Comunicarea didactica n situatii de conflict

COMUNICAREA DIDACTICA N SITUATII DE CONFLICT

4.1 Definitie, caracterizare generala, etapizare Comunicarea interpersonala realizata n diverse situatii didactice are loc ntr-un mediu deosebit (mediul scolar) si ntr-un context specific (scoala sau un spatiu adiacent acesteia). Acest context poate bloca procesul de comunicare, ducnd la esecul / insuccesul acesteia. De aceea este important sa studiem factorii care altereaza relatia profesor scolar scolar, inhibnd procesul comunicarii. Pentru profesori, situatiile conflictuale constituie unele dintre cele mai grele teste de abilitate si deontologie profesionala, dat fiind ca o situatie conflictuala are implicatii att asupra canalelor de comunicare, ct si asupra mediului n care evolueaza participantii. Etimologic, conflict nseamna lovire reciproca, nfruntare (conflictus = a se lovi unul pe altul). Este caracterizat drept o opozitie deschisa, o lupta ntre indivizi sau grupuri cu interese divergente sau incompatibile, cu efecte distructive (de ce mai multe ori) asupra interactiunii sociale. Grafic, sfera de cuprindere a

Comunicarea didactica n situatii de conflict

termenului poate fi reprezentata astfel:

Nentelegere

Dezacord

Ciocnire de interese

Cearta CONFLICT Disputa

Diferend

Discutie (marcata de violenta)

nfruntare

Confruntare

Antagonism

Deoarece profesorul si scolarul ca parteneri educationali dezvolta activitati comune bazate, n esenta, pe comunicare didactica, este important de cunoscut si acceptat urmatoarele: a) Conflictul este o realitate fireasca a vietii cotidiene, inerenta n relatiile interumane (profesorul si scolarul au experiente de viata diferite, perceptii ale realitatii diferite, dispozitii diferite) b) Conflictul poate fi tratat pe cai pozitive sau negative: Abordat pozitiv , conflictul, de regula ideatic, poate determina dezvoltarea personala, afirmarea creativitatii, schimbarea sociala; este constructiv;

Comunicarea didactica n situatii de conflict

Abordat negativ, conflictul are rezultate distructive asupra psihicului, fizicului, spiritului (tensiunea nervoasa este mare, nemultumirile si reprosurile sporesc); din aceasta perspectiva este respins principiul acceptarii reciproce; c) ntr-un conflict, sentimentele sunt foarte importante pentru ca nu pot fi controlate, (ndeosebi cele neconstientizate, umorile, patimile, vanitatea etc.); d) ntotdeauna, un conflict poate fi solutionat daca se cunosc sursele, daca se respecta cele trei principii strategice de rezolvare si daca se doreste efectiv dezamorsarea si instalarea armoniei (printr-un management corespunzator). e) Conflictul din mediul scolar trebuie neaparat negociat, ncercnd sa se ajunga la o solutie acceptabila pentru ambele parti.

Comunicarea didactica n situatii de conflict

Modelul de dezvoltare si stingere a unui conflict scolar presupune cinci etape relativ distincte:
ETAPA I. Dezacordul MANIFESTARI aparitia diferentelor ntre membrii grupului scolar; cauzele diferentelor pot fi legate de: a) - interese personale - opinii diferite - actiuni orientate valoric diferit de grup b) motive/pretexte minore n raport cu scopul general al grupului scolar c) interese de moment care daca ar fi constientizate nu ar constitui baza dezacordului apar actiuni ce sustin opiniile, cerintele sau convingerile, fiecarei parti; se exp lica pozitia partilor n grup; se accentueaza erorile din gndirea celorlalti; Este momentul n care conflictul se poate stinge sau poate continua cu aparitia justificarilor ce sustin diferentele. Tensiunea creste, manifestarile emotionale iau locul celor rationale. violenta verbala se transforma n violenta fizica sau morala; situatia scapa de sub control, ceea ce face sa se atinga punctul culminant al conflictului; se intensifica reprosurile si disputele, astfel fiind greu de separat partile angajate n conflict; se trece la etapa autodefensiva lipsa de ncredere a unuia n celalalt si apare nentelegerea si frustrarea, precum si reciprocitatea negativa distructiva. ncepe negocierea (trecerea de la tensiune, irationalitate, spontaneitate, lipsa de logica la o discutare normala a intereselor partilor aflate n conflict); se trece de la concluzii distributive pe subgrupuri la concluzii integrative; apare momentul de construire a ncrederii (promisiuni, comunicare nt re parti, deschidere, respect reciproc) intervine mediatorul , ca a treia parte neutra, impartiala si obiectiva; este momentul negocierilor; conflictul se stinge -

II. Confruntarea

III. Escaladarea

IV. De escaladarea

V. Rezolvarea

Comunicarea didactica n situatii de conflict

4.2 Conditionari ale comunicarii didactice n situatii de conflict Analiza oricarui conflict scolar releva faptul ca orice situatie de comunicare afectata de o tensiune/conflict devine automat dependenta de trei factori: - sursa (emitatorul) - mesajul - mediul si canalele de comunicare A. Sursa Elementul determinant n actul comunicarii este emitatorul (sursa) care n situatii de conflict scolar se manifesta plenar, iesind n evidenta. Deoarece profesorul emitator detine controlul asupra actului de comunicare, se impune ca n situatii conflictuale sa actioneze prompt, sa identifice n timp util sursele conflictului si sa stabileasca strategia de dezamorsare a conflictului si normalizare a climatului didactic. Din acest punct de vedere, strategiile de comunicare pentru care opteaza emitatorul sunt de doua feluri: strategii de informare: profesorul emitator doreste ca elevul receptor, destinatar al mesajului, sa cunoasca si sa nteleaga care sunt modalitatile de restabilire a relatiei. n acelasi timp, profesorul se informeaza, apelnd la ntrebari scurte, punctuale, cu privire la doleantele si pretentiile elevului receptor. Sunt utilizate tactica falsei oferte si cea a feliei de salam (tactica pasilor mici); strategii de convingere, cu pronuntata tenta persuasiva, care presupune rezolvarea pasnica a conflictului, fara pierderi majore. Apelnd la astfel de strategii, profesorul doreste sa-l implice direct pe elev n rezolvarea conflictului, convingndu-l sa actioneze, sa se manifeste,

Comunicarea didactica n situatii de conflict

sa gaseasca solutii. Practic, elevului i se cere sa -si asume responsabilitati concrete n atingerea obiectivelor comune si pastrarea relatiei. Evident, profesorului i se cere sa-si pastreze calmul, sa fie abil, sa fie convingator, sa fie dispus sa ia act de imaginea pe care o are n fata elevilor. Este deosebit de importanta credibil itatea emitatorului n fata receptorului. Pentru a-si asigura reusita n situatiile delicate de conflict, emitatorul sursa ar trebui sa ntreprinda cel putin urmatoarele actiuni: sa informeze pe partener despre scopul demersului; sa identifice rapid eventualele bariere de comunicare si sa actioneze pentru ndepartarea lor; sa raspunda oportun si sincer la ntrebarile receptorului/lor; sa propuna solutii de rezolvare a conflictului si sa le argumenteze; daca se impune, sa propuna introducerea unui mediator; sa asculte activ. B. Mesajul n situatiile deosebite de conflict, comunicarea profesorelev este ntr-o masura apreciabila dependenta de precizia si acuratetea mesajului, care trebuie sa fie cuplat cu intentia emitatorului si cu nivelul de perceptie al ascultatorului destinatar. Mesajul are semnificatie si este complet numai n conditiile n care este coroborat cu limbajul folosit, filtrele si perturbatiile din comunicare, cu mediul si canalele de comunicare. n plus, pentru mesaj mai sunt importante si: reactia receptorului fata de mesaj, reactie care de cele mai multe ori este marcata de sensibilitate; autoritatea si credibilitatea emitatorului;

Comunicarea didactica n situatii de conflict

situatiile controversate n care se pot plasa simultan sau prin alternanta emitatorul si receptorul, situatii care pot face loc compromisului.

Concluzionnd, este foarte important ca nainte de a transmite un mesaj sa ne ntrebam ce ar putea sa nsemne mesajul pentru receptor si care ar fi reactia lui la acest mesaj. C. Mediul si canalele de comunicare n situatia de conflict, comunicarea este eficace daca posibilitatile asigurate de canale sunt mai mari. Aceasta pentru ca este nevoie ca receptorii sa cunoasca informatia si sa o poata propaga mai departe, timpul alocat rezolvarii conflictului fiind scurt si, de asemenea, se impun dezbateri, negocieri fiind necesar si un feed-back imediat si apropiat. n concluzie, comunicarea didactica de tip fata n fata sau mediata electronic este conditionata de calitatea celor trei factori, prezentati anterior. Ca profesori, avem datoria de a-i ajuta pe elevi sa obtina o imagine mai clara despre ei nsisi si despre societate, avem datoria de a transforma conflictele n sanse educative. Conflictul este o componenta naturala a existentei noastre de zi cu zi, a relatiilor noastre cu ceilalti; de aceea, de cele mai multe ori nici nu ne gndim la el si nu l studiem; daca nu l mai privim ca pe o forta negativa, distructiva, ci ncercam sa explicam natura sa si sa identificam cauzele si fortele angrenate, conflictul poate deveni o sans a de maturizare. Dezvoltarea anumitor compete nte specifice, att pentru solutionarea conflictelor, dar mai ales pentru a le face fata acestora, conduce la responsabilizarea elevilor pentru actiunile lor, la constientizarea consecintelor pe care le au actiu nile lor. Capacitatea de a aborda conflicte le ntr-un mod constructiv contribuie la sanatatea mentala si individuala si are efecte pozitive asupra societatii n general.

Comunicarea didactica n situatii de conflict

4.3 Sursele conflictelor scolare; factori de escaladare si de diminuare a conflictelor scolare; abilitati de rezolvare a conflictelor scolare Conflictele sunt, n general, o realitate a vietii sociale si a vietii personale. Ele izvorasc din urmatoarele surse: 1. ncalcarea nevoilor fundamentale ale omului: libertatea, afirmarea, succesul (ncalcarea lor genereaza conflicte), cunoasterea, actiunea; 2. Valorile (morale, sociale, profesionale) diferite: profesorul si scolarul apartin unor timpuri diferite; au credinte diferite, gndesc diferit, raportndu-se la valori diferite, au culturi diferite ; 3. Perceptii diferite asupra realitatii: cnd oamenii vad diferit un anumit lucru sau gndesc diferit despre el, pot apare situatii conflictuale; 4. Interese diferite: determina preocupari diferite, explicatii diferite; 5. Resurse limitate: gen spatii, logistica, timp, disponibilitate altereaza relatia profesor elev; 6. Nevoi psihologice: respectul de sine, stabilitatea intrapsihica (linistea interioara), buna ntelegere, afectiunea, fericirea. Alterarea acestor nevoi atrage aparitia conflictelor interioare, care pot provoca conflicte cu ceilalti actori educationali. Dupa cum se observa, sursele conflictuale sunt limitate ca numar, dar determina o varietate de conflicte (conflictul cu noi nsine, cu familia, cu prietenii, cu colegii, cu partenerul educational).

Comunicarea didactica n situatii de conflict

Factori de escaladare si de diminuare a conflictului Conflictul poate fi angajat sau rezolvat n urmatoarele conditii:
Un conflict va fi accentuat daca: 1. Cealalta parte este considerata din start un inamic sau o persoana rea (idei preconcepute) 2. Se implica direct sau indirect alte persoane (diriginte, director, alti profesori, alti elevi) (imixtiuni inoportune) 3. Una sau ambele persoane se simt amenintate de cealalta parte (fara posibilitate de reactie) (nencredere reciproca) 4. Partile nu sunt interesate sa mentina o relatie. Intereseaza doar propriul interes si atingerea acestia (dezinteres pentru relatie) 5. Problemele implicate n conflict sunt n mod exagerat notate ca extrem de importante (neconcordant cu realitatea) (perceptia falsa, incorecta a realitatii) 6. Exista o lipsa de abilitati de rezolvare a conflictului Un conflict va fi diminuat daca: 1. Persoanele implicate sunt de buna credinta, impartiale si capabile sa asculte activ. 2. Partile se concentreaza exclusiv asupra problemelor aflate n discutie si nu procedeaza la etichetari. 3. Se renunta la amenintari sau daca deja au fost prefazate sunt la timp retrase (eventual cu scuze) 4. Persoanele implicate au cooperat n trecut si vor sa continue relatia

5. Interesele desi diferite sunt vazute ca posibil de negociat n mod amiabil

6. Persoanele implicate accepta ajutor extern pentru rezolvarea conflictului

Pentru a minimaliza efectele distructive ale situatiilor conflictuale, se poate propune respectarea urmatoarelor p rincipii: principiul 1 Mentine comunicarea cu cei cu care pari sa te afli n conflict (preferabil, ncearca sa lamuresti prompt lucrurile; nu amna discutia).

Comunicarea didactica n situatii de conflict

principiul 2 Abtine-te de la a discuta despre altii n absenta lor (pentru a nu distorsiona r ealitatea). principiul 3- Daca sesizezi semne ale unui conflict, ncearca sa initiezi actiuni la care sa participe (colabornd) persoanele implicate. Asa nimeni nu se va mai simti atacat sau amenintat sau ignorat. principiul 4 ncearca sa eviti toate fenomenele de tipul eu cstig tu pierzi. Se recomanda abordarea unei dispute din toate perspectivele posibile, stiut fiind ca de cele mai multe ori o echipa sau un individ se comporta negativ numai daca se simte amenintat(a) sau atacat(a). Scade motivatia, eficienta, se subrezeste relatia. principiul 5 Asigura -te ca stii sa recunosti rezultatele si nu flatarea sau linguseala. Aceste principii au fost elaborate de Morris si Everard n 1996. Dupa Axelroad, principiile strategice de rezolvare a unui conflict sunt urmatoarele (o alta abordare): I. Nu fiti primul care nu coopereaza (care se ncapatneaza sau da bir cu fugitii); fiti plini de solicitudine, fiti draguti, amabili si afabili. II. Aveti grija ca att cooperarea, ct si abandonul sa fie n raport de reciprocitate , respectiv: 1. Dati raspunsuri masurate (cumpatate) pentru a asigura reciprocitatea. 2. Nu va lasati exploatat (n mod direct) 3. Nu fiti invidios, fiti iertator (conciliant, empatic). III. Nu faceti pe desteptul. Nu complicati si nu simplificati inutil problemele, pentru ca nu veti rezolva nimic.

Comunicarea didactica n situatii de conflict

n general n comunicare, dar ndeosebi n comunicarea pedagogica, este importanta deschiderea ambelor parti angajate n conflict fata de rezolvarea rationala a tensiunilor create. Practic, sunt necesare o serie de abilitati cum ar fi: 1. abilitatea de a te confrunta, de a spune nu atunci cnd apare o diferenta de opinie. Trebuie ca ndeosebi profesorul sa manifeste deschidere fata de rezolvarea problemelor; 2. abilitatea de a asculta, a observa si a accepta emotiile si sentimentele interlocutorilor cu care se vine n contact; 3. abilitatea de a prezenta ideile, emotiile si sentimentele ct mai clar, concis, calm si onest; 4. abilitatea de a evalua problema/situatia creata sub toate aspectele si dintr-o perspectiva ct mai larga. 5. abilitatea de a articula scopurile comune cu obiectivele personale, pentru a depasi momentul critic si pentru a pastra relatia. Modelul personal este cel care conteaza n relatia cu un grup. Dobndind si promovnd abilitati de rezolvare a conflictelor putem contribui la restabilirea relatiei cu ceilalti. Important este sa ajungem la concluzia ca orice situatie conflictuala poate fi depasita numai prin efortul comun a partilor angajate, fiecareia revenindu-i responsabilitati precise.

4.4 Strategii de rezolvare a conflictelor scolare; atitudini si comportamente specifice Pentru rezolvarea conflictelor, de regula oamenii adopta strategii diferite, unele functionnd automat la nivel preconstient, altele fiind stabilite constient n functie de situatie, de antrenamentul personal si de miza pusa n joc. Orice strategie poate fi oricnd schimbata aplicnd noi metode de rezolvare. Modul n

Comunicarea didactica n situatii de conflict

care actionam ntr-un conflict este afectat de importanta obiectivelor noastre personale si de ct de importanta este considerata relatia respectiva. n rezolvarea oricarui conflict scolar care afecteaza comunicarea se recomanda ca partile sa respecte urmatoarele reguli, pentru a se asigura reusita: 1. Partile trebuie sa discute ct se poate de deschis despre adevaratele probleme care le preocupa. 2. Trebuie sa-si prezinte scopurile, punctele de vedere si sentimentele ct se poate de deschis si sa ncerce sa evite reiterarea. 3. Trebuie sa ncerce sa priveasca conflictul n contextul mai larg al scopurilor subordonate interesului gen eral al grupului. 4. Trebuie sa se concentreze asupra unor actiuni de viitor mai mult dect asupra unor evenimente din trecut. 5. Trebuie sa-si asculte reciproc punctele de vedere si sa caute sa le nteleaga. 6. Trebuie sa evite sa atace sau sa se retraga. 7. Trebuie sa ncerce sa cladeasca unul pe ideile celuilalt. 8. Trebuie sa ncerce sa aiba ncredere reciproca n buna credinta a fiecaruia. 9. Trebuie sa planifice actiuni clare care sa urmeze discutiilor, specificnd cine ce va face si cnd. (Acest lucru este deosebit de important si poate fi uitat n euforia aflarii faptului ca adversarul nu este chiar asa de nentelegator cum parea la nceput). 10. Se va fixa o data pentru revizuirea progresului, data care se va respecta cu orice pret. Putem spune ca exista cinci strategii de baza care pot fi utilizate pentru a ne descurca n cadrul unor conflicte si care genereaza atitudini si comportamente specifice din partea partilor angajate n conflict.

Comunicarea didactica n situatii de conflict

1. Strategia: RENUNTAREA si la obiective si la relatia ca atare, n final evitnd si persoana si problema aflata n litigiu. Se procedeaza astfel n cazul n care obiectivele nu sunt importante si nu este necesar sa mentineti o relatie amiabila cu cealalta persoana; atunci, convenabila este renuntarea la afirmarea punctului de vedere personal si nchiderea n sine. COMPORTAMENT SPECIFIC: BROASCA TESTOASA Sunt situatii n care profesorul sa scolarul bat n retragere pentru a se calma si pentru a-si controla emotiile si impulsurile. Alteori se aluneca peste situatie evitnd efectiv partea ostila. 2. Strategia: FORTAREA implica ndeplinirea obiectivelor propuse cu riscul de a compromite relatia cu celalalt. Presupune urmarea neabatuta a caii propuse. Concluzia? Obiectivul este mai presus de relatie. Practic, fortam mna celuilalt sa accepte conditiile noastre. Implicarea n conflict este ridicata si stresanta. Exemplu: pentru a termina predarea unei teme ngenunchem elevul. Comportamentul este agresiv, incisiv, abrupt deoarece conteaza obiectivul de atins, nu relatia. Ne impunem prin forta. COMPORTAMENT SPECIFIC: RECHIN Nu se recomanda sa fie fortata o persoana cu care urmeaza sa ne intersectam curnd, pentru ca nu va mai fi posibil sa ne ntelegem, sa comunicam. 3. Strategia: APLANAREA implica renuntarea la obiective n scopul mentinerii relatiei la cel mai nalt nivel (asa e bine!). Consta n nivelarea asperitatilor, cererea de scuze, abordarea cu umor / ironie fina , calda a celuilalt, acordarea de prioritate celeilalte persoane. Se

Comunicarea didactica n situatii de conflict

recomanda sa fim concilianti atunci cnd dorim sa mentinem colaborarea. Din cnd n cnd, pentru a aplana un conflict este nevoie sa informam cealalta parte ca ne pare rau de situatia creata (sa nu se sfiasca profesorul sa spuna regret sau mi pare rau). Cnd considerati ca interesele celeilalte persoane sunt mai puternice dect ale dumneavoastra, aplanati conflictul si acordati-i prioritate partenerului. Exemplu: atunci cnd un coleg/profesor tine deosebit de mult la o chestiune de care d-vs. nu prea va pasa, nu tensionati inutil atmosfera. Faceti o gluma / va cereti scuze de situatia creata, dati-i dreptate etc. COMPORTAMENT SPECIFIC: URSULET (conciliant) 4. Strategia: COMPROMISUL implica renuntarea la o parte din principiile d-vs. si din calitatea relatiei, pentru a ajunge la o ntelegere (prin cedare reciproca). Presupune constientizarea de catre ambii participanti a faptului ca trebuie venit unul n ntmpinarea celuilalt, cu o doza rezonabila de smecherie, renuntare, viclenie si chiar fortare indirecta (prin negociere). Este totusi o impunere indirecta si amnata. Exemple: profesorul care, pentru a-si pastra renumele de om bun, este mai ntelegator cu elevii mediocrii si slabi. Exista un numar redus de burse si ambii colegi aspira la una anume. Pentru a nu-si altera relatia, vor cadea de comun acord cine renunta si cine sa cstige. Se pare ca relatia conteaza mai mult ca principiile. Cel care cedeaza, posibil sa aiba un plan de perspectiva (acela de a cstiga n viitor).

Comunicarea didactica n situatii de conflict

COMPORTAMENT SPECIFIC: VULPE 5. Strategia: CONFRUNTAREA care implica demararea imediata a unor negocieri ndelungate sau repetate, destinate ndeplinirii obiectivelor fiecarui partener, dar si pastrarii relatiei la cel mai nalt nivel posibil. Confruntarea ia n calcul ca viitorul este mai important dect situatia prezenta, ca sustine rea reciproca este necesara atunci cnd participantii sunt mult si pentru mult timp mpreuna. Confruntarea cere tarie de caracter, gndirea unor solutii care sa ofere ambilor ceea ce doresc, dar fara fara a altera relatia. Este o negociere profesionala care presupune o atitudine nteleapta, deoarece si obiectivele si relatia sunt extrem de importante pentru d -vs.; se impune o oarecare doza de impartialitate. Se recomanda ambelor parti sa se gndeasca la solutii pertinente care sa aduca beneficii si unuia si celuilalt. Exemplu: profesorul explica n amanunt elevilor recalcitranti de ce le impune anumite lucruri, reguli, sarcini de nvatare. n continuare, negociaza cu acestia modul de actiune viitor, prezentnd avantajele si dezavantajele, oferindu-le ajutor si consiliere. COMPORTAMENT SPECIFIC: BUFNITA CONCLUZII Fiecare strategie de conflict ocupa locul sau. Nu credem ca profesorii sa fie ca un dinozaur specializat care nu stie dect o singura metoda de a rezolva un conflict. Trebuie sa fie capabili sa utilizeze una din cele cinci solutii, n functie de obiective si de relatii. ntr-un conflict se poate alege o singura strategie, n timp ce n alt conflict este de preferat o cu totul alta. Pentru a fi eficient n

Comunicarea didactica n situatii de conflict

rezolvarea unui conflict trebuie sa-si diversifice modul de a actiona, alegnd ceea ce este cel mai bine pentru situatia respectiva. Trebuie sa fie capabili sa -si schimbe modul de a actiona pentru a avea rezolvarea optima a situatiei respective. n lucrarea Profesorul ntre autoritate si putere, Emil Stan considera ca motivarea scolarilor este o posibila strategie de rezolvare a conflictelor scolare, actiune care presupune din partea profesorului urmatoarele demersuri: sa formuleze asteptari maxime n raport cu elevii; sa ofere, prin exemplul propriu, un model pentru comportamentele diferite; sa stabileasca o atmosfera pozitiva, de empatie, pentru fiecare elev n parte; sa implice elevii n mod activ n lectie; sa releve foarte clar ca merita sa nvete si de ce; sa cultive ncrederea n sine a elevilor; sa utilizeze interesele si cunostintele anterioare ale elevilor; sa utilizeze ideile elevilor; sa utilizeze curiozitatea naturala a elevilor; sa promoveze elevii, sa-i activeze prin solicitari la care trebuie sa raspunda; sa utilizeze ntlnirile si discutiile de tipul fata n fata, pentru a depista comportamentele dezagreabile; sa utilizeze instruirea individuala; sa utilizeze cu grija competitia; sa reduca anxietatea elevilor.

Comunicarea didactica n situatii de conflict

4.5 Ascultarea activa Am vazut n capitolele precedente si n preambulul acestui capitol ca una din modalitatile de diminuare sau chiar rezolvare a unui conflict o constituie Ascultarea activa care este cruciala ntr-o comunicare eficienta, lipsita de conflicte. Dezvoltarea activitatii de a asculta activ este o expresie buna pentru cel care doreste sa rezolve un conflict pentru ca: cel care vorbeste doreste sa i se acorde atentie; cel care vorbeste are impresia ca este important, respectat; este o buna practica sa nu iei notite, ci doar sa asculti si sa retii idei. Asa, vorbitorul nu se va intimida, ci se va relaxa si va fi firesc, cu mintea deschisa.

Sa-si rezolve singur problemele

Scopul ascultarii active

Sa dea celuilalt putere

Sa treaca la etapa urmatoare n rezolvarea conflictului

Sa se descarce emotional

Comunicarea didactica n situatii de conflict

ETAPELE UNEI ASCULTARI ACTIVE: I. Lasati interlocutorul sa vorbeasca: nu ntrerupeti; nu dati sugestii; aveti rabdare; nu faceti trimiteri la propriile sentimente /experienta d-vs. II. Fiti empatic (puneti-va n situatia interlocutorului) prindeti ideea principala si angajati-va n a -l ntelege pe vorbitor, ncercnd sa va detasati de punctul personal de vedere; daruiti-va, puneti-va n locul vorbitorului p entru a ntelege cu adevarat prin ce trece (ce gndeste, ce simte, ce stie, ce asteapta, ce vrea). III. Puneti ntrebari pentru a ntelege mai bine: reformulati cele mai importante gnduri si sentimente ale vorbitorului (pe care le vedeti si le simtiti). Dar, atentie! Nu manifestati acord sau dezacord. IV. Verificati daca ati nteles: ntrebati interlocutorul daca mai exista ceva ce ar vrea sa mai spuna; rezumati si integrati cele ascultate. V. ndemnati interlocutorul sa se destainuie: Sa spuna ce a simtit, ce a nteles, ce nu a nteles, ce ar mai vrea etc.

Comunicarea didactica n situatii de conflict

Bariere ale ascultarii active. 1. Glasul ratiunii: ascultarea propriilor concomitent cu ascultarea celuilalt.

gnduri

2. Judecata: respectiv emiterea de aprecieri despre cel care vorbeste. De multe ori apreciem gresit. 3. Filtrarea: alegerea numai a unor informatii date de vorbitor si ignorarea celorlalte , fara criterii pertinente. 4. Anticiparea: credinta proprie ca stii deja ceea ce vorbitorul abia urmeaza sa spuna, nainte ca acesta sa fi terminat de vorbit. Alte modalitati de punere n practica a ascultarii active (posibile reguli de respectat): 1. Invitati interlocutorul la discutie, fara a -l obstructiona ulterior. 2. Adoptati o pozitie de egalitate (fata n fata, la acelasi nivel cu vorbitorul). 3. Indicati verbal nu nonverbal ca ati nteles (a, da nteleg, dati din cap). 4. Puneti ntrebari clarificatoare, bine si precis formulate (Vrei sa spui ca? Asta vrea sa nsemne ca?). Atentie: prea multe ntrebari irita, blocnd comunicarea. 5. Dati celuilalt posibilitatea sa se explice. 6. Nu trageti concluzii pripite (de cele mai multe ori riscati sa gresiti). Nu va enervati, relaxati-va. 7. Interveniti doar dupa ce vorbitorul a terminat de expus o idee, pentru a nu-l face sa -si piarda controlul. 8. ntotdeauna gnditi pozitiv, chiar daca nu va sunt acoperite / satisfacute asteptarile.

Comunicarea didactica n situatii de conflict

9. Rezumati si integrati cele ascultate (rezumari scurte, care sa includa numai informatiile oferite de vorbitor, nu propriile concluzii). n ncheierea acestui capitol, care ocupa un loc important n economia cursului, voi prezenta recomandarile facute de Morton Deutsch ( n lucrarea Psihologia rezolvarii conflictelor), profesorilor si, n general, educatorilor: 1. Trebuie sa cunosti tipul de conflict n care esti implicat. 2. Trebuie sa constientizezi cauzele si consecintele violentei si ale alternativelor de violenta, chiar atunci cnd esti foarte nervos. 3. Trebuie sa nfrunti conflictul, mai degraba, dect sa-l eviti. 4. Respecta-te pe tine si interesele tale, respecta-l pe celalalt si interesele sale. 5. Evita etnoc entrismul; ntelege si accepta realitatea diferentelor culturale. 6. Fa diferenta clara ntre interese si pozitii. 7. Cerceteaza interesele proprii si pe cele ale celuilalt pentru a identifica interesele comune si compatibile pe care le aveti. 8. Defineste interesele conflictuale drept o problema reciproca ce urmeaza sa fie rezolvata prin cooperare. 9. Asculta cu atentie si vorbeste n asa fel nct sa fii nteles; este necesara ncercarea activa de a te pune n locul celuilalt si de a verifica mereu daca reusesti s-o faci cu succes. 10. Fii atent la tendintele naturale spre subiectivitate, perceptii eronate, judecati gresite si gndire stereotipa.

Comunicarea didactica n situatii de conflict

11. Dezvolta abilitati de a aborda conflicte grele, astfel nct sa nu manifesti neajutorare si disperare cnd te confrunti cu cei care sunt mai puternici, nu vor sa se angajeze ntr-o solutionare constructiva sau folosesc siretlicuri. 12. Trebuie sa te cunosti pe tine si sa ti cunosti reactiile tipice la diferite feluri de conflict. 13. Pe tot parcursul conflictului, rami o persoana morala adica o persoana atenta si dreapta.

& Rezumat
Capitolul dezvolta o problematica extrem de importanta si frecvent reperata n mediul scolar cea a conflictelor scolare care impieteza asupra comunicarii didactice, a relatiei cadru didactic scolar. Sunt prezentate , succint sau detaliat, sfera de cuprindere a termenului conflict, sursele si conditionarile de natura conceptuala si/sau strategica, strategiile de adoptat pentru a rezolva eficient un conflict scolar. Se acorda o importanta d eosebita rolului ascultarii active n diminuarea sau rezolvarea conflictelor.

B Cuvinte cheie
conflict, comportamente specifice, principii strategice, strategii de rezolvare a conflictelor, ascultare activa.

Comunicarea didactica n situatii de conflict

Teme de reflectie s i sarcini de mu nca independenta 1. Cum puteti comenta urmatoarea afirmatie: oamenii au tendinta de a evita conflictul datorita nevoii de a fi placuti sau acceptati? 2. Rezolvati un studiu de caz pe tema Conflictul scolar si implicatiile sale asupra comunicarii didactice (maximum 5 pagini. 3. Raspundeti la ntrebarea: de ce este un conflict scolar o problema att de greu de rezolvat pentru unii profesori? 4. Cum ati reusit sa evitati / sa rezolvati un conflict?

Referinte bibliografice

Boudon, R.

Tratat de sociologie , Humanitas, Bucuresti, 1997 Psihopedagogie pentru examenele de Definitivare si grade didactice , Polirom, Iasi, 1998 Psihologia rezolvarii conflictului, TEORA, Bucuresti, 1996 Rezolvarea conflictelor, TEORA, Bucuresti,1998 Managementul conflictului ghid , Tipogrup press, Buzau, 2001

Cucos, C.(coord.)

Deutsch, M .

Grant, W.

Gliga, L.(coord.)

Comunicarea didactica n situatii de conflict

Stan, E.

Profesorul ntre autoritate si putere, Polirom, Iasi, 1996 Conflictele si comunicarea , Editura Arc, Bucuresti, 1988

xxx