Strinu Razvan Marius Anul 3 , seria 2 , grupa 9

Functia stilistica a arhaismului,regionalismului si neologismului In lirica eminesciana

Este o afirmatie comuna faptul ca unul din marii creatori de expresie ai literaturii romane din a doua jumatate a secolului al 19-lea , Mihai Eminescu isi manifesta personalitatea artistica in dezvoltarea si recrearea limbajului liric. Noutatea limbajului poetic eminescian trebuie apreciata sub raport catitativ si calitativ. Sub raportul cantitatii , inovatia limbajului poetic eminescian consta in largirea sferei mijloacelor lingvistice si stilistice ale poeziei , prin valorificarea tuturor straturilor limbii , indiferent de timp si spatiu. Arhaisme , neologisme , regionalisme , termeni populari sau termeni literari , unii cu caracter tehnic , intra in sfera mijloacelor de expresie poetica in creatia lui Eminescu ,depasind pe cea a mijloacelor de expresie poetica statornicita prin traditie literara . Sub raportul calitatii , inovatia limbajului poetic eminescian consta in largirea sferei de asocieri semantice , in scoaterea unui cuvant din contextele lui obisnuite pentru a-l utiliza in vecinatati gramaticale , dar mai ales semantice si sonore neprevazute , dar posibile in cadrul regulilor de sistem al limbii. In poeziile din perioada primeti tinereti , fonetismele arhaice , populare sau regionale , nu sint prea numeroase : imblind( Speranta) , rumpe ( La o artista) , sa rump (Amorul unei marmure) . In poeziile din perioada urmatoare se constata cresterea considerabila a numarului de fonetisme populare sau regionale (in marea lor majoritate moldovenesti) , carora poetul le-a dat mai ales o functie muzicala , deoarece Eminescu n-a imbogatit limbajul poetic cu fonetisme noi sau nu in masura in care se crede, intrucat elemente regionale ale limbii vorbite apar si in poezia predecesorilor sai , dar a imbogatit posibilitatile de eufonie cu contexte sonore noi. Forme fonetice arhaice , populare sau regionale sint valorificate in rima , in succesiuni de armonii vocalice . Spre exemplu : Fonetisme regionale Forme moldovenesti cu e in loc de a accentuat ; Jele-rimeaza cu stele (Egipetul) Lese-l rimeaza cu vesel (Fat-Frumos din tei) Sede rimeaza cu vede ( Lasa-ti lumea) Sara pe deal buciumul suna cu jale (Sara pe deal , unde forma literara se subordoneaza altui tip de armonie vocalica).

Forme regionale cu a-neaccentuat dupa anumite consoane ( r, s, t) , de obicei in pozitie finala , in loc de e : Izvoara rimeaza cu fecioara ( Scrisoarea 1) Pahara rimeaza cu primavara (Epigonii) Popoara-rimeaza cu rara (Strigoii) Reducerea , modificarea unor diftongi sau absenta altora ca in graiurile moldovenesti. A in loc de ea : asameni rimeaza cu oameni ( Luceafarul) Sara(sara pe deal) E (deschis ) in loc de ea : imi va place-rimeaza cu nu stiu ce (De-or trece anii..) Ie in loc de ia : imprastiet rimeaza cu incet (Povestea teiului) Tamaiet rimeaza cu incet (Peste varfuri) I etimologic pastrat mine (adverb) cu mine zilele-ti adaogi A tale mine ( Venere si Madona) Minile ( Inger si demon ) Pine ( imparat si proletar) i-antepus lui e : crier , cutrier , grier , grierel (Scrisoarea a 4-a ) Cele mai multe fonetisme arhaice s-au pastrat in limba vorbita si au un caracter popular sau regional : rumpe-rimeaza cu scumpe (Calin) Indarapt( Fat-Frumos din tei) Formele verbale iotacizate pot avea , in poezia lui Eminescu , o provenienta multipla ; limba veche , texte de literatura populara , limba vorbita : s-o vaza-rimeaza cu raza s-auza sa patrunda (Scrisoarea a2a) eu intinz, sa caz (Calin) pui rimeaza cu cui Singuratatee sa puie (Rugaciunea unui dac) rasai (Atat de frageda) Forma arhaica a prepozitiei pe : pre (Inger si demon) Peste- preste(Scrisoarea 3) Forma veche inemi rimeaza cu sinemi ( Rugaciunea unui dac)

Putem retine doua mari categorii de forme arhaice : - Categoria formelor arhaice , cele mai multe pastrate in graiurile regionale - si categoria unor forme cu schimbari caracteristice aspectului literar, mai ales poetic , din secolul al XIX-lea. La acestea putem adauga : fluctuatii in forma unor cuvinte (vechi sau neologice ) existente inca in norma literara a epocii , precum si unele schimbari individuale ale unor forme pe care poetul le opereaza din necesitati prozodice. Ca si unele fonetisme arhaice ( sint sfint spre exemplu) , unele forme morfologice arhaice ( de exemplu desinenta ure la pluralul unor substantice neutre) trebuie explicate prin influenta latinismului ardelean . Arhaismele introduse sub influenta latinismului apar , ca si unele neologisme explicabile pin aceeasi influenta culturala , in special in poezia din perioada anilor 1866-1870. In textul definitiv , poetul renunta in general la unele forme regionale sau arhaice Exemplu : Sor-de la latinescul soror Minu ( lat manus) Plurale neutre ce se termina in ure apar in variante , dar nu sint mentinute in textele publicate. In poezia de tinerete , desinenta ure apare o singura data vinure in Junii corupti . Este frecventa insa in postume si in variante. In pozitia rimei , cateva neologisme isi schimba genul : poetic murmur/ fantastic purpur ( O calarire in zori ) Mentionam forma suvenire ( Amorul unei marmure) , fata de suvernir frecventa in epoca. Unele subtantive feminine ce la singular se termina in a sint folosite cu forma mai veche de plural in e ; lacrime , lacrimi (Speranta)