Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
j

j

Ratings: (0)|Views: 14|Likes:
Published by Ghiuta Ioana

More info:

Published by: Ghiuta Ioana on May 31, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/11/2014

pdf

text

original

 
GENERALITATI
 
1.1 Scurt istoric
 Preocuparea de-a crea structuri adaptive dateaz
a
de cel mult dou
a
decenii . Primele eforturi in acestsens s-au semnalat la inceputul anilor 
 
'80, cand S.U.A. au sponsorizat cercet
a
rile de integrare aproiectoarelor 
 
luminoase in inveli
s
ul exterior al avioanelor de lupt
a
. A rezultat 'Programul
 
Inveli
s
ului Inteligent'(Smart Skin Program) care s-a derulat timp de
 
aproape un deceniu. Ulterior, cercet
a
rile s-au extins in modconsiderabil dar 
 
au fost axate tot pe tehnologiile aeronautice
s
i spa
t
iale.
 
In Japonia eforturile au fost, de la buninceput, axate pe dezvoltarea
 
bine structurat
a s
i pe scar 
a
larg
a
a materialelor multifunc
t
ionale. In 1985 s-a
 
infiin
t
at'Forumul Sticlei Noi' (New Glass Forum) destinat dezvolt
a
rii de
 
materiale ceramice senzoriale, prin modificareapropriet
at
ilor chimice,
 
mecanice sau optice. In 1987 forumul a fost inlocuit de 'Asocia
t
ia Sticlei
 
Noi' (New Glass Association) care reunea peste 200 de companii din
 
diverse domenii de activitate.Ulterior au mai func
t
ionat: 'Consiliul pentru
 
 Aeronautic
a
, Electronic
a s
i alte
S
tiin
t
e Avansate' (1987-1989)
s
i'Agen
t
ia
 
de
S
tiin
ta s
i Tehnologie' (infiin
t
at
a
in 1989) care au reunit, pentru primaoar 
a
, speciali
s
ti din medicin
a
,farmacie,
s
tiin
t
e inginere
s
ti, fizic
a
, biologie,
 
electronic
a s
i informatic
a
.
 
In Germania studiul materialelor adaptive s-aaxat ini
t
ial exclusiv pe
 
controlul vibra
t
iilor din aero-
s
i astronave. In 1990 aceste preocup
a
ri au
 
atras aten
t
iainstitu
t
iilor de stat intrand sub coordonarea Centrului de
 
Tehnologie din Düsseldorf. Acesta a organizat uncolocviu, in toamna
 
anului 1991 cand, in limba german
a
, a fost adoptat termenul de 'adaptronic
a
' [13].
1.2
 
Caracterizare general
a
 Prin analogie cu
s
tiin
t
ele biologice, sistemele inteligente pot indeplini func
t
ii de activatori (mu
s
chi), desenzori (nervi) sau de control (creier). No
t
iunea de material inteligent poate fi extins
a
la un nivel mai inalt deinteligen
ta
artificial
a
, prin incorporarea unei 'func
t
ii de inv
at
are'. Rezult
a
un
material foarte inteligent 
care poatedetecta varia
t
iile mediului
s
i-
s
i poate modifica caracteristicilor proprii astfel incat s
a
controleze varia
t
iile care augenerat aceast
a
modificare. S-au dezvoltat, astfel, no
t
iunile de 'inteligen
ta
pasiv
a
' (care permite doar reac
t
ia lamediu)
s
i de 'inteligen
ta
activ
a
' (care reac
t
ioneaz
a
in mod discret la constrangeri mecanice, termice sau electriceexterioare, ajustandu-
s
i caracteristicile printr-un sistem de feed-back) .
Actuatorii
sunt constitui
t
i din materiale inteligente capabile s
a
efectueze o ac
t
iune. Ei au capacitatea dea
s
i modifica: 1-forma (generand lucru mecanic); 2-rigiditatea; 3-pozi
t
ia; 4- frecven
t
a vibra
t
iilor interne; 5-capacitatea de amortizare; 6-frecarea intern
a
sau 7-vascozitatea, ca reac
t
ie la varia
t
iile de temperatur 
a
, campelectric sau
 
magnetic. Cele mai r 
a
spandite materiale pentru actuatori (numite
s
i
 
materiale reactive sau adaptive)sunt: materialele cu memoria formei,
 
materialele piezoelectrice, materialele electro-
s
i magnetostrictiveprecum
s
imaterialele electro-
s
i magnetoreologice.
Senzorii
(captatori) sunt sisteme de detec
t
ie ce traduc modific
a
rile mediului prin emiterea unor semnalecu ajutorul c
a
rora este descris
a
starea structurii
s
i a sistemului material. Printre func
t
iile lor se num
a
a
: controluldefectelor, amortizarea vibra
t
iilor, atenuarea zgomotului
s
i prelucrarea datelor. Unei structuri i se pot ata
s
asenzori externi sau ii pot fi incorpora
t
i senzori. Cele mai r 
a
spandite materiale senzoriale sunt: materialele cumemoria formei, materialele piezoelectrice, materialele electrostrictive, fibrele optice
s
i particulele de marcare.
Sistemele de control
(dispozitive de transfer) se bazeaz
a
pe a
s
anumitele 're
t
ele neurale' care au rolulde-a asigura comunicarea complex
a
, prelucrarea semnalului
s
i memoria prin evaluarea stimulilor primi
t
i desistem
s
i controlul reac
t
iei acestuia. Prelucrarea semnalului
s
i ac
t
iunea rezultat
a
se fac dup
a
o anumita'arhitectur 
a
' care include: 1-organizarea global
a
; 2-organizarea local
a
; 3-ierarhia simpl
a s
i 4-multiierarhia.Dup
a
acest model, informa
t
iile mai pu
t
in importante, care nu necesit
a
precizii foarte ridicate, pot fi prelucrate la unnivel inferior, f 
a
a
a mai trebui s
a
treac
a
prin nivelul central. Rezult
a
atat reducerea timpului de stimulareac
t
iune,cat
s
i reducerea consumului energetic. In felul acesta este prelungit
a
'via
t
a' sistemului de control care trebuies
a
fie mai lung
a
decat duratele de func
t
ionare ale oric
a
ruia dintre componentele sale.
Materialele inteligente
, care au mai fost numite: senzoriale, adaptive, metamorfice, multifunc
t
ionale saude
s
tepte (smart), sunt fructul colabor 
a
rii speciali
s
tilor din trei domenii:
s
tiin
t
a materialelor, inginerie mecanic
a s
iconstruc
t
ii civile
s
i pot combina func
t
ia de actuator cu cea de senzor. Cea mai eficace metod
a
de ob
t
inere a
 
materialelor inteligente este asamblarea de particule (particle assemblage) care se poate realiza fie prinata
s
area, fie prin integrarea elementelor active intr-o structur 
a
unitar 
a
.Conceptul de asamblare de particule presupune: 1-producerea unui amestec ordonat de diferite particule; 2-manipularea particulelor cu o microsond
a s
i 3-aranjarea particulelor pe substraturi. Metoda de aranjare pesubstraturi presupune parcurgerea a trei etape (dup
a
modelul copierii xerografice): desenarea, developarea
s
ifixarea. Cu ajutorul sistemelor materiale inteligente au fost concepute sisteme de prelucraremecanic
a
inteligent
a
cum ar fi, de exemplu, indoirea precis
a
'in L' a tablelor sub
t
iri. Un ansamblu de materialeinteligente, analizat la scar 
a
macroscopic
a
dar integrat la scar 
a
microscopic
a
poart
a
denumirea de
“structur 
a
inteligent
a
”. Ea se poate auto
-monitoriza, reac
t
ionand unitar la orice stimul
 
extern. Cea maisimpl
a
structur 
a
material
a
inteligent
a
este alc
a
tuit
a
dintr-un senzor, un actuator 
s
i un amplificator de feed-back.Intre senzor 
s
i
 
actuator poate s
a
existe sau nu un cuplaj mecanic, prima variant
a
fiind mult
 
mai eficace, deoarececulegerea informa
t
iei
s
i ac
t
ionarea se produc in
 
acela
s
i punct.
 
In urma studiului, dezvolt
a
rii
s
i implement
a
riimaterialelor inteligente
 
in diverse sisteme materiale a ap
a
rut no
t
iunea de 'via
ta
artificial
a
' (a-life)
 
dedicat
a
cre
a
rii
s
istudiului unor organisme
s
i sisteme de organisme
 
construite de oameni. In conformitate cu conceptul a-life,sistemele
 
materiale inteligente sunt astfel concepute incat s
a
poat
a
manifesta atat
 
caracteristici adaptive (pot fi'educate' sau pot reac
t
iona in mod spontan la mediu) cat
s
i posibilitatea de-a transmite informa
t
ii la proiectant
s
iutilizator.
1.3
 
Domenii de aplicabilitate
 Pot exista numeroase aplica
t
ii comerciale ale materialelor inteligente, dar cea mai valoroas
a
dintre acesteaeste posibilitatea de-a studia
s
i in
t
elege o serie de fenomene fizice complexe, in special din domeniul fiziciifundamentale. Principalele domenii de aplicabilitate ale materialelor inteligente sunt urm
a
toarele:1
 –
controlul vibra
t
iilor la structurile spa
t
iale flexibile mari (cu dimensiuni pan
a
la cea a unui teren de fotbal), caretrebuie s
a
-
s
i men
t
in
a
o precizie dimensionala ridicat
a
;2
 –
controlul mi
s
c
a
rii instabile a tronsoanelor 
s
i a sistemelor de leg
a
tur 
a
ale subsateli
t
ilor afla
t
i peorbit
a
circumterestr 
a
;3
 –
controlul geometriei aripilor de avion, a palelor de elicopter 
s
i a elicelor sau velaturii navelor prin ameliorareaaero- sau a hidrodinamicii in scopul reducerii/suprim
a
rii vibra
t
iilor produse de curen
t
ii turbionari din aer sau ap
a
;4
 –
controlul nivelului intensit
at
ii luminoase (lentile fotocromatice, geamuri cu indice de refrac
t
ie autoreglabil);5
 –
chirurgie (filtre sangvine, mu
s
chi, membre
s
i organe artificiale), ortopedie (implanturi) sau oftalmologie(retin
a
artificial
a
);6
 –
monitorizarea continua a st
a
rii de s
a
n
a
tate (toalete inteligente care analizeaz
a
dejec
t
iile, avertizand dep
as
irilelimitelor admise);7
 –
modificarea adaptiv
a
a formei suprafe
t
elor-oglind
a
ale antenelor conven
t
ionale de precizie sau aletelescoapelor de inalta rezolu
t
ie (Hubbell);8
 –
conectic
a
(asambl
a
ri nedemontabile rezistente la vibra
t
ii);9
 –
reducerea activ
a
a concentratorilor de tensiuni, din vecin
a
tatea g
a
urilor 
s
i a crest
a
turilor, prin intermediulactivatorilor incorpora
t
i, cu deforma
t
ie impus
a
;10
 –
cadre (corsete) cu geometrie variabil
a
care pot modifica impedan
t
a structurilor mari (control antiseismic);11
 –
controlul acustic structural activ (cu ajutorul vibratorilor cu oscila
t
ii transversale)12
 –
controlul distribu
t
iei
s
i doz
a
rii medicamentelor;13
 –
micromotoare;14
 –
robotic
a
;
 
15
 –
 
reducerea “semn
a
turii” (zgomotului) torpilelor 
 16
 –
protec
t
ia la supracurent;17
 –
controlul atmosferei din incinte (umiditate, nivel de oxigen, etc.).Prin aportul sistemelor materiale inteligente proiectan
t
ii nu vor mai trebui s
a
adauge mas
a s
i energie,pentru a m
a
ri fiabilitatea produselor. Experien
t
a nu se va mai dobandi prin studii de caz
s
i anchete,dup
a
producerea accidentului (rupere la oboseala), ci chiar in timpul func
t
ion
a
rii sistemelor materiale inteligente,prin monitorizarea reac
t
iilor 
s
i a adaptabilit
at
ii acestora.Pia
t
a mondial
a
a materialelor inteligente dep
as
e
s
te 1 miliard $ annual dintre care 75 %reprezint
a
materialele piezoelectrice
s
i electrostrictive, cate 10 % materialele magnetostrictive
s
i cele cu memoriaformei
s
i restul de 5% materialele electro-
s
i magnetoreologice.
2. MATERIALE CU MEMORIA FORMEI
 Dup
a
ce o scurt
a
perioad
a
au fost numite aliaje cu memorie piezomorfic
a
, termomorfic
a
sau feroelastic
a
,
aliajele cu memoria formei au fost cunoscute la inceputul anilor „70 sub denumirea de “marmem”
-uri (caresublinia leg
a
tura dintre martensit
a s
i memorie). La ora actual
a
, la aliajele ob
t
inute prin tehnologiaclasic
a
(bazat
a
pe topire-turnare- deformare) s-au ad
a
ugat cele ob
t
inute prin metalurgia pulberilor 
s
i prinsolidificare ultrarapid
a
. Mai mult chiar, au ap
a
rut
s
i o serie de materiale nemetalice cu memoria formei carecuprind: 1-materiale ceramice, cum ar fi bioxidul de zirconiu policristalin stabilizat, 2-polimeri, cum ar fipolielectroli
t
ii cu grupuri ionizabile sau hidrogelurile polimerice cu re
t
ele interpenetrante
s
i materiale compozite. Inaceste condi
t
ii, s-a generalizat denumirea de
materiale cu memoria formei 
.
2.1 Apari
t
ie
s
i dezvoltare
 Se consider 
a
ca istoria materialelor cu memoria formei a inceput in 1932, odat
a
cu descoperirea unuialiaj Au-Cd care prezenta la temperature camerei o elasticitate surprinz
a
toare
 –
de aprox. 8 % - care a fostnumit
a
de 'tip cauciuc'. Efectul propriu-zis de memoria formei a fost descoperit mai intai la Au-Cd in 1951
s
i apoila In-Tl in 1953. La acestea s-au ad
a
ugat
s
i alte aliaje neferoase dintre care cele mai importante sunt: Cu-Zn(1956), Ti-Ni (1963), Cu-Al-Ni (1964)
s
i Cu-Zn-Al (1970) precum
s
i o serie de aliaje feroase cum ar fi: Fe-Mn-Si,Fe-Ni-Co-Ti
s
i Fe-Ni-C.Prima aplica
t
ie a materialelor cu memoria formei a fost expus
a
in 1958 la Targul Interna
t
ional de laBruxelles. Este vorba despre un dispozitiv ciclic de ridicare ac
t
ionat de un monocristal de Au-Cd care ridica ogreutate dac
a
era inc
a
lzit
s
i o cobora dac
a
era r 
a
cit. Primele experimente legate de
fenomenele de memoriaformei 
(pseudoelasticitate, efect simplu de memoria formei, efect de memoria formei in dublu sens, efect deamortizare a vibra
t
iilor, efecte premartensitice, etc.) au fost efectuate pe monocristale. Cum monocristalelealiajelor pe baza de cupru se ob
t
in mai u
s
or, acestea au fost materialele experimentale care au permis, in anii
‟70, stabilirea atat a originii microstructurale a fenomenelor de memoria formei cat
 
s
i a leg
a
turii dintre acestea
s
itransformarea martensitic
a
. 'Vedeta' materialelor cu memoria formei este in mod incontestabil aliajul NITINOL,numit astfel dup
a
Ni-Ti
s
i Naval Ordnance Laboratory(actualmente Naval Surface Warfare Center)
 –
locul unde a fost descoperit. Aliajul Ni-Ti prezint
a
in starepolicristalin
a
excelente caracteristici legate de fenomenele de memoria formei, cum ar fi capacitatea deinmagazinare a energiei elastice la inc
a
rcarea izoterm
a
(42 MJ/m
3
) sau deforma
t
iile maxime care pot firecuperate in cadrul memoriei mecanice (10 %) sau termice (8%). S-a calculat c
a
in 50 l de Nitinol se poateinmagazina tot atata energie cat in motorul unei ma
s
ini.
In anii ‟80 s
-a manifestat cea mai intens
a
activitate legat
a
de inventica aplica
t
iilor materialelor cumemoria formei, media num
a
rului de brevete prezentate la nivelul deceniului respectiv fiind de dou
a
pe zi.Ulterior, preocuparea de-a g
a
si noi aplica
t
ii pentru aceste materiale 'revolu
t
ionare' considerate drept o 'solu
t
iecare i
s
i caut
a
problema' s-a redus in mod sim
t
itor, num
a
rul total de cereri de brevete dep
as
ind de-abea 15000 inanul 1996.Compania american
a
RAYCHEM a fost timp de 20 de ani liderul mondial absolut al industriei
materialelor cu memoria formei. In anii ‟90 compania
 
s
i-a limitat activitatea, in mod exclusiv, la colaborarea cuPentagonul. Starnit de americani, interesul pentru aceste materiale s-a transmis mai intai marilor companiitransna
t
ionale
 –
cum ar fi General Electrics, IBM, Boieng, Texas Instruments sau General Motors
 –
 
s
i apoi

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->