Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Strategia, cap 1

Strategia, cap 1

Ratings: (0)|Views: 2,234 |Likes:
Published by Dumitru Ciorici
Strategia, cap 1
Strategia, cap 1

More info:

Published by: Dumitru Ciorici on May 27, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/04/2013

pdf

text

original

 
 
 PROIECT 
STRATEGIA CERCET
Ă
RII-DEZVOLT
Ă
RII A REPUBLICII MOLDOVAPÎN
Ă
ÎN 2020Capitolul I. Descrierea situa
ţ
iei actuale
1. Implementarea „triunghiului cunoa
ş
terii” – educa
ţ
ie-cercetare-inovare în RepublicaMoldova reprezint
ă
un imperativ pentru procesul de dezvoltare a
ţă
rii. Din momentul în careeduca
ţ
ia a fost declarat
ă
drept prioritate na
ţ
ional
ă
, este imperios necesar 
ă
consolidarea roluluicercet
ă
rii-dezvolt
ă
rii (CD)
ş
i elaborarea unei strategii privind cercetarea-dezvoltarea înRepublica Moldova ca modalitate de cre
ş
tere a stocului productiv de capital
ş
i a cuno
ş
tin
ţ
elor deutilizare a acestuia, paradigma dezvolt
ă
rii economice va presupune atragerea investi
ţ
iilor,dezvoltarea industriilor exportatoare, promovarea societ
ăţ
ii bazate pe cuno
ş
tin
ţ
e, inclusiv prinfortificarea activit
ăţ
ilor de cercetare-dezvoltare, inovare
ş
i transfer tehnologic, orientate spreeficien
ţă
 
ş
i competitivitate.2. Cercetarea-dezvoltarea în Republica Moldova se confrunt
ă
cu necesitatea utiliz
ă
riieficiente a unor resurse bugetare austere pentru asigurarea unui proces de cercetare bazat peexcelen
ţă
, integrat în circuitul interna
ţ
ional de cercetare
ş
i orientat spre satisfacerea necesit
ăţ
ilor crescânde ale societ
ăţ
ii
ş
i economiei na
ţ
ionale.3. Reformarea domeniului cercet
ă
rii-
dezvolt
ă
rii
 prin demonopolizarea finan
ţă
rii acestuia, prin aplicarea unor reguli coerente
ş
i relevante de sus
ţ
inere a excelen
ţ
ei în educa
ţ
ie
ş
i în
ş
tiin
ţă
,va impulsiona calitatea studiilor pentru carier 
ă
.4. Elaborarea
ş
i realizarea prezentei strategii are drept scop dezvoltarea unui mediu propice pentru activitatea în domeniul cercet
ă
rii-dezvolt
ă
rii, crearea condi
ţ
iilor necesare pentru realizarea produselor inova
ţ
ionale în sectorul real al economiei – elemente-cheie pentru instituirea înRepublica Moldova a unei veritabile societ
ăţ
i
ş
i economii bazate pe cunoa
ş
tere.5. Prezenta strategie are la baz
ă
viziunea de dezvoltare a domeniului cercet
ă
rii-
dezvolt
ă
rii
 pân
ă
în 2020 elaborat
ă
în cadrul unui exerci
ţ
iu amplu de
 Foresight - FOR MOLDOVA
, realizatîn perioada 2011-2012, cu participarea exper 
ţ
ilor na
ţ
ionali
ş
i interna
ţ
ionali.6. Viziunea elaborat
ă
în cadrul exerci
ţ
iului de Foresight a fost supus
ă
dezbaterilor publiceîn cadrul a 7 workshop-uri la care au participat în jur de 400 de persoane.7. În scopul fundament
ă
rii prezentei strategii, în perioada 2010-2011 a fost realizat
ă
 
ş
i oampl
ă
analiz
ă
a st
ă
rii domeniului cercet
ă
rii-
dezvolt
ă
rii
din Republica Moldova de c
ă
tre o echip
ă
 interna
ţ
ional
ă
de exper 
ţ
i din 5
ţă
ri.
 
8. Analiza sumar 
ă
a situa
ţ
iei economice a Republicii Moldova relev
ă
faptul c
ă
economiaeste marcat
ă
de capacit
ăţ
ile limitate de produc
ţ
ie, cererea fiind satisf 
ă
cut
ă
de importul bunurilor 
ş
i serviciilor. Actualul model de cre
ş
tere economic
ă
bazat pe remiten
ţ
e
ş
i consum se dovede
ş
te afi nefavorabil pentru dezvoltarea durabil
ă
a
ţă
rii. Noul model de cre
ş
tere economic
ă
, asumat deGuvernul Republicii Moldova prin Programul de activitate 2011-2014 Integrarea European
ă
:Libertate, Democra
ţ
ie, Bun
ă
stare, presupune schimbarea paradigmei de dezvoltare a
ţă
rii de la oeconomie bazat
ă
pe consum la o economie bazat
ă
pe investi
ţ
ii, inova
ţ
ii
ş
i competitivitate, astfelîncât economia na
ţ
ional
ă
s
ă
creeze locuri de munc
ă
înalt calificate
ş
i bine pl
ă
tite, iar întreagasocietate
ş
i fiecare cet
ăţ
ean în parte s
ă
beneficieze de efectele unei cre
ş
teri economice însemnate,organice
ş
i echilibrate. Realizarea acestui deziderat implic
ă
cre
ş
terea cotei produselor 
scientointensive
, ob
ţ
inute ca rezultat al activit
ăţ
ii de CD.9. Dup
ă
ob
ţ
inerea independen
ţ
ei de c
ă
tre Republica Moldova, infrastructura domeniuluicercet
ă
rii-
dezvolt
ă
rii
a cunoscut o criz
ă
profund
ă
, cauzat
ă
de insuficien
ţ
a
ş
i instabilitateafinanciar 
ă
, de deteriorarea bazei materiale
ş
i tehnico-
ş
tiin
ţ
ifice, care au provocat exodul masiv al poten
ţ
ialului uman din domeniul de cercetare.
 
 
10. În timpul primei perioade de tranzi
ţ
ie (1990-1999), PIB-ul Republicii Moldova s-amic
ş
orat cu 64%. În aceast
ă
perioad
ă
finan
ţ
area public
ă
a CD a sc
ă
zut drastic de la 0.73% dinPIB în 1990 la 0.22% în 2004 (acutizat
ă
de o sc
ă
dere puternic
ă
a PIB-ului). Finan
ţ
area a revenitla 0.7% din PIB în 2008
ş
i a sc
ă
zut din nou la 0.4% în 2011.11. În 2004, a fost revizuit
cadrul legal pentru activit
ăţ
ile CD
, prin adoptarea
Codului cu privire la
 ş
tiin
 ţă
 
 ş
i inovare
. Ulterior, elaborarea
ş
i adoptarea
 Acordului de parteneriat întreGuvernul Republicii Moldova
 ş
i Academia de
Ş 
tiin
 ţ 
e a Moldovei
a dus la delegarea prerogativelor privind elaborarea
ş
i implementarea politicilor în domeniul cercet
ă
rii A
Ş
M
ş
i la ocre
ş
tere semnificativ
ă
a finan
ţă
rii CD. De asemenea, au fost create premise pentru consolidareacomunit
ăţ
ii
ş
tiin
ţ
ifice în baza unor direc
ţ
ii strategice de cercetare. Ca urmare a acestor reforme,domeniul cercet
ă
rii-
dezvolt
ă
rii
a c
ă
 p
ă
tat o dinamic
ă
pozitiv
ă
de dezvoltare, fapt atestat
ş
i deevalu
ă
rile interna
ţ
ionale, efectuate începând cu anul 2007.12. Reforma a democratizat
ş
i procesul de administrare a domeniului cercet
ă
rii-
dezvolt
ă
rii
al Republicii Moldova, acesta fiind gestionat de organele reprezentative ale comunit
ăţ
ii
ş
tiin
ţ
ifice – Asambleea A
Ş
M, Consiliul Suprem pentru
Ş
tiin
ţă
 
ş
i Dezvoltare Tehnologic
ă
.13. În 2006, a fost creat
ă
 
 Agen
 ţ 
ia pentru Inovare
 ş
i Transfer Tehnologic
(AITT), iar ulterior parcurile
ş
tiin
ţ
ifico-tehnologice
ş
i incubatoarele inova
ţ
ionale, ca rezultat al adopt
ă
riiLegii cu privire la parcurile
ş
tiin
ţ
ifico-tehnologice
ş
i incubatoarele de inovare nr. 138-XVI din21.06.2007.14. În vederea asigur 
ă
rii cooper 
ă
rii interna
ţ
ionale în 2009 a fost creat Centrul ProiecteInterna
ţ
ionale (CPI), care este responsabil pentru organizarea concursurilor proiectelor în bazatratatelor interna
ţ
ionale la care Republica Moldova este parte, coordonarea activit
ăţ
ii re
ţ
elei punctelor na
ţ
ionale de contact
ş
i reprezentan
ţ
ilor comunit
ăţ
ii
ş
tiin
ţ
ifice în diferite structurieuropene.15. În vederea cre
ş
terii eficien
ţ
ei mecanismului de gestionare a resurselor financiare, îniunie 2012 a fost creat
Centrul pentru Finan
 ţ 
area Cercet 
ă
rilor Fundamentale
 ş
i Aplicative(CFCFA)
, care are statut autonom
ş
i organizeaz
ă
, în condi
ţ
ii de transparen
ţă
 
ş
i deschidere pentrutoate p
ă
ţ
ile interesate, concursul programelor 
ş
i proiectelor de cercet
ă
ri fundamentale
ş
iaplicative.16. În perioada 2004-2008 a fost majorat
ă
semnificativ
finan
ţ
area public
ă
pentru CD
.Acest trend a fost inversat
ş
i, începând cu 2009, finan
ţ
area a fost redus
ă
nu doar ca cot
ă
-parte aPIB, dar 
ş
i în cifre absolute. La nivel opera
ţ
ional, pe parcursul ultimilor ani, au fost introdusemai multe instrumente de
finan
ţ
are competitiv
ă
(programe de stat, proiecte institu
ţ
ionale, proiecte de transfer tehnologic, proiecte pentru tineri cercet
ă
tori, proiecte pentru procurareaechipamentului
ş
tiin
ţ
ific, proiecte pentru organizarea manifest
ă
rilor 
ş
tiin
ţ
ifice).17.
Majoritatea activit
ăţ
ilor de CD sunt efectuate în sectorul public.
În 2009, sectorulguvernamental a reprezentat 77.1% din cheltuielile brute pentru CD (72.8% în 2005).Performan
ţ
a în domeniul cercet
ă
rii
ş
i inov
ă
rii a
sectorului privat ( 
mediului de afaceri
 )
estenesemnificativ
ă
, comparativ cu datele statistice la nivel na
ţ
ional.18. Cu toate c
ă
A
Ş
M a întreprins mai multe ac
ţ
iuni în vederea consolid
ă
rii poten
ţ
ialuluiuman, se mai atest
ă
o conectare insuficient
ă
dintre
domeniile educa
ţ
iei
ş
i cercet
ă
rii.
19. Odat
ă
cu mic
ş
orarea volumului de finan
ţ
are, num
ă
rul de cercet
ă
tori a sc
ă
zut, simultancrescând media de vârst
ă
. Nivelul de interes sc
ă
zut fa
ţă
de cercetare a determinat pierdericalitative ale poten
ţ
ialului uman
ş
i a
 îngreunat
oportunitatea atragerii tinerilor în acest domeniu.
 
Problema atractivit
ăţ
ii carierei în cercetare necesit
ă
o abordare complex
ă
, printr-un
ş
ir deacte stimulatoare întreprinse la nivel na
ţ
ional.
Programele de doctorat
ar trebui s
ă
fie mai pu
ţ
in birocratice
ş
i sistemul de notare trebuie modificat (f 
ă
ă
a sc
ă
dea exigen
ţ
a) pentru a sporiatractivitatea ob
ţ
inerii unui grad
ş
tiin
ţ
ific.20. În privin
ţ
a repartiz
ă
rii pe vârste, cota cercet
ă
torilor cu vârsta de peste 65 de ani acrescut de la 4,8 % în 1999 pân
ă
la 14,2 % în 2010 (de 3 ori), pe când cota cercet
ă
torilor cuvârst
ă
de 35-45 ani a sc
ă
zut sim
ţ
itor de la 26,5 în 1999 pân
ă
la 15 % în 2010 (de 1,8 ori). Cu altecuvinte, circa o p
ă
trime din cercet
ă
tori sunt de vârst
ă
pensionar 
ă
. În acela
ş
i timp, cota doctorilor 
 
 
habilita
ţ
i cu vârsta de peste 65 de ani a crescut de la 27,1 în 1999 pân
ă
la 45,5 % în 2010, iar num
ă
rul acestora cu vârst
ă
de 36-45 de ani
ş
i 46-55 de ani a sc
ă
zut de 2,5 ori
ş
i de 1,7 oricorespunz
ă
tor. Cât prive
ş
te doctorii în
ş
tiin
ţ
e, cota acestora cu vârsta de peste 65 de ani a crescutde la 6,5 în 1999 pân
ă
la 16,9 în 2010, sau de 2,6 ori, iar cotele doctorilor în
ş
tiin
ţ
e cu vârstacuprins
ă
între 36-45 de ani
ş
i 46-55 de ani s-au diminuat de 1,2 ori.Tabelul nr. 1.1. Evolu
ţ
ia num
ă
rului cercet
ă
torilor din CD în Republica Moldova21. Ponderea echipamentului nou constituie 38%. Totu
ş
i,
ă
mâne semnificativ
ă
pondereautilajului cu vechimea de peste 10 ani care înc
ă
mai constituie circa 42% din totalul utilajului, deaceea se impune continuarea eforturilor în vederea înnoirii acestuia. Propor 
ţ
ia relativ mic
ă
autilajului cu vechimea de 6-10 ani (20%) indic
ă
un nivel redus al investi
ţ
iilor în echipament,efectuate în perioada premerg
ă
toare implement
ă
rii Codului cu privire la
ş
tiin
ţă
 
ş
i inovare. Exist
ă
 îns
ă
deosebiri semnificative între organiza
ţ
iile din domeniul CD, de regul
ă
institu
ţ
iile dindomeniile biologie, chimie, fizic
ă
 
ş
i inginerie dispunând de echipament mai valoros.22. Gra
ţ
ie ac
ţ
iunilor întreprinse de organele de administrare a CD, a fost atins
ă
o performan
ţă
evident
ă
în ceea ce prive
ş
te
cooperarea interna
 ţ 
ional 
ă
 .
Începând cu 1 ianuarie2012, Republica Moldova a devenit prima
ţ
ar 
ă
, din cadrul Parteneriatului Estic, asociat
ă
la PC7al UE pentru
ş
tiin
ţă
 
ş
i dezvoltare tehnologic
ă
. Totodat
ă
, în ultimii ani au fost lansate programe bilaterale cu organiza
ţ
ii de CD similare din Belarus, Germania, Federa
ţ
ia Rus
ă
, România, Italia,Ucraina.23. Cu toate c
ă
organiza
ţ
iile de CD na
ţ
ionale au înregistrat rezultate apreciabile, una din problemele principale pentru eficien
ţ
a sistemului
ţ
ine de implementarea rezultatelor 
ş
tiin
ţ
ifice însectorul real al economiei. De
ş
i num
ă
rul de brevete de inven
ţ
ii înregistrate de cercet
ă
toriiautohtoni este în cre
ş
tere, valorificarea acestora de c
ă
tre mediul de afaceri este departe de niveluldorit. Doar 2-3% din num
ă
rul total de brevete de inven
ţ
ii este depus de c
ă
tre întreprinderi
ş
imediul de afaceri. Interesul pentru brevetele de inven
ţ
ii interna
ţ
ionale este redus. Inova
ţ
iile nontehnologice (de marketing, de organizare etc.) ar trebui s
ă
fie luate în considerare, în special însectorul serviciilor.24. La momentul actual, în economia Republicii Moldova rata de aplicare a inova
ţ
iilor esteredus
ă
, fapt generat de colaborarea sc
ă
zut
ă
între mediul de cercetare
ş
i cel al afacerilor.Stimulentele de ini
ţ
iere a afacerilor inovative sunt insuficiente, iar instrumentele existente suntutilizate neadecvat. Redus, insuficient neadecvat – p
ă
l
ă
vr 
ă
geal
ă
– trebuie exclus25. De
ş
i sunt declarate de cadrul normativ în vigoare, stimulentele
ş
i înlesnirile fiscale nusunt acordate reziden
ţ
ilor parcurilor tehnico-
ş
tiin
ţ
ifice, ceea ce compromite eficien
ţ
ainstrumentului sus-men
ţ
ionat. Pentru activit
ăţ
ile inova
ţ
ionale, reformele legislative ar trebui s
ă
  prevad
ă
abilitatea cercet
ă
torilor de a crea companii de tip
 spin-off 
sau
 start-up
din organiza
ţ
iilede cercetare la care sunt afilia
ţ
i. La capitolul punctelor slabe se înscrie
ş
i lipsa fondurilor de risc,care ar stimula investi
ţ
iile private în activit
ăţ
ile inova
ţ
ionale. În plus, lipsesc stimulente pentrucrearea de noi afaceri inovatoare
ş
i pentru încurajarea activit
ăţ
ilor de inovare în întreprinderi dejaopera
ţ
ionale, în special în sectoarele care prezint
ă
poten
ţ
ial de penetrare pe pie
ţ
ele de ni
şă
 interna
ţ
ionale.26. Începând cu 2004, au fost instituite câteva mecanisme de
m
ă
surare a performan
ţ
eidomeniului de cercetare-dezvoltare
ş
i a rezultatelor acestuia
, spre exemplu de c
ă
tre A
Ş
M,CNAA, Curtea de Conturi, precum
ş
i evalu
ă
ri independente. M
ă
surarea cantitativ
ă
a rezultatelor trebuie s
ă
fie completat
ă
cu evalu
ă
ri calitative, cum ar fi publica
ţ
iile în reviste interna
ţ
ionale,
Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Doctorihabilita
ţ
i(nr. total)162 169 176 180 244 342 420 405 418 450 441
 
Doctori în
ş
tiin
ţ
e (nr.total)576
 
560
 
554
 
540
 
722
 
1095
 
1300
 
1356
 
1398
 
1453
 
1450
 

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->