativ (natural sau artificial);
- odihna activ i odihna pasiv (somnul); - hidroterapia cald (la 38 40 C, du sau cad n care se pot aduga sruri de bazna, frunze de tei, nuc, flori de mueel, iodur de potasiu 1 %; - masaj: manual, hidromasaj, masaj-reflex, vibromasaj, electromasaj; - medicaie la indicaia medicilor: vitaminele grupului B, P, Mg, lecitin, glicocol, srurile acidului aspartic, hipnosedative, piracetam, piravitam, etc.
2. Mijloace i metode care accelereaz refacerea neuromuscular: - hidroterapie cald (du, cad, bazin); - saun (uscat, la 80 C); - masaj (manual, efleuraj, vibraii, hidromasaj, masaj reflex); - antrenament psihosomatic (training autogen); - acupunctura, acupresur, tehnici de relaxare muscular; - baropresiune local (muscular); - odihn activ i pasiv; - reechilibrare, hidroelectrolitic la 30 min. dup efort; - diet (alcalin, hidroglucidic, bogat Tn vitamine i oligoelemente; - medicaia (glucoza, sodiu, potasiu, calciu, fosfor, magneziu, vitaminele grupului B, vitamina E, ATP, miorelaxante, glutanionul, folcisteina, lecitin, acidul aspartic, etc).
3. Mijloace i metode care accelereaz refacerea cardio-respiratorie: - oxigenare natural sau artificial; - reechilibrare hidroelectrolitic la 30 min., dup efort; - odihna activ i pasiv (somnul, odihna);
- hidroterapia cald i sauna sptmnal; - masajul zilnic; - antrenamentul psihosomatic, tehnici de relaxare, etc; - acupunctura, acupresura; - dieta alcalin dup efort, bogat n minerale, potasiu, - vitamine, glucide, proteine, etc.]; - medicaia (ATP, potasiu, magneziu, aspartaii de potasiu i magneziu, glucoza, vitaminele E i C, I - carnitin, etc). 4. Mijloace i metode care accelereaz refacerea endocrino-metabolic: -oxigenarea i aeroionizarea negativ (natural, artificial); - tehnici de relaxare neuromuscular; - reechilibrarea hidroelectrolitic dup efort; - psihoterapie; - masajul, acupunctura, acupresura; - odihna activ [n special n climat de cruare, la 600 800 m); - medicaia (piracetam, piravitam, vitaspol, polimeralizant S i extracte glandulare - revitaloase C, lecitin, glicocol, sruri de acid aspartic, etc.) Modele i scheme orientative folosite n refacerea sportivilor 1. Schema orientativ de refacere dup efortul predominant anaerob (efort neuropsihic, neuromuscular): Efort neuropsihic, neuromuscular: 1. Psihoterapie 8 10 minute (cu psihologul, medicul, antrenorul); 2. Du cald n cad sau bazin (cu sruri, plante), 10 min. la 38'-40DC; 3. Saun 10 min. (1 min. n saun i 1 min. la du sau n bazin); 4. Masaj 10 15 min. (manual sau instrumental, de preferin manual);
5. Antrenament psihosomatic sub supravegherea specialistului; 6. Reechilibrarea hidroelectrolitic la 30 min. dup efort [300 mii. suc de fructe, ap mineral alcalin, ceai sau iaurt + 25 gr. glucoza sau miere + Va lmie); 7. Oxigenarea sau aeroionizarea negativ 10 15 min. dup tehnici individuale sau colective; 8. Medicaie: polivitaminizant S - 2 drajeuri, polimineralizant S - 2-3 drajeuri, eleutal 3-4 tablete (se sug), vitaspol 1 fiol per os, piracetam (piravitam) 2 tablete n special la scrim, tir, srituri, aruncri, haltere, Nootropil 1 -2 capsule pentru ah, scrim); 9. Alimentaie bogat n radicali alcalini, legume, fructe, sucuri, cruditi, fibre i gelatine, normocaloric, hipolipidic, normo sau uor hipoproteic, hiperglucidic; 10. Odihna activ i pasiv (somnul). De reinut: Dup fiecare antrenament se recomand mijloacele de la punctele: 1, 2, 4, 6, 8, 9, 10 (odihn pasiv). Sauna se recomand la mijlocul sptmnii, iar la sfritul ciclului sptmnal punctele 1, 2, 3 (15 min.), 4, 5, B, 7, 8, 9, 10. La nivelurile foarte nalte, refacerea dup o etap se efectueaz ntr-o staiune balneoclimateric (600 - 800 m) timp de 5 - 7 zile, cuprinznd zilnic toate mijloacele de mai sus.
2. Schema orientativ de refacere dup efortul predominant aerob: Efort cardiorespirator, metobolic i muscular: 1. Du cald, cad sau bazin (cu sruri, plante), la 38 - 40 C, 10-15 min; 2. Saun 10 min. (1 min. n saun i 1 min. afar - du, bazin); 3. Masaj manual 10 min. sau vibromasaj, hidromasaj B min.; 4. Tehnici de relaxare muscular supravegheat de specialist; 5. Oxigenare i aeroionizare negativ 10 min.; 6. Reechilibrare hidroelectrolitic (vezi indicaiile de mai sus + Na i K); 7. Medicaie: vitaspol 1- 2 fiole, polivitaminizant S 2 tablete, polimineralizant S
2-3 tablete, eleutal 4-5 tablete, aspatofort sau sargenor 1-2 fiole, ginseng 1-2 drajeuri; 8. Alimentaie hidrozaharat, alcalin, bogat n cruditi i lactate, hipolipidic, normoproteic, normocaloric; 9. Psihoterapia; 10. Odihn activ; 11. Odihn pasiv (somn). De reinut: Dup fiecare antrenament se recomand mijloacele: 1, 3, 6, 7, 8, 9 [convorbiri], 11. De dou ori pe sptmn se vor efectua antrenamente de refacere (la mijlocul sptmnii dup momentul de vrf al curbei efortului sptmnal i la sfritul ciclului sptmnal) se ncepe cu 30 min. odihn activ dup care se aplic toate mijloacele descrise. n total 60 90 minute la indicaia medicului.
3. Schema orientativ de refacere dup eforturile de tip mixt (jocuri sportive, box, scrim, tenis de cmp, alergrile din atletism ntre 400 - 1500 m): 1. Psihoterapie; 2. Hidroterapie cald [du, cad, bazin] 38 - 40; 3. Saun, de dou ori pe sptmn 15 min. (2 minute n saun i 1 min. afar du, bazin); 4. Masaj manual 10 min.; 5. Reechilibrare hidroelectronic (ca la sporturile aerobe); 6. Aeroionizare negativ 10 min.; 7. Medicaie: vitaspol 1-2 fiole per os dup antrenament, polivitaminizant S 2-3 drageuri la mese de dup efort, polivitaminizant S 3 drajeuri la mesa de dup efort, aspatafort 1 fiol, glicocol 1 fiol, eleutal 4-5 tablete sau 10 15 gr. glucoza sau miere; 8. Alimentaie: alcalin, bogat n minerale, vitamine, glucide, ap, lactate, legume, fructe; hipolipidic, hidrozaharat, normoproteic, cu proteine de valoare;
Observaii: Dup fiecare antrenament se aplic mijloacele de la punctele 1, 2, 4, 5, 7, 8, 9. La sfritul ciclului sptmnal se efectueaz o edin de refacere (se ncepe, cu 30 min. odihn activ i apoi se aplic toate mijloacele descrise; refacerea de etap dureaz 57 zile (mai problematic la jocurile sportive cu etape sptmnale cnd se recomand la sfrit de tur, de retur sau dup turnee) i se recomand a fi petrecut ntr-o staiune submontan, cu aplicarea zilnic a tuturor mijloacelor.
4. Schema orientativ de refacere n efortul neuropsihic (tir, scrim, portarii de jocuri, srituri, gimnastic): 1. Psihoterapie [convorbiri, tehnici de relaxare, trening autogen); 2. Hidroterapie cald, masaj, saun de dou ori pe sptmn, masaj 10 minute; 3. Aeroionizare negativ 10 mia; 4. medicaie: nootropil (piracetam) sau piravitan 2 capsule, polimineralizant S 2-3 tablete, polivitaminizant S 2 drajeuri, glicocol (glicocol - nevrosthenin 1 fiol cu indicaie medical la antrenamente, cu 10 15 zile nainte de concurs ca mijloc de refacere, ginseng 2 drajeuri, eleutol 3-4 tablete; 5. Alimentaie bogat n lactate, cruditi, organe, pete (fosfor); 6. Odihn activ (30 40 min.); 7. Odihn pasiv somn. Observaii: Dup fiecare antrenament se recomand aplicarea mijloacelor de la punctele 1, 2, 3, 4, 5, 7. La sfritul ciclului sptmnal i eventual la mijlocul sptmnii se va efectua o edin de refacere (se ncepe cu 30 min. odihn activ i apoi se aplic toate mijloacele descrise. Antrenamentul de desfoar sub supravegherea personalului medico-sanitar, iar cea de psihoterapie de psiholog.
1. mijloace fizio-hidro-balneoterapeutice (antrenament, hidroterapie cald: du, cad, bazin 38 ~ 40 C, putndu-se aduga sruri de Bazna, iodur de potasiu; plante: flori de tei, mueel, foi de nuc, du subacval, saun la 80 C, masajul natural, instrumental: vibromasaj, electromasaj, masajul reflex, baropresura local, muscular, climatoterapia de cruare, refacere ia 600 800 m altitudine 2. mijloace psihoterapeutice (convorbiri, sugestie - autosugestie, tehnici de relaxare, neuropsihic, neuromuscular, antrenament psihosomatic, etc; 3. mijloace dietetice (alimentaia de refacere prezentat n "schemele orientative de refacere" - normocaloric, normoproteic sau uor hipoproteic, hipolipidic, hiperglucidic, bogat n radical alcalini vitamine i oligoelemente; 4. mijloace farmacologice:
a) complexe vitaminice: Vitamine de toate felurile, n complexe, niciodat vitamine sagulare, multivitamins People's choice (Cosmo - vit 2), polivitaminizant S, viplex, cavit 9 Forte, 9 vita, supradyn, multibionta, codibek (1 tablet la un pahar cu ap), cantamega [produs SUA foarte bun), electovt, multirovital; b) complexe minerale: polimineralizant S, ultramineralizant (produs SUA foarte bun), mineral Plus - 6, izostar, Ca, Mg, P, Fe, a., ferglurom, glubifer, multiminerale; c) compui glucidici: mierea, glucoza, energizant, fructoz, etc; d) aminoacizi i concentrate proteice: lecitin, acid aspartic, algutol, plantofort, efortex, osolecitin, glumai de sodiu i potasiu, aspartai de potasiu i magneziu, arginin, lizin, L - carnitin [mobilizeaz arderea grsimilor);
e) produse diverse: neurotrope: piritnol, piracetam, piridin (produs mai nou, conine piritinol ( 2 vitamine), lecitin; hepatotrope: silimarina, fortavit, LIF 52, polen + vitamine, fortavit, inosin, aslavital folcistein, geriforte.
a) tot vitamine, tot minerale. La mUte preparate din fe + vit. C; b) compui glucidici: eleutal;
c) aminoacizi: glicocol, arginin, aed aspartic, vitaspol, amino mass, superamino i concentrate proteice: energofort, biofort, powerlean, masiva - mass, L - carnitin, cistein, ATP, CP, creatina (pulbere 120 gr., 20 gr. n primele 5 zile - 5 gr. pe zi n 3 sau 4 reprize); d)produi diveri: piracetam, piravitan, sargenor, glicocol - nevrosthenine, aspartat de K i Mg, folcistein, aslavital, gerovital, ginseg, multivita glucoza, ginsavit, algutol, sargenor, actifos; e) antioxidante [nou]: vitaminele C, A, E, Seleniu, Pumkin, Antioxidant, Glutaciste seleniu E, redoxon, Cal Cel - Vita; f) pentru hidratarese folosesc: izostar, izodrinc, piroton (peerotonj din 600 gr. De piroton se fac 95 litri lichid, cu gust de zmeur, banane, etc, 5. odihn activ i pasiv (somn)