REFERAT

Tema: Filosofia lui Ren Descartes

A elaborat: Cretu Irina

CHISINAU,2013

Ren Descartes
Viaa i opera
Descartes s-a nscut n La Haye n Touraine la 1596. i face studiile n Colegiul din La Fleche, colegiu rezervat fiilor de nobili i n care iezuiii predau o filosofie aristotelic,scolastic. Descartes vrea ns s nvee din marea carte a lumii". El se angajeaz voluntar nrzboiul de 30 de ani sub comanda lui Mauriciu de Nassau. ntr-o sear, ntr-un cantonamentdin Germania, ntr-o camer cald, Descartes face planul viitoarei lui filosofii: aceasta constdintr-o metod nou pentru a-i perfeciona spiritul i pentru a gsi adevrul n tiine. Dupmoartea generalului su, Descartes renun la cariera militar. Se ntoarce la Paris prinPolonia i Pomerania. De la Paris se duce la Roma. Lui Descartes i place s cltoreasc.ntors n Frana, el se gndete s-i aleag o carier. Cardinalul De BeVulle l sftuiete pentru filosofie. Descartes prsete Frana i se retrage n Olanda, unde va sta 23 de ani,trind aproape tot timpul la ar; acolo mediteaz, studiaz, scrie; i instaleaz un laborator ncare va face cercetrile sale de fizic. n tot acest timp face numai cteva cltorii foarte rarela Paris. In 1637 apare Discursul asupra Metodei care intereseaz mult lumea savant; el corespunde nevoilor noi intelectuale ale timpului, care este stul de logica i de tiina aristotelic. n 1641 apar nti n latinete Meditaiile Metafizice. Prin intermediul Printelui Mersenne, prietenul lui Descartes, filosofi ca: Arnauld, Hobbes, Gassendi i fac obieciile lor,rspunznd acestora. Descartes i precizeaz doctrina. Apare n curnd i traducerea franceza lucrrii, revzut de Descartes. Meditaiile cuprind concepia metafizic a lui Descartes. nOlanda el i continu experienele sale asupra unui numr mare de fenomene naturale.Concepia sa mecanistic asupra producerii fenomenelor naturii i atrage o acuzaie de ateist ieste pe punctul de a fi exilat. Principiile de Filosofie cuprind, pe lng un rezumat al ntregiidoctrine, i descrierea amnunit a ingenioaselor lui ipoteze de explicare a unui mare numr de fenomene fizice. Rentors la Paris, Descartes este n legtur cu toi savanii mari aitimpului. Regele Franei i ofer o pensiune. Dar el prefer s se duc n Suedia, unde era demult n coresponden cu regina Christina a Suediei. Este primit admirabil la Stockholm, unde moare ns peste ase luni, n urma unei rceli.

Ontologia filosofului
El admite o substanta suprema, Dumnezeu. Sustine ca substanta suprema este perfecta si, ca atare, exista prin sine insusi, adica isi este propria cauza. Depinzand numai de sine, Dumnezeu poseda o libertate absoluta, fiind singura fiinta pe deplin libera. asadar, in sensul ei cel mai general, libertatea inseamna afirmarea a ceva prin sine, independent. In configuratia ontologiei sale trasatura dominanta o constituie conceptia dualista, el sustine ca Dumnezeu a creat doua substante secunde, independente una de alta: substanta materiala, cu atributul intinderii, si substanta spirituala, cu atributul gandirii. Descartes sustine ca Dumnezeu a creat res extensa (Substanta intinsa) ca lume haotica, i-a stabilit legi si i-a dat un prim impuls, fara sa mai intervina ulterior in dezvoltarea ei. Substanta intinsa sau natura corporala este identificata de Descartes cu intinderea. Descartes considera ca alaturi, dar nu independent de materie, o alta dimensiune fundamentala a lucrurilor este miscarea. Potrivit lui Descartes, miscarea este, ca si materia, o substanta secunda pentru ca isi are izvorul in Dumnezeu. Fiind o astfel de substanta, miscarea este invariabila, astfel ca, intreaga cantitate de miscare se conserva.

Gnoseologia filosofului
El formuleaz ideia Noi nu trebuie sa luam nimic drept adevr, c trebuie tot de cercetat din nou de analizat din nou pentru ca s ne convingem e adevrat sau nu. In filozofia sa, Descartes porneste de la indoiala metodica asupra tuturor cunostintelor, asupra datelor simturilor si chiar asupra existentei lumii si accepta ca unic fapt sigur, care trebuie sa constituie, dupa el, temeiul filozofiei si al stiintei este cugetul, vestita teza: ,,Ma indoiesc, deci cuget; cuget, deci exist (Dubito, ergo cogito; cogito ergo sum). Descartes are un caracter idealist, deoarece considera ca adevar fundamental, de la care trebuie sa porneasca intrega filozofie, existenta certa a gandirii si nu existenta realitatii obiective. Aceasta teza a influentat idealismul de mai tarziu. Indoiala sa a avut

insa o semnificatie progresista, ascutisul ei fiind indreptat impotriva dogmatismului scolastic. Descartes, a fost un reprezentat de seama al rationalismului in filozofia moderna. Pentru el, criteriul adevarului se afla in ratiunea insasi, in evidenta notiunilor noastre. La baza metodei sale de cunoastere, el a pus deductia, care trebuie sa porneasca de la adevaruri clare si distincte, cunoscute nemijlocit de ratiune. Descartes a recunoscut totusi si valoarea cunoasterii experimentale. Esena raionalismului cartezian const n: a) ncrederea nemrginit n valoarea procedeelor i metodei de tip matematic; b) total nencrederea n valoarea informaiilor senzoriale. De reinut ns c acest raionalism nu exclude apelul la experien, dimpotriv, experiena decide n ultim instan asupra valorii de adevr sau fals a unei ipoteze sau aseriuni. Descartes a adus o contributie insemnata la dezvoltarea matematicii, fizicii, psihologiei, fiziologiei, juridicii, biologiei, medicinei si a altor stiinte . El a pus bazele geometriei analitice prin initierea metodei sistemelor de coordonate, numite ulterior carteziene, facand posibila aplicarea algebrei si analizei la studiul geometriei, ceea ce a constituit o adevarata revolutie in matematica. A introdus, printre primii, notiunea de marime variabila si aceea de functie, a descoperit legea refractiei luminii, a formulat legea conservarii cantitatii de miscare si a emis, primul, ideea de reflex in fiziologie, Fizica lui Descartes a avut un caracter materialist-mecanicist; el a explicat toate fenomenele naturii prin materia in miscare, aceasta din urma fiind conceputa numai ca deplasare in spatiu. El a zis c substana este creat din prticele mici pe care le-a numit corpusculi si corpusculele sunt divizibile pina la infinit si repartizate in spatiu. A sustinut miscarea si a zis ca la inceput miscarea a fost omogena, iar pe urma obiectele, lucrurile s-au divizat in corpuscule, elemente mici aflindu-se in miscare s-au unit, din unele s-au format pamintul, din altele aierul si din cele mai mici si fine s-a format focul sip e asa cale s-a format universul. Descartes a extins conceptia sa materialistmecanicista si asupra vietii organice. Pentru el animalele sunt automate neinsufletite, omul singur fiind inzestrat cu suflet, existent independent de corp. Prin latura materialista a gandirii sale, ca si prin orientarea antiscolastica a rationalismului sau, Descartes a contribuit in mare masura la progresul stiintei si filozofiei.

n viziunea lui Descartes tiin ele toate nu sunt nimic altceva decit nelepciunea uman , care rmne una i aceeai ntotdeauna, orict de diferite ar fi lucrurile pe care le cerceteaz , i care nu mprumut de la ele mai mult diversitate dect mprumut lumina Soarelui de la lu crurile pe care le lumineaz. Potrivit lui Descartes, principalele facultati cognitive sunt simturile care au ca obiect fie corpurile externe cu calitatile lor primare(intindere, miscare) si secundare, fie straile interne ale propriului corp (foame, sete); Memoria care conserva ideile; Imaginatia care se exercita in legatura cu corpurile si lucrurile corporale; Inteligenta (intelect, ratiune, minte) care ofera cea mai desavarsita forma de cunoastere; Vointa care are rol important in geneza adevarului si a erorii. Descartes argumenta ca intelectul poate ajunge la adevar in timp ce simturile si imaginatia il pot insela pe om dar, spune el, si intelectul se poate insela atunci cand cauta un adevar absolut indubitabil caci, spune el, ne poate excela in geniul sau. De aici deriva motoda indoielii generalizate. El a fost acela care a formulat conceptual despre ideile nnscute cu care n-a fost deacord J. Locke. Ca s fii geniu n filosofie, matematic sau fizic trebuie s te nati deja cu anumite idei, cunotine , El mai susine c Ceva nu poate izvor din nimic.

Concluzia
Ren Descartes este un mare filosof, om de tiin. Ideile lui de unii filosofi au fost appreciate de altii criticate!! Ideile lui Descartes prezinta interes.

BIBLIOGRAFIE 1. T. Raveica, Istoria filosofiei moderne, Ed. Fundaiei Axis, 2005, p. 503; 2. http://ru.scribd.com/doc/93216844/II-Rene-Descartes 3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Ren%C3%A9_Descartes 4. http://www.google.md/#output=search&sclient=psyab&q=rene+descartes&oq=Rene+&gs_l=hp.1.0.0l4.328.2908.0.5267.5.5. 0.0.0.0.451.1927.3-3j2.5.0...0.0.0..1c.1.12.psyab.4ww56IE4_y0&pbx=1&bav=on.2,or.r_qf.&bvm=bv.46751780,d.Yms &fp=cc827721f0f2eb32&biw=1024&bih=509