Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Buletin_4_2008

Buletin_4_2008

Ratings: (0)|Views: 11|Likes:
Published by Oriana Pascu

More info:

Published by: Oriana Pascu on Jun 02, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/08/2014

pdf

text

original

 
 
STUDII, OPINII, INFORM
Ă
RI
Problematica actelor în executare
Sorin POPESCU C
ă
t
ă
lin CIORA
Pre
ş
edinte de Sec
ţ
ie consilier,
ş
ef de sector Consiliul Legislativ Consiliul Legislativ
I.
 
Considera
ţ
ii generale
Conform juristului francez Jacques Chevallier, statul de drept este privit ca fiind „tipul de regim politic în care puterea statului se afl
ă
încadrat
ă
 
ş
i limitat
ă
de c
ă
tre drept”
1
. Se deduce astfel c
ă
supunereastatului (a institu
ţ
iilor acestuia) fa
ţă
de dreptul în vigoare este principiul fundamental pe care se bazeaz
ă
 existen
ţ
a unui stat de drept.Organele statului pot ac
ţ
iona numai dac
ă
au abilitare legal
ă
 
ş
i doar în limitele stabilite de normele juridice, exercitarea puterii transformându-se într-o competen
ţă
, instituit
ă
 
ş
i încadrat
ă
în drept, iar oricedep
ăş
ire a limitelor constituind un abuz de drept din partea acestora.Teoria statuluide drept implic
ă
supunerea executivului fa
ţă
de cadrul
ş
i limitele normelor care prev
ă
d fundamentul s
ă
u
2
. În mod similar, în temeiul principiului ierarhiz
ă
rii actelor normative, legea, în sensde act al Parlamentului, se subordoneaz
ă
fa
ţă
de normele constitu
ţ
ionale, pe care, obligatoriu, trebuie s
ă
lerespecte. Normele juridice reprezint
ă
„celula de baz
ă
a dreptului”
ş
i constituie „sistemul juridic elementar”
3
,alc
ă
tuind, împreun
ă
cu rela
ţ
iile juridice n
ă
scute în baza lor, ordinea de drept.
II. Structura logico-juridic
ă
a normelor juridice
De principiu, o norm
ă
juridic
ă
prevede pentru anumite condi
ţ
ii existente o conduit
ă
din parteadestinatarilor, în cazul nerespect
ă
rii acesteia intervenind sanc
ţ
iunea. Astfel, structura logico-juridic
ă
a uneinorme juridice are o component
ă
trihotomic
ă
, alc
ă
tuit
ă
din ipotez
ă
, dispozi
ţ
ie
ş
i sanc
ţ
iune, în con
ţ
inutulacestora prev
ă
zându-se condi
ţ
iile de aplicare, tipul de conduit
ă
 
ş
i urm
ă
rile nerespect
ă
rii
ş
i înc
ă
lc
ă
rii normei.Din necesit
ăţ
i de tehnic
ă
legislativ
ă
 
ş
i pentru o mai bun
ă
structurare
ş
i sistematizare a normei juridice, elementele acesteia nu sunt formulate unitar în cadrul unui articol, de multe ori ele întâlnindu-sedispersate în întreg con
ţ
inutul actului normativ sau chiar în acte normative diferite, astfel c
ă
unitatea lor trebuie c
ă
utat
ă
în con
ţ
inutul actului normativ sau prin corelare cu alte acte normative. De asemenea, uneleelemente se subîn
ţ
eleg, unitatea lor ap
ă
rând, în aceste cazuri, în urma interpret
ă
rilor juridice realizate de ceichema
ţ
i s
ă
le respecte sau s
ă
le aplice.Clasificarea normelor juridice se face dup
ă
mai multe criterii, unul dintre acestea fiind cel al graduluide determinare (modul de cuprindere a p
ă
ţ
ilor structurale). Dup
ă
acest criteriu, normele juridice se împart încomplete (când cuprind toate elementele constitutive), de trimitere (când se completeaz
ă
cu norme dinacela
ş
i act normativ sau cu norme din alte acte normative existente) si norme juridice în alb sau de executare(care se vor completa cu dispozi
ţ
ii din acte normative ce urmeaz
ă
s
ă
apar 
ă
). Normele în alb sau de executare nu cuprind toate elementele (ipotez
ă
, dispozi
ţ
ie
ş
i sanc
ţ
iune) înacela
ş
i act normativ
ş
i stabilesc c
ă
elementele lips
ă
se afl
ă
într-un alt act normativ care urmeaz
ă
s
ă
fie emis.Astfel, stabilirea în
ţ
elesului acestor norme se bazeaz
ă
pe coroborarea lor cu normele care urmeaz
ă
s
ă
fieemise, care le întregesc con
ţ
inutul. Norma juridic
ă
care prevede emiterea este totdeauna superioar 
ă
normei date în executarea sa. Acestfapt a determinat ierarhizarea normelor juridice, ordinea juridic
ă
fiind o construc
ţ
ie în trepte realizat
ă
din maimulte straturi reprezentate de nivelul organului emitent
ş
i de diversele categorii de acte normative în care
1
 
Jacques Chevallier -
 
 Etat de droit 
, în
„Dictionnaire encyclopédique et de sociologie du droit”,
deuxième édition,sous la direction d’André Jean Arnaud, Paris, L.G.D.J., 1993, p. 240
 
2
A se vedea
Petru Miculescu -
 
Statul de drept 
, Bucure
ş
ti, Editura Lumina Lex, 1998, p. 53
3
 
Nicolae Popa, Mihail Constantin Eremia, Simona Cristea -
Teoria General 
ă
a Dreptului
, edi
ţ
ia a II-a, Bucure
ş
ti,Editura All Beck, 2005, p. 130
3
Buletin de informare legislativã nr. 4/2008
 
 
 Studii, opinii, inform
ă
ri 
4
Buletin de informare legislativã nr. 4/2008
 
sunt prev
ă
zute normele juridice,
ş
i nu un sistem de norme de drept aflate pe acela
ş
i plan, egale ca for 
ţă
  juridic
ă
.
III. Ierarhia actelor normative
Orice sistem normativ se bazeaz
ă
pe principiul ierarhiei normelor cuprinse în actele normative.Aceasta presupune c
ă
dreptul dintr-un stat se prezint
ă
ca „un edificiu format din niveluri suprapuse de norme juridice
ş
i subordonate unele altora: o norm
ă
nu este decât dac
ă
este confirmat
ă
în con
ţ
inutul s
ă
u de c
ă
tredetermina
ţ
iile înscrise în alte norme de nivel superior”
4
.Treapta cea mai înalt
ă
, din punctul de vedere al dreptului pozitiv al unui stat este reprezentat
ă
deConstitu
ţ
ie
5
. O norm
ă
juridic
ă
face parte din aceast
ă
ierarhie doar dac
ă
este emis
ă
potrivit prevederilor uneinorme superioare. În caz contrar, o norm
ă
care nu este emis
ă
în temeiul uneia superioare nu poate face partedin sistemul ordinii de drept al unui stat. În mod evident, excep
ţ
ia este reprezentat
ă
de normeleconstitu
ţ
ionale, care constituind vârful piramidei actelor normative, nu constituie aplicarea unor normesuperioare, ci reprezint
ă
chiar „temeiul fundamental
ş
i garan
ţ
ia esen
ţ
ial
ă
a ordinii de drept; .... reperul decisiv pentru aprecierea validit
ăţ
ii tuturor actelor 
ş
i faptelor juridice”
6
.Teoretic, actele normative care nu respect
ă
dispozi
ţ
iile constitu
ţ
ionale pot fi considerate ca fiindnevalabile, rolul constat
ă
rii înc
ă
lc
ă
rii prevederilor fundamentale din ordinea juridic
ă
a unui stat revenindu-iCur 
ţ
ii Constitu
ţ
ionale. Aceast
ă
institu
ţ
ie stabile
ş
te, la cerere, în cadrul unei proceduri constitu
ţ
ionale,constitu
ţ
ionalitatea sau neconstitu
ţ
ionalitatea unei dispozi
ţ
ii legale, deciziile sale având putere general-obligatorie.De asemenea, din coroborarea prevederilor alin. (1) - (3) ale art. 108
ş
i ale art. 115 din Constitu
ţ
ie,republicat
ă
, hot
ă
rârile adoptate de Guvern se emit pentru organizarea execut
ă
rii legilor, iar ordonan
ţ
ele seemit în temeiul unei legi speciale de abilitare a guvernului, în limitele
ş
i în condi
ţ
iile prev
ă
zute de aceasta, îndomenii care nu fac obiectul legilor organice.Guvernul mai poate adopta, pe lâng
ă
ordonan
ţ
ele simple,
ş
i ordonan
ţ
e de urgen
ţă
, îns
ă
numai însitua
ţ
ii extraordinare a c
ă
ror reglementare nu poate fi amânat
ă
, având obliga
ţ
ia de a motiva urgen
ţ
a încuprinsul acestora. Aceste acte, cuprinzând norme de nivelul legii, intr 
ă
în vigoare numai dup
ă
depunerea lor spre dezbatere în procedur 
ă
de urgen
ţă
la Camera competent
ă
s
ă
fie sesizat
ă
 
ş
i dup
ă
publicarea în MonitorulOficial al României.Ordonan
ţ
ele cu care Parlamentul a fost sesizat, simple sau de urgen
ţă
, se aprob
ă
sau se resping printr-o lege.Astfel, indiferent de nivelul actelor normative, de la legi pân
ă
la ordinele primarului, la elaborarea lor „prima grij
ă
o constituie asigurarea constitu
ţ
ionalit
ăţ
ii sale”
7
, cerin
ţă
care deriv
ă
din prevederile art. 1 alin.(5) din legea fundamental
ă
, potrivit c
ă
rora „respectarea Constitu
ţ
iei, a suprema
ţ
iei sale
ş
i a legilor esteobligatorie”.Atunci când au caracter normativ,hot
ă
rârile Guvernului sunt emise în vedere organiz
ă
rii legii
ş
i nu pot cuprinde reglement
ă
ri juridice primare
8
. Din aceast
ă
ierarhie a actelor normative rezult
ă
faptul c
ă
esteobligatorie subordonarea actului normativ cu o for 
ţă
juridic
ă
inferioar 
ă
fa
ţă
de cel care are o for 
ţă
juridic
ă
 superioar 
ă
lui. Astfel, dispozi
ţ
iile unui act normativ nu pot contraveni celor cuprinse în acte normative careau o for 
ţă
juridic
ă
superioar 
ă
. Acest principiu implic
ă
faptul c
ă
în situa
ţ
ia în care apare un nou act normativcuprinzând reglement
ă
ri care sunt contrare celor prev
ă
zute în acte normative de nivel inferior, acestea dinurm
ă
trebuie puse de acord cu dispozi
ţ
iile actului ierarhic superior, prin grija autorit
ăţ
ilor care au emis acesteacte.Ierarhia actelor normative este dat
ă
de normele juridice pe care acestea le cuprind, clasificarea
ă
cându-se în func
ţ
ie de for 
ţ
a lor juridic
ă
, care este dat
ă
de con
ţ
inutul
ş
i forma acestora. Datorit
ă
acestor elemente, se ierarhizeaz
ă
actele normative
ş
i se stabile
ş
te modul de elaborare
ş
i adoptare a actelor normative
9
.
4
 
Petru Miculescu
-
op. cit.
, p. 131
5
A se vedea
Hans Kelsen -
Doctrina pur 
ă
a dreptului
, Bucure
ş
ti, Editura Humanitas, 2000, p.272
6
 
Ion Deleanu -
 
 Institu
 ţ 
ii
 ş
i proceduri constitu
 ţ 
ionale – în dreptul român
 ş
i în dreptul comparat,
Bucure
ş
ti, EdituraC.H.Beck,
 
2006, p.222
7
 
Ioan Vida
-
 Legistic
ă
formal 
ă
. Introducere în tehnica
 ş
i procedura legislativ
ă
, edi
ţ
ia a III-a revizuit
ă
 
ş
i completat
ă
,Bucure
ş
ti, Editura Lumina Lex, 2006, p. 132
8
 
 Idem
, p. 140 - 141
9
A se vedea
Ş
tefan Deaconu -
 
 Metodologie juridic
ă
. Curs practic pentru studen
 ţ 
i,
Bucure
ş
ti, Editura Hamangiu, 2006, p. 99
 
 Studii, opinii, inform
ă
ri 
Buletin de informare legislativã nr. 4/2008
5
Frecvent, s-au adus critici în cazul în care prin dispozi
ţ
iile actului emis în executare se dep
ăş
esc prevederile actului de baz
ă
. Cei care consider 
ă
c
ă
prin actele în executare se reglementeaz
ă
situa
ţ
iiexcedentare actului în temeiul c
ă
ruia sunt emise, se pot adresa instan
ţ
ei jurisdic
ţ
ionale de contenciosadministrativ pentru anularea respectivelor acte
.Actele normative de nivel inferior trebuie s
ă
corespund
ă
atât cerin
ţ
elor de competen
ţă
 
ş
i procedur 
ă
,cât
ş
i celor legate „de concordan
ţ
a con
ţ
inutului cu cel al actului normativ având for 
ţ
a juridic
ă
superioar 
ă
. Nerespectarea ierarhiei actelor normative are ca sanc
ţ
iune neaplicarea prevederilor din actelenormative cu o for 
ţă
juridic
ă
inferioar 
ă
, atunci când acestea contravin unor norme cuprinse în acte normativeierarhic superioare.Ierarhia actelor normative este prezentat
ă
 
ş
i în cadrul art. 4 din Legea nr. 24/2000 privind normele detehnic
ă
legislativ
ă
pentru elaborarea actelor normative, republicat
ă
, cu modific
ă
rile
ş
i complet
ă
rile ulterioare,unde, la alin. (1)
ş
i (2) se stipuleaz
ă
c
ă
„Actele normative se elaboreaz
ă
în func
ţ
ie de ierarhia lor, decategoria acestora
ş
i de autoritatea public
ă
competent
ă
s
ă
le adopte”, respectiv „Categoriile de actenormative
ş
i normele de competen
ţă
privind adoptarea acestora sunt stabilite prin Constitu
ţ
ie
ş
i prin celelaltelegi”.
IV. Aspecte privind actele în executare1.
Aceste principii, enumerate anterior, î
ş
i reg
ă
sesc o mai clar 
ă
 
ş
i precis
ă
aplicare în situa
ţ
ia actelor normative emise în executarea (în aplicarea) unor prevederi dintr-un act normativ cu for 
ţă
juridic
ă
 superioar 
ă
.Astfel, la alin.(3) al art. 4 din Legea nr. 24/2000, republicat
ă
, cu modific
ă
rile
ş
i complet
ă
rileulterioare, se prevede c
ă
„Actele normative date în executarea legilor, ordonan
ţ
elor sau a hot
ă
rârilor Guvernului se emit în limitele
ş
i potrivit normelor care le ordon
ă
”.De precizat c
ă
actele în executare intervin doar în situa
ţ
iile când actul normativ în temeiul c
ă
ruia suntemise nu reglementeaz
ă
în întregime domeniul legiferat
ş
i prevede în mod expres posibilitatea emiterii deacte subsecvente pentru l
ă
murirea deplin
ă
a problematicilor analizate în actul normativ de baz
ă
.Astfel, într-un act normativ se poate prevede în mod expres c
ă
pentru o mai bun
ă
în
ţ
elegere adispozi
ţ
iilor sale s
ă
fie emise norme de aplicare care s
ă
detalieze anumite aspecte din actul de baz
ă
, îns
ă
 aceste norme nu pot s
ă
 
con
ţ
in
ă
solu
ţ
ii legislative care s
ă
fie contrare cu concep
ţ
ia sau finalitatea urm
ă
rit
ă
deactul de baz
ă
, deoarece astfel ar veni în conflict cu acesta
. Normele în executare emise în temeiul unui act normativ nu pot fi adoptate printr-un act normativ deacela
ş
i nivel cu actul de baz
ă
, deoarece au caracter subordonat fa
ţă
de acestea, ci doar printr-unul cu o for 
ţă
  juridic
ă
inferioar 
ă
.Atunci când într-un act normativ se prevede emiterea unor norme în aplicarea sa, trebuie neap
ă
ratstabilit
ă
institu
ţ
ia responsabil
ă
pentru elaborarea
ş
i adoptarea acestora, nivelul actului prin care se aprob
ă
,denumirea sa, precum
ş
i termenul de emitere a respectivelor norme
.
2.
În exercitarea atribu
ţ
iilor sale, Consiliul Legislativ are, conform prevederilor art. 2 alin. (1) lit. g)din Legea nr. 73/1996 privind înfiin
ţ
area, organizarea
ş
i func
ţ
ionarea Consiliului Legislativ, republicat
ă
,îndatorirea de a urm
ă
ri, în vederea func
ţ
ion
ă
rii sistemului legislativ în mod unitar 
ş
i coordonat, emiterea dec
ă
tre autorit
ăţ
ile publice competente a actelor normative în executare, dispuse prin legi, ordonan
ţ
e
ş
i hot
ă
râriale Guvernului
ş
i semnaleaz
ă
organelor în drept întârzierile în emiterea acestora.Preciz
ă
m c
ă
aceast
ă
competen
ţă
a ConsiliuluiLegislativ a fost introdus
ă
prin Legea nr. 509/2004 privind modificarea
ş
i completarea Legii nr. 73/1993
, dup
ă
ce, în fapt, o asemenea atribu
ţ
ie era îndeplinit
ă
 de Consiliu chiar cu câ
ţ
iva ani în urm
ă
.Ca urmare a acestei atribu
ţ
ii, Consiliul Legislativ înainteaz
ă
, lunar, ministrului delegat pentru rela
ţ
iacu Parlamentul, precum
ş
i Secretarului General al Guvernului, o situa
ţ
ie a actelor normative care au dispuselaborarea de norme metodologice
ş
i alte acte în aplicare, precum
ş
i stadiul realiz
ă
rii acestor dispozi
ţ
ii legale pân
ă
la data curent
ă
.
10
Pentru mai multe detalii referitoare la acest aspect a se vedea
Tudor Dr
ă
ganu
– 
 Drept Constitu
 ţ 
ional 
 ş
i Institu
 ţ 
ii Politice
, vol I, Bucure
ş
ti, Editura Lumina Lex, 2000, p. 335
ş
i urm.
11
 
Sorin Popescu, Victoria
Ţă
nd
ă
reanu
– 
 Probleme actuale ale tehnicii legislative,
Bucure
ş
ti, Editura Lumina Lex,2003, p. 20
12
A se vedea
Ilariu Mrejeru
-
Tehnica legislativ
ă
 ,
 
Bucure
ş
ti, Editura Academiei, 1979, p. 159
13
Pentru detalii a se vedea
Ilariu Mrejeru
,
op. cit.,
 
 p. 70
ş
i urm.
14
Legea nr. 73/1993 a fost republicat
ă
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1122 din 29 noiembrie 2004
15
Legea nr. 509/2004 a fost publicat
ă
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1122 din 29 noiembrie 2004

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->