CURS DE LIMBA GREACA CURSUL 1 SCURT ISTORIC AL LIMBII GRECESTI Introducere Limba greaca scrisa exista deja in sec

13 iH. Provine din familia lingvistica indoeuropeana. 1. Limba greaca clasica Este limba lui Homer din poeziile epice Iliada si Odiseia. Greaca claisca isi cunoaste perioada de apogeu intre sec. 8 si 6 iH. Este foarte dezvoltata atat gramatical cat is lexic, dar si din punct de vedere al puterii ei literar-expresive. Forta ei picturala este recunsocuta. Dialecte: 1.1. Ionic+Attic (atic): are doua ramificatii 1.1.1. Ionic: este limba lui Homer si Herodot 1.1.2. Atic: este limba lui Eschil (Aischylos), Sofocle, Euripide, Aristofan. Centrul acestui dialict este Atena. 1.2. Doric: este limba Spartei, Italiei de sud, a Corintului si Rodosului. Dialectul doric este folosit de Pindar (cel mai renumit poet liric al periadei clasice) si Teocrit (poet al periadei incipiente greco-elenistice). 1.3. Eolian-Aiol: vorbit in insula Lesbos si in Tesalia. Este limba lui Sappho si Anacreon.

2. Limba greaca a periadei eleniste Deja din sec 5 iH dialectul atic devine prepoderent, castiga suprematia prin comertul putenic al Atenei cu toate provinciile grecesti. Devine generalizata si uzitata in toate teritoriile grecesti. De aici provine numele de limba comuna- atica, sau limba koine atic. Concomitent cu aceasta expansiune limba koine atic trece printr-o simplificare progresiva. Variante ale limbii koine: 2.1. Alexandru cel Mare: si apoi diadochii-generalii lui au contribuit la cristalizarea unei limbi eleniste. Perioada aceasta se numeste elenista (sfarsitul sec 4 iH 3 dH). Limba greaca elenica provine din dialectul koine atic. Acesta trece printr-un proces de simplificare si mai radicala in perioada elenista. Si asa devine mijlocul culturii eline in toata lumea stapania de Alexandru cel Mare. Cunoscuta sub numele de limba comuna sau koine, ea se impune in toate domeniile vietii sociale, culturale, politice, religioase din imperiul elenist al lui Alexandru. 2.2. Septuaginta, simbolul ei este LXX. Este limba greaca elenista pe care o avem in traducerea VT in greaca-koine. Ea reflecta si reprezinta o faza de tranzitie in dezvoltarea limbii eleniste koine, si va deveni baza limbii grecesti a NT. 2.3. Noul Testament: Limba NT este o utilizare a limbii LXX adaptata la nevoile si circumstantele vietii lui Isus Hristos si a apostolilor scriitori. Prezinta deosebiri calitative, gamaticale, stilistice, sintactice de la un scriitor la altul. Marcu si Apocalipsa sunt cele mai puti rafinate. Luca, Faptele Apostolilor, Iacov si 2 Petru au fost scrise intr-un koine elevat si sofisticat, in timp ce Ep c. Evrei prezinta cel mai select limbaj retoric koine. Ev lui Ioan manifesta cel mai simplu, dar nu simplist, si accesibil limbaj. Pavel este creative, independent, dinamic, original si spontan. Creaza noi expresii nemaiintalnite in koine. 2.4. Literatura Patristica/Crestina: Limba greaca elenista domina crestinismul pana in sec. 4 dH cand Scripturile sunt traduse in lb nationale, latina preluand rolul lb internationale. Asemenea traduceri sunt deci in latina, siriaca, coptica, armeana, etc.

CURSUL 2 ALFABETUL, SEMNE DE PUNCTUATIE SI ALTE SEMNE SPECIFICE 1. Alfabetul: are 24 de litere sau foneme, si deci este o scriere fonetica cu asemanari intre acestea si literele din alfabetul latin. Ambele alfebete provin din cel fenician. Interesant ca si alfabetul ebraic s-a dezvoltat din cel fenician. In toate scrierile antice, la origine, se gaseste scrierea cu majuscule. Manuscrisele NT au o categorie aparte numite MSS majsulcare. Din sec. 10 dH a aparut o alta forma de scriere, numita cursiva sau minusculara, a NT. Azi se foloseste scrierea cursiva, cu minuscule. Doar numele/substantivele proprii, prima litera a paragrafelor si citarile incep cu litere mari sau majuscule. Pentru inceputul unei propozitii in interiorul paragrafului nu se folosesc litere majuscule. Cu toate acestea studentul trebuie sa cunoasca foarte bine atat literele majuscule cat si cele mici din alfabetul grecesc. 2. Iata alfabetul si transliterarea in latina Numele literelor 1. Alfa 2. Beta 3. Gamma 4. Delta 5. Epsilon 6. Zeta 7. Eta 8.Theta 9. Iota 10. Kappa 11. Lambda 12. Mi 13. Ni 14. Xi 15. Omicron Majuscule Minuscule / Transliterare latina a b g d e z e th i k l m n x o Note

lung

ksi

16. Pi 17. Rho s18. Sigma 19. Tau 20. psilon 21. Fi/Phi 22. Chi 23. Psi 24. Omega

, / /

p r s t u/y ph ch Ps o

finalis

u sau

lung

3. Observatii 3.1. Anumite consonante asezate dupa , , ; , 3.2. cum ar fi , , in forma de fac ca sa fie pronuntata n, ca in angelos.

se pronunta z daca este la inceputul cuvantului si dz daca este in interiorul ,, , . si acesta din urma fiind

unui cuvant:

3.3. Se cunosc doua forme in scris ale literei s:

sigma finalis, adica forma in care se scrie cand se afla la sfarsitul cuvantului. 3.4. se scrie u in transliterare latina doar cand se afla intr-un diftong: v , , euangelion.

4. Vocale si diftongi 4.1. Vocale: se cunosc 7 vocale: , , , , , , . 4.1.1. Scurte: , 4.1.2. Lungi: , 4.1.3. Semivocale: uneori functioneaza ca scurte alteori ca lungi: , , 4.2. , Diftongi: sunt tot 7: = v , ; = v , ; = ; ; , ; = `

, ;

= v , ;

= v

= v

5. Consoane: se categorizeaza dupa modul, gradul si locul formarii sunetelor 5.1. Locul formarii: 5.1.1. Labiale: , , 5.1.2. Dentale: , , 5.1.3. Guturale: , , 5.2. Gradul formarii 5.2.1. Lichide 5.2.2. Continue 5.2.3. Nazale 6. Semne de punctuatie: doua semne se disting atunci cand un cuvant incepe cu o vocala sau un diftong, ori cu un : 6.1. Spirit lin (spiritus lenis), care nu se pronunta; in scris apare ca o paranteza convexa, ), pusa deasupra vocalei initiale sau deasupra celei de a doua vocale dintr-un diftong. 6.2. Spirit aspru (spiritus asper) se pronunta h; in scris apare ca o paranteza concava (. 6.2.1. Spiritula aspru pus pe in general nu se pronunta: 6.1.2. Ambele spirite se pun inainte de o litera majuscula la inceputul cuvantului. 6.3. Virgula: ca in romana 6.4. Punct: ca in romana 6.5. Semnul intrebarii: este punct-si-virgula (;) plasata la sfaritul propozitiei 6.6. Un punct pus in partea superioara a ultimului cuvant intr-o propozitie functioneaza ca : ori ; din limba romana. 7. Iota subscrisa (iota subscriptum, i.s.) 7.1. Este o reminiscenta a unui diftong 7.2. Nu se pronunta, dar in scris este obligatorie , , ,

7.3. Substantivele in cazul dativ si verbele contrase au i.s. Exemple: lo,gw|, avrch/| 7.4. Se scrie sub ultima litera 7.5. In transliterare se pune in paranteza dupa cuvantul astfel transliterat 8. Semne diacritice 8.1. Apostrof: () indica omiterea unei vocale finale dupa care urmeaza un alt cuvant care incepe cu o vocala sau un diftong: 8.2. Trema (diaresis): () doua puncte deasupra unei vocale. Acestea indica nevoia pronuntarii distincte si separate a doua vocale alaturate dar care nu constitue un diftong. 8.3. Coronis (), un apostrof care are functia sa indice combinarea a doua cuvinte intrunul singur cu pierderea unei sau a mai multe litere/vocale intermediare: v , = , + v ,; ca in engleza Im, were.

9. Accentele in greaca sunt de 3 feluri si se pun pe una din ultimele trei silabe ale unui cuvant: 9.1. Ascutit (acut): / 9.2. Grav: \ 9.3. Circumflex: ~ 10. Importanta accentelor In citire: se accentuiaza silaba respectiva In identificarea sensului unui cuvant: de exemplu = = esti; v = daca tu

Accentele s-au inventat prin anul 200 iH, cu scopul ajutorarii strainilor in pronuntarea corecta a cuvintelor. Ele indicau mai mult intonatia decat accentul in sine.

Se invata impreuna cu forma de vocabular al unui cuvant

11. Regulile de accentuare

11.1. Accentul poat fi pe una dintre ultimele trei silabe ale unui cuvant: pe ultima, penultima sau pe antepenultima. 11.2. Accent ascutit /acut/ poate sta pe oricare dintre ultimele trei silabe. Pe ultima silaba poate sta daca nu-i urmeaza un cuvant cu accent propriu. Deci avem accent ascutit pe ultima silaba a unui cuvant daca cuvantul respective este ultimul in propozitie, sau daca ii urmeaz un punct, virgula, semn de intrebare, sau doua punte. - Accent ascutit poate sta pe penultima silaba daca ultima silaba este lunga si neaccentuata. ,

- El poate sta pe antepenultima daca ultima silaba este scurta, indiferent daca penultima este scurta sau lunga. ; , v , 11.3. Accent grav poate sta doar pe ultima silaba, si anume in cazul in care urmeaza un alt cuvant cu accent propriu dupa cuvantul cu accent grav. ` v . . avpo,stoloj

11.4. Accent circumflex poate sta doar pe ultima sau penultima silaba daca acestea sunt silabe lungi. Pe ultima, daca silaba este lunga: v /, / . Pe penultima, daca silaba este lunga si cu conditia ca ultima silaba sa fie scurta: / , / .

Cuvintele enclitice cuvinte care se lipesc de cuvantul precedent isi pierd accentul, care se muta pe cuvantul precedent: . ; , . 11.5. Observatie In cazul verbelor, accentul tinde sa se plaseze atat de departe de ultima silaba cat ii permit regulile de accentuare de mai sus. Exceptie fiind unele forme ale verbelor la aorist 2. 12. Exercitii 12.1. Memorizati alfabetul 12.2. Transliterati din scrierea latina in greaca si invers textul de pe foaia de exercitiu sau primele zece versete din Ioan 1. 12.3. Citire cu glas tare: Ioan 1

12.4. Vocabular: fiecare lectie va avea un numar oarecare de cuvinte. Ele trebuie memorizate pentru ocazia urmatoare

CURSUL 3 CONJUGAREA VERBELOR LA PREZENT SI VIITOR, INDICATIV, ACTIV .

Verbele la timpul prezent indicativ activ: la pers. 1 singular (sg). Acestea sunt

Verbele se termina or in - sau in -

terminatiile formei de vocabular ale verbelor. Deci avem doua tipuri de baza in cazul verbelor in greaca: verbe in - si verbe in - . 1. Verbe in - : conjugarea lor se face prin adaugarea terminatiilor la radacina verbala: radacina + terminatie: + = ,

Sg. 1. , zleg 2. , dezlegi 3. , ezleaga d de

Pl. , ezlegam , dezlegati , ( ) zleaga

de

1.1. Terminatiile la prezent, indicativ, activ Sg. 1. - 2. - 3. - Pl. -( ) -( ) - ( )

1.2. Vocalele de legatura la pers. 1 si 2 pl. nu afecteaza sensul cuvantului si deci vom invata impreuna cu terminatiile respective, desi trebuie sa fim constienti ca ele nu fac parte din terminatia insasi. Vocala de legatura este intodeauna ( omicron) cand terminatia incepe in , . In rest avem ca vocala de legatura.

1.3. Pronumele personal nu se aseaza in fata verbului de conjugat. Cand totusi se aseaza, este un caz de accentuare, un fapt care trebuie sa fie luat in seama atunci cand exegetam textul. v . ,. 1.4. Traducerea: timpul prezent in greaca este un timp continuu, adica actiunea verbului este fie liniara ___________ fie repetativa .................................... 2. Verbe - , , . , = Sunt subcatergorii ale verbelor -.

2.1. Verbe - : Sg. 1. + = / 2. + / 3. + = / =

iubesc

Pl. + = / + = / + = /

2.1.1. Reguli de contractii in cazul verbelor - : + = + = + vocala lunga sau diftong = dispare iubesc

2.2. Verbe - : v , =

Sg. Pl. 1. + = v + = / 2. + v |/ 3. + = v |/ = v / + = / + v / ( ) = v

2.2.1. Reguli de contractie la verbele - : + ( , , ) = 10

 + ( , ) = + orice combinatie fonetica ce contine iota = | ( cu iota subscriptum) 2.3. Verbe - : , = a revela, a face cunoscut

Sg. 1. + = / 2. + = / 3. + = /

Pl. + = / + = / + / ( ) =

2.3.1. Reguli de contractie la verbele - : + vocala lunga = + vocala scurta sau = + combinatii fonetice cu iota = .

Timpul viitor, indicativ, activ

1. Semnul de recunoastere a timpului viitor este pusa intre radacina si terminatiile de mai sus ale timpului prezent, indicativ, activ ale verbului, asa dupa cum urmeaza: Sg. 1. + + = , 2. + + = , 3. + + = , Pl. + + = , + + = , + + = , ( )

11

1.1. Daca radacina verbului se termina cu una din consoanele urmatoare, din cauza sigmei timpului viitor si aceste consoane se produc urmatoarele modificari ale formei viitorului verbelor respective: 1.1.1. Guturale: , , + = ; ; = + = avea, voi avea 1.1.2. Labiale: , , + = ; voi vedea 1.1.3. Dentale: , , + = ; convinge, voi convinge 1.1.4. Daca radacina verbului se termina intr-o consoana lichida, , , atunci dispare: Exemple: , , + = = v /; v , , + /; in aceste cazuri ne dam seama ca este o forma a viitorului pe baza sau , , = + = , a , = + = , a vedea, [ a

aluziilor care ni se dau, cum ar fi schimbarea accentului in forma de viitor sau pierderea unei consoane in cazul consoanelor duple si schimbarea accentului. 1.2. Verbele - : daca radacina se termina in , acesta din urma se prelungeste in sub influenta , dupa cum urmeaza: + = , = , chem, voi chema) , ( exceptie:

1.3. Traducerea viitorului: trei functii importante ale viitorului: 1.3.1. Denota o actiune in perspectiva. 1.3.2. Se foloseste pentru comunicarea unei porunci, functie imperativa: Lc 1:31.

12

1.3.3. Exprima adevaruri general acceptate, si se numeste viitorul gnomic (h` , minte, ratiune, sediul judecati, sugestie, sfat, maxima). v , eu sunt, la prezent indicativ, activ , dar se declina aparte, dupa cum urmeaza: Pl. v , ; v ,( )

III. Verbul Este verb in -

Sg. 1. v , 2. = 3. v ,( )

1. Observatie: este foarte important sa se puna accentul circumflex pe pers. a 2-a sg. avand in vedere ca acelasi cuvant fara accent inseamna cu totul altceva, si anume v = daca. V. Adverbe de negatie 1. v = nu,

1.1. se utilizeaza doar cu verbe la modul indicativ; 1.2. precede cuvantul pe care il defineste: v , 1.3. daca cuvantul care ii urmeaza incepe cu o vocala atunci v se schimba in v , ca in cazul negatiei v v ,; 1.4. inainte de un spirit aspru, v se schimba in v ca in v ` 2. , = nu , nu pregatesc

2.1. se utilizeaza cu toate celelalte moduri gramaticale, conjuctiv, optativ, imperativ. V. Analiza gramaticala a verbului

13

1. Studentul va trebui sa fie in stare sa identifice urmatoarele sapte elemente ale unei analize gramaticale: verb, timp, mod, diateza, persoana, numar, forma de vocabular. 1.1. Exemplu: , : verb, prezent, indicativ, activ, persoana 1-a, plural, de la , ( sa se foloseasca prescurtarile elementelor analitice dupa cum urmeaza: prez., ind., act., pers. 1, pl., de la , . VI. Exercitii 1. Vocabular 2. Traducere in romana 3. Traducere in greaca VII. Vocabular ; = conduc v , = r, intreb botez cunosc v , = , , = , = , = nc aru ce v , = ascult; aud , = vad; privesc , = laud, glorific, m , slavesc ; = posed am, , = s = spun o scr , blasfemie , = iu ` = ,

, =

invati/predau r v , = ananc = vindec , = c , = con

pregatesc

` , = gasesc, descoperi , = ma uit, vad, privesc , = dezleg, eliberez , = n rama

idic, inalt v

= binecuvintez , = predic, propovaduiesc , = primesc, iau

caut jude , = pun , = trimit

ving; ma incred, pun increderea

14

 cred

, = ,

, = mantui

salvez, , chem urasc

, = , =

, =

vor fac

besc, spun , =

= marturisesc, dau martuire , = sc, tin, pastrez paze

= ma pocaiesc , =

; creez; constituiesc v ,

iube v , = iubesc

sc, sunt dragut; sarut

= anunt, vestesc, spun o veste

15

CURSUL 4 DECLINAREA SUBSTANTIVELOR: DECLINAREA A 2-a ARTICOLUL HOTARAT 1. Declinrea a 2-a: o tratam inainte de celelalte declinari ale substantivelor pentru ca are cele mai regulate forme si, de asemenea, pentru ca numeric vorbind substantivele de declinarea a 2-a sunt cele mai frecvente in NT. 1.1. Substantivele de declinarea a 2-a pot fi masculine, feminine sau neutre; cele mai multe sunt masculine si neutre. 1.2. Semnul de recunoastere al substantivelor de declinarea a 2-a masculin si feminin este terminatia: -oj ca la lo,goj, oi;koj, o`do,j sau la neutru on, ca la e;rgon. 1.3. Sunt si alte forme de substantive de declinarea a 2-a cum ar fi cele contrase de tip -eo si -oo masculine si neutre (ex. ceima,rrouj = parau si ovstou/n = os) dar din cauza numarului lor mic nu ne referim la ele acum, ci pe parcursul procesului de insusire a limbii grecesti, atunci cand incidental ne vom intalni ce acestea in textele pe care le vom traduce. 2. Substantive masculine si feminine de decl. a 2-a: lo,goj = cuvant, o`do,j = drum Sg. N. lo,goj = cuvant G. lo,gou = al,ai, a, ale cuvantului D. lo,gw| = cuvantului A. lo,gon = pe cuvant V. lo,ge = oh cuvantule! 2.1. Substantive neutre de decl. a 2-a: e;rgon = munca, fapta Sg. Pl. 16 Pl. lo,goi lo,gwn lo,goij lo,gouj lo,goi Sg. o`do,j o`dou/ o`dw/| o`do,n o`de, Pl. o`doi, o`dw/n o`doi/j o`dou,j o`doi,

N. G. D. A. V.

e;rgon e;rgou e;rgw| e;rgon e;rgon

e;rga e;rgwn e;rgoij e;rga e;rga

2.2. Terminatiile substantivelor de declinarea a 2-a N. G. D. A. V. 3. N. G. D. A. Sg./M si F w| Pl./M si F Sg. Neutru w| Pl. Neutru

Articolul hotarat, masculin, feminin si neutru: declinare Sg. M o` tou/ tw|/ to,n Pl. M oi` tw/n toi/j tou,j Sg. F h` th/j th/| th,n Pl. F ai` tw/n tai/j ta,j Sg. N to, tou/ tw/| to, Pl. N ta, tw/n toi/j ta,

A. G. D. A.

3.1. In greaca nu exita articol nehotaran. Lipsa articolului hotarat de dinaintea unui substative inseaman in mod implicit prezenta articului nehotarat, adica la traducere se pune articolul nehotarat in limba in care se face traducerea. De exemplu: lo,goj = un cuvant, cuvant la plural niste cuvinte. 3.2. Din punct de vedere exegetic este important sa notam ca lipsa articolului hotarat poate sa insemne ca autorul subliniaza calitatea, esenta, sau caracteristica de baza a entitatii desemnate de substantivul respectiv. 3.3. Substantivele precedate de articol hotarat se numesc cu termenul tehnic arthrous (de la a;rqron = articol); iar cele nearticulate se numesc anarthrous. 3.4. Articolul hotarat se acorda cu substantivul in gen, numar si caz.

17

3.5. Substantivele masculine, feminine si neutre se invata totdeauna impreuna cu articolul hotarat, la genul respectiv, in cazul N.,singular: aceasta fiind forma de dictionar al substativelor. Motivul pentru care un substantiv se invata impreuna cu articolul hotarat este ca articolul hotarat ne ajuta sa identificam genul substantivului. 3.6. De exemplu: pe baza terminatiei substantivului o`do,j noi am fi tentati sa spunem ca el este de genul masculin avand in vedere ca terminatia - este specifica substatnivelor masculine. Insa faptul ca se cere invatarea lor impreuna cu articolul hotarat ne ajuta sa stim ca in acest caz avem de a face cu un substativ feminin al carui articol este h`. Deci se invata impreuna: h` o`do,j. 3.7. Substantivul se declina de regula impreuna cu articolul hotarat, dupa cum urmaneza: o` lo,goj = cuvantul (masc.) si to. dw/ron = darul, cadoul (neutru) N. G. D. A. Sg. M N o` lo,goj to. dw/ron tou/ lo,gou tou/ dw,rou tw/| lo,gw| tw/| Pl. M oi` lo,goi tw/n lo,gwn dw,rwn toi/j lo,goij tou.j lo,gouj N ta. dw/ra tw/n toi/j dw,roij ta. dw/ra

dw,rw| to.n lo,gon to. dw/ron

3.8. Ca un exercitiu in clasa, declinati articolul hot. cu substantivul feminin h` parqe,noj = domnisoara, virgina, fata tanara. 3.9. Cand doua substantive articulate cu art. hot. sunt legate cu verbul a fi, deci ambele substantive sunt in cazul N, nu este clar care este subiectul si care e complementul. Exemplu: o` lo,goj evsti.n o` Qeo,j. Propozita aceasta poate fi tradusa fie Cuvantul este Dumnezeu. sau Dumnezeu este Cuvantul. In asemena cazuri complementul isi pierde art. hot.: Qeo.j evsti.n o` lo,goj. Singura traducere posibila: Cuvantul este Dumnezeu. 4. Raportul semantic dintre subiect si complementul direct/obiect in cadrul unei propozitii; adica relatia dintre cazurile N si A.

18

4.1. 4.2. 4.3. 4.4.

In greaca terminatiile cazurilor substantivelor determina intelesul unei propozitii si nu ordinea sau topica cuvintelor in propozitie. Exemple: avnqrw,poi ble,pousin avgge,louj Niste oameni vad (niste) ingeri. avgge,louj ble,pousin avnqrw,poi Desi topica subiectului si al complementului s-a schimbat, traducerea ramane aceeasi. oi` avnqrw,poi ble,pousin touj avgge,louj Oamenii vad ingerii. Ordinea cuvintelor in propozitie nu este rigida. In general ordinea este urmatoarea: predicat-subiect-complement: ble,pei a;nqrwpoj avpo,stolon. Daca ordinea de mai sus este schimbata, aceasta se face cu intentia de a accentua importanta ideii exprimate de primul cuvant: avpo,stolon ble,pei a;nqrwpoj.

5. Regual generala a acordului in numar dintre subiect si predicat spune ca ele se acorda in numar. 5.1. Exceptie fiind substantivele neutre care pot prezenta un dezacord in numar dintre ele si verbul sau predicatul din propozita respectiva: Exp.: ta. paidi,a eu`ri,skei ta. bi,blia) Copiii gaseste cartile/Biblia. In romana este incorect sa se faca un asemena dezacord de numar, dar nu si in greaca. 6. Substantivul propriu o` Ihsou/j se declina diferit desi este de decl. a 2-a: N. G. D. A. V. Nu se declina decat la sigular o` Ihsou/j tou/ Ihsou/ tw/| Ihsou/ to.n Ihsou/n Ihsou/

7. Functiile cazurilor substantivelor 7.1. Genitiv:

19

Relatia de posesiune sau proprietate: oi;koj avnqrw,pou sau avnqrw,pou oi;koj. Relatia de originare sau genitiv al sursei: a;gw dou/lon oi;kou. Genitiv partitiv, exprima o parte din total: tij tw/n maqhtw/n (Luca 11:1). Pozitia gentivului este plasarea lui dupa substantivul pe care il determina: eivmi. dou/loj Qeou/. Daca pozitia este inversata, se face cu intentia accentuarii ideii desemnate de substantivul in G: eivmi. Qeou/ dou/loj.

7.2. -

Dativ Completment indirect: le,gw tw|/ avdelfw/| Dativ locativ: avgrw/| in camp Dativ instrumental: lo,gw| prin cuvant Dativ al avantajului personal: tw|/ law|/ pentru popor/in favoarea poporului (Luca 1:68) Dativ temporal/temporis: pa,saij tai/j h`me,raij (Luca 1:75)

8. Exercitii 8.1. 8.2. 8.3. 8.4. 9. Vocabular wv o` lo,goj o` o` o` o` o` o` no,moj ovfqalmo,j Israh,l Farisai/oj Cristo,j potamo,j Oh! cuvant[ul] lege ochi Israel fariseu Hristos rau o` a;ggeloj o` a`martwlo,j o` avgro,j o` a;nemoj o` a;rtoj o` avdelfo,j o` dia,boloj o` dou/loj inger; mesager [om] pacatos camp vant; briza paine frate Diavolul rob, sclav Vocabular Traducere in romana Traducere in graca Analiza gramaticala

20

o` presbu,teroj o` to,poj o` fi,loj o` fo,boj

om in varsta; prezbiter loc prieten frica

o` a;nqrwpoj o` h[lioj o` Qeo,j o` avpo,stoloj

om, fiinta umana soare Dumnezeu apostol

o` karpo,j o` misqo,j o` dia,konoj o` nao,j

fruct; rod plata, rasplata diacon templu, (sanctuarul interior) cer moarte gloata, multime tron ispita timp, ocazie (oportun) om lepros drum dar, cadou, veste buna, evanghelie

o` dida,skaloj o` oi=koj o` oi=noj o` evcqro,j

invatator casa vin dusman, inamic

o` ouvrano,j o` qa,natoj o` o;cloj o` qro,noj o` peirasmo,j o` kairo,j o` lepro,j h` o`do,j to. dw/ron to. euvagge,lion

o` ko,smoj o` stauro,j o` ui`o,j o` K/ku,rioj o` lao,j o` cro,noj h` e;rhmoj h` parqe,noj to. e;rgon to. i`ero,n

cosmos, lume cruce fiu Domnul/domn popor (ales) timp (istoric) pustiu, desert virgina, fata munca, fapta templu (tot)

21

CURSUL 5 SUBSTANTIVELE DE DECLINAREA 1-A 1. Semnele de recunoastere a decl. 1-a sunt terminatia a sau h, in N, singular, feminin. La masculin, semnele de recunoastere a decl. 1-a sunt terminatiile aj -hj, in N, singular. Exceptie de la regula fiind substantivele contrase care sunt foarte putine in NT si ca atare le vom aminti cand le intalnim in text (h` mna/ mina = 100 de drachme; [si ca greutate sau suma]). 2. Majoritatea substantivelor de decl. 1-a este feminina. 3. Ca si in cazul decl. A 2-a, genul substantivului se distinge mai usor pe baza art. hot. 4. Substantivele feminine: se recunosc pe baza teminatiilor : -a, -h 4.1. Cele cu terminatia alfa se impart in alfa pur si alfa impur. 4.1.1.a. Declinarea 1-a in alfa pur: Substantivele ale caror radacina se termina in e, i sau in r dupa care urmneaza terminatia feminina -a, se numesc apur. Exemple: h` h`me,ra, h` avlh,qeia, h` leitourgi,a, h` qea,. N. G. D. A. V. Sg. Term. a-pur h` h`me,ra -a th/j h`me,raj -aj th|/ h`me,ra| -a| th.n h`me,ran -an h`me,ra -a Sg. h` avlh,qeia th/j avlh,qeiaj th|/ avlhqei,a| th.n avlh,qeian avlh,qeia Pl. Term. a-pur ai` h`me,rai -ai tw/n h`merw/n -wn tai/j h`me,raij -aij ta.j h`me,raj -aj h`me,rai -ai Pl. ai` avlhqei,ai tw/n avlhqei,wn tai/j avlhqei,aij ta.j avlh,qeiaj avlhqei,ai

N. G. D. A. V.

4.1.1.b. Declinarea 1-a in alfa impur: Substantivele ale caror radacina se termina in alte foneme/litere decat e, i sau r dupa care urmeaza terminatia a se numesc a impur. Exemple: h` do,xa, h` glw/ssa.

22

N. G. D. A. V. -

Sg. Term. a-impur h` glw/ssa -a th/j glw,sshj -hj th|/ glw,ssh| -h| th.n glw,ssan -an glw/ssa -a

Pl. Term. a-impur ai` glw,ssai -ai tw/n glwssw/n -wn tai/j glw,ssaij -aij ta.j glw,ssaj -aj glw,ssai -ai

Ca un exercitiu, sa se decline h` do,xa

4.2. Declinarea substantivelor feminine cu terminatia in -h: Exemple: h` avrch,, h` avga,ph, h` grafh, N. G. D. A. V. Sg. Term. subs. -h h` avrch, -h th/j avrch/j -hj th/| avrch/| -h| th.n avrch,n -hn avrch, -h Pl. Term. subs. -h ai` avrcai, -ai tw/n avrcw/n -wn tai/j avrcai/j -aij ta,j avrca,j -aj avrcai, -ai

Sa se decline, ca un exercitiu, si substantivele: h` avga,ph, h` grafh, Sa se faca o comparatie intre terminatiile subst. in alfa impur si eta.

5. Declinarea 1-a a substantivelor masculine cu term.: -hj, -aj 5.1. Incepem cu substantivele majoritare hj Exemple: o` profh,thj o` maqhth,j N. G. D. A. V. Sg. Term. subs. -hj o` profh,thj -hj tou/ profh,tou -ou tw/| profh,th| -h| to.n profh,thn -hn [wv# profh,ta -a Pl. Term. subs. -hj oi` profh/tai -ai tw/n profhtw/n -wn toi/j profh,taij -aij tou.j profh,taj -aj profh/tai -ai

5.2. Declinarea 1-a substantivelor masculine cu terminatia: -aj Exemplu: o` neani,aj Sg. Term. subs. -aj o` neani,aj -aj tou/ neani,ou -ou tw/| neani,a| -a| to.n neani,an -an neani,a -a Pl. Term. subs. -aj oi` neani,ai -ai tw/n neaniw/n -wn toi/j neani,aij -aij tou.j neani,aj -aj neani,ai -ai 23

N. G. D. A. V.

- O exceptie de la regual de mai sus a subst. masculine in aj este Satana/j care are aceeasi terminatii la toate cazurile mai putin in cazul G, unde term. este a. Sg. o` satana/j tou/ satana/ tw/| satana|/ to.n satana/n satana/ 6. Prepozitii 6.1. Prepozitii care atrag un singur caz gramatical; acestea cer totdeauna un caz anume, fie G, D, sau A: 6.1.1. avpo, + G: de la, sugereaza indepartare, separare [ablativ]. ilustratia sagetii indica idea de indepartare de la casuta Exemplu: a;gomen tou.j profh,taj avpo. tou/ vIhsou/) 6.1.2. eivj + A si pro,j + A: exprima apropiere, miscare spre, inspre sau inauntru. Vezi ilustratiile de mai jos: pro,j + A = la, spre: a;gw dou,louj pro.j to.n Qeo,n) eivj + A = in, [idea de patrundere dinamica in ceva, undeva] Vezi ca varful sagetii din ilustratia de mai jos este in interiorul casutei! ba,llomen to.n li,qon eivj oi=kon) Pl. NU ARE!

N. G. D. A. V.

6.1.3. evk + G: din, idea separarii, dar nu este o indepartare de la ci din ceva/cineva. Vezi ilustratia cu sageata pornind dinauntrul casutei si varful este in afare ei. a;geij tou.j maqhta.j evk tou/ i`erou/) 24

6.1.4. evvn + D: in idea de static, a fi in repaus. Vezi ilustratia cu punctul care sta in interiourl casutei. evgw, eivmi evn tw|/ oi=kw|)

7. Exercitii 7.1. Vocabular 7.2. Traducere in romana 7.3. Traducere greaca 7.3. Exercitii aditionale: Tipei 8. Vocabular h` h` h` h` h` h` adevar[ul] pacat imparatie, domnie slujire, diaconie biserica autoritate, putere, putinta, capacitate h` evpiqumi,a dorinta, pofta h` h`me,ra zi h` kardi,a inima h` marturi,a marturie h` oivki,a $o` (F) casuta, (M) casa oi=koj% h` h` h` h` grafh, diaqh,kh didach, dikaiosu,nh scriere, scriptura legamant invatatura neprihanire, dreptate pace lege scrisoare, epistola avlh,qeia a`marti,a basilei,a diakoni,a evkklhsi,a evxousi,a h` h` h` h` h` h` h` h` h` h` h` h` h` h` h` parrhsi,a sofi,a swthri,a cara, w[ra glw/ssa do,xa qa,lassa avga,ph avrch, gh/ kefalh, ovrgh, parabolh, peritomh, indrazneala, curaj intelepciune mantuire, salvare bucurie ora limba slava, glorie mare (engl.: sea) dragoste, iubire inceput; demnitar pamant, sol, teritoriu (si ca planeta) cap mnie parabola, ilustratie circumciziune rugaciune sinagoga, adunare rabdare; perseverenta

h` eivrh,nh h` evntolh, h` evpistolh,

h` proseuch, h` sunagwgh, h` u`pomenh,

25

h` zwh, h` yuch, h` kw,mh h` nefalh, h` timh,

viata (si spirituala), existenta suflare, respiratie, viata, suflet, individ, sentiment sat; regiune nor

h` fwnh, h` fulakh, h` avdiki,a h` genea, h` evpaggeli,a h` qu,ra h` qusi,a h` crei,a h` ch,ra o` maqhth,j o` profh,thj o` stratiw,thj o` neani,aj to. musth,rion

sunet, voce inchisoare, pazitor garda,

onoare; pret; valoare h` meta,noia pocainta h` parousi,a venire (a 2-a venire a lui Isus); a fi prezent h` pe,tra stanca h` vIerousalh,m Ierusalim (ebraism) $ta.( h`% Ierusalim `Ieroso,luma o` telw,nhj vames o` u`pokrith,j (om) ipocrit o` Messi,aj Mesia to. avrgu,rion argint; bani to. bibli,on(h` sul, carte; (papirus) bi,bloj to. daimo,nion to. de,ndron to. i`ma,tion to. mnhmei,on to. shmei/on to. sune,drion

nedreptate nastere, generatie, cursul vietii fagaduinta, promisiune usa jertfa nevoie vaduva ucenic profet soldat tanar; secret, (revelat) copil

mister

to. paidi,on( te,kno n demon to. ploi/on barca, luntre pom, copac to. poth,rion ceasca, potir manta, roba, haina to. pro,baton oaie (exterioara) mormant to. pro,swpon faa semn to. sa,bbaton sabat; festival religios sinedriu; adunare, tribunal

26

CURSUL 6 ADJECTIVE DE DECLINAREA 1-A SI A 2-A 1. Consideratii generale 1.1. Adjectivele se acorda cu substantivul pe care il califica in gen, numar si caz. 1.2. Adjectivele au in general trei terminatii: masculine, feminine si neutre. 1.3. Sunt adjective care au doar doua terminatii: cele masculine si feminine avand aceeasi terminatii, iar cele neutre au terminatii separate. 1.4. Adjectivele se invata cu toate cele trei, respectiv doua, terminatii. Acestea sunt terminatiile la singualar, N, si constituie forma de dictionar al adjectivelor. 2. Declinarea adjectivelor: avgaqo,j( &h,( &o,n 2.1. Teminatiile in M, F, N sunt: &o,j( &h,( &o,n. Bineinteles ca accentele pot fi in alta parte decat pe terminatiile adjectivelor, ca in acest caz. 2.2. Declinarea in M si N se face dupa paradigma declinarii a 2-a a substativelor, iar in F se face dupa paradigma declianrii 1-a a substantivelor, asa dupa cum urmeaza: Sg. N. G. D. A. V. Pl. N. G. D. A. V. M avgaqo,j avgaqou/ avgaqw/| avgaqo,n avgaqe, M avgaqoi, avgaqw/n avgaqoi/j avgaqou,j N. F avgaqh, avgaqh/j avgaqh/| avgaqh,n N. F avgaqai, avgaqw/n avgaqai/j avgaqa,j N. N avgaqo,n avgaqou/ avgaqw/| avgaqo,n N. N avgaqa, avgaqw/n avgaqoi/j avgaqa, N.

2.3. Declinarea adjectivelor ale caror radacina se temina in una din vocalele a( e( i sau r( la F, singular si plural, se face dupa paradigma apur, dupa cum urmeaza: Sg. N. G. D. A. V. M a[gioj a`gi,ou a`gi,w| a[gion a[gie F a`gi,a a`gi,aj a`gi,a| a`gi,an N a[gion a`gi,ou a`gi,w| a[gion

27

Pl. N. G. D. A. V.

M a[gioi a`gi,wn a`gi,oij a`gi,ouj N.

F a[giai a`gi,wn a`gi,aij a`gi,aj N.

N a[gia a`gi,wn a`gi,oij a[gia N.

2.3. Ce un exercitiu, declinati: mikro,j( &a,( &o,n 2.4. Un exemplu a unui adjective cu doua terminatii: adu,natoj( &on. M si F se declina impreuna dupa paradigma lo,goj a declinarii a 2-a. Sg. N. G. D. A. V. M avdu,natoj &ou &w| -on -e F identic cu M avdu,natoj N avdu,naton ou w| on N.

3. Folosirea sau functia adjectivelor in propozitie: au trei functii sau folosiri: 3.1. Atributiva: avgaqo.j profh,thj) profh,thj avgaqo,j) Adjectivul poate sta inainte sau dupa substantiv. De regula sta inainte de substantiv, exceptie fiind intentia de accentuare (emfatic), cand se aseaza dupa substantiv, ca in cazul al doilea de mai sus. 3.1.1. Poate sta in pozitie (ascriptiva) atributiva, adica intre art. hot. si substantiv: o` avgaqo.j a;nqrwpoj. 3.1.2. Se cunoaste si pozitia (restrictiv) atributiva, cand art. hot. se repeta si substantivul se aseaza emfatic inainte de adjectiv, ca in cazul: o` poimh,n o` kalo,j) 3.1.3. ATENTIE: Adjectivele in pozitie atributiva nu pot sta fara art. hot. daca substantivul pe care il determina are art. hot. 3.2. Predicativa: o` a;nqrwpoj avgaqo,j) avgaqo.j o` a;nqrwpoj) 3.2.1. Cand adjectivul nu are art. hot. si substantivul are art. hot., atunci vorbim de pozita predicativa a adjectivelor. 3.2.2. In pozitia predicativa, adjectivele totdeauna au functie predicativa. Se traduc cu punerea verbului copulativ este intre substantiv si adjectiv chiar daca in greaca nu apare verbul a fi (eivmi,), ca in o` a;nqrwpoj avgaqo,j) Omul este bun. 3.2.3. Deosebirea intre pozitia predicativa si cea atributiva a adjectivelor se face pe baza prezentei sau a lipsei art. hot. de dinaintea adjectivului. Un exercitiu de recunoastere: avgaqo,j o` maqhth,j $evstin%) h` kalh. gunh,) 3.3. Substantivala: oi` avgaqoi,,( oamenii buni; ai` avgaqai, femeile bune; ta. avgaqa, lucrurile bune.

28

3.3.1. Functia substantivala a adjectivelor, ca si in lb. romana, poate fi realizata prin simpla adaugare a art. hotarat in genul si la numarul respective pentru a substantiviza adjectivul. In romana avem, de exemplu, inteleptul, de la adjectivul intelept. o` sofo,j) 4. Exercitii: 4.1. Vocabular 4.2. Traducere in romana 4.3. Traducere in greaca 5. Vocabular avgaqo,j, &h, &o,n avgaphto,j( &h, &o,n a;lloj( &h &on dunato,j( &h, &o,n e[kastoj( &h &on e;scatoj( &h &on kaino,j( &h, &o,n kako,j( &h, &o,n kalo,j( &h, &o,n bun iubit alt, alta puternic; posibil fiecare ultimul nou rau, urat bun, frumos i`kano,j, &h, sufficient; destul &o,n loipo,j, &h, &o,n rest; ramasita me,soj, &h &on de/din mijloc ovli,goj, &h &on putin; mic ptwco,j, &h, &o,n tuflo,j, &h, &o,n i;dioj( &a, &on evleu,qeroj( &a &on kaqaro,j( &a, &o,n palaio,j( &a, &o,n plou,sioj( &a &on o[moioj( &a &on avdu,natoj( &o n aivw,nioj( &on avka,qartoj( &o n a;pistoj( &on o` vIwa,nhj( vIwa, nnhj sarac orb propriu; specific liber curat vechi bogat identic imposibil etern, vesnic necurat necredincios Ioan

mo,noj( &h &on singur[ul]; doar pisto,j( &h, credincios, fidel &o,n prw/toj( &h &on primul sofo,j( &h, &o,n tri,toj h on a[gioj( &a, &on a;xioj( &a &on deu,teroj( &a &on intelept al treilea sfant; sacru demn, vrednic al doilea

29

di,kaioj( &a &on e[teroj( &a &on ivscuro,j( &a, &o,n maka,rioj( &a &on mikro,j( &a, &o,n nekro,j( &a, &o,n neo,j( &a, &o,n ponhro,j( &a, &o,n de, oude,

drept, just altul; diferit puternic binecuvantat, fericit mic; putin mort nou rau dar; si si nu, nici nu

o` baptisth,j o` evrga,thj o` krith,j o` vAndre,aj( &ou o` vHli,aj( &ou o` vIou,daj( &a ga,r ou=n a;ra oi` loipoi,

Botezatorul lucrator, muncitor judecator Andrei Ilie Iuda (G. doric) caci; pentru ca deoarece; deci deaceea; asadar, deci ramasita, ceilalti

30

CURSUL 7 CONJUGAREA VERBELOR LA TIMPUL IMPERFECT SI AORIST, INDICATIV, ACTIV I. IMPERFECTUL, INDICATIV, ACTIV 1. Consideratii generale: 1.1. Atat timpul imperfect cat si aorist la modul indicativ exprima o actiune in trecut. De notat: Aoristul, doar la modul indicativ exrpima o actiune in trecut. In celelalte moduri exprima de regula timpul prezent. 1.2. Indicatorul timpului trecut in greaca este morfemul timpului trecut, denumit augment care este un prefix atasat la verb. Augmentul este un e&) 1.3. Augmentul se pune doar la modul indicativ imperfect si aorist. 2. Imperfectul indicativ activ al verbului lu,w( e;luon dezlegam Sg. aug+rad+term. Term. 1. e lu on = e;luon &on &ej 2. e;luej &e 3. e;lue$n% 3. Observatii 3.1. Terminatiile la singular pers. 1-a si pl. pers. a 3-a sunt identice; contextul sintactic ajuta la identificarea persoanei. 3.2. Traducerea imperfectului: verbul la imperfect exprima o actiune liniara sau repetativa continua in trecut: __________-----------------. 3.3. Imperfectul este fromat din: 3.3.1. Augment 3.3.2. Radacina verbului 3.3.3. Terminatie 4. Conjugarea verbelor contrase la imperfect, ind., act.: &ew( &aw( &ow Sg. 1. 2. 3. aug+rad+term e ! file! on evfi,loun evfi,leij evfi,lei$n% Pl. evfilou/men evfilei/te evfi,loun Pl. Term. evlu,omen &omen evlu,ete E;luon &ete &on

5. Observatie: 5.1. Se aplica regulile de contractie deja invatate. 5.2. De asemena, regulile de contractie se aplica si la conjugarea verbelor: aw si -ow. 31

5.3. Ca un exercitiu, sa se conjuge verbele: tima,w( plhro,w Sg. 1. evtima!on evti,mwn 2. evti,maj 3. evti,ma$n% Sg. 1. evplh,roun 2. evplh,rouj 3. evplh,rou$n% Pl. evtimw/men evtima/te evti,mwn Pl. evplhrou/men evplhrou/te evplh,roun

6. Regulile de lungire a vocalelor initiale sub influenta augmentului 6.1. Verbele care incep cu vocala (sau diftong) vor prezenta o lungire a vocalei initiale din cauza augmentului e, dupa cum urmeaza: ah eh neschimbat) ow ai h| ei h| oi w| au hu eu hu (uneori

6.2. Exercitii de augmentare (doar la pers. 1-a sing.): avkou,w( evgei,rw( aivte,w( oivkodome,w( eu`ri,skw: avkou,w h;kouon evgei,rw h;geiron aivte,w h|;toun oivkodome,w wv| kodo,moun eu`ri,skw hu[riskon

7. Observatii: 7.1. Augmentare neregulata: e;cw ei=con 7.2. Verbele compuse dintr-un prefix prepozitional si un verb formeaza imperfectul prin asezearea augmentului intre prepozitie si verb. Exemple: avpa,gw( avpo, ! a;gw ap ! e ! a;gw a;phgon avpolu,w avpe,luon evkba,llw evxe,ballon: k de la evk devine x sub infulenta augmentului e. II. AORISTUL, INDICATIV, ACTIV 1. Aoristul 1 (Unu) 1.1. Semnul de recunoastere al aor. 1 este sufixul: -sa 1.2. Deoarece aoristul indicativ este un timp trecut, el are ca si imperfectul indicativ un augment e. 1.3. Exemplu: lu,w e ! lu ! sa e;lusa: am dezlegat

32

Sg. 1. e;lusa 2. e;lusaj 3. e;luse$n%

Term. &sa &saj &se

Pl. Term. evlu,samen &samen evlu,sate &sate e;lusan &san

1.4. Traducerea sau sensul aoristului: din punc de vedere al actiunii verbului, aroistul exprima un actio instans, o actiune punctiforma care are loc in trectut, dar al carei durata instantanee totusi are un predecent: 1.5. Faptul ca actiunea verbului, actio verbi, a avut loc in mod sigur este mai important decat timpul actiunii, in limba greaca. Tempus verbi, timpul verbului, exprima relatia temporala intre cel care relateaza despre o actiune a subiectului si actiunea in sine. Deci, timpul trecut, tempus praeteritum, in geaca exprima faptul ca o actiune a avut loc inainte de timpul cand povestitorul sau scriitorul ne da o relatare despre ea. 1.6. Actio verbi, actiunea verbului, exprima starea, durata, felul si modul actiunii savarsite de subiect. Din acest motiv, in limba greaca actiunea verbului este mai imprtanta decat timpul verbului, un fapt de care trebuie sa tinem cont atunci cand exegetam un text. 1.7. Aoristul este des utilizat ca timpul povestirii evenimetelor trecute. 1.8. Amalgamare: aor. 1 1.8.1. Verbele ale caror radacina se termina in consonante guturale, labiale sau dentale formeaza aor. 1 asemenea viitorului in felul urmator: - guturale: k( g( c ! sa xa - labiale: b( p( f ! sa ya - dentale: d( q( t ! sa sa - Exemple: khru,ssw( e ! radacina verbulului khruk ! sa evkh,ruxa - Exercitii: ble,pw( pei,qw( gra,fw( goggu,zw 2. Aoristul 2 (doi) 2.1. Terminatiile aor. 2 sunt identice cu cele ale imperfectului: &on( &ej( &e$n%( &omen( &ete( &on. 2.2. Are augmentul e( ca si aor. 1 si imperfectul. 2.3. Deosebirea dintre imperfect si aor. 2 se face pe baza radacinii verbului. In cazul aor. 2 radacina verbului sufera o schimbare usor perceptibila. 2.4. Radacina din care se formeaza imperfectul se numeste radacina timpului prezent. 2.5. Radacina din care se formeaza aor. 2 se numeste radacina verbala. 2.6. Aor. 2 nu are morfemul &sa( specific aor. 1. 2.7. Exemple de radacini ale timpului prezent si radacina verbala:

33

lei,pw( radacina timpului prezent din care se formeaza imperfectul este leip&( radacina verbala din care se formeaza aor. 2 este lip&. Sg. 1. 2. 3. Pl. 1. 2. 3. Aor. 2 e;lipon e;lipej e;lipe$n% evli,pomen evli,pete e;lipon Sg. Imperfect e;leipon e;leipej e;leipe$n% Pl. evlei,pomen evlei,pete e;leipon

2.8. Exemple si exercitii: 2.8.1. a`marta,nw - radacina prezentului: a`martan&( h`ma,rtanon (imperf.) - radacina verbala: a`mart&( h[marton (aor. 2) 2.8.2. eu`ri,skw - radacina prezentului: eu`risk&( eu[riskon - radacina verbala: eu`r&( eu[ron 2.9. Observatii: 2.9.1. Radacina verbala de la ginw,skw este gno&. Omicron se prelungeste in omega dand urmatoarea forma a radacinii verbale din care se formeaza aor. 2: gnw& Sg. 1. 2. 3. Pl. 1. 2. 3. e;gnwn e;gnwj e;gnw e;gnwmen e;gnwte e;gnwsan La persoana a 3-a plural, verbul acesta are o terminatie neregulata in sensul ca a imprumutat particula &sa si, de fapt, toata terminatia pers. a 3-a, pl., de la aor. 1.

2.9.2. Radacinile verbului o`ra,w sunt multiple, si are forme separate pentru timpul prezent, aorist si viitor, dupa cum urmeaza: radacina prezentului: o`ra&( evw,rwn (imperf.) radacina aor. 2: ivd&( ei=don( ei=dej( ei=de$n% ( ei;domen/ei;damen( ei;dete/ei;date( ei=don/ ei=dan: radacina

34

originala a fost id& (a vedea)( cu litera digamma care se pronunta v, de aici video in limbile moderne. In NT, terminatiile acestui verb sunt, cu precadere, de aor. 1. radacina viitorului: ovp&

2.9.3. Asemenea cazului de mai sus, verbul le,gw isi formeaza aor. 2 dintr-o radacina cu totul diferita: ivp&( ei=pon, ei=pa, (ambele sunt la pers. 1-a sing.) are terminatii si de la aor.1, mai ales in NT. 2.9.4. Verbul a;gw isi formeaza aor. 2 prin reduplicarea silabiei initiale la care se adauga augmentul. Acesta se numeste dubla augmentare: e ! ag ! ag ! on h;gagon (h=gon imperf.). 2.9.5. Iata cele mai frecvente verbe care au aor. 2 in NT: a;gw( h;gagon a`marta,nw( h[ marton avpoqnh,skw( a vpe,qanon ba,llw( e;balon eu`ri,skw( eu[r on e;cw( e;scon katalei,pw( kap e,lipon lamba,nw( e;la bon manqa,nw( e;m aqon pa,scw( e;paqo n pi,nw( e;pion pi,ptw( e;peson fe,rw( h;negkon le,gw( ei=pon

feu,gw( e;fugon e;rcomai( h=lq on( h=lqa evsqi,w( e;fago n o`ra,w( ei=don

III. SENSURILE IMPERFECTULUI SI ALE AORISTULUI 1. Imperfectul are patru uzante generale: 1.1. Imperfectul progresiv: exprima o actiune contiuna sau repetativa in trecut. 1.2. Imperfectul obiceiului (habitual): exprima o actiune legata de o obisnuinta in trecut. Luca 23:34 1.3. Imperfect tentativ: exprima o actiune tentativa in trecut (incercam sa...). 1.4. Imperfect initiativ: exprima o actiune initiata in trecut (incepeam sa...). 2. Aoristul, exprimand o actiune punctiforma, are trei aspecte semantice: 2.1. Aor. al constatarii: actiunea este vazuta in totalitatea ei, ca in Ioan 2:20, Templul acesta a fost construita in 46 de ani. 2.2. Aorist incipient: accentuieaza momentul incipient al actiunii, ca in Rom. 14:9, Hristos a murit si a inviat. Punctiform al mortii si al invireii. 2.3. Aor. concluziv: priveste actiunea din punctul de vedere al concluziei ei, ca in Filipeni 4:11, M-am deprins sa fiu multumit cu starea in care ma gasesc. 2.4. Aoristul este folosit foarte des in NT, asadar cand un imperfect este preferat fata de aorist, atunci este nevoie sa dam cuvenita atentie motivatiei autorului de a 35

folosi un imperfect in loc de aorist. Un exemplu ar fi concludent aici: Gal. 1:1314: 2.5. Ati auzit [hvkou,sate, aor. conclusiv] ... cum prigoneam [evdi,wkon, imperf. habitual] biserica lui Dumnezeu si o devastam [evpo,rqoun, imperf. tentativ, incercam sa o prapadesc], si cum avansam [proe,kopton, imperf. progresiv] in religia iudaista, depasind in zel pe multi din neamul meu. IV. TIPURI DE AUGMENTARE 1. Augmentul silabic: Un verb care incepe cu o consoana primeste augmentul e si in felul acesta se inmulteste cu o silaba. 2. Augmentul temporal: este cazul cand verbul incepe cu o vocala scurta care se prelungeste datorita influentei augmentului. 3. Augmentul zero: atunci cand verbul incepe cu o vocala lunga sau diftong, augmentul poate fi invizibil, adica nu se face nici o prelungire a vocalei lungi sau a diftongului, de aici numele de augment zero: eivrhneu,w eivrhneu,on. 4. Augmentul dublu: unele verbe primesc un dublu augment prin reduplicarea primei silabe la care se adauga augmentul: h;gagon. 5. Augmentul neregulat: cum am vazut deja ca verbul e;cw formeaza atat imperfectul cat si aoristul intr-un mod neregulat: ei;con( e;scon. V. IMPERFECTUL INDICATIV AL VERBULUI VEIMI, Sg. 1. 2. 3. Pl. 1. 2. 3. Imperf.: eivmi, h;mhn h=j( h=sqa h=n h=men( h;meqa h=te h=san VI. Exercitii 1. Vocabular 2. Traducere in romana VII. Vocabular avpa,gw suna,gw u`pavgw fe,rw qnh,skw indepartez (ma) adun (laolalta) ma indepartez duc, car, transport mor prosfe,rw u`pakou,w ! D avnaginw,skw evpiginw,skw paralamba,nw aduc, ofer ascult (in sens de supunere) Citesc recunosc, percep primesc 36

avpoqnh,skw avpolu,w evkba,llw evndu,w pa,scw perisseu,w cai,rw

mor eliberez arunc afara, trimit afara imbrac (ma) sufar am din belsug, am abundent ma bucur

avnoi,gw dida,skw diw,kw klai,w pisteu,w ! D profhteu,w feu,gw

deschid Invati, predau persecut, urmaresc Plang Cred profetizez fug, dezertez

37

CURSUL 8 PREPOZITII SI PRONUME DEMONSTRATIVE I. PREPOZITII

1. Prepozitii care cer/atrag doua cazuri gramaticale 1.1. di,a + G prin, Expemplu: prin mare, dia. Qala,sshj 1.2. di,a + A din cauza (ca): din cauza Domnului, dia. to.n Ku,rion 1.3. kata, + G impotriva, impotriva legii, kata. no,mou 1.4. kata, + A potrivit cu, in acord cu, dupa, dupa Marcu, kata. Ma,rkon 1.5. meta, + G cu, cu Domnul, meta. tou/ Kuri,ou 1.6. meta, + A dupa, dupa moarte, meta. qa,naton 1.7. peri, + G despre, despre evanghelie, peri. euvaggeli,ou 1.8. peri, + A in jurul, in peajma, in preajma marii, peri. qala,ssan 1.9. u`pe,r + G pentru, pentru pacat[ul], u`pe.r th/j a`marti,aj 1.10. u`pe,r + A deasupra, peste, deasupra pamantului, u`pe.r th.n gh,n 1.11. u`po, + G prin, de catre, de, de Domnul, u`po. tou/ Kuri,ou 1.12. u`po, + A sub, dedesubt, sub pamant, u`po. th.n gh,n 2. Prepozitii cu trei cazuri gramaticale 2.1. evpi, ! G pe, evpi. gh/j 2.2. evpi, ! D pe, --- gh/| 2.3. evpi, ! A pe, --- gh,n In NT aceasta prepozitie si-a pierdut deosebirea semantica de aceea in toate cele trei cazuri are acelasi sens. Aici s-a dat doar sensul de baza, dar exista si alte sensuri ale prepozitiei in combinatie cu cele trei cazuri. 2.4. para, ! G de la, de la Dumnezeu, para. tou/ Qeou/ 2.5. para, ! D cu, cu Dumnezeu, para. tw|/ Qew|/ 2.6. para, ! A alatur, langa, pe langa, langa mare, para. th.n qa,lassan 3. Observatii: 3.1. Multe prepozitii au functii locative, directionale sau orientative. Vezi diagrama. 3.2. Alte prepozitii: pro, + G inainte [locativ, temporal, metaforic]; avna, ! A sus, in sus, prin, intre. 3.3. In afara de peri, si pro, , prepozitiile isi pierd vocala finala daca substantivul pe care il determina incepe tot cu o vocala. Vocala pierduta va fi inlocuita de un apostrof. Exemple: avpo, ! avdelfou/ avp avdelfou/)

38

3.4. Daca substantivul incepe cu o vocala care are spirit aspru si daca prepozitia care il precede se termina intr-o dentala sau labiala, iata ce modificare a dentalei sau a labialei are loc: - t q( meq o`do,n de la meta,; p f( avf a`marti,aj de la avpo,. II. PRENUMELE DEMONSTRATIV

1. ou-toj( au[th( tou/to: acesta, aceasta, acesta. Au forme pentru masculine, feminine si neutru, ca si adjectivele, si se declina dupa modelul adjectivelor, adica: decl. a 2-a in masculin si neutru, si declinarea 1-a la feminine. Sg. N. G. D. A. Pl. N. G. D. A. M ou=toj tou,tou tou,tw| tou/ton ou-toi tou,twn tou,toij tou,touj au[th tau,thj tau,th| tau,thn au-tai tou,twn tau,taij tau,taj F tou/to tou,tou tou,tw| tou/to tau/ta tou,twn tou,toij tau/ta N

2. evkei/noj( &h( &o: acela, aceea, acela Sg. N. G. D. A. Pl. N. G. D. A. M evkei/noj evkei,nou evkei,nw| evkei/non evkei/noi evkei,nwn evkei,noij evkei,nouj 2.1. Observatii: 2.1.1. Spre deosebire de adjective, pronumele demostative au o terminatie aparte pentru neutru, singular, N, si anume: in loc de on ca la adjective, terminatia este omicron fara n: tou/to( evkei/no 2.1.2. Substantivul la care se refera un pronume demonstrative are de regula articol hotarat, dupa cum urmeaza: tou/to to. pro,baton sau to. pro,baton tou/to, aceasta oaie. 2.1.3. Pronumele demonstrativ trebuie asezat totdeauna in pozitie predicativa, adica, sa nu fie pus intre articol hotarat si substantiv. F evkei,nh evkei,nhj evkei,nh| evkei,nhn evkei/nai evkei,nwn evkei,naij evkei,naj N evkei/no evkei,nou evkei,nw| evkei/no evkei/na evkei,nwn evkei,noij evkei/na

39

2.1.4. Pronumele demonstrativ se acorda cu substantivul in gen, numar si caz. 3. Declinarea adjectivului o[loj( &h( &on, tot, intreg (de aici: holistic) 3.1. Se declina ca un adjectiv care are toate cele trei terminatii regulate: -oj( &h( &on 3.2. Se pune in pozitie predicativa Sg. N. G. D. A. Pl. N. G. D. A. M o[loj o[lou o[lw| o[lon o[loi o[lwn o[loij o[louj 4. Exercitii 4.1. Vocabular 4.2. Traducerea in romana 4.3. Tradcerea in greaca 5. Vocabular avnti, ! G pro, ! G su,n ! D katoike,w parakale,w peripate,w proskune,w ! D avdike,w avkolouqe,w ! D avsqene,w game,w( gami, in loc de; pentru inainte cu, impreuna locuiesc invit, rog, indemn, incurajez, mangai merg, umblu ma inchin fac rau, ranesc, fac nedreptate, calc o lege il, ii urmez; merg dupa (acoliti!) sunt slab; sunt bolnav ma casatoresc; dau de,w diakone,w ! D doke,w evlee,w euvcariste,w krate,w oivkodome,w fwne,w u`pakou,w ! D pisteu,w ! D evvxwqe,w leg slujesc, servesc ma gandesc; mi se pare (de la a-i parea; docetism) imi este mila multumesc; dau multumire stapanesc construiesc, zidesc chem. ma supun, ascult cred scot afara, dau o[lh o[lhj o[lh| o[lhn o[lai o[lwn o[laij o[laj F o[lon o[lou o[lw| o[lon o[la o[lwn o[loij o[la N

40

zw

in casatorie (cand e vorba de femei)

afara, exmatriculez

41

CURSUL 9 PRONUMELE PERSONAL, REFLEXIV SI RECIPROC I. Pronumele personal 1. Declinarea pronumelui personal: persoana 1-a: evgw, Sg. N G D A evgw, evmou/( mou evmoi,( moi evme,( me 1.1. Observatii Persoana 1-a nu are vocativ. La G, D, A are forme mai lungi care sunt forme emfatice si are si forme scurte care se numesc forme enclitice care nu au accent propriu ci isi transmit accentul cuvantului precedent. Formele scurte sunt cele ne-emfatice. Pl. h`mei/j h`mw/n h`mi/n h`ma/j

2. Pronumele personal persoana a 2-a: su, Sg. N G D A V su, sou/ soi, se, su, 2.1. Observatii N si V sunt indentice. Formele emfatice la G, D, A au accent. Aceleasi forme cand nu au accent sunt forme enclitice. Pl. u`mei/j u`mw/n u`mi/n u`ma/j u`mei/j

3. Pronumele personal persoana a 3-a: auvto,j( auvth,( auvto, Sg. N G D A M. auvto,j auvtou/ auvtw|/ auvto,n auvth, auvth/j auvth|/ auvth,n F. auvto, auvtou/ auvtw|/ auvto, N.

42

Pl. N G D A

auvtoi, auvtw/n auvtoi/j auvtou,j 3.1. Observatii -

auvtai, auvtw/n auvtai/j auvta,j

auvta, auvtw/n auvtoi/j auvta,

Pronumele personal persoana a 3-a se declina potrivit paradigmei adjectivelor, si anume: 2-1-2. In genul N. este ca si pronumele demonstrativ, adica ii lipseste n din terminatia in cazul N, singular. Nu are forme in vocative.

4. Caracteristicile pronumelui personal in greaca: 4.1. Se acorda cu substantivul pe care il inlocuieste in gen si numar, dar cazul depinde de functia pe care o indeplineste in propozitie. 4.1.1. Exemplu: ble,pw to.n Ku,rion kai. ginw,skw auvto,n) Aici se acorda in gen, numar si caz. 4.1.2. ble,pw to.n Ku,rion kai. piesteu,w auvtw/|) In acest caz este o discrepanta intre cazul pronumelui personal care este in D si cazul substantivului la care se refera, Kyrios, care este in A. 4.2. In greaca, subiectul putand fi inclus si subinteles din terminatia verbului care are functia sintactica de predicat, pronumele personal nu se specifica ci se subintelege. Atunci, insa, cand se vrea o accentuare a subiectului care face actiunea, pronumele se specifica. 4.2.1. Exemplu: pe,mpw to.n avpo,stolon pro.j to.n lao.n) 4.2.2. evgw. pe,mpw))) 4.3. Pentru exprimarea relatiei de posesiune se foloseste pronumele personal la G, si de regula se folosec formele enclitice: to. qe,lhma, sou) Vedeti ca substantivul are doua accente, a doua fiind cel primit de la forma enclitica a pronumelui personal persoana a 2-a. 4.4. Formele emfatice se folosesc de regula dupa prepozitii: avp evmou/( evk sou/( evn evmoi,) Exceptie fiind pro,j me) 5. Folosirea speciala a pronumelui personal persoana a 3-a: auvto,j Are doua uzante speciale foarte importante:

5.1. Uzanta adjectivala: se pune in pozitie atributiva, deci intre articolul hotarat si substantiv, si se traduce cu acelasi, aceiasi. Exemplu: o` auvto.j Ku,rioj sw,zei to.n lao.n auvtou/) Acelasi Domn salveaza pe poporul Sau sau o` Ku,rioj o` auvto,j ( Acelasi Domn.

43

5.2. Folosirea intensiva: prenumele personal sta fara articol hotarat, si se traduce cu insusi, insasi. Exemplu: auvto.j o` Ku,rioj (o` Ku,rioj auvto.j) sw,zei to.n lao.n auvtou/) Insusi Domnul mantuie/salveaza pe poporul Sau. 5.3. Folosirea lui auvto,j cu alte pronume personale: auvto.j evgw. le,gw u`mi/n( o[ti u`mei/j evste o` lao.j tou/ Weou/) Eu insumi spun sau auvto.j le,gw))) sau auvtoi. le,gomen))) noi insine spunem

II. Pronumele reflexive 1. Pronumele reflexiv are forme doar la persona a 3-a, si se refera totdeauna la subiect, deaceea nu are forme la N. Sg. G D A Pl. G D A M. e`autou/ a, al lui insusi e`autw|/ lui insusi e`auto,n pe el insusi e`autw/n e`autoi/j e`autou,j F. e`auth/j a, al ei insasi e`auth|/ e`auth,n e`autw/n e`autai/j e`auta,j N. e`autou/ e`autw|/ e`auto, e`autw,n e`autoi/j e`auta,

1. Exemple: o` vIhsou/j evpeginw,ske tou/to evn e`autw|/) Isus sesiza/percepea lucrul acesta in sine Insusi. III. Declinarea adjectivului a;lloj( a;llh( a;llo( altul, alta, alt este sinonim cu e[teroj Se declina ca pronumele demonstrative evkei/noj, adica nu are -n la neutru singular N. Spre deosebire de prenumele demonstrative, a;lloj se pune in pozitie atributiva. De exemplu: to. a;llo pro,baton cealalta oaie)

IV. Declinarea pronumelui reciproc: avllh,louj( unul pe altul Nu are forme pentru N, nici pentru singular. Se vor prezenta doar formele din NT:

G avllh,lwn unul altuia, unii altora D avllh,loij unul la altul, unii la altii A a,llh,louj unul pe altul, unii pe altii Exemple: filou/men avllh,louj( ne iubim (reciproc), unul pe altul 44

oi` filoi, evsmen avllh,lwn ,suntem prietenii unii altora gra,fomen evpistola.j avllh,loij ne scriem (reciproc), unul altuia, unul la altul

V. Exercitii 1. Exemple biblice ale folosirii pronumelui personal 1. Ioan 6:35 6. Ioan 17:4 11. Ioan 14:11 2. Luca 4:41 7. Ioan 4:29 12. Ioan 1:42 3. Ioan 19:7 8. 1Cor. 15:51 13. Ioan 1:25 4. Matei 1:21 9. Fapte 10:26 14. 1Cor. 12:6 5. Ioan 15:3 10. Apoc. 21:3 15. Ioan 11:25

2. Vocabular evgw, su, auvto,j( &h, ( &o, eu tu el, ea, el h`mei/j u`mei/j a;lloj( &h( &o noi voi altul, alta, alt

45

CURSUL 10 CONJUGAREA VERBELOR LA TIMPUL PERFECT SI PLUPERFECT INDICATIV, ACTIV I. Timpul perfect 1, indicativ, active

1. Preliminarii 1.1. Semnul perfectului 1 este sufixul &ka (asemanari cu terminatiile aoristului 1) 1.2. Un alt semn de recunoastere al perfectului in general este prima silaba care se reduplica 1.3. Reduplicarea primei silabe a verbului de conjugat are loc dupa cum urmeaza: se ia consoana initiala a verbuli la care se adauga vocala &e 1.4. Exemplificare: luvw le ! lu ! ka = le,luka Sg. 1 2 3 levluka & ka Pl. lelu,kamen & kamen

le,lukaj & kaj le,luke(n% & ke

lelu,kate & kate lelu,kasi(n% & kasi

2. Observatii: sunt trei exceptii de la regula reduplicarii de mai sus 2.1. Daca verbul incepte cu o consoana aspiranta, q( f( c( la reduplicare se pune consoana neaspiranta care-i corespude aspirantei respective, dupa cum urmeaza: q t* f p* c k( file,w pefi,lhka* qerapeu,w teqera,peuka* cwre,w kecwrh,ka. [ma retrag, dau loc, inaintez, ajung, fac loc] 2.2. Daca radacina verbala incepe cu o consoana dubla, cum ar fi z( x( y( sau cu doua consoane una langa alta, reduplicarea se face prin simpla atasare a unei vocale e la radacina verbala. Exemple: zhte,w evzh,thka* ginw,skw gnw&( e;gnwka) - Este si o exceptie de la aceasta reduplicare speciala, si anume, daca consoana initiala este urmata de l sau r, reduplicarea va fi regulamentara, dupa cum urmeaza: krate,w kekra,thka* klhronome,w keklhrono,mhka. - Uneori reduplicarea prin adaugarea unei e& are loc si atunci cand verbul incepe cu s, dar dupa cum vedeti in Marcu 5:34 avem cazul regulamentar de reduplicare: se,swken. 2.3. Cand verbul incepe cu o vocala, reduplicarea are loc potrivit regulilor de lungire a vocalelor, ca si la augmentarea verbelor la aorist. Exemplu: e`toima,zw h`toi,maka. - NOTA: Daca radacina verbului se termina in dentale, d( q( t, sub influenta k dentalele dispar: e`toima,d ! k h`toi,maka. - Verbele -ew, ca si in cazul viitorului si al aor. 1, isi lungesc e in h: Exemplu: file,w pefi,lhka. 46

3. Perfectul 2 3.1. Perfectul este acelasi timp verbal ca si perfectul 1, deosebirea fiind doar ca verbele in perf. 2 isi pierd k din terminatii, si, in consecinta, sunt mai greu de recunoscut. 3.2. Se conjuga la fel ca si perf. 1, si semantic nu exista nicio deosebire intre ele. Exemplu: gra,fw Sg. 1. 2. 3. ge,grafa ge,grafaj ge,grafe$n% 3.3. Observatii: In NT sunt 22 de verbe care au perf. 2, iata cele mai frecvente: avkou,w avkh,koa( lei,pw le,loipa( pei,qw pe,poiqa( pe,mpw pe,pomfa( pa,scw pe,ponqa( lamba,nw ei;lhfa. Pl. gegra,famen gegra,fate gegra,fasi$n%

4. Importanta timpului perfect 4.1. Importanta perfectului consta in faptul ca actiunea verbului la perfect este o actiune terminata in trecut dar consecintele, starea rezultata si implicatiile acestei actiuni terminate in trecut dainuie in prezent (si vor dainui si in viitor). 4.2. Desi este o actiune terminata in trecut, se traduce adesea cu prezentul fiind ca efectele actiunii persista in prezent, iata de aceea nici nu are augment. De fapt, este intr-un sens echivalentul prezentului perfect din limba engleza. 4.3. Exemple: 4.3.1. Fapte 2:2: h=coj))) evplh,rwsen o[lon to.n oi=kon) - Aici avem aor. 1 care exprima actul umplerii casei cu sunetul acesta, fara nicio referire la urmarile lui si mai ales fara a avea in vedere efectele lui in prezent, consecintele lui ulterioare. 4.3.2. Fapte 5:28: peplhrw,kate th.n VIerousalh.m th/j didach/j u`mw/n) In aceste caz avem de a face cu acelasi verb, plhro,w, dar la timpul perfect. Perfectul subliniaza situatia prezenta, rezultatele actuale ale umplerii orasului cu invatatura evangheliei lui Isus Hristos, iar perfectul exprima faptul ca Sinedriul este constient de efectele acestei invataturi intre locuitorii Ierusalimului.

4.3.3. Ilustratie:

47

Cand Arhimede (287-212 iH) a descoperit legea fortei ascensionale, a flotabilitatii (plutirii), tocmai facea baie in mare. Se spune ca fugea colo-de-colo pe strazile Atenei strigand: eu[rhka! eu[rhka! Am gasit-o, am descoperit-o! (de la verbul eu`ri,skw). De ce a folosit Archimede perfectul in loc de aorist? Fiind ca vroia sa exprime ca actul descoperirii, desi o actiune terminata, va avea consecinte dainuitare in prezent si viitor. Acest efect este partea importanta care se are in vedere atunci cand se foloseste perfectul in loc de aorist. In NT folosirea geniala a perfectului de catre Pavel in 1Cor. 15:4 poate fi o ilustrare binevenita a importantei acestui timp gramatical: kai. o[ti evta,fh kai. o[ti evgh,gertai th/| h`me,ra| th/| tri,th| kata. ta.j grafa.j) Este important sa se observe ca verbul a inmormanta, qa,ptw( este in arorist un act istoric punctiform iar verbul alaturat a ridica din morti/a invia este la perfect. Efectul invierii lui Isus de catre Tatal are implicatii pentru prezent.

4.3.4. Alte exemple din NT de folosire a perfectului: Ioan 1:41, L-am gasit pe Mesia eu`ri,skei ou-toj prw/ton to.n avdelfo.n to.n i;dion Si,mwna kai. le,gei auvtw/|\ eu`rh,kamen to.n Messi,an) Ioan 7:22: Moise v-a dat circumciziunea dia. tou/to Mwu?sh/j de,dwken u`mi/n th.n peritomh,n & ouvc o[ti evk tou/ Mwu? se,wj evsti.n avllV evk tw/n pate,rwn & kai. evn sabba,tw| perite,mnete a;nqrwpon Ioan 19:22, Ce am scris, am scris avpekri,qh o` Pila/toj\ o] ge,grafa( ge,grafa 2 Cor. 12:9, Si el mi-a zis: Harul meu it este de ajuns. (solutia spusa in trecut este valida si in prezent): kai. ei;rhke,n moi\ avrkei/ soi h` ca,rij mou) 2 Tim. 4:7, M-am luptat lupta buna, mi-am terminat cursa (alergarea), am pazit credinta (de la inceput pana la sfarsit, iar acest fapt are consecinte): to.n kalo.n avgw/na hvgw,nismai( to.n dro,mon tete,leka( th.n pi,stin teth,rhka\ Evrei 1:4, a mostenit un nume mai minunat. (si in prezent il mai are): diaforw,teron parV auvtou.j keklhrono,mhken o;noma Pluperfect indicativ, activ

II.

48

1. Este timpul trecut al perfectului, si ca timp trecut i se adauga semnul timpului trecut, augmentul e. 2. Se formeaza din aceasi radacina a perfectului, cu reduplicarea primei silabe protrivit regulii deja invatate, si in fata reduplicarii se adauga augmentul. 3. Dar pluferfectul mai are un semn specific de recunoastere pe langa augment, reduplicare si consoana k, si anume, diftongul ei care apare in terminatiile pluferfectului. 4. Iata, deci, cum arata un verb in pluferfect, defalcat in elementele sale componente: e ! le ! lu ! k ! ei ! n) 5. Exemplu de conjugare in pluperfect: lu,w Sg. 1. 2. 3. Pl. evlelu,keimen evlelu,keite evlelu,keisan

evlelu,kein evlelu,keij evlelu,kei 6. Observatii

6.1. Augmentul este adesea omis. 6.2. Pluperfectul se utilizeaza rar in NT. 6.3. Este un timp trecut cu efecte in trecut. 6.4. Exemplu: Fapte 7:44 ~H skhnh. tou/ marturi,ou h=n toi/j patra,sin h`mw/n evn th/| evrh,mw| kaqw.j dieta,xato o` lalw/n tw/| Mwu? sh/| poih/sai auvth.n kata. to.n tu,pon o]n e`wra,kei\ de la verbul o`ra,w) 6.5. ... as cum a oranduit Cel care a spus lui Moise sa-l faca [cortul marturiei] dupa tipul/modelul pe care-l vazuse. 6.6. Vederea modelului fusese un act in trecut care avea totusi efecte in prezentul istoric al evenimentului narat de Luca. Adica, efectul vederii modelului a fost ca starmosii lui Stefan au avut la dispozitia lor cortul marturiei in pustie. Asadar, prezentul istoric al evenimentului este un timp trecut pentru narator. 7. Conjugarea verbului oi=da, stiu, cunosc 7.1. Este un verb foarte frecvent intalnit in NT (de 321 ori) 7.2. Este sinonim cu ginw,skw) 7.3. Are doar forme pentru perfect si pluperfect. 7.4. Formele de perfect se traduc cu timpul prezent, iar cele in pluperfect cu timpul imperfect. Sg. 1. 2. 3. STIU (perfect) oi=da oi=daj oi=de$n% STIAM (pluperf.) h|;dein h|;deij h|;dei 49

Pl. 1. 2. 3. III.

oi;damen oi;date oi;dasi$n%

h|;deimen h|;deite h|;deisan

Timpurile sau partile principale ale unui verb

1. In greaca sunt sase timpuri principale care se dau intr-un dictionar care are pretentia sa fie bine intocmit. Deci, veti gasi forma de dictionar al verbului, adica, verbul la timpul prezent indicativ, activ, dupa care urmeaza in paranteza formele acelui verb la inca cinci timpuri principale, dupa cum urmeaza: avgge,llw [avggelw/( h;ggeila( h;ggelka( h;ggelmai( hvgge,lhn] 1.1. In parateza aveti formele pentru urmatoarele timpuri ale verbului: 1.1. Viitor activ 1.2. Aorist activ 1.3. Perfect activ 1.4. Perfect medio-pasiv 1.5. Aorist pasiv 2. Nu toate verbele au toate cele cinci forme din paranteza de mai sus. Unele au 4, altele, 3, 2 sau unele doar forma de dictionar. 3. Exercitii: cele date de profesor si cele gasite de student in bibliografia indicata in silabus. 4. Vocabular kaqw,j avpoktei,nw evgei,rw stauro,w metabai,nw basileu,w o` neani,skoj evx $evk% evlafro,j( &a, ( &o,n asa cum; dupa cum; o[te asa; in modul in care euvcariste,w omor, ucid evrwta,w inviez; ridic crucific trec (dintr-un loc in altul) domnesc; sunt imparat; guvernez tanar din (inainte de spirit aspru!) usor nika,w h` didach, o` a;rtoj h` yuch, o` qa,natoj h` parabolh, cand; la timpul cand multumesc intreb, interoghez, chestionez; rog inving, birui invatatura paine suflet; viata moarte parabola

50

o[moioj( &a( &o asemanator, similar n h` skhnh, cort (marturiei); tabernacol qa,ptw inmormantez, ingrop

h` zu,mh h` evxousi,a tele,w

aluat putere; autoritate; regat; libertate sfarsesc, implinesc, termin; desavarsesc

Iata cateva verbe la timpul perf. 1 sau perf. 2, frecvent intalnite in NT. h`ma,rthka$a`marta,n evschka $e;cw% w% be,blhka $ba,llw% teqera,peuka e`w,raka $o`ra,w% pepi,steuk a se,swka $sw,zw% avkh,koa $avkou,w % ge,grafa pe,ponq a $pa,scw % pe,poiq a $pei,qw % pe,pomf a $pe,mp w% pe,feug a $feu,gw % le,loipa $lei,pw %

e;gnwka $ginw,skw%

ei;rhka $le,gw%

h`toi,maka $e`toima,zw% eu[rhka $eu`ri,skw% ei;lhfa $lamba,nw%

le,luka

mema,qhka $manqa,nw% metabe,bhka$metabai, nw%

51

LIMBA GREACA II CURSUL 11 CONJUGAREA VERBELOR LA DIATEZA MEDIO-PASIVA, INDICATIV PREZENT I. Definitie: Se numeste diateza medio-pasiva deoarece verbele in aceasta diateza au aceleasi terminatii la mediu si pasiv, indicativ, prezent. Contextul ne ajuta la identificarea diatezei percise si, ca atare, la efectuarea traducerii corecte. Conjugarea verbelor in diateza medie si pasiva, indicativ, prezent

II.

A. Diateza medie 1. Subiectul este beneficiarul actiunii verbului. Adica, subiectul actioneaza in avantajul sau propriu in asa fel incat sa beneficieze din rezultatele actiunii verbului. 2. Terminatiile primare ale diatezei medii sunt identice cu cele ale diatezei pasive, la modul indicativ, prezent, si de aceea se numesc: 3. Terminatii medio-pasive, indicativ, prezent. Iata-le: 1. 2. 3. Sg. & o & mai & e & sai $&h|% & e & tai 4. Verbul: lu,w 1. 2. 3. Sg. lu & o & mai( lu,omai lu & e & sai( lu,h| lu,etai 4. Observatii 4.1. Terminatiile sunt precedate de vocale de legatura e si o) Regula punerii vocalelor de legatura este urmatoarea: inainte de m si n se pune totdeauna o( iar in rest se pune e. Pl. luo,meqa lu,esqe lu,ontai Pl. & o & meqa & e & sqe & o & ntai

52

4.2. Teminatia medio-pasiva la pers. a 2-a singular isi pierde s, in felul acesta vocala de legatura e va suferii o prelungire (unii specialisti o numesc contractie) in h|( cu iota subscriptum, sub influenta diftongului ai care a ramas din terminatia &sai dupa disparitia sigmei. B. Modul de utilizare si traducere a verbelor la diateza medie 1. Contextul va veni in ajutorul studentului in a decide care dintre urmatoarele moduri posibile de traducere sa se aplice: 1.1. Medie reflexiva: este asemanatoare diatezei reflexive din lb. romana, adica actiunea verbului se resfrange direct asupra subiectului care face actiunea. 1.1.1 Exemple:

1.1.1.a. vIou,daj avnacwrei/ kai. avpa,gcetai (de la verbul avnacwre,w( a pleca [din, de la], si avpa,gcw( a spanzura) Iuda pleaca [din templu] si se spanzura. 1.1.1.b. lu,omai ,(Eu) ma dezleg. 1.1.1.c. 2 Cor. 11:14: auvto.j ga.r o` satana/j metaschmati,zetai eivj a;ggelon fwto,j) Caci Satana insusi se transforma/schimba intr-un inger al luminii. 1.1.2. Observatie: In NT sunt putine cazuri de folosire a diatezei mediului reflexiv. In locul acesteia se utilizeaza de regula pronumele reflexiv e`autou/ e`auto,n( e`mautou/ e`mauto,n) 1.2. Medie a avantajului personal: actiunea nu se rasfrange direct pe subiect, ci este sarvarsita in avantajul sau in avantajul celor din anturajul lui. 1.2.1. Exemple: 1.2.1.a. lu,omai (Eu) imi dezleg. sau Dezleg pentru mine. 1.2.2.b. Marcu 3:13: vIhsou/j avnabai,nei eivj to. o;roj kai. proskalei/tai tou.j maqeta.j tou.j h;qelen auvto,j) Isus urca pe munte si cheama la [pentru] Sine pe ucenicii pe [cei] care El [Insusi] a vrut. C. Diateza pasiva 1. Asa cum s-a amintit, diateza pasiva, la indicativ prezent, are aceleasi terminatii ca si diateza medie. 2. Traducerea verbelor la diateza pasiva este identica cu cea din lb. romana: lu,omai sunt dezlegat III. Verbe deponente

53

1. Verbele deponente sunt verbe defective, adica forma lor de dictionar este cea medio-pasiva, idicativ, prezent, dar ele se traduc la diateza activa, indicativ prezent. 2. Aceste verbe nu au corespondent in diateza activa. 3. Numele deponent vine din latina, depono, abandonez. In cursul dezvoltarii limbii grecesti, aceste verbe au abandonat formele active, preferand formele medio-pasive cu rol de activ. A. Categorii ale verbelor deponente 1. Cele care exprima reciprocitate: acestea sunt verbe ale caror actiune implica cel putin un partener sau interlocutor: de,comai lutro,omai cari,zomai iva,omai primesc, intampin rascumpar iert; gratific vindec yeu,domai avspa,zomai avpokri,nomai ma,comai mint salut raspund lupt

2. Cele care exprima reflexivitate, adica actiunea se rasfrange asupra subiectului tuflo,omai evpendu,omai ma inganf; ma orbesc spiritual ma imbrac evgkrateu,omai ma abtin, ma stapanesc

3. Cele care exprima o implicare de sine e;rcomai merg; vin h`ge,omai preiau conducerea, prezidez, conduc, guvernez; iau in consideratie ma manii, manfurii vreau, doresc

poreu,omai dialogi,zomai

merg, ma duc gandesc, reflect asupra

ovrgi,zomai bou,lomai

4. Sunt verbe care au forme si pentru diateza activa si sunt si deponente. Acestea au intelesuri diferinte. Sunt cazuri foarte rare. a;rcw a;rcomai guvernez; a fi primul incep

5. Sunt verbe deponente carora se pot atasa prefixe prepozitionale

54

e;rcomai avpo, avpe,rcomai eivj eivse,rcomai evk evxe,rcomai

merg plec, ma indepartez intru ies

6. Sunt verbe deponente si nedeponente ale caror complement direct se afla in cazuri diferite de cel regulamentar, adica acuzativ. a;rcw + G; avpokri,nomai + D IV. Precizari suplimentare despre diateza pasiva

A. Diateza pasiva presupune un agent care actioneaza asupra subiectului 1. In greaca agentul se exprima in trei feluri 1.1. Agentul direct, se exprima prin: u`po, + G 1.1.1. Exemplu: oi` a`martwloi. sw,zontai u`po. tou/ Qeou/) Pacatosii sunt salvati de (catre) Dumnezeu. 1.2. Agent intermediar, se exprima prin: dia, + G 1.2.1. Exemplu: oi` a`martwloi. sw,zontai dia. tou/ avposto,lou) Pacatosii sunt salvati prin (intermediul) apostolul[ui]. 1.3. Agent impersonal, se exprima prin: cazul D cu sau fara prepozitia evn [+ D]. 1.3.1. Exemplu: oi` a`martwloi. sw,zontai tw/| lo,gw| $evn tw/| lo,gw|% tou/ Kuri,ou) Pacatosii sunt salvati prin cuvantul Domnului. 2. Verbele la diateza pasiva pot sta si fara un agent V. Cerinte ale cursului 11

A. Exercitii 1. Din manualul lui Tipei, p. 63, ex. 97. 2. Date de profesor B. Vocabular 1. Se scot si se invata toate cuvintele noi gasite in acest curs 2. Alte verbe deponente frecvente in NT euvaggeli,zomai evkporeu,omai gi,nomai predic evanghelia ies, merg afara devin, sunt, exist evrga,zomai proseu,comai diamartu,romai lucrez ma rog fac o marturie solemna; declar 55

solemn

56

CURSUL 12 CONJUGAREA MEDIO-PASIVA, PERFECT SI VIITOR, INDICATIV; ADVERBE SI CONJUNCTIILE me,n)))de, I. Conjugarea medio-pasiva, perfect, indicativ

A. Terminatii 1. Terminatiile sunt cele primare ale medio-pasivului, indicativ, prezent, dupa cum urmeaza: 1. 2. 3. Sg. & mai & sai & tai 2. Observatii 2.1. Terminatiile de mai sus se ataseaza la radacina verbului. 2.2. Fiind vorba de timpul perfect, reduplicarea primei silabe va fi semnul de recunoastere a perfectului. Reduplicarea se face potrivit regulilor deja invatate la greaca I. 2.3. Intre radacina verbului si terminatii nu se pun vocalele de legatura, aceasta fiind o deosebire intre conjugarea la timpul prezent si timpul perfect, medio-pasiv. 2.4. La pers. a 2-a singular s din terminatia sai nu se pierde. 3. Conjugarea verbului lu,w la medio-pasiv, perfect, indicativ 1. 2. 3. Sg. le, ! lu ! mai) le,lumai le,lusai le,lutai B. Traducere 1. Fiind medio-pasiv, traducerea corecta depinde de context. Iata optiunile: 1.1. Mediu: le,lumai, mi-am dezlegat, m-am dezlegat, am dezlegat pentru mine 1.2. Pasiv: le,lumai, am fost dezlegat [si in consecinta sunt liber si in prezent] 2. Actiune terminata in trecut cu implicatii in prezent Pl. lelu,meqa le,lusqe le,luntai Pl. & meqa & sqe & ntai

57

2.1. Exemplu: 1 Cor. 15:3-4. Cristo.j avpe,qanen u`pe.r tw/n a`martiw/n h`mw/n kata. ta.j grafa.j)))) kai. evgh,gertai th/| h`me,ra| th/| tri,th| kata. ta.j grafa.j) 2.2. Hristos a murit (aor.)... si a fost inviat (perf. pas., ind.) si in consecinta Hristos este viu si azi! 3. Observatii 3.1. Unele verbe ale caror radacina se termina in consoana labiala sufera modificari atunci cand se pun terminatiile medio-pasive la timpul perfect, indicativ. 3.2. Exemple: gra,fw ge,grammai, dar la pers. a 3-a va fi ge,graptai; lamba,nw rad: lab/lhb eilhb ! mai ei;lhmmai, dar in pers. a 3-a sg. ei;lhptai II. Conjugarea medie la timpul viitor, indicativ

A. Cum se formeaza viitorul mediu, indicativ? 1. Se formeaza din radacina viitorului, indicativ, activ. 2. Deci, semnul de recunoastere al viitorului, adica s se adauga la radacina verbului, indicativ, activ, dupa care se pune vocala de legatura si apoi terminatiile primare ale diatezei medio-pasive. 3. Exemplu: lu,w 1. 2. 3. Sg. lu ! s ! o ! mai( lu,somai lu,sh| lu,setai Pl. luso,meqa lu,sesqe lu,sontai

4. Traducere: lu,somai, imi voi dezlega, voi dezlega pentru mine 5. Observatie importanta 5.1. Timpul viitor la diateza pasiva are forme diferite de diateza medie, si ca atare se va discuta mai tarziu. B. Cum se formeaza viitorul verbului eivmi, la modul indicativ, activ? 1. Se cunoaste deja prezentul si imperfectul indicativ, activ al verbului eivmi,. 2. Terminatiile verbului eivmi, la viitor indicativ sunt terminatiile primare ale diatezei medio-pasive, dar traducerea se face in diateza activa, dupa cum urmeaza:

58

Prezent Sg. 1. 2. 3. Pl. 1. 2. 3. III. evsme,n evste, eivsi,$n% Adverbe eivmi, ei= evsti,$n%

Viitor e;somai (eu) voi fi e;sh| e;stai evso,meqa e;sesqe e;sontai

Imperfect h;mhn h=j( h=sqa h=n h=men h=te h=san

A. Definitie 1. Un adverb califica un verb. 2. Unele adverbe se formeaza din adjective prin inlocuirea n din terminatia &wn a adjectivului la plural genitiv. Exemplu: kalw/n kalw/j, bine, corect. Ioan 4:17: le,gei auvth/| o` VIhsou/j\ kalw/j ei=paj o[ti a;ndra ouvk e;cw\ 3. Cele mai multe adverbe au forme specifice, de sine statatoare si, in consecinta, trebuie invatate fiecare individual. Exemplu: Marcu 1:20, kai. euvqu.j evka,lesen auvtou,j 4. Iata cateva asemenea adverbe: 4.1. Ele se invata ca si vocabular pentru cursul 12: a;cri$j% e;ti e[wj + G = pana la [temporal]; pana cand inca + G = pana la [locativ]; pana cand, in timp ce, atat timp cat... [temporal] cum; tocmai cum, asa cum acum unde Conjuntiile me,n si de, 59 o[te ouvke,ti ouvci, cand, pe cand nu mai nu [emafatic]

kaqw,j nu/n o[pou IV.

sh,meron to,te euvqu,j( euvqe, wj

azi, aztazi atunci indata, imediat

A. Functia sintactica a acestui dublet de conjunctii 1. Adesea exprima contrast: functie coordonativa adversativa 1.1. me,n))) de, pe de o parte... pe de alta parte 1.2. Exemplu: evgw. me,n eivmi Pau,lou( evgw. de. VApollw/( evgw. de. Khfa/( evgw. de. Cristou/ B. Functia stilistica a dubletului 1. Stilistic: este recomandat ca me,n sa nu fie tradus, iar de, sa fie tradus cu conjunctiile adversative dar, sau insa. 2. Dubletul de conjuctii me,n))) de, apare frecvent in textele lui Pavel si atesta limbajul argumentativ al acestuia. Vezi in mod special Ep. c. Evrei 1:7-8; 3:5-6; 9:6-7; 10:11-12; 11:15-16. 3. Dubletul acesta poate fi folosit si cu art. hot. la plural pentru a exprima ideea de unii... altii.

3.1. Exemplu: Fapte 14:4, evsci,sqh de. to. plh/qoj th/j po,lewj( kai. oi` me.n h=san su.n toi/j VIoudai,oij( oi` de. su.n toi/j avposto,loij Dar multimea orasului a fost divizata (s-a dezbinat), si unii erau cu Iudeii, pe cand altii cu apostolii. V. Vocabular

1. Adverbele din acest curs 2. Lectia 11 din Tipei 3. Tema pentru acasa: sa se scoata cuvitele noi din textele exemplelor din acest curs. VI. Exercitii

1. Cele date de profesor si 2. Tipei, p. 69 ex. nr. I.

60