Definirea. DIDO este o ramura relativ-recenta a dr.int.pub. care s-a dezvoltat in procesul continuarii si afirmarii princ.fundam. al respectarii dr.om.

. si libert.fund asa cum a fost inscris in actul final al conferintei de securitate si cooperare a Europei in 1975. Specific pt ramura DIDO este faptul ca spre deosebire de alte ramuri, in drept int.pub. aceasta s-a confirmat in baza unor norme codificate. Deasemenea, ea este distincta prin subiecte izvoare si principii. Prin urmare DIDO constituie un ansamblu de norme si principii conventionale si/sau cutumiare care reglem. conduita statelor pentru asigurarea respectarii si protectiei dr.si libert fundam.fara discriminare, pe timp de pace si razboi, precum si stabilirea rsp.pt incalcarea acestora. Bineinteles ca anume continutul acestor norme si principia formeaza si oblig.statelor care sunt reflectate in Carta ONU, adica de a respecta dr.si lib. Oamenilor fara discriminare. Particularitatile DIDO. Fiind o ramura distincta a dr.int.public o serie de particularitati caracterizeaza si confera individualitate DIDO si o deosebeste de celelalte ramuri. Aceste particularitati rezulta din tratatele int.in material dr.si lib.fundamentale ale omului, care sunt izvoare principale ,principiile ramurei, legislatiile nationale ale statelor precum si din sursele jurisprudentelor internationale. Preponderenta normelor imperative. PIDO este o ramura constituita preponderant din norme imperative, care stabilesc obligatii fundament.pt intreaga comunitate internat. Astfel ele devin obligatorii pt toate statele, inclusive pt cele care nu si-au exprimat acordul formal. Aceasta particularitate denota interlegatura acestei ramuri de dr.intern umanitar care in mod similar instituie oblig.imperative, pt toate statele, avind acelasi scop principal. Caracterul imperative al normelor PIDO rezulta si din acceptarea lor de catre majorit.statelor. Formulare unor standarde in domeniul dr.omului. Standardele in materia dr.omului sunt totalit prescriptiilor normative, care stabilesc un etalon de protectie, sub nivelul caruia orice conduita e incalcare. Aceste standarde reprez.un ansamblu de norme si principii fixate in interne si internationale, care reglementeaza conduita tuturor statelor pt asigurarea respectarii si protectiei dr.si libert. fundament. si care stabilesc rsp pt incalcarea acestora. Anume continutul acestor norme si principii formeaza conturul oblig. statelor de a respecta dr.si lib. fundam. ale tuturor pers. fara discriminare. PIDO se caracterizeaza prin faptul ca pe plan internat. sunt elaborate atit standardele dr. si lib.fund pe care statele se obliga sa le introduca in ordinea juridica interna cit si sunt instituite proceduri de control asupra respect.acestora si solutionarii diferentelor aparute din incalcarea acestora de catre state a oblig. internat asumate in domeniul dr.internat. Superioritatea normelor de dr internat. fata de prevederile dr.intern. Aceasta regula rezulta din art.4 al CRM potrivit caruia: Dac exist neconcordane ntre pactele i tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte i legile ei interne, prioritate au reglementrile internaionale. Efectul direct a normelor dr.internat in dr.intern. Majoritatea normelor de drept internat. au fost codificate in tratatele internat. care dupa natura lor sunt de aplicabilitate directa. Se aplica pers.fizice si juridice. Pt a fi aplicabile in normele juridice interne ale statelor care le-au acceptat nu necesita un act de implementare. In acest sens in art 1 din conventia EU pt prot.dr omului si libert. fundamentale CEDO-1950 prevede ca inaltele parti contractante recunosc oricarei pers aflate sub jurisdictia lor dr. si lib. definite in aceasta conventie. CSJ in RM recomanda instantelor internat. sa verifice daca legea sau actul aplicabil si care garanteaza dr.si libert. garantate de CEDO sunt compatibile cu prevederile acestora. In caz de incompatibilitate, instanta va aplica direct prevederile CEDO, mentionind acest fapt in hot.sa. Interzicerea sau conditionarea rezervelor. In materia dr. omului rezervele la tratatele internat. tb sa se aplice cu strictete deosebita, deoarece pot cauza prejudicii principale protectiei dr.omului pe baza de discriminare. Iar potrivit Conventiei cu privire la drept.tratatelor 1969, rezervele nu sunt admise daca sunt incompatibile cu obiectul si scopul tratatelor. Art 57 al CEDO autorizeaza statele sa formeze rezerve daca: - este formulata in momentul semnarii conventiei; - se refera la o anumita

dispozitie din conv; - exista o lege in vigoare pe teritoriul statului care nu e conforma cu acea dispozitite a conv; - statul prezinta o scurta expunere a legii in cauza; - rezerva nu este generala. Prezenta clauzelor facultative la instrum internat. a drept.omului. Se prezinta clauze facultative pe marginea celor mai discutabile probl. politicojuridice. Putem mentiona: Protocolul facultativ la conventia impotriva torturii, pers cu disabilitati. Dr. si lib. fundam ale omului trebuie sa fie resprectate neconditionat pe timp de pace si razboi, circumst.extraordin. Subiecti ai dr.international. Subiecti ai DIDO sunt participantii la relatii internat. fiind titulari de dr.si oblig. posibile internationale. Aceste entitati trebuie sa dispuna de: 1.Aptitudinea de a exercita vointa autonoma; 2.Sa participe la adoptarea normelor a DIDO; 3.Sa dispuna de personalitate juridica.4.Sa participe nemijlocit la raporturile juridice a DIDO. Subiecti ai DIDO sunt entitati care participa direct la relatiile internationale reglem. fe nromele si principiile DIDO. Aceasta calitate o au statele ca subiecte primare si depline in drepturi si organizatiile internat. ca subiecte derivate din vointa statelor si limitate in competentele sale de actul constitutiv. Spre deosebire de alte ramuri ale dr.int DIDO recunoaste calitatea speciala a persoanelor fizice de participant al rel.juridice internat. PIDO a avut o istorie evolutiva destul de lunga de la conditia de sclav pina la participant al relatiilor internat. in conditii egale cu statul subiect originar si deplin in drepturi in fata unei jurisdictii internat. in obiectul careia intra prot.dr. si lib.fund ale omului. Dar totusi pers fizica nu paote fi subiect al dr.internat public. Statul in sensul dip este autoritatea generala care isi exercita jurisdictia asupra unui ansamblu de indivizi care locuiesc pe un anumit teritoriu. Totalitatea indivizilor ce locuiesc pe teritoriul unui stat formeaza ansamblul populatiei acestuia, fiind un element indispensabil. Statul datorita naturii si esentei sale de org.politica a unui popor reprezinta subiectul fundamental primar al DIDO. Drepturile fundamentale ale statului. Suveranitatea si independenta, autoapararea, integritatea teritoriala, inviolabilitatea frontierelor, pacea si securitatea, cooperarea, protectia propriilor cetateni. Obligatiile fundamentale ale statului. nerecurgerea la forta sau amenintarea cu forta, respectarea suveranitatii si independentei, nedescriminarea, neinterventia in afacerile interne, respectarea cu buna-credinta a angajamentelor asumate, prot.dr. si lib. fundamentale ale omului. Referitor la DIDO statele in calitate de subiect principal al relatiilor internat. au rol de garanti primari ai respectarii, promovarii si dezvoltarii dr.omului la nivel de umanitate. Organizatiile internationale constituie- subiect derivat al DIDO. In general org.internat ii sunt caracteristice elem. : 1.Constituirea i n conformitate cu DIP, 2. constituirea in baza unui tratat internat. 3. intretinerea unor relatii de cooperare intr-un domeniu sau ansamblu de domenii. 4. Existenta unei structuri organiz.adecvate. 5.Beneficierea de drepturi si oblig distincte. 6. Autonomia volitiva. Persoana fizica dispune de statutul deplin de participant al rel.internat, a celor reglementate de DIDO. 1). In cazul responsabilitatii internat individuale, este situatia cind pers. fizica poarta responsabilitate in conformitate cu tratatele internationale care protejeaza cele mai importante valori ale societatii internat. De cele mai multe ori este cazul rsp penale a infractorilor. In comiterea crimelor de razboi, actellor de agresiune, actelor de genocid este situatia pedepsei criminalilor de catre jurisdictia penala internationala tribunele internat penale si Curtea internat. penala. 2). In cazul garantarii dr de recurs individual in fata jurisdictiilor internat. specializate in prot dr si lib fund ale omului. Aici, este situatia sesizarii CEDO cu drepturi individuale din partea pers.fizice contra satelor, fiind pretinse incalcari ale dr. si lib fund. Astfel reclamantilor li se recunoaste un statut distinct in conformitate cu DIP prin faptul ca procedural au aceiasi pozitie juridica ca si statul reclamant. 3). In cazul determinarii statutului juridic al unor categorii specifice de indivizi in baza tratatelor internat. precum este cazul refugiatilor migranti si familiile lor, copii sub 18 ani, pers cu disabilitati, inclusiv mintale. Izvoarele DIDO. Izvoarele DIDO reprezinta manifestarile normative ale cooperarii institutionale ale statului. DIDO dispune de un sistem de izvoare constituit dintr-un ansamblu proponderent de surse conventionale, dar si cutumiare care reglem

protectia dr si lib. omului , adica obligatiile statului de a le proteja si mecanismele internat chemate sa monitorizeze modul prin care statul realizeaza aceasta obligatie. Izvoarele conventionale. Sunt formate din pacte, conventii, protocoale, acorduri sau alte instrumente juridice adoptate pe plan universal sau regional si ratificate de state pt a garanta si a asigura beneficiul unor drepturi si lib.fundamentale ale omului. Cele mai importante conventii internat cu caracter universal sunt: - conventia pt reprimarea si prevenirea crimei de genocid 1948; - conv.privind statutul refugiatilor; - conv. privind dr politice a femeilor; - conv. privind eliminarea formelor de discriminare; - conv.privind dr copiilor; - conv. privind pers cu disabilitati; - conv.privind drepturile omului; - carta sociala europeana. Izvoarele cutumiare. sunt conturate de o practica indelungata, necontestata si acceptata de state ca fiind obligatorie. EX. practica egalitatii si nedescriminarii. interdictia sclaviei si muncii fortate. Rolul cutumei este nesemnificativ, ramura fiind codificata. Sursele jurisprudentiale sunt solutiile judiciare determinate de aplicare a unui instrument juridic la cazuri concrete prin actul de jurisdictie a unei instante internationale. Hot unei jurisdictii internat nu are forta obligatorie, decit pt partile in cauza si numai pt cauza ceo solutioneaza. Reiesind din diversitatea jurisdictiilor internat. se disting 2 categ. de izvoare jurisprudentiale: 1)practica judiciara a jurisdictiilor specializate precum CEDO (Strasburg), Curtea internationala penala HAGA. 2).practica judiciara a jurisdictiilor internat. de competenta generala CIP HAGA. Actele unilaterale a organiz intern. sunt instrumente cu caracter exclusiv politic, prin natura lor acte de recomandare care deseori stau la baza tratatelor adoptate atribuind dispozitiilor respective caracterul de obligativitate. Legislatia nationala. Sarcina primordiala de protectie a pers.aflate sub jurisdictia statului, care este obligat sa asigure bunafunctionare a autoritatilor sale prin implimentarea legisl eficiente orientata spre standardele internationale. In elaborarea legisl nationale, staul tine cont de tratatele internationale la care este parte, cit si de cele mai recente evolutii in materie. constitutia: legea fundamentala a statului consacra un titlu aparte privind prot.dr si lib. fundament. ale omului. Ea prevede ca in cazul neconcordantelor intre pactele si tratatele intern. privind dr.omului la care RM este parte, superioritate au reglem internat. legile organice: (drepturile carora sunte integrate in coduri)sau alte legi organice care precizeaza dr.omului (legea privind libertatea de exprimare). Principiile DIDO. Ansamblul normelor DIDO constituie continutul juridic al principiilor fundam ale dip ca ramura distincta DIDO dispune si de principii specifice proprii. 1.principiul universalitatii dr omului pt toate statele; 2.princ.nedescriminarii in reglementarea si aplicarea drepturilor omului; 3.princ.egalitatii in drepturi a tuturor oamenilor; 4. princ.unitatii drepturilor omului, regulile formeaza un sistem unic aplicabil fiecarui stat si societati internat. 5.principiul restrictiilor si derogarilor expres autorizate; 6.princ proportionalitatii mixtiunilor in exercitarea dr omului(orice amestec din partea statului tb sa fie proportional prevederilor legale); 7.principiul rsp statelor pt incalcarea drepturilor si lib. Consacrarea si promovarea dr omului. Sursele internat.de consacrare si protectie a dr omului sunt forme de exprimare a normelor juridice care consacra si garanteaza in plan internat. dr omului.Sursele internat se pot clasifica in functie de mai multe criterii: -conventionale; cutumiare; jurisprudentiale;. Sursele conventionale pot fi clasificate din punct de vedere al legaturii lor cu domeniul dr omului in: - surse conv specificatei in materia dr omului; - surse ce au legatura cu dr.omului. Din pdv al continutului material, sursele conv. specializate se clasifika in: - generale(vizeaza o categ. larga de dr.si au drept beneficiari toti indivizii). speciale(reglem. un anumit drept sau drepturi recunoscute unei anumite categ de beneficiari). Din pdv al sferei geografice de aplicare sursele conv. sunt: - surse de vocatie universala; surse regionale; Sursele de consacrare la nivel universal. Dupa adoptarea DUDO 1948 Adunarea generala a ONU a adoptat in acest domeniu peste 60 de declaratii si conventii. Declaratia DUDO e apreciata drept simbol al inceputului unei etape noi in domeniul dreptului. Este primul doc in dr. internat. care enunta solemn dr. si lib. fund ce trebuie garantate oricarei fiinte umane, are vocatie

universala. Urmareste stabilirea unei conceptii unitare a comunit.internat. despre dr si lib omului. Temeiul declaratiei este formulat in art 1 potrivit caruia toate fiintele umane se nasc libere si egale in drepturi, ele sunt inzestrate cu ratiune si constiinta si tb sa actioneze unele fata de altele in spirit de fraternitate. Art 3 proclama dr la viata, libertate, securitate a pers. Art 22 introduce dr economice, sociale, culturale; care sunt socotite ca exprimind doua din caract fundamentale ale dr.om, ele sunt universale si inalienabile. Fiecare om se bucura de drepturile proclamate fara nicio deosebire de rasa, culoare, sex,limba,religie,opinie politica,avere. Din preambulul declaratiei vedem ca dr proclamate reprez un standard comun atins de toate popoarele. In categ dr civile si politice intilnim dr la viata, dr de a nu fi tinut sclav, dr nesupunerii la tortura, egalitatea in fata legii, dr la libertate si siguranta,respect prezumtiei nevinovatiei, dr la respectarea vietii private, inviolabilitatea domiciliului si corespondentei, dr de a circula liber si alegerea resedintei, dr la azil in alte tari, dr la cetatenie, dr la casatorie, dr la proprietate, dr la opinie. Declaratia enumera si dr economice,sociale, culturale:dr la munca, dr la libera alegere a muncii,dr la odihna, dr la invatatura. Ultima parte a declaratiei plaseaza drpet omului in contextul lor firesc. Orice pers are dreptul ord.sociala si internat, in care dr.omului formulate in declaratie sa paota fi realizate pe deplin si se sublimeaza oblig.rsp pe care fiecare individ le datoreaza comunitatii. DUDO nu este tratat international generator de drepturi si obligatii juridice. Aceasta nu are forta obligatorie. Ea este o prima etapa, caci ea nu este o conventie in virtutea careia diferitele state ar fi obligate sa observe si sa aplice dr fund ale omului. Ea nu prevede nici punerea in executie dar prezinta un progres importatnt in domeniul dr omului. Aceasta declaratie prin importanta problemelor abordate dobindeste semnificatia deosebita. S-a precizat ca DUDO poate nu are forta juridica a unui tratat sau a unei conventii, dar ca rezultat al unei evolutii sanctionate prin practica si uz s-a transformat intrun act caruia I se recunoaste caracterul obligatoriu pt membrii comunitatii internat. Sursele convent.elaborate sub egida ONU. 1. Pactele drepturilor omului. 2. Alte conventii: Conventia de genocid, conv.privind statutul refugiatiolr. Dupa adoptarea DUDO drepturile civile si politice puteau fi garantate in timp ce drepturile economice, sociale si culturale nu puteau fi asigurate la un nivel satisfacator., decit in mod progresiv in masura posibilitatilorstatelor, si prin masuri de cooperare internat. Dupa 10 ani de discutii la 16 dec 1966 au fost adoptate de adunarea generala si deschise spre semnare statelor, intrind in 35 state in vigoare in 1976 Pactul Internat cu privire la drept civile si politice, si Pactul internat cu privire la dr economice, sociale si culturale. Cele 2 pacte au avut o structura asemanatoare. In preambulul se declara ca respectarea fara discriminare a dr omului constituie fundamentul libertatii, justitiei si pacii in lume. Prima parte contine prevederi referit la dr popoarelor de a dispune de ele insele, de a-si determina statutul politic si a-si asigura dezvoltarea economica, sociala si culturala si oblig statelor de a proteja acest drept. In p2 dispozitii cu caracter general prin care exercit dr recunoscute in pacte sa fie asigurata fara discriminare prin toate mijloacele adecvate, de a nu suprima asemenea drepturi. In p3 drepturi specifice la care se refera cu detalieri ale continutului acestora si garantiile corespunzatoare. Drepturi si libertati.Drepturi civile si politice. adreptul la viata; b- interzicerea torturilor si tratamentelor inumane inclusiv ca pers umana sa fie supusa fara consimt, sau unei expertize medicale sau stiintifice, a sclaviei si a muncii fortate, inafara de munca prestata de un detinut serv. Militar obligatoriu, serv. In cazul de forta majora, serv din oblig cetatenesti normale. c- drepturile al libertate si securitate personala. D-dr la libera circulatie si la revenire in tara. E-egalitatea in fata justitiei, fprotectia impotriva imixtiunilor in viata particulara. g- dr la libertatea gindirii constiintei si religiei, hlibertatea de opinie si de exprimare, i-dr la intrunire pasnica si asociere, j-dr speciale ale copilului, k -dr si posibilitatea fara discriminari si restrictii rezonabile de a lua parte la conducerea tb publice, l-dr minorit etnice sociale sau lingvistice. 2) Drepturile economice,sociale si culturale. Dreptul la munca, dr al conditii de munca juste si prielnice, salariu echitabil,salariu si igiena muncii, odihna, timp liber, concedii periodice platite, greva, asigurarea sociala), nivel de trai adecvat, dr la educatie, viata culturala, beneficiile progreselor stiintifice. Pactul privind dr civile si politice a fost completat cu 2 protocoale facultative: 1 1966 da dr oricarei persoane fizice care pretinde a fi victima unei violari a unui dr

evidentiat de pact, dupa epuizarea tuturor cailor interne de drept disponibile, sa prezinte spre examinare Comitetului dr omului constituit in baza pactului o comunicare scrisa despre violarea ei. Al 2lea protocol 1989 se refera la abolirea pedepsei cu moartea. Garantii si concluzii. A Asumarea de statele parti a oblig de a asigura realizarea dr omului in statele resprective. b- oblig st de a prezenta rapoarte periodice asupra indeplin oblig Consiliul Economic si social al ONU, Comitetul drepturilor omului. C- Procedura prevazuta de protocolul facultativ la Pactul Internat privind dr civile si politice Comitetul dr omului/ D- procedura prevazuta de carta onu. 3- Conventia pt prevenirea si reprimarea crimei e genocid 19 art 12.01.1951. Considerind ca Adunarea generala a ONU prin prin rezolutia sa din 11.12.1946 a declarat ca genocidul este o crima la adresa dreptului gintilor, in contradictie cu spiritul si scopurile ONU si pe care lumea civilizata il condamna. Genocidul a produs mari pierderi umanitatii si de aceea tb de cooperat pt combaterea lui. Genocidul este o crima pe timp de pace si razboi, se refera la: -omorirea membrilor unui grup, - atingerea grava a integrit fizice sa psihice a membrilor unui grup, - supunearea intentionata a grupului la cond.de existenta care antreneaza distrugerea fizica totala sau partiala. masuri ce vizeaza scaderea natalitatii in sensul grupului. - transferarea fortata a copiilor dintr-un grup in altul. Conventia privind statutul refugiatilor.(16 paragr.) Conferinta speciala ONU a aprobat Conventia privind statutul refugiatilor la 28.07.1951. Conv defineste cine este refugiat si tipul de protectie juridica si asistenta sociala pe care refugiatii ar tb sa o primeasca de la statele care au ratificat-o. Refugiatii nu tb sa fie returnati intr-o tara in care se tem e persecutie. Conventia defineste oblig refugiatilor fata de guvernul gazda si pune limite pt anumite categ de pers. Initial conv a fost mai mult limitata la pretectia refug europeni si pers de dupa al 2-lea razb mondial. Conventia impotriva torturii si altor pedepse inumane sau degradante 1984. Conventia cu privire la dr copilului 1989. Conventia internat pt protectia pers impotriva dispozitiilor fortate. Dreptul internat umanitar. Desi au fost elaborate sub egida ONU, mentionam in cadrul surselor conventionale universale si conventiile de l Geneva 1949 cunoscute sub denumirea de drept umanitar. 1Conventia de aGeneva pt imbunatatirea sortii ranitilor si bolnavilor din fortele armate al companiei. 2- Conv de la Geneva pt imbunatatirea sortii ranitilor si bolnavilor naufragiatilor pe mare. 3- Conv de la Geneva privind tratamentului prizonierilor de razboi. 4- Conv de la Geneva privind prot pers civile in timp de razboi. Aceste conv au fost completate in 1977 prin 2 protocoale. Dr int.umanitar este aplicat dein reglem acestor conventii in cazul conflictelor armate internationale, adica de razboi declarat intre 2 sau mai multe parti contractante, chiar daca starea e razboi nu a fost recunoscuta de una dintre parti si chiar daca toate partile constesta existenta starii de razboi, inclusiv si cazul de conflict armat noninternat. Potrivit dr de la Geneva, conflictul armat noninternat poate fi clasificat in categ: - conflict armat intern de mare intensitate si conflict armat ce nu prezinta un caracter internat. Potrivit acestei clauze, civilii si combatantii remin sub protectia si autoritatea principiilor dr internat decurgind din cutuma stabilita si din principiile umanitatii. Dr int umanitar cum este reglem de conv de la Geneva reglem pe de o parte limitarile dr combatantilor, pe de alta parte prot pers necombatante. Consacrarea si protectia dr omului la nivel regional. Analiza surselor de consacrare si prot la nivel regional impune studierea a 3 dimensiuni: 1-dim.europeana,2-dim.americana si dim africana. Dar mai exista si surse de prot si in lumea islamica, fara a fi un sistem de protectie si garantare a dr omului cum sunte celelalte dimensiuni. Potrivit DUDO sunt prerogative pe care le recunoaste orice ordine juridica, aricarei pers. Adica oricarei fiinte umane ii este datorata ceva tocmai pt faptul ca este fiinta umana si este perceputa pretutindeni. Sursele de protectie la nivel european. Consiliul Europei. Pe plan conventional principalul doc in domeniul protectiei dr omului la nivel EU adoptat in cadrul consiuliului europei este conv pt apararea dr omului si libert fundamentale CONV EU a dr omului. In temeiul ei, eu fost create si instit si mecanismele necesare punerii sale in aplicare. Aceasta conv a fost adoptata in 1950 la Roma, a intrat in vigoare in 1953. Conv nu e conceputa sa inlocuiasca sist nationale de protectie a dr omului, ea reprezinta o garantie internat ce se alatura dr de recurs in cadrul fiecarui stat. Ulterior aceasta Conv a fost modificata prin 14 protocoale. Carta sociala europeana (Consiliul europei). A fost adoptata in 1961 si a intrat in vigoare in 1965. Este un instrument destinat sa completeze Conv pt apararea dr omului si lib fundam in privinta dr

sociale si anunta in cuprinsul ei 6 dr sociale: dr la munca, org de sindicate, negocieri colective, securit sociala, asist sociala si medicala, dr familiei la prot sociala, juridica, economica, muncitorii emigranti si fam lor. Originaliatatea Cartei sociale europene posibilitatea e acceptare partiala. Carta a fost completata prin 3 protocoale si ulterior in 1966 a fost adoptat un nou document. Carta sociala Europeana revizuita in 1999, In care sunt adaugate unele clauze. Organizatia pentru securitate si cooperare in Europa OSCE. In cadrul doc care reglem problematica dr omului il are actul final de la Helsinki Actul final al conferintei pentru securitate si cooperare in europa 1975. I se atribuie un progrez evolutiv a protectiei dr omului. Actul final al conferintei de la Helsinki desi nu este un tratat, depaseste impactul mai multor tratate prin amprenta care si-a pus-o asupra procesului de securitate si cooperare in Europa. Actul final enunta cele 10 principii care reglem relatiile dintre statele participante, printre care respectarea dr si lib fundam ale omului. Procesul Helsinki a fost continuat de reuniunile General Europene de la Belgrad, Madrid, Viena, care au reafirmat in documentele adoptate prevederile actului final de la Helsinki.