Eseu Opera artistic a pictorului Victor Brauner i influena avangardei

Aristotel definea Adevrul: A enuna c ceea ce este, este, i ceea ce nu este, nu este, reprezint un adevar. Ei bine, apare Platon si contrazice teoria lui Aristotel, afirmnd n Teoria Formelor, c noi nu ne raportm la ceea ce este palpabil , ci la ideea de palpabil. Cu alte cuvinte, noi nu putem cunoate dect copia fidel a obiectelor, nu i obiectul n sine. n secolul XX, artitii plastici i nu numai, se afl ntr-o paradigm a cunoaterii, ea ajunge s capete valene metafizice, descoperindu-se astfel o alt dimensiune a Adevrului, aceasta fiind nglobat de asemeni, ntr-o dimensiune i mai ampl, anume: universul simbolic. n semiotic "eroarea referenialitii" a fost depit o dat cu Ferdinand de Saussure. Semnul artistic cuprinde deopotriv semnificantul i semnificatul, adic existena fizic a semnului ct i conceptul mental la care se refer, rezultnd din aceast sintez semnificaia sau nelesul.Semnul nu face referire la sine niciodat, ci trimite dincolo."Lipsa unui sens, atunci cnd acesta se vrea n mod explicit lipsit de sens, poate fi interpretat nu ca o absurditate, ci ca o manifestare a absurdului." n concordan cu lucrurile enunate mai sus, observm c asta se ntmpl i n picturile suprarealistului romn Victor Brauner, spre exemplu : "Autoportret cu ochiul scos", n care se regsesc afirmaiile spuse mai sus, despre ntreg curentul suprarealist.Mai precis, conturarea ocultismului ct i a unei cunoateri incontiente, aceasta fiind baza verosimil a lucrurilor din marginea realitii.Visul i fantezia sunt principalele ci de acces spre un adevr ct mai complet, n operele sale, fcnd din ele viziuni ct i premoniie."Fiecare tablou pe care-l fac este proiectat din cele mai adnci izvoare ale nelinitii mele..."

atingnd astfel un grad de abstractizare pe care Picasso l considera:"culmea realitii"

Acum, pictorul creeaz o lume ale crei elemente sunt i mijloace, o oper sobr i hotrt, fr argument."Artistul nou protesteaz:el nu mai zugrvete, ci creeaz direct n piatr, lemn,

fier, cositor,organisme locomotive ce pot fi rotite din toate prile de vntul limpede al senzaiei momentane."(Tristan Tzara, extras din "Manifest Dada 1918", traducere Ion Pop, Univers, Bucureti, 1996, pp.12) De aceea, opera nu mai are menirea catharsisului, ci din contr, s trezeasc fiori reci, ilustrnd mascarada jalnic i trist a omenirii.Ea nu mai este cldit pe un construct teoretic, lipsindu-i mai mult dect att, cauzalitatea.