ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE MANAGEMENT

PAVEL MURESAN : INVATAREA EFICIENTA SI RAPIDA

(Editura CERES, Bucuresti, 1990) -recenzie-

BUCURESTI, 2001

MOTO : Scoala cea mai buna e acea in care inveti, inainte de toate, a invata. (Nicolae Iorga)

INVATAREA RAPIDA SI EFICIENTA

Problema abordata in aceasta carte o reprezinta raspunsul la unele intrebari cheie ce se pun in cazul unei invatari eficiente : ce?, cand?, cum?, pentru ce sa inveti? si ce metode de invatare sa folosesti? Aceasta tema, a invatarii rapide si eficiente a mai fost aboradata in literatura de specialitate si de alti autori : D. Rowntree Invata cum sa inveti. Introducere programata in tehnica studiului eficient; Jinga Invatarea eficienta; I. Jinga Educatia permanenta, I. Rudnianski Cum sa inveti. Din opera autorului studiat in aceasta recenzie mai amintim si lucrarile : Invatarea permanenta si perfectionarea cadrelor si Cum sa invatam. Ghid metodic pentru studiul individual eficient al studentilor cursanti. In continuare voi prezenta principalele idei dezbatute in capitolele si subcapitolele acestei carti. Capitolelor sau subcapitolelor cu titlu vor sub forma de intrebare vor sintetiza raspunsul la respectivele intrebari. Celelalte capitole si subcapitole se vor evidentia prin ideea de baza dezbatuta. In ceea ce priveste structura cartii se observa ca autorul a inserat, dupa fiecare parte teoretica ampla, cateva aplicatii practice, fie sub forma de test de autoevaluare, fie sub forma unor modele concrete de studiu .

ORGANIZAREA SI PLANIFICAREA STUDIULUI INDIVIDUAL

Acest prim capitol cuprinde 4 subcapitole in care se defineste notiunea de studiu individual si se arata modul de intocmire eficienta a acestuia: 1.Tehnicile de munca intelectuala unelte ale viitorului. In cadrul acestui subcapitol sunt prezentate principalele tehnici si metode de munca individuala. Acestea sunt: a.) metode si tehnici de informare, documentare, prelucrare si stocare a informatiilor si cunoastintelor; b.) metode si tehnici de invatare, de dezvoltare a intelectului si modificarea comportamentului; c.) metode si tehnici de cercetare, experimentare si dezvoltare a cunoasterii; d.)metode, tehnici si procedee de creativitate. 2. Importanta studiului individual. Ce caracteristici presupune? Studiul individual este modalitatea de invatare si autoinvatare prin consultarea literaturii de specialitate, urmarirea independenta a experientelor si experimentelor, a proceselor tehnologice de productie, organizare personala a cunostintelor, insusirea si aplicarea lor. Principalele caracteristici ale studiului individual sunt: presupune dorinta sincera de a cunoaste, de perfectionare si dezvoltare a

personalitatii, a aptitudinilor; presupune un studiu individual organizat si desfasurat rational si eficient; presupune exercitii multiple si variate etc. 3.Cum se planifica studiul individual. Studiul individual se planifica sub forma unui orar sau program personal de invatare. Astfel, prin organizarea si planificarea activitatii de invatare se va stabili cat timp se rezerva studiului si cand se va efectua, ce subiecte se vor studia si ce obiective se urmaresc in cadrul fiecarei sedinte de lucru. 3.1.Cat timp va dedicati studiului individual.Se porneste de la bugetul total de timp dintr-o saptamana din care se vor scadea orele necesare pentru masa, odihna, diverse deplasari, cursuri si recreare. Se va ajunge stfel la un timp teoretiv disponibil ce va fi utilizat pentru studiu individual (cca. 23 ore). 3.2.Intocmirea planului de studiu.Autorul sugereaza stabilirea duratei unei sedinte la 50 de minute, efectuarea a maxim 4 sedinte pe zi, cu pauza de 10 minute intre ele. Prioritatile in invatare se vor stabili in functie de dificultate, timp si indicatiile profesorului. Sedintele de sudiu trebuie stabilite cat mai aproape de perioadele de predare si dezbatere a temei. 4.Cum se organizeaza studiul individual. In organizarea studiul terbuie efectuate o serie de actiuni si anume: utilizarea planului de studiu, verificarea listei zilnice cu subiecte pentru studiu, revizuirea plnului de studiu (saptamanal), alegerea locului de studiu, inceperea sedintei, concentrarea, terminarea sedintei. 5.Cum invatam? Autotest.

I.

PSIHOIGIENA SI ERGONOMIA INVATARII.

1.Cerintele psihoigienice si ergonomice ale invatarii eficiente. Aceste cerinte sunt: sa se acorde o importanta deosebita ambiantei invatarii, igienei si ergonomiei locului de munca; sa se formeze deprinderea de a studia la ore fixe si in acelasi loc de munca; repetarile este bine sa se faca seara etc. 2.Curba zilnica a invatarii. Cand sa invatam. Cercetarile efectuate au constatat ca maximul activitatii intelectuale pe parcursul unei zile este intre orele 8 si 13 dimineata si 17 si 21 dupa-amiaza. 3.Cat timp invatam si cum isi utilizeaza elevii si studentii timpul de studiu.In cadrul acestui subcapitol sunt stabilite o serie de factori ce trebuie avuti in vedere la efectuarea studiului: gradul de incarcare zi/saptamana a programului pe nivele de scolarizare; normele psihofiziologice optimale privind durata studiului individual ( impreuna cu durata timpului petrecut in scoala nu trebuie sa depaseasca 5-7 ore); nereducerea duratei somnului de noapte etc. 4.Curba oboselii. Oboseala afecteaza functiile psihice. Pe baza unor investigatii s-a stabilit asa-numitul coeficient ponogenic (ponos=oboseala) al unor discipline de invatamant:

matematica si fizica foarte solicitante; limbile clasice, gimnastica, desenul (mai putin solicitante). Acest lucru trebuie luat in seama la asezarea disciplinelor in orarul zilnic de invatare. 5.Prevenirea oboselii intelectuale. Acest lucru se realizeaza prin aplicarea legii varietatii stimulatorii prin asolamentul intelectual. Astfel trebuie variate si alternate ciclurile de invatare intensa cu cele de odihna, recreere, distractie... sau intreprinderea unor activitati care sa solicite alti centri nervosi. 6. Autoevaluarea gradului de oboseala. Test.

III. MECANISMELE INVATARII, LEGI, PRINCIPII SI REGULI ALE INVATARII EFICIENTE

Principalele faze ale actului invatarii sunt : a.) receptionarea vizuala sau auditiva a cunostintelor ; b.) prelucrarea mintala a cunostintelor ; c.) memorarea si stocarea cunostintelor insotite de o uitare selectiva ; d.) reamintirea sau actualizarea cunostintelor. La baza invatarii sta motivatia. 1.Legi, principii si reguli ale invatarii eficiente. Astfel, de principii si reguli sunt : orice act de invatare este guvernat de legea curbei invatarii si a uitarii ; legea curbei atentiei ; legea contrastului cu efect retroactiv ; folosirea instrumentelor tehnice moderne pentru invatare ; formarea unei gandiri structural-sistematice ; promovarea interinvatarii sau invatarea conversationala etc. 2. Motivatia invatarii si procedee de dezvoltare a ei. Este realizata o clasificare a motivatiilor. Astfel motivatii pot fi pozitive si negative, intrinseci (dorinta de cunoastere) si extrinseci (sub presiunea notelor, a examenelor). 3. Evolutia capacitatii de invatare. Cercetarile efectuate au evedentiat faptul ca apogeul capacitatii de invatare se situeaza intre 20-25 de ani si scade cu mai putin de 1% in fiecare an.

IV. CUM SA INVATAM ? METODE DE INVATARE

1.Metoda invatarii sintetice (globale). Aceasta metoda se aplica atunci cand materialul de invatat este unitar ca sens si continut, nu are un volum prea mare si nici un grad ridicat de dificultate. Presupune urmatoarele etape : o lectura sintetica ( de ansamblu); o lectura analitica (de profunzime); o lectura analitico-sintetica si evaluativa sau de consemnare ; o repetitie pe baza de recunoastere ; o repetitie pe baza de reproducere ; o recapitulare generala . 2. Metoda invatarii analitice sau secventiale. Se foloseste atunci cand materialul de invatat este amplu, cu un grad ridicat de dificultate si lipsit de unitate de ansamblu. Ca etape sunt mentionate : fragmentarea materialului in unitati logice, unitare si compacte de studiu ; fiecarei unitati i se aplica metoda globala.

3. Metoda invatarii progresive cu repetari recurente (combinata). Aceasta metoda presupune o combinare aprimelor doua. Etapele ei sunt : citirea de o data, doua ori a intregului material ; divizarea materialului in unitati logice ; repetarea dupa structura, in cazul in care avem n unitati logice, a+b+ab+c+abc+d+bcd+...+n ; repetitie a fiecarei jumatati a materialului ; repetitie globala. 4. Metoda RICAR. Este o metoda de studiu individual caracterizata prin faptul ca fiecare initiala constituie o etapa a acestei metode : R rasfoire generala ; I intrebari ; C citirea activa prin cautarea raspunsurilor ; A amintirea sau rememorarea continutului lecturat ; R recapitularea , retinerea esentialului. 5. Invatarea asistata de calculator. Implica amplificarea fenomenului performantelor intelectului nostru, a capacitatii de asimilare si prelucrare a cunostintelor. 6. Invatarea creativa. Presupune sa produci noi cunostinte din cele pe care le-ai invatat si sa dezvolte gandirea creativa, flexibilitatea si fluiditatea gandirii. 7. Cum se organizeaza repetitiile si recapitularile. Trebuie mentionat intai importatnta deosebita a repetitiei pentru fixarea cunostintelor si prevenirea uitarii. Exista doua metode de repetare : a.) metoda repetarii comasate si concentrate recomandata in conditiile unui material de proportii mai reduse si usor accesibil; b.) metoda repetarii esalonate, distribuita in timp recomandata in cazul unui material dificil si amplu. Repetarea este eficienta daca survine in timp optim dupa invatare. 8. Cum se poate preveni si elimina uitarea esentialului. Acest subcapitol sintetizeaza practic, celelalte anterior mentionate. Prevenirea si eliminarea uitarii esentialului se realizeaza prin intermediul repetarii si a reproducerii (in somn).

V.

MEMORAREA RAPIDA

1.Performantele memoriei. Importante pentru invatare sunt: volumul sau capacitatea de invatare; viteza de invatare; durata sau capacitatea de retentie numerica; organizarea cunostintelor inmemorie; flexibilitatea sau capacitatea de reorganizare; fidelitatea, promptitudinea si completitudinea memorarii. 2.Evolutia capacitatii de memorare. Memoria se restructureaza pe parcursul perioadelor de varsta ale omului si nu determina singura capacitatea de invatare. Ribot sublinia in acest sens urmatorul fapt : continuturile memoriei se destructureaza in ordine inversa celei in care au fost structurate. 3.Principii si reguli ale memoriei eficiente. Aceste principii si reguli sunt: principiul activismului intelectual si al profunzimiii intelegerii; principiul cunoasterii in memorare; principiile, generalizarile, schemele si aplicatiile; practicarea memorarii logice, active si creative; reliefarea gradului de sistematizare si coerente a materialelor de invatare; alternarea textelor cu scheme, grafice, schite etc.; principiul memorarii globale.

4. Metode, sisteme si procedee mnemotehnice. Mnemotehnica sau tehnica memorarii artificiale cauta sa organizeze intr-un sistem logic, artificial, informatii disparate, pe baza unor principii si procedee ce servesc la reconstituirea si reproducerea lor precisa. Aceasta tehnica raspunde necesitatii de a memora cantitati mari de informatii in perioade cat mai mici de timp si cu eforturi minime. 5.Sisteme mnemotehnice bazate pe localizari.Aceste sisteme topice de memorare artificiala au ca principiu de baza urmatorul: se imagineaza un spatiu (camera, casa, strada, harta, etc) si se localizeaza imaginativ fiecare lucru ce trebuie memorat, intr-un loc anume, stabilindu-se relatiile logice specifice intre ceea ce se memoreaza, obiectele din spatiu si spatiul cu punctele sale specifice. Sistemul topic simplu intr-o singura imagine se localizeaza mai multe lucruri de retinut; Sisteme topice localizate sunt mentionate de autor urmatoarele astfel de sisteme: sistemul casei, sistemul unei camere, sistemul buzunarului si sistemul vecinatatii. Toate aceste sisteme au la baza caracteristicile sistemului topic simplu; Sistemul topic al celor 50 de cuvinte acest sistem presupune plasarea obiectelor in spatii caroiate foemate din 9 patrate si asociate succesive intre ele; Sistemul conexiunii numar imagine in cadrul acestui sistem se opereaza cu o dubla asociere arbitrara: numar imagine obiect asemanator si imagine obiect asemanator unui numar obiect memorat. Se pot asocia numere de la 1 la 10, dupa imaginatia fiecaruia, orice tip de obiecte asemanatoare configuratiei lor, iar acestora orice lucruri de memorat. Codul mnemotehnic A Z acest sistem, care de fapt reprezinta un cod alfabetic al memorarii eficiente, se bazeaza pe asocierea listei de cuvinte de memorat cu o lista de 27 de cuvinte cheie, care incep cu diferite litere ale alfabetului, ordonate succesiv de la A la Z. 6.Sisteme mnemotehnice bazate pe fonetizarea numerelor. Sunt prezentate doua astfel de sisteme: Alfabetul numeric sau codul numeral fonetic consta in traducerea numerelor incuvinte si invers printr-un simplu sistem fonetic logic; Metoda conexiunii homofonice se bazeaza pe sunete reale ale numerelor de la 1 la 10, fiecare din ele fiind transformat int-o imagine corespunzatoare. 7.Procedee mnemotehnice. Procedeul initializarii semantice folosind prima litera a cuvintelor dintr-o lista de lucruri ce trebuie memorate se construieste o propozitie sau o fraza cheie cu o semnificatie usor de retinut, iar pe baza acestora se poate reconstitui intreaga lista de termeni; Procedeul mediatorilor semantici memorarea unui material sau a unor lucruri este mult mai usoara cand se face apel la o serie de repere, puncte de sprijin, cadre de referinta sau mediatori decat atunci camd acestea lipsesc; Procedeul asocierii prin concatenare consta in lanturi de cuvinte sau litere inventate pentru a putea memora usor si reactualiza rapid cunostintele insotite;

Sistemul inlantuirii asociative se bazeaza pe asociatii logice naturale care leaga itemii in perechi specifice, grupe, siruri etc; Procedeul codurilor de figuri reprezinta un sistem artificial de memorare ce consta intr-un cuvant ce serveste drept carte reamintirea lucrurilor fara legatura intre ele; Procedeul asocierii numerice consta in asocierea numerelor cu diferite date din viata personala; Procedeul sintagmei presupune crearea unor sintagmei pentru memorarea listei de termeni fara legatura intre ele.

8. Procedee de educare si dezvoltare a memoriei. Exercitii de intelegere si memorare. Recomandari pentru dezvoltarea memoriei

VI. CUM SA LUAM NOTITE SI CUM SA ELABORAM FISELE DE STUDIU, REZUMATELE SI CONSPECTELE
1.Audierea cursurilor si luarea notitelor. Pentru a putea lua notite bune trebuie sa se concentreze atentia asupra mesajului transmis oral de catre profesor. De asemenea, notitele trebuie apoi ordonate pentru fiecare obiect si trebuie sa fie luate selectiv. Altfel nu se sesizeaza esentialul, se intrerupe contactul direct cu profesorul si nu mai poate fi urmarita linia logica a ideilor etc. 1.1.Cateva reguli generale privind luarea notitelor. Principala regula generala in luarea notitelor este urmatoarea : ceea ce trebuie notat este esentialul celor expuse de autor. 1.2.Utilizarea prescuratarilor in luarea notitelor. Prescuratarile sunt necesare mai ales cand ritmul expunerii este accelerat. 2.Elaborarea notitelor schematice, a rezumatelor si conspectelor 2.1.Notitele scematice si rezumatele. Notitele schematice prezinta intr-o forma schematizata grafic, asemanatoare unei diagrame scrise, punctele principale, esentiale ale unui subiect in secventa lor logica. Rezumatele reprezinta o varianta foarte concentrata ca esenta, dar cursiva, sub forma de proza sau schematizata, a continutului ideativ de baza al textului original. In carte sunt prezentate cateva modele de notite schematice si rezumate (model de notite schematice, model de rezumat schematic textualizat, model de rezumat clasificatoriu enumerativ si model de rezumat clasificatoriu arborescent sau taxiconomic). 2.2.Conspectul. Reprezinta o forma ampla, rezumativa a activitatii de lectura stiintifica a unor surse bibliografice, oferind o viziune de ansamblu asupra materialului parcurs, cu evidentierea contributiei originale a autorului si exprimarea unor judecati de valoare personale, critice, apreciative, observatii, trimiteri referentiale etc. 3.Sisteme si metode de fisare. Modele de fise personale de studiu. Fisa de studiu este o modalitate de consemnare sintetica, rezumativa si cu comentarii personale a rezultatelor activitatii de lectura a unei lucrari. Cuprinde: denumirea temei (titlu), domeniul sau specificul

temei, elemente reper, reflectii, comentarii si puncte de vedere personale, probleme cu caracter deschis, de completare cu noi surse de informatie. 4. Sisteme de fisare. Exista mai multe tipuri de sisteme: sisteme de fisare convergente sau tematice, divergente sau problematice, pe discipline, referentiale sau pe autori, cronologice, multicriteriale. 5. Tipuri si modele de fise. In acest subcapitol autorul prezinta cateva modele de astfel de fise: model de fisa signalectica, model de fisa adnotata, model de fisa de citat, model de fisa de sinteza, model de fisa terminologica. Planul de idei reprezinta ideile de baza ale unui text sau document ordonate intr-o anumita schema logica, de mare generalitate care reflecta structura de ansamblu a materialului. 6. Tezele. Sunt o forma concentrata si esentiala (sub forma de enunturi) a continutului unui text constand din formulari sintetice a ideilor de baza.